Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·9 martie 2007
MO 18/2007 · 2007-03-09
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 133/2006 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Departamentului pentru Afaceri Europene (r„mas pentru votul final)
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea ∫i finan˛area programelor multianuale prioritare de mediu ∫i gospod„rire a apelor (r„mas pentru votul final) 51–53
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
Dezbaterea Propunerii legislative privind unele m„suri pentru accelerarea combaterii corup˛iei (r„mas„ pentru votul final) 55 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
· final vote batch
83 de discursuri
Bun„ diminea˛a!
Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi, destinat„, cum bine ∫ti˛i, prezent„rii declara˛iilor politice.
Sunt Ónscri∫i 29 de deputa˛i din partea Grupului P.S.D., 14 din partea Grupului P.N.L. Primul grup are alocate 29 de minute, al doilea, 14. Din partea Grupului parlamentar al P.D. sunt Ónscrise 11 persoane, cu 14 minute; Grupul parlamentar al P.R.M. are Ónscrise
opt persoane, cu opt minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R., ∫ase minute pentru trei deputa˛i; Grupul Partidului Conservator, cinci deputa˛i, cinci minute; Grupul minorit„˛ilor na˛ionale, cinci minute, cu trei deputa˛i Ónscri∫i; deputa˛ii f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, nou„ minute ∫i trei deputa˛i.
Dau Ónt‚i cuv‚ntul, potrivit ritmului stabilit, domnului Vasile Mocanu, din partea opozi˛iei, din partea Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Mocanu.
Bun„ diminea˛a! Domnule vicepre∫edinte, Stima˛i colegi,
Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îCuloarea portocalie a agriculturii din Rom‚nia“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Agricultura rom‚neasc„ este tot mai bolnav„. Culoarea portocalie pe care a c„p„tat-o de vreo doi ani este cel mai vizibil simptom al tratamentului nepotrivit la care a fost supus„ de actualii guvernan˛i.
Este adev„rat, la 1 ianuarie 2007 Rom‚nia a intrat Ón Uniunea European„, dar f„r„ mediul rural. De∫i fondurile promise agriculturii Ón urm„torii ani sunt considerabile, ele nu vor fi de niciun folos ˛„ranului rom‚n, pentru c„ nu ∫tie s„ le foloseasc„. Omul obi∫nuit habar n-are ce este acela un proiect eligibil ∫i, atunci, cei mai mul˛i bani se vor pierde. Ar fi nevoie de o grabnic„ asisten˛„ din partea oficialilor, dar pentru a∫a ceva puterea trebuie s„ fac„ apel la speciali∫tii pe care nu-i are.
Recent, un oficial european a pus degetul pe ran„: îAgricultura Rom‚niei se define∫te printr-o popula˛ie Ómb„tr‚nit„, cu studii medii, ferme de subzisten˛„, f„r„ niciun viitor, lipsa pie˛elor de desfacere, venituri mici, ceea ce conduce la un decalaj uria∫ Óntre noi ∫i restul statelor Uniunii Europene.“ Ce s-a f„cut Ón ultimii doi ani pentru a reduce acest decalaj? Nimic!
La fel de grav este ∫i faptul c„ ˛„ranii nu au fost informa˛i Ón leg„tur„ cu efectele integr„rii. Micile ferme sunt acum Ón pericol de a fi Ónchise. De fapt, este foarte posibil ca tocmai aici s„ se ascund„ îsolu˛ia“ actualei puteri pentru toate problemele mediului rural. Dec‚t s„ modernizeze agricultura — proces care ar necesita efort ∫i inteligen˛„ din partea Guvernului —, mai bine o desfiin˛eaz„. Ce conteaz„ c„, Ón acest mod, sunt sacrifica˛i 10 milioane de rom‚ni?
Asta da strategie portocalie! V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule coleg.
A∫ vrea s„ v„ anun˛ c„ au depus, din partea Partidului Social Democrat, declara˛iile politice: domnul Valeriu Ungureanu, domnul R„zvan Bobeanu, domnul C„t„lin Matei ∫i domnul deputat Cosmin Nicula.
De asemenea, a depus declara˛ia politic„ domnul Paul Magheru de la Grupul parlamentar al P.R.M. ∫i o s„ mai anun˛ ∫i al˛i colegi. Domnul Vasile Pu∫ca∫ a depus, de asemenea, din partea Grupului P.S.D. Din partea Grupului liberal, am Ón˛eles c„ dore∫te domnul Emil Strung„ s„ vorbeasc„ primul. Domnul Emil Strung„ a depus.
Are cuv‚ntul domnul Ioan Ghi∫e.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Cuv‚ntul meu se intituleaz„ îNecesit„˛ile Rom‚niei ∫i importan˛a unui acord politic“.
Via˛a politic„ tumultuoas„ a ultimelor luni a f„cut proba c„ principalii deciden˛i politici sunt Óntr-o oarecare goan„ dup„ imagine, ∫i preocuparea pentru viitorul imediat ∫i mizele na˛ionale este tulburat„ de aceast„ lupt„ de persoane.
Miza cea mare a Rom‚niei este, Ón viitori ani, capabilitatea de a accesa ceea ce la modul generic numim fonduri externe sau fonduri europene, ∫ans„ unic„ Ón istoria Rom‚niei pentru dezvoltare prin sprijin extern.
Miza istoric„ a genera˛iei de azi ∫i de m‚ine, pentru ca Rom‚nia s„ fie capabil„ s„ absoarb„ ace∫ti ani, este mult deasupra luptelor lipsite de principialitate care se dau pentru procentele electorale de moment.
Construc˛ia oric„rui sistem politic, cu at‚t mai mult a unei structuri a puterii de stat, este nevoie s„ fie fundamentat„ pe principii. Or, acum, mai mult ca alt„dat„, este nevoie de a lua Ón considerare principiile fundamentale Óntr-o democra˛ie, ale responsabilit„˛ii individuale ∫i reprezentativit„˛ii directe.
Problema dezb„tut„ intens acum, a votului uninominal, este o chestiune de interes na˛ional. De ce? Pentru ca leg„tura ale∫ilor, a demnitarilor, cu cet„˛enii, cu corpul electoral s„ fie direct„, pentru o mai bun„ reprezentare a intereselor generale ale cet„˛enilor.
Din aceast„ perspectiv„ r„m‚ne ca principalii oameni din stat, ∫i probabil c„ putem s„-i num„r„m Ón jurul cifrei de zece, Óncep‚nd cu pre∫edintele, prim-ministrul ∫i liderii partidelor parlamentare, s„ fie preocupa˛i, Ónt‚i de toate, de ceea ce Ónseamn„ cu adev„rat ∫i Ón mod explicit, convenit ∫i asumat, interes na˛ional. Eforturile care s-au depus Ón ultima vreme pentru realizarea ∫i acceptarea strategiei postaderare a Rom‚niei, aderare la Uniunea European„, reprezint„ un prim pas Ón acest sens.
Prin cuv‚ntul meu doresc s„ atrag aten˛ia ∫i s„ sensibilizez pe cei care ast„zi sunt responsabili pentru modul cum este condus„ ˛ara, repet, pre∫edintele ˛„rii, primul-ministru ∫i liderii principalelor partide parlamentare, c„ mai important„ dec‚t orice acum este realizarea unui acord pe ceea ce se Ón˛elege a fi Ón mod clar asumat, interesul na˛ional. Din aceast„ perspectiv„ r„m‚ne ca Domniile Lor s„ aib„ un ceas de reflec˛ie ∫i s„ g„seasc„ acea cale prin care s„ se a∫eze la mas„ Óntr-un mod responsabil, s„ convin„, s„ decid„, s„ fac„ ∫i concesii, astfel Ónc‚t tuturor s„ ne fie mai bine ∫i goana de moment dup„ simpatie popular„ s„ treac„ Ón plan secund.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul Liviu Miro∫eanu.
Pardon! A solicitat inversarea ordinii domnul deputat Alexandru Mocanu, cu Ón˛elegerea celorlal˛i colegi.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea din aceast„ diminea˛„ am intitulat-o îUnde este Legea lustra˛iei?“ Œn urm„ cu un an de zile, Senatul Rom‚niei a dezb„tut, ca prim„ Camer„ sesizat„, ini˛iativa legislativ„ privind Legea lustra˛iei. Cu chiu, cu vai ∫i cu multe îpetice cusute ostentativ cu a˛„ alb„“, ini˛iativa a trecut de Senat ∫i a fost trimis„ spre dezbatere ∫i adoptare Camerei Deputa˛ilor, Ón calitate de Camer„ decizional„.
Constat cu surprindere c„ peste pu˛in timp se Ómpline∫te un an de c‚nd acest proiect de lege zace, pur ∫i simplu, uitat de toat„ lumea, undeva Ón sertarele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor, comisie care, cel pu˛in Ón ultimul timp, s-a remarcat ca fiind extrem de expeditiv„. Amintesc c„, atunci c‚nd a dorit, stimulat„ ∫i de deciziile Biroului permanent al Camerei, aceast„ comisie este cea care a f„cut posibil ca Ón numai trei zile s„ avem un raport, apoi un raport suplimentar, urmat de vot Ón plen pe articole ∫i apoi de sesiune de vot final la o ini˛iativ„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 legislativ„ ce viza modificarea Legii referendumului, pentru a face extrem de facil„ demiterea pre∫edintelui Rom‚niei. Faptul c„ îmirosea de la o po∫t„“ a neconstitu˛ionalitate ∫i a politicianism de cea mai joas„ spe˛„ nu a contat pentru majoritatea din comisie, alc„tuit„ din reprezentan˛ii P.S.D.-P.R.M.-P.C.-P.N.L., atunci c‚nd, vorba lui nenea Iancu..., îenteresele“ partidelor Domniilor Lor le-au cerut-o!
De aceea stau ∫i m„ Óntreb: ale cui sunt ast„zi îenteresele“ ca Legea lustra˛iei s„ zac„ la Comisia juridic„ de aproape 12 luni?
Din c‚te ∫tiu, cel pu˛in declarativ, exist„ o larg„ majoritate care sus˛ine acest proiect de lege, inclusiv pentru eliminarea acelor petice cusute ostentativ cu a˛„ alb„. Practic, doar P.R.M. s-a pronun˛at Ómpotriva adopt„rii unei astfel de legi, iar P.S.D. s-a declarat ∫i el de acord cu legea, chiar dac„ dore∫te s„ introduc„ unele nuan˛e.
Œn aceast„ situa˛ie, vin ∫i Óntreb: cine nu dore∫te adoptarea acestei legi? Cine dore∫te s„ trimit„ Ón Parlamentul European, pe post de europarlamentari, persoane ce altfel ar putea intra sub inciden˛a acestei legi? Unde sunt politicienii care, Ón urm„ cu un an, p„reau c„ sunt gata s„-∫i dea ∫i via˛a pentru adoptarea acestei legi?!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Cu pl„cere.
Din partea Grupului P.S.D., pentru alternan˛„ ∫i pentru c„ sunt mai mul˛i, doamna Rovana Plumb.
**Voci din sal„**
**:**
Ce leg„tur„ are depusul cu cititul?
La 17 mai anul trecut Parlamentul European ∫i Consiliul Uniunii Europene au adoptat decizia prin care anul 2007 este declarat îAnul egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“.
Scopul acestei decizii Ól reprezint„ asigurarea particip„rii depline a fiec„rei persoane la via˛a economic„ ∫i social„, f„r„ deosebire de origine etnic„, sex, religie, v‚rst„, dizabilit„˛i ∫i orientare sexual„.
Pe 30 ∫i 31 ianuarie 2007, la Berlin, a avut loc Reuniunea de lansare a îAnului european al egalit„˛ii ∫anselor“, la care au participat reprezentan˛i din toate statele membre ale Uniunii Europene, printre care bineÓn˛eles ∫i Rom‚nia.
Pentru acest an al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i au fost alocate sume importante de bani, din care o parte au revenit ∫i ˛„rii noastre. De∫i ne afl„m la Ónceputul lunii martie, institu˛iile abilitate ale statului rom‚n nu au Óntreprins nimic Ón aceast„ direc˛ie.
Este condamnabil„ o asemenea atitudine de indiferen˛„. Nu exist„ nicio preocupare de a informa opinia public„, societatea civil„, mas-media, organiza˛iile politice ∫i neguvernamentale despre obiectivele acestei campanii.
Demararea unor ample ac˛iuni, a∫a cum sunt cerute prin documentul european, constituie un prilej propice pentru a se constata modul Ón care este implementat„ ∫i respectat„ legisla˛ia Ón domeniul egalit„˛ii de ∫anse, cum se aplic„ m„surile de sanc˛ionare pentru faptele de discriminare, stabilirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a oric„ror forme de Ónc„lcare a drepturilor omului Ón Rom‚nia.
Partidul Social Democrat, ancorat Ón realit„˛ile na˛ionale ∫i deschis spre valorile europene, desf„∫oar„ Ón aceast„ perioad„, Ón toate zonele ˛„rii, o larg„ campanie de informare ∫i dezbatere cu privire la egalitatea ∫anselor pentru to˛i ∫i combaterea oric„ror forme de discriminare.
Ne-am propus s„ monitoriz„m cu aten˛ie lipsa de ac˛iune a guvernan˛ilor Ón problemele la care m„ refer ∫i solicit Guvernului Rom‚niei s„ ia toate m„surile pentru implementarea de urgen˛„ a legisla˛iei Ón domeniu. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Tot din partea Grupului P.S.D., domnul Vasile Filip Soporan depune Ón scris declara˛ia politic„.
De la Grupul P.R.M., domnul Paul Magheru a depus declara˛ia Ón scris ∫i urmeaz„ domnul ™tefan Baban.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Sunte˛i opt in∫i, deci sunte˛i mai pu˛ini dec‚t cei 29 ∫i trebuie s„ asigur la to˛i...
**Voci din sal„**
**:**
Trebuia s„ Óncepem la ora 8,30!
Pierdem un minut deja prin discu˛iile acestea. Ave˛i cuv‚ntul, doamna Rovana Plum.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Am intitulat declara˛ia: î2007 — Anul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Este o aritmetic„ foarte interesant„! Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDecalajele lumii autohtone“
Œn luna ianuarie a acestui an, odat„ cu intrarea Ón Europa, mii de concet„˛eni Ón v‚rst„ au fost pu∫i Ón situa˛ii umilitoare de c„tre o alt„ institu˛ie a statului: Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale, care a introdus o reglementare absurd„ pentru pensionarii care-∫i primesc pu˛inii bani pe card, fiindc„ au considerat, ace∫tia din urm„, c„ a∫a nu vor mai fi nevoi˛i s„ stea la cozi interminabile at‚t la po∫t„, c‚t ∫i la C.E.C. Exact de ceea ce credeau c„ au sc„pat, exact de acel lucru au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 avut parte la Ónceputul noului an: de cozi interminabile pentru motive absurde.
Astfel, Casa Na˛ional„ de Pensii, c„ de alte drepturi sociale nu poate fi vorba, a hot„r‚t c„, Ón Rom‚nia, dac„ pensionarii vor s„ intre Ón posesia b„ni∫orilor lor, trebuie s„ se prezinte la sediul Caselor jude˛ene pentru a-∫i ridica cupoanele de pensie ∫i de c„l„torie ∫i pentru a fi verifica˛i dac„ mai tr„iesc sau ba. Morbid„ Óncercare de a face o statistic„ ∫i de a repartiza ni∫te am„r‚te de tichete de c„l„torie, pe care mul˛i dintre beneficiari nu le folosesc!
™i a∫a, pe l‚ng„ faimoasele cozi la plata taxelor ∫i impozitelor, a ap„rut ∫i coada la verificarea existen˛ei pensionarilor. Mass-media a relatat pe larg îspectacolul“ oferit de o decizie t‚mpit„ ∫i nefundamentat„: Ómbr‚nceli, conflicte Óntre cei ce st„teau la coad„, ca s„ nu mai vorbim despre certuri cu func˛ionarii de la ghi∫eu sau num„rul mare de persoane le∫inate din cauza stresului, oboselii ∫i b„tr‚ne˛ii.
C„ a fost o decizie t‚mpit„ ∫i nefundamentat„ o demonstreaz„ ∫i faptul c„ angaja˛ii Caselor jude˛ene de pensii au fost lua˛i pe nepreg„tite, ritmul de lucru sufoc‚ndu-i ∫i pe ei, mul˛i dintre ace∫tia fie Ómboln„vindu-se, fie d‚ndu-∫i demisia, pentru c„ gradul de suportabilitate a presiunii publice a devenit inacceptabil. ™i asta Ón timp ce ∫efii lor direc˛i, pl„ti˛i cu bani mul˛i din buzunarul nostru, nu au catadicsit s„-∫i ia m„surile necesare ∫i, de ce nu, de minim„ civiliza˛ie ∫i respect pentru a-∫i proteja propriii angaja˛i, dar ∫i b„tr‚ne˛ea, la care, fie c„ vor sau nu, vor ajunge ∫i ei. ™i, cine ∫tie, poate vor avea ∫i ei parte de acela∫i tratament stupid.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Din partea Grupului U.D.M.R., domnul Becsek-Garda Dezideriu.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Conducerea Direc˛iei Silvice Harghita, Ón ultimul deceniu, a contribuit la defri∫area unor mun˛i Óntregi, prin licita˛ii ilegale, prin protejarea acelora care s-au specializat Ón distrugerea Fondului forestier na˛ional de stat ∫i privat. Defri∫„rile au luat amploare Ón special dup„ dobor‚turile de v‚nt din 1995 ∫i s-au intensificat Óncep‚nd cu anul 2001.
Pe l‚ng„ zona Gheorgheni, Topli˛ei, Borsecului ∫i a Tulghe∫ului, putem enumera ∫i zona Vl„hi˛ei, p„duri care au fost administrate, Óntotdeauna, de Direc˛ia Silvic„ Harghita. Aici s-au defri∫at, Ón mod ilegal, Ón ultimii anii, peste 1.000 de hectare teren cu vegeta˛ie forestier„ ∫i s-au exploatat peste 500 de mii de metri cubi prin furturi de mas„ lemnoas„, cu Óng„duin˛a ∫i sub obl„duirea organelor silvice de stat, poli˛iene∫ti ∫i a administra˛iei locale.
Din p„cate, aceast„ situa˛ie de complicitate persist„ ∫i Ón prezent, av‚nd Ón vedere modul de abordare a cercet„rilor, neputin˛a impunerii autorit„˛ii organelor abilitate privind t„ierile ilegale ∫i transportul materialului lemnos furat.
Din cauza implic„rii totale Ón ilegalit„˛i a organelor silvice de stat ∫i a celor poli˛iene∫ti Ón sus˛inerea infractorilor Ón aceast„ zon„ nu se mai poate impune legalitatea.
Œn aceste condi˛ii, elucidarea fenomenului de infrac˛ionalitate ∫i a dezastrului produs Ón mediul ambiant, a Ónceput activitatea a∫a-zi∫ilor inspectori speciali∫ti, care cerceteaz„ cazul la nivelul desfacerii cherestelei, ∫i nu procesul care a dus la dezgolirea unui Óntreg bazin forestier.
Mai bine de dou„ luni, echipa de control a Ministerului Agriculturii, Ón frunte cu reprezentantul promo˛iei de aur, domnul Mircea Vasile, Ómpreun„ cu inspectorii Inspectoratului de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare — Bra∫ov au descoperit ilegalit„˛i privind documentele de Ónso˛ire din partea unui brigadier al Ocolului particular
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Zetea. Cu aceste documente s-a putut acoperi furtul pentru 900—1.000 de metri cubi de material lemnos, fapt deosebit de periculos pentru men˛inerea regimului silvic. Œns„ controlorii ministerului ∫i ai Inspectoratului de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare ∫i ai Regiei Na˛ionale a P„durilor au refuzat s„-i cerceteze pe cei care, prin sus˛inerea mafiei lemnului, au t„iat Ón mod ilegal circa 500 de mii de metri cubi de material lemnos.
Doamna deputat Lia Ardelean, din partea Grupului Partidului Conservator.
Domnii Petru C„lian, Ioan fiundrea, Bogdan Liviu Ciuc„ vor depune Ón scris.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œncremenit„ Ón mrejele unei crize politice majore, pigmentate cu r„fuieli reciproce, clasa politic„ rom‚neasc„ se afl„ Óntr-un moment extrem de nepl„cut din punctul de vedere al adev„ratei sale misiuni, via˛a omului de r‚nd. Pe acest fond de instabilitate la nivel Ónalt, institu˛iile abilitate ale statului din teritoriu au adoptat, Ón mod nefiresc, exemplul negativ oferit de politicienii de la Bucure∫ti, Óntorc‚nd pur ∫i simplu spatele contribuabilului pl„titor de taxe ∫i impozite. Realitatea crud„ din Rom‚nia anului 2007 arat„ c„ func˛ionarii statului sunt mult mai preocupa˛i s„-∫i p„streze posturile dec‚t de problemele pe care le prezint„ cet„˛enii. Oameni de toate categoriile, Ón special ˛„ranii, se pl‚ng c„ nu mai pot face fa˛„ escalad„rii birocratice actuale, c„ sunt pu∫i aiurea pe drumuri, c„ stau la cozi pentru lucruri banale.
Cel mai grav este Óns„ faptul c„, de teama de a nu-∫i pierde scaunele, unii directori ai serviciilor deconcentrate din ˛ar„, precum ∫i subalternii acestora, prefer„ s„ nu Ó∫i exprime opinia referitoare la adev„ratele dolean˛e ale cet„˛enilor.
Personal am observat foarte multe astfel de cazuri, Ón care o serie de ∫efi ai unor institu˛ii cu putere decizional„ au preferat s„ ˛in„ sub t„cere anumite situa˛ii de anormalitate ∫i s„ nu Ónainteze solu˛ii de rezolvare, de frica unor consecin˛e nefaste pentru func˛iile pe care le de˛in. Mai mult, au existat ∫i situa˛ii concrete Ón care autorit„˛ile statului din teritoriu au indus Ón eroare
popula˛ia, prin furnizarea unor informa˛ii eronate, primite de la superiorii lor, fiind astfel complici la p„c„lirea oamenilor.
Este foarte grav c„ institu˛iile statului sunt conduse dup„ principiul p„gubos al Ón˛epenirii Ón scaune, cu at‚t mai mult dup„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Dac„ directorii nu fac altceva dec‚t s„ ˛in„ cu din˛ii de scaune, cet„˛eanului de r‚nd ce-i mai r„m‚ne? Œn cine mai poate avea Óncredere? Poate doar Ón bunul Dumnezeu...
Stima˛i colegi,
Afirma˛iile poate par dure, dar a∫ vrea s„ v„ dau un singur exemplu, Ón care reprezentan˛ii Direc˛iei Sanitare Veterinare au fost implica˛i Ón a∫a-zisul Program de eradicare a anemiei infec˛ioase la ecvine. Au fost prezen˛i at‚t inspectorii, c‚t ∫i medicii veterinari la Óntocmirea documentelor ∫i ridicarea cailor de la oameni. Oamenii pur ∫i simplu au r„mas p„c„li˛i; au predat caii, au r„mas ∫i f„r„ cai, ∫i f„r„ bani, Ón condi˛iile Ón care medicii veterinari ∫i inspectorii direc˛iei au fost prezen˛i la acest... practic, furt, din punctul meu de vedere, aplicat oamenilor.
Mul˛umesc, doamna deputat.
Din partea Grupului minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aledin Amet.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îRela˛iile politico-economice ale Rom‚niei cu Republica Turcia trebuie s„-∫i continue mersul ascendent“.
Este cunoscut faptul c„ Rom‚nia ∫i Republica Turcia, Ón decursul anilor, au stabilit ∫i au dezvoltat rela˛iile de colaborare cu adev„rat importante, constituindu-se Ón acest sens un model. Œn mod deosebit politica perioadei interbelice s-a eviden˛iat datorit„ eforturilor depuse prin dorin˛a unei stabilit„˛i zonale de lung„ durat„, dar ∫i prin g„sirea solu˛iei unei perspective economice comune.
Av‚nd acelea∫i interese, cele dou„ ˛„ri au continuat ∫i dup„ anul 1990 procesul de consolidare a acestor rela˛ii. Vizitele de stat, desf„∫urate la cel mai Ónalt nivel, precum ∫i acordurile economice deja stabilite reprezint„ cu siguran˛„ bazele unui progres viabil.
Parteneri Ón cadrul N.A.T.O., Rom‚nia ∫i Turcia opteaz„, Ón virtutea tradi˛iilor existente, pentru respectarea principiilor democra˛iei.
Œn cazul ˛„rii noastre, Uniunea European„ este deja o realitate. Republica Turcia ∫i-a propus s„ realizeze acela∫i obiectiv. Negocierile Óncepute Ón anul 2005 vor avea cu siguran˛„ succes, iar c‚∫tigul va fi Ón primul r‚nd al Europei. Nu se poate vorbi despre o astfel de construc˛ie politic„ ale c„rei inten˛ii sunt generoase dac„ Turcia nu este prezent„. Rom‚nia sprijin„ toate aceste eforturi.
Œn aceast„ ordine de idei, Rom‚nia ∫i-a declarat disponibilitatea de a colabora. Unitatea, chiar dac„ pare un paradox, se poate produce ∫i prin diversitate. Diversitatea cultural„ ∫i diversitatea lingvistic„ Ón niciun caz nu constituie obstacole. Rom‚nia ∫i Turcia sunt dou„ ˛„ri care au Ón˛eles acest aspect. Din acest motiv, au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 promovat, promoveaz„ ∫i vor promova o politic„ de respect reciproc. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ politic„, doamna Olgu˛a Cocrea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îRom‚nia european„, zdruncinat„ de scandaluri politice“.
Cet„˛enii Rom‚niei, cei care au votat Ón 2004 ∫i au sperat ca via˛a lor de zi cu zi s„ se schimbare Ón bine, asist„ de mai multe luni de zile la scandaluri politice create de reprezentan˛i ai institu˛iilor statului care au uitat de ce au fost ale∫i.
Nu a fost suficient c„, odat„ cu aderarea Rom‚niei la 1 ianuarie 2007, presa interna˛ional„ a acordat spa˛ii generoase Rom‚niei pentru ca ˛ara noastr„ s„ fie prezentat„ Ón media interna˛ional„ Ón culori sumbre.
Poate c„ eram obi∫nui˛i cu imaginea zonelor s„r„c„cioase din Rom‚nia, a copiilor str„zii, dar a spune c„ rom‚nii sunt o ras„ îviolent„ ∫i periculoas„“ este jignitor la adresa rom‚nilor ∫i Óntrece limitele bunului-sim˛.
Pe l‚ng„ jignirile aduse de unele publica˛ii din media interna˛ional„, rom‚nii mai sunt supu∫i ∫i unui îcirc politic“ de prost gust, oferit de clasa politic„ din Rom‚nia, clas„ politic„ ∫i institu˛ii ale statului care ar fi trebuit s„ asigure o via˛„ mai bun„ ∫i un climat s„n„tos de via˛„ pentru cet„˛enii Rom‚niei.
Primul lucru pe care ar trebui s„-l Ón˛elegem este c„ imaginea Rom‚niei depinde de fiecare dintre noi. Din acest punct de vedere avem o responsabilitate mai mare dec‚t ne-am putea Ónchipui. Nu trebuie s„ uit„m c„ prin indiferen˛a cultivat„ de ani de zile am ajuns s„ avem imaginea pe care o avem.
Rom‚nia are nevoie de o strategie proactiv„, de promovare a imaginii reale Ón spa˛iul Uniunii Europene.
Nu m„ voi referi aici la un reportaj sau la un film documentar despre Rom‚nia, ci la o campanie mediatic„ de a ar„ta adev„rata fa˛„ a poporului rom‚n, cea de oameni muncitori, serio∫i ∫i corec˛i. Imaginea unei ˛„ri nu se poate schimba peste noapte. De asemenea, nu m-am g‚ndit la propagand„, nu trebuie s„ c„dem Ón extrema opus„ ∫i s„ spunem c„ Ón Rom‚nia curge numai lapte ∫i miere, trebuie s„ oferim o imagine real„ ∫i corect„ a realit„˛ilor anului 2007.
Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ nu a fost o medalie acordat„ ˛„rii noastre, ci un efort at‚t al institu˛iilor statului, c‚t ∫i al cet„˛enilor Rom‚niei.
Mul˛umesc.
Din partea P.S.D., domnul Mihai Dumitriu, Circumscrip˛ia electoral„ Ia∫i.
Doamna Manuela Mitrea a depus Ón scris.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Ón deriv„“, partea a doua. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Mai am ∫i partea a treia!
De∫i au trecut 18 ani de la evenimentele din decembrie 1989, nu s-au schimbat prea multe Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Poate doar c„ elevii au mai multe vacan˛e, nu mai poart„ uniforme ∫i se Ómbrac„ uneori mai vulgar, ∫colarul de azi are 6—7 ore/zi, acum se fac ∫i îore op˛ionale“, pe care nu ∫i le alege elevul, ci profesorii sau dirigin˛ii, profesorul Ó∫i alege manualele, acestea fiind îalternative“, ori sunt impuse de inspectorii ∫colari, iar p„rin˛ii trebuie s„ le pl„teasc„.
Œn ultima perioad„, ∫coala a reu∫it s„ inflameze spa˛iul public prin tot felul de scandaluri, cu at‚t mai ilare cu c‚t
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 provin dintr-o institu˛ie unde s-ar presupune c„ se construie∫te normalitatea. Violen˛a ∫i pornografia au ajuns s„ caracterizeze mediul ∫colar mai mult dec‚t rezultatele la Ónv„˛„tur„ ∫i mai vizibil dec‚t performan˛ele olimpicilor. Criza ∫colar„ este mult mai profund„ dec‚t efectele sale vizibile, Ón lipsa condi˛iilor materiale sau a salariilor decente pentru dasc„li. Nu exist„ niciun program pentru aceast„ criz„ social„.
Testele na˛ionale ∫i examenul de bacalaureat au ajuns prilejuri de profit. Variantele de subiecte au costat Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii cel pu˛in 70 milioane RON (peste 700 miliarde lei vechi) pentru compunerea ∫i rezolvarea lor, redactarea ∫i publicarea acestora.
Se pune Óntrebarea: pentru elevi, c‚t„ eficien˛„ are aceast„ modalitate de evaluare a nivelului de cuno∫tin˛e?!
Va determina pe elevi s„ se preg„teasc„ mai bine pentru a promova testele na˛ionale ∫i bacalaureatul? Vor cre∫te calitativ rezultatele ∫colii?
- Mai mult, profesorii ∫i elevii au depistat multe anomalii
- ∫i nereguli Ón variantele de subiecte propuse.
Stima˛i colegi,
Manualele lui H„rd„u, cusute cu a˛„ alb„ de m‚nu˛ele dibace de la ˛es„toria îHumanitas“, au dus la vicierea procesului de realizare a lor. Manualele sunt lucrate Ón grab„, ca s„ se poat„ prezenta ceva la licita˛ie, definitivarea ∫i retu∫area lor f„c‚ndu-se Ón paralel ∫i f„r„ nicio leg„tur„ cu evaluarea. Pentru cineva îpus pe func˛ie“, evaluarea este mai important„ dec‚t realizarea propriu-zis„ a acesteia.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mul˛umesc.
Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D. a depus Ón scris declara˛ia politic„ domnul secretar Ioan Munteanu ∫i domnul deputat Gheorghe Chiper.
Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. are cuv‚ntul domnul Emilian Fr‚ncu.
Eu Ómi cer scuze pentru interven˛iile dumneavoastr„, domnul Fr‚ncu a venit ∫i a spus c„ are asentimentul... Bun, are cuv‚ntul domnul Andrian Mihei.
Credeam c„ exist„ colegialitate, nu ∫tiu... A venit colegul dumneavoastr„ ∫i mi-a spus c„ are acordul dumneavoastr„ s„ vin„. Deci Ón˛elege˛i-v„ Óntre dumneavoastr„!
## Domnule pre∫edinte,
N-are rost s„ mai discut„m, mai ales c„ am Ónceput cu 30 de minute Ónt‚rziere, ∫i cred c„ este o b„taie de joc fa˛„ de cei care Óncearc„ s„ respecte acest program.
Declara˛ie politic„: îFabulosul spirit, t„ietura sincron„ Ón diacronia obiectiv„ caracteristic„ rom‚nilor“
- Stima˛i colegi,
Œn primul r‚nd, vreau s„ subliniez aniversarea a 74 de ani de c‚nd, prin Œnaltul Decret Regal nr. 468, la 28 februarie 1933 s-a stabilit Ónfiin˛area unei arme noi, Ap„rarea pasiv„ contra atacurilor aeriene, av‚nd ca scop s„ limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra popula˛iei ∫i resurselor teritoriului, prin protec˛ie direct„ sau mic∫or‚nd eficacitatea atacurilor din aer. Dup„ mai multe modific„ri, experien˛a dramatic„ de la cutremurul din 1977 a determinat schimbarea ideii c„ menirea acestei protec˛ii este strict Ómpotriva atacurilor aeriene ∫i a determinat Ón 1978 transformarea denumirii acesteia Ón Ap„rare civil„. Ace∫ti oameni, conform ultimelor modific„ri legislative, voluntari, sunt de 74 de ani al„turi de popula˛ie Ón momentele c‚nd ˛ara trece prin situa˛ii grave. Poate c„ ar trebui s„ constituie un exemplu pentru noi to˛i, iar mottoul dup„ care Inspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„, din care Protec˛ia civil„ face parte, Ó∫i c„l„uze∫te activitatea — îSacrificiu ∫i Devotament“ — ar trebui s„ ne fie tuturor model de urmat.
V„ invit, dragi colegi, s„ le ur„m tuturor celor care sunt Ón slujba protec˛iei civile ani mul˛i Ónainte ∫i s„ le mul˛umim pentru activitatea pe care o efectueaz„ Óntru ap„rarea popula˛iei civile.
Ace∫ti oameni au Óntr-adev„r un spirit fabulos, Ón adev„ratul sens al cuvintelor folosite.
Pe de alt„ parte, poate c„ Ón a∫a-zisele lupte care se poart„ ast„zi pe scena politic„ rom‚neasc„, imaginea Rom‚niei Ón Uniunea European„ trece pe plan secund, neconstituind un subiect bun de pres„. V„ Óntreb — v„ place, v„ sim˛i˛i caracteriza˛i de acest îfabulospirit“, v„ place, ca cet„˛eni ai Rom‚niei, s„ fi˛i defini˛i astfel? Nu sim˛i˛i ironia unei interpret„ri rom‚ne∫ti a acestui concept, acela de spirit de fabul„? Este drept, exist„ personaje care se str„duiesc s„ transforme orice eforturi Óntr-o
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Petru Movil„, dac„ s-a Ón˛eles cu colegul s„u, ca s„ nu am dificult„˛i ca Ón cel„lalt caz.
Domnul deputat Petru Movil„ ∫i apoi de la P.N.L. urmeaz„ domnul Liviu Miro∫eanu.
Da. Mul˛umesc colegului meu. L-am rugat deoarece la ora 10,00 am o Ónt‚lnire cu ambasadorul Azerbaidjanului, de asta.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
O declara˛ie ∫ocant„ din partea Pre∫edintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, m-a f„cut s„ m„ Óntreb dac„ rom‚nii Ó∫i mai doresc unirea cu fra˛ii de peste Prut, pentru c„ ofensa adus„ de pre∫edintele Voronin autorit„˛ilor rom‚ne, poporului rom‚n mi se pare de neiertat. îŒn Rom‚nia, din p„cate, lista etniilor permise este strict limitat„, toate minorit„˛ile na˛ionale posibile sunt enumerate Ón legisla˛ie. Moldovenii printre acestea nu figureaz„. ™i acesta, din c‚te Ón˛eleg eu, este ast„zi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor ∫i a culturii lor“ este declara˛ia f„cut„ de pre∫edintele Voronin.
Etnie moldoveneasc„! De ce nu etnie ardeleneasc„ sau munteneasc„, ori poate dobrogean„?! A vorbi despre o etnie moldoveneasc„ Ón Rom‚nia european„, cu cele îcirca 10 milioane de persoane care locuiesc Ón Moldova rom‚neasc„“, dup„ cum sus˛ine pre∫edintele Voronin, mi se pare de o absurditate ie∫it„ din comun. Cu alte cuvinte, Ón zona Moldovei nu mai locuiesc rom‚ni, ci moldovenii de peste Prut.
Parlamentarii din jude˛ele zonei istorice Moldova sunt cet„˛eni moldoveni, vota˛i de al˛i cet„˛eni moldoveni. ™i pe deasupra vorbim ∫i limba moldoveneasc„, nu limba rom‚n„, pentru c„ pre∫edintele Voronin s-a Óntre˛inut cu liderii comunit„˛ii moldovene∫ti Ón aceast„ limb„. Culmea, toat„ discu˛ia s-a purtat Ón prezen˛a rom‚nilor, care nu au avut nicio problem„ Ón a Ón˛elege vorbele pline de îÓn˛elepciune“ adresate de reprezentantul statului vecin.
Revan∫ism statal din partea pre∫edintelui Voronin? Doar auzul acestei expresii l-a f„cut s„ strige c„ îÓn Europa modern„, frontierele de stat nu pot ∫i nu trebuie s„ fie un obstacol pentru ca oamenii s„-∫i manifeste propria identitate na˛ional„“. Perfect adev„rat ∫i nu cunosc cazuri Ón care cet„˛enilor moldoveni din Rom‚nia li s-a interzis acest drept. Pentru c„ Rom‚nia este Óntr-adev„r Ón Europa, Republica Moldova, nu. Sunt destui cet„˛eni moldoveni care studiaz„ Ón ˛ara noastr„, destui cet„˛eni moldoveni care lucreaz„ Ón Rom‚nia ∫i destui cet„˛eni moldoveni care au trecut grani˛a, au solicitat ∫i
Mul˛umesc, domnule coleg.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. a depus Ón scris o interven˛ie doamna deputat Angela Buciu. Urmeaz„ domnul Costache Mircea.
Domnul Adrian Moisoiu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îLegi avem. Cine le aplic„?“
Din punct de vedere al Legii referendumului, îreferendumul din jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫“ nu este un referendum, ci eventual un sondaj de opinie, dar care a fost botezat astfel fiindc„ s-a urm„rit politizarea ac˛iunilor. El este un act politic contrar Constitu˛iei ∫i legilor, dup„ cum voi ar„ta Ón continuare.
Referendumul este o institu˛ie a statului, reglementat„ prin legi speciale ∫i printr-o deontologie riguroas„. El nu poate fi utilizat Ón afara voin˛ei statului, fiindc„ cel care l-ar utiliza s-ar face vinovat de lovituri aduse acestuia.
Voi enumera c‚teva dintre legile care interzic organizarea de referendumuri de c„tre structuri civice sau de c„tre organiza˛ii ale minorit„˛ilor na˛ionale Ón afara cadrului statal: Legea referendumului nr. 3/2000, Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, Legea prefectului nr. 304/2004, Legea privind organizarea adun„rilor publice nr. 60/1991, Legea privind asocia˛iile ∫i funda˛iile nr. 246/2005 ∫i Legea partidelor politice.
Pe de alt„ parte, Constitu˛ia Rom‚niei prevede:
Art. 30 alin. (7): îSunt interzise de lege def„imarea ˛„rii ∫i a na˛iunii, Óndemnul la r„zboi de agresiune, la ur„ na˛ional„, rasial„, de clas„ sau religioas„, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen˛„ public„, precum ∫i manifest„rile obscene, contrare bunelor moravuri.“
Art. 40 alin. (2): îPartidele sau organiza˛iile care prin activitatea lor militeaz„ Ómpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranit„˛ii, a integrit„˛ii sau a independen˛ei Rom‚niei sunt neconstitu˛ionale.“
Art. 152 alin. (1): îDispozi˛iile prezentei Constitu˛ii privind caracterul na˛ional, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n, forma republican„ de guvern„m‚nt, integritatea teritoriului, independen˛a justi˛iei, pluralismul democratic ∫i limba oficial„ nu pot forma obiectul revizuirii.“
Œn acela∫i timp, Legea nr. 51/1991 cu privire la siguran˛a na˛ional„, la art. 3 lit. (h) enumer„ care sunt amenin˛„rile la adresa siguran˛ei na˛ionale: îIni˛ierea, organizarea, s„v‚r∫irea sau sprijinirea Ón orice mod a ac˛iunilor rasiale, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune Ón pericol, sub orice form„, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.“
V„ mul˛umesc, domnule coleg.
Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul Toró Tiberiu... Domnul Lakatos Petru.
îS„ nu risipim banii publici!“
Domnule pre∫edinte Traian B„sescu,
Domnule pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Bogdan Olteanu,
Domnule prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu,
Constitu˛ia Rom‚niei Ón art. 56 prevede: îCet„˛enii au obliga˛ia s„ contribuie prin impozite ∫i prin taxe la cheltuielile publice.“
Œn titlul declara˛iei mele politice, care se dore∫te a fi ∫i o scrisoare deschis„, am folosit inten˛ionat persoana Ónt‚i plural, Óntruc‚t, Ón frunte cu Domniile Voastre, noi, parlamentarii, ∫i Óntreaga clas„ politic„ suntem r„spunz„tori pentru buna gospod„rire a banilor publici, chiar dac„ Ón Constitu˛ie nu se stipuleaz„ textual.
Ini˛ierea referendumului pentru a primi un r„spuns previzibil, r„spunsul la Óntrebarea îDori˛i vot uninominal?“ va fi îda“, este un demers populist care presupune efort administrativ ∫i cheltuieli bugetare suplimentare foarte mari din partea statului.
Œn aceea∫i categorie de risip„ a banilor publici ∫i demers politicianist se Óncadreaz„ ∫i ini˛ierea referendumului pentru suspendarea pre∫edintelui ˛„rii, Óntruc‚t, conform prevederilor legale Ón vigoare, rezultatul final ∫i Ón acest caz este previzibil.
Av‚nd Ón vedere cele expuse, precum ∫i faptul c„ Ón ambele situa˛ii, Ón final, tot Parlamentul va fi mandatat s„ g„seasc„ solu˛ii prin adoptarea legilor necesare, v„ rog s„ da˛i dovada personal„ de Ón˛elepciune ∫i responsabilitate politic„, exprim‚ndu-v„ public Ómpotriva ini˛ierii acestor tipuri de referendum.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Titlul declara˛iei: îPromis de acum un an ∫i jum„tate, Codul civil al Monic„i Macovei lipse∫te cu des„v‚r∫ire!“ Domnule pre∫edinte,
Distin∫i colegi,
Acum un an ∫i jum„tate Monica Macovei a venit Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i a declarat c„ va aduce Ón dezbatere un nou Cod civil, cod care s„ fie Ón m„sur„ s„ solu˛ioneze litigiile Ón contextul actual.
Œn acela∫i moment, la Comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor se afla Ón dezbatere propunerea de Cod civil votat de Senat, iar declara˛ia intempestiv„ a doamnei ministru a justi˛iei a blocat acest proiect de lege, to˛i a∫tept‚nd cu ner„bdare propunerea Ministerului de Justi˛ie.
De∫i a trecut aproape un an ∫i jum„tate de la declara˛ia doamnei Macovei, Ón afar„ de blocarea dezbaterilor la Comisia juridic„ nu s-a Ónt‚mplat nimic.
Necesitatea unui Cod civil actualizat este at‚t de acut„, Ónc‚t la facult„˛i studen˛ii Ónva˛„ prevederile proiectului de lege blocat Ón Camera Deputa˛ilor, dat fiind faptul c„ vechiul Cod civil, de fapt cel aplicabil ∫i Ón prezent, dateaz„ din anul 1954 ∫i nu mai corespunde realit„˛ilor actuale, ap„r‚nd din aceast„ cauz„ disfunc˛ionalit„˛i la nivelul instan˛elor Ón pronun˛area sentin˛elor pentru anumite cauze.
De exemplu, ∫i Codul familiei ar trebui modificat — Ón proiectul actual al Codului civil, Codul familiei ar urma s„ fie integrat Codului civil Óntr-un capitol aparte, sub titlul îFamilia“ —, deoarece actualul cod nu con˛ine nicio prevedere referitoare la regimul matrimonial Ón caz de partaj al societ„˛ilor comerciale private de˛inute de so˛ii afla˛i Ón divor˛. ™i exemplele de spe˛e Ón care actualele Coduri civil ∫i al familiei sunt dep„∫ite de actualitate ar putea continua.
Œn contextul Ón care ministrul justi˛iei nu a putut nici p‚n„ la aceast„ or„ s„ aduc„ Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor o propunere concret„ pentru noul Cod civil, consider c„ reluarea dezbaterii pe fond asupra noului Cod civil, proiect de lege deja aprobat de Senat ∫i blocat Ón Comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor, Ón acest caz ∫i Camer„ decizional„, reprezint„ o prioritate pentru sistemul legislativ din Rom‚nia, Ón general, ∫i pentru func˛ionarea sistemului de justi˛ie, Ón special.
V„ mul˛umesc.
Din partea Grupului minorit„˛ilor na˛ionale, domnul Gheorghe Firczak.
## Mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul Petru C„lian.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea se intituleaz„ îConsiliul Mondial al Rutenilor — Sighet, 2007“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, vineri ∫i s‚mb„t„, 23 ∫i 24 februarie, s-a desf„∫urat la Sighetul Marma˛iei reuniunea Consiliului Mondial al Rutenilor. Au participat academicianul Paul Robert Magoci, pre∫edinte al consiliului ∫i reprezentantul rutenilor din Statele Unite ∫i Canada, ceilal˛i membri ai Consiliului Mondial, reprezentan˛i ai rutenilor din Cehia, Croa˛ia, Serbia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria ∫i, evident, Rom‚nia.
Cea mai important„ problem„ dezb„tut„ a fost cea legat„ de organizarea Ón ˛ara noastr„ a celui de-al nou„lea Congres Mondial al Rutenilor. Membrii Consiliului Mondial ∫i-au exprimat satisfac˛ia c„ organizarea congresului coincide cu aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„, c„ Rom‚nia acord„ o aten˛ie semnificativ„ minorit„˛ilor na˛ionale, deci ∫i celei rutene, care se bucur„ de reprezentare parlamentar„, ∫i cu finan˛are de la buget pentru afirmarea identit„˛ii lor.
Œntr-o conferin˛„ de pres„, pre∫edintele Consiliului Mondial, academicianul Paul Robert Magoci, a subliniat c„, Ón plan universal, rutenii, organiza˛iile lor, ac˛ioneaz„ aproape exclusiv pe t„r‚m cultural, pentru a realiza o coeziune spiritual„ rutean„ Ón plan interna˛ional, pentru a afirma, oriunde Ón lume unde se dore∫te ∫i se poate, identitatea noastr„ rutean„.
Totodat„, membrii Consiliului Mondial ∫i-au exprimat bucuria deschiderii podului peste Tisa, Óntre Sighet ∫i Solotvino, aceasta contribuind la dezvoltarea leg„turilor Óntre Ucraina ∫i Rom‚nia, dar ∫i Óntre rutenii din cele dou„ ˛„ri.
Œn final, permite˛i-mi s„ exprim mul˛umirile noastre doamnei profesor Eugenia Gogea, primarul municipiului Sighet, ∫i domnului Sorin Rednic, secretarul Prim„riei Sighet, pentru sprijinul acordat Uniunii Culturale a Rutenilor din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Dumitru Bentu.
V„ anun˛ c„ domnii deputa˛i Viorel Pupez„, Liviu Timar ∫i Iuliu Nosa au depus Ón scris interven˛iile politice.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îAgronomul“ ∫i ea se dore∫te a fi simultan ∫i o modalitate de protest fa˛„ de una dintre multiplele afirma˛ii ale domnului Emil Boc, pre∫edintele aerofil al Partidului Democrat.
Asemenea unui avocat stagiar, care Ó∫i consolideaz„ devenirea profesional„ prin delegarea lui ca ap„r„tor îdin oficiu“, cuv‚ntologul din Dealul Feleacului sare ca ars ori de c‚te ori trebuie s„ ia ap„rarea pre∫edintelui adev„rat al partidului.
Orice afirma˛ie sau apreciere, care lezeaz„ c‚tu∫i de pu˛in imaginea oficial„ a partidului pe care, chipurile, Ól conduce, fa˛„ de pre∫edintele-imperator Traian, este imoral„, ilegal„, anticonstitu˛ional„, antina˛ional„ etc., etc.
Stresat, speriat, dovedind un devotament de tip fanariot, nu poate evita fie gre∫eli de interpretare, fie aprecieri jignitoare sau dispre˛uitoare.
Este ∫i cazul ultimei expresii a îg‚ndirii sale europene“. Spunea domnul Boc: îM„ declar agronom
dac„ Curtea Constitu˛ional„ avizeaz„ suspendarea pre∫edintelui“.
Este clar c„ domnul Boc nu cunoa∫te defini˛ia no˛iunii de îagronom“ ∫i de aceea, pentru o eventual„ ˛inere de minte, Ói reamintim varianta contras„ — îspecialist care are ca domeniu de activitate cultivarea sistematic„ a p„m‚ntului“.
Aceast„ nobil„ profesie, care Ón ultim„ sau Ón prim„ instan˛„ Ói asigur„ sus-numitului existen˛a fiziologic„, ocup„ un loc extrem de modest pe scara valorilor Domniei Sale, astfel c„ depunerea diplomei de jurist ∫i transferul Ón domeniul agronomiei i se pare un gest de suprem protest.
O fi auzit domnul Boc de savan˛i ca Munteanu Murgoci, Ionescu-™i∫e∫ti, Ion Ionescu de la Brad, de universit„˛ile de profil, de Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice? Œn mod cert, nu.
Ce s-ar Ónt‚mpla dac„, pe cale de consecin˛„ la neinspirata metafor„, ∫i agronomii ∫i-ar depune diplomele ∫i ar deveni juri∫ti? Cred c„ nici n-a luat Ón calcul o asemenea form„ de r„spuns micul epigon al Marelui Creator de Haos!
Œntr-un elan euforic demn de o cauz„ mai bun„, un confrate pedist emitea o alt„ enormitate: unitatea de m„sur„ a performan˛ei politice. Evident, Ón partidul Domniilor Lor, este îbocul“!
Mul˛umesc, domnule coleg.
Are cuv‚ntul, din partea Partidului Na˛ional Liberal, domnul Emilian Fr‚ncu.
™i v„ anun˛ c„ au depus Ón scris interven˛iile Domniilor Lor domnii Gheorghe Gabor ∫i Ioan Hoban, de la P.N.L.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îBate˛i ∫i vi se va deschide!“
îBate˛i ∫i vi se va deschide!“ A∫a sun„ cunoscutul adagiu biblic, prin care Iisus Ó∫i Óndeamn„ adep˛ii s„ nu pregete Ónaintea u∫ii m‚ntuirii sufletului.
Pre∫edintele Traian B„sescu a venit el Ónsu∫i Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului Rom‚niei, cer‚nd organizarea intempestiv„ a unui referendum pentru introducerea sistemului de vot uninominal. Numai c„ domnul B„sescu nu a cioc„nit la o u∫„ Ónchis„, a∫a cum a l„sat s„ se Ón˛eleag„ prin caracterul solemn ∫i urgent al revendic„rii sale, ci la una larg deschis„, de cel pu˛in
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 4 ani, de c‚nd Partidul Na˛ional Liberal a depus Ón mod oficial, cu num„r de Ónregistrare la registratura Parlamentului, un proiect de lege chiar pe aceast„ tem„. Mai mult, exist„ proiecte similare depuse de P.S.D. ∫i P.C., iar toate sondajele arat„ c„ peste 80% din popula˛ia Rom‚niei se pronun˛„ ∫i ea pentru una sau alta dintre variantele votului uninominal.
Ie∫irea la ramp„ a domnului pre∫edinte Traian B„sescu este deopotriv„ ciudat„ ∫i inutil„.
Este ciudat„ pentru c„ nu mai departe dec‚t Ón discursul pe care l-a rostit la ™coala de var„ de anul trecut a Partidului Democrat, dumnealui a afirmat sus ∫i tare c„, Ón momentul acela, votul uninominal nu reprezenta o op˛iune viabil„ pentru Rom‚nia. Oare ce anume l-ar fi putut determina, Óntre timp, pe domnul pre∫edinte B„sescu s„ Ó∫i schimbe at‚t de radical punctul de vedere, ajung‚nd s„ exprime un deziderat diametral opus convingerilor sale din vara trecut„?
Este inutil„ pentru c„ Parlamentul Rom‚niei nu are nevoie de organizarea unui referendum popular pe aceast„ tem„, Óntruc‚t majoritatea deputa˛ilor ∫i senatorilor, asemenea conducerii partidelor din care ei fac parte Ón momentul de fa˛„, se pronun˛„ Ón favoarea, ∫i nicidecum Ón defavoarea introducerii, de principiu, a votului uninominal.
Un referendum popular pe aceast„ tem„ presupune cheltuirea unei sume imense de bani, ca s„ afl„m anume ce? C„ poporul este Óntr-adev„r de acord cu ceea ce g‚nde∫te majoritatea parlamentarilor pe care tot el, poporul, i-a trimis s„ Ól reprezinte Ón Parlament? ™i c„ se confirm„ sondajele de opinie? Cu ace∫ti bani se pot face multe alte lucruri utile pentru popor.
Mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Liviu Miro∫eanu.
V„ propun, stima˛i colegi, s„ parcurgem Óntregul tur al colegilor care s-au Ónscris pentru declara˛ii politice, deci Óntregul tur acum, nu Óntreaga list„. Pofti˛i, domnule Miro∫eanu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Œntre 1 ianuarie ∫i 23 noiembrie 2006, pentru controlul pestei porcine a fost implementat Programul strategic privind monitorizarea pestei porcine clasice, elaborat Ón urma negocierilor de aderare cu Uniunea European„ din perioada 2001—2004. Programul prevede aplicarea m„surilor Ón conformitate cu Ordinul pre∫edintelui Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor nr. 67/2005.
Acest ordin transpune Directiva Consiliului Europei 2001/89/CEE.
Œn cazul depist„rii de focare de pest„ porcin„, directiva stipuleaz„ uciderea tuturor porcinelor din ferma sau gospod„ria respectiv„, incinerarea lor, distrugerea, incinerarea sau procesarea oric„rui material sau de∫eu probabil s„ fie contaminat ∫i dezinfectarea terenului ∫i a tuturor obiectelor care au luat contact cu porcii infecta˛i.
Directiva ∫i implicit programul prev„d interzicerea vaccin„rii antipestoase pe teritoriul ˛„rii, Ónregistrarea adecvat„ a datelor epidemiologice ∫i monitorizarea corespunz„toare a porcinelor privind virusul pestei porcine. Œn continuare, Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ are atribu˛ia de a delimita o zon„ de supraveghere cu o raz„ de cel pu˛in 10 kilometri Ón jurul focarului ∫i o zon„ de protec˛ie cu o raz„ de trei kilometri. Transportul porcilor din ∫i Ón aceste zone este permis doar de autoritatea competent„ ∫i numai Ón cazul Ón care sunt Óntrunite condi˛ii specifice. Œns„ Ón anul 2006 au fost descoperite 29 de focare de pest„ porcin„ Ón 12 comune ale jude˛ului Bac„u: T‚rgu-Trotu∫, Vultureni, D„rm„ne∫ti, Zeme∫, Orbeni, Cleja, Oituz, Buciumi, Moto∫eni, Co˛of„ne∫ti ∫i Ca∫in. Un num„r de 423 de animale au fost afectate de acest virus, dintre care 77 au murit, iar 346 au fost ucise.
Alte noi focare de pest„ au fost identificate de la Ónceputul acestui an, ∫i anume Ón comunele Valea Seac„, Sascut ∫i Podu Turcului. De la Ónceputul anului ∫i p‚n„ Ón prezent au fost afectate 77 de porcine, 11 moarte ∫i 66 ucise.
Œnmul˛irea focarelor de pest„ Ón aproape toate jude˛ele ˛„rii de la aplicarea programului a dus la sistarea acestuia. Analiza realizat„ de Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, Ómpreun„ cu exper˛i ai Comisiei Europene, a relevat necesitatea vaccin„rii de urgen˛„ a tuturor porcinelor din Rom‚nia. Decizia 2006/802/EC a Comisiei Europene, luat„ Ón data de 23 noiembrie 2006, a aprobat ac˛iunea de vaccinare a porcinelor Ón Rom‚nia pentru eradicarea bolii. Reluarea vaccin„rii a atras dup„ sine pierderea dreptului de a exporta carne pe pia˛a Uniunii Europene.
Mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul Mircea Costache.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pentru c„ ceasurile sunt Ónaintate, nu din vina noastr„, eu am s„ Óncerc totu∫i s„ fiu Ón˛eleg„tor ∫i s„-mi rezum cuv‚ntul, f„r„ a mai da citire celor pe care inten˛ionam s„ le spun, ∫i s„ amintesc c„ Ón schi˛a sa îBoborul“ mereu actualul Caragiale vorbea despre Republica din Ploie∫ti.
Domnul pre∫edinte Traian B„sescu anun˛„ o confruntare cu electoratul Ón Pia˛a Obor, pe care nu vrea s„-l Óntrebe, precum oratorul urcat pe gr„tarul cu mici din pia˛a din Ploie∫ti, despre utilitatea ∫i avantajele instaur„rii renumitei republici ∫i avantajele democra˛iei, ci despre oportunitatea trecerii acum la votul uninominal.
Domnia Sa se va confrunta probabil cu o situa˛ie inedit„, Óntruc‚t tot mai mul˛i cet„˛eni dau semne de trezire din abureala mediatic„ ∫i ar putea s„ fie curio∫i s„ Óntrebe despre leacul universal: votul uninominal, destinat celor care au acumulat averi suficiente s„ poat„ sus˛ine campanii electorale costisitoare la televiziuni, radiouri, concerte Ón marele ora∫e ∫i mituirea Ón fel ∫i chip a electoratului. S-ar putea s„-l Óntrebe cineva ce se mai ∫tie despre flota Rom‚niei de 287 de nave care navigheaz„ pe apa s‚mbetei. S-ar putea s„-l Óntrebe cineva de ce a g„sit cu cale s„ intervin„ pentru recuperarea banilor lui Dumitru Buc∫aru de la statul rom‚n, pentru ob˛inerea unor contracte de energie ieftin„ al ALRO Slatina, c‚nd rom‚nii suport„ scumpirea curentului aproape lun„ de lun„. S-ar putea s„ fie Óntrebat c‚nd d„ Elena Udrea cele 23 de miliarde Ónsu∫ite ilegal de la R.A.A.P.P.S. pentru presupuse servicii juridice. S-ar putea s„ fie Óntrebat de ce d„ indica˛ii magistra˛ilor pe cine s„-∫i aleag„ ei ∫ef. S-ar putea s„ fie Óntrebat de ce d„ indica˛ii ministrului transporturilor cine s„ mai c‚∫tige licita˛iile. S-ar putea s„-l Óntrebe cine sunt domnii Coco∫, Pesciu, ∫tiu eu, Buc∫aru, Bitner, Petrache ∫i cu tot neamul lor. S-ar putea s„-l Óntrebe care este rolul pre∫edintelui Óntr-o ˛ar„ normal„ ∫i c‚nd are de g‚nd s„ duc„ la Óndeplinire promisiunile din 2004 referitoare la ordine, legalitate, ˛epe la Guvern ∫i altele asemenea.
Despre asta a∫ fi vrut s„ v„ vorbesc, dar o s„ folosesc un alt cadru.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umesc, domnule coleg.
Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., are cuv‚ntul domnul Toró Tiberiu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi deputa˛i,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCum ajunge democra˛ia participativ„ principalul pericol pentru ordinea constitu˛ional„ ∫i statul de drept.“
Œn urm„ cu c‚teva zile, politicieni responsabili, din proprie Ón˛elepciune sau Ómpin∫i de la spate de consilieri de∫tep˛i, au ie∫it la Ónaintare cu o serie de declara˛ii pe c‚t de politicianiste, pe at‚t de iresponsabile Ón leg„tur„ cu referendumul intern asupra autonomiei regionale a f nutului Secuiesc.
Iat„ c‚teva exemple, sentin˛e ∫i calificative: îa∫a-zis referendum, ilegal, anticonstitu˛ional“ — Pre∫edintele Rom‚niei; îreferendumul organizat de C.N.S. Óncepe s„ ia forma unei provoc„ri ∫i este extrem de periculos deoarece contravine ordinii constitu˛ionale“ — primulministru; îreferendumul... trece pragul demersului civic ∫i intr„ Ón domeniul politic ∫i chiar al penalului, cap„t„ conota˛ii de incitare la separatism teritorial“ — pre∫edintele P.D.; îreferendumul este anticonstitu˛ional ∫i vizeaz„ enclavizarea Rom‚niei, autorit„˛ile statului s„ aib„ o reac˛ie ferm„“ — purt„torul de cuv‚nt al P.S.D.; îprin organizarea referendumului se Óncalc„ legea fundamental„ a ˛„rii, precum ∫i Codul penal“ — secretarul general al P.R.M.
Av‚ntul patriotic al acestor oameni politici a fost t„iat de ministrul administra˛iei ∫i internelor, care Ón calitate de ∫ef al structurilor de ordine public„ Ói cam las„ Ón offside, preciz‚nd c„ nici Legea referendumului, nici vreun alt act legal nu prevede interdic˛ia unor astfel de consult„ri, indiferent care ar fi obiectul acestora. îM.A.I. nu are nevoie de niciun imbold din partea reprezentan˛ilor partidelor pentru a-∫i face datoria... Eu pot face orice declara˛ii politice ca politician, dar ca ministru de interne voi respecta legile statului“.
At‚t despre responsabilitate ∫i politicianism.
C.N.S. este o organiza˛ie politico-civic„ f„r„ personalitate juridic„, legal constituit„, care ∫i-a propus un singur lucru: promovarea prin mijloace democratice a statutului administrativ special al regiunii natale a membrilor s„i: f nutul Secuiesc.
Referendumul intern, adic„ chestionarea tuturor locuitorilor regiunii, indiferent de apartenen˛a lor etnic„, asupra acestui deziderat este forma cea mai evoluat„ ∫i profund„ a democra˛iei participative, care Óntr-un stat de drept trebuie salutat„ ∫i Óncurajat„, nicicum hulit„ ∫i stigmatizat„.
™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator dac„ mai este cineva care dore∫te s„ intervin„?
Din partea colegilor f„r„ apartenen˛„ politic„, domnul Mircia Giurgiu.
## **Domnul Mircia Giurgiu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îApel la responsabilitate, implicare ∫i sus˛inerea intereselor rom‚nilor.“
Am preg„tit un material referitor la problemele cu care se confrunt„ salaria˛ii rom‚ni care doresc s„ ob˛in„ contracte de munc„ legale Ón Spania.
Depun materialul la secretariat.
V„ mul˛umesc.
##
îApel la responsabilitate, implicare ∫i sus˛inere a intereselor rom‚nilor“
Problemele rom‚nilor ∫i statutul lor de la data ader„rii nu sunt monitorizate a∫a cum ar trebui de c„tre cei cu competen˛e Ón domeniu.
Ultimele evenimente redate clar de media eviden˛iaz„ c„ nu exist„ oameni califica˛i ∫i structuri care s„ se implice pentru a se sesiza cum se respect„ pe de o parte de c„tre autorit„˛ile rom‚ne∫ti cu competen˛e Ón domeniu obliga˛iile pe care le avem potrivit Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, dar ∫i cum autorit„˛ile din celelalte ˛„ri respect„ drepturile ∫i statutul de membru egal.
Dac„ tot ce s-a semnalat ca problem„ legat de recrutarea ∫i ob˛inerea contractelor de munc„ ale rom‚nilor pentru a munci Ón Spania, cu trimiteri directe la re˛ele create ∫i dezvoltate Ón jurul acestei afaceri, prin care se urm„re∫te eliminarea controlului statului rom‚n ∫i al Oficiului pentru Migra˛ia For˛ei de Munc„ de dinainte de 1 ianuarie 2007, a fost ignorat, situa˛ia nu mai poate continua ∫i dup„ ce am devenit membri egali ai U.E.
Ne trebuie reform„ Ón organismele rom‚ne∫ti ∫i trebuie Ónlocui˛i cei care cred c„ dac„ au ocupat un post c„ldu˛ trebuie s„ nu fac„ nimic, îpentru a nu deranja“.
Dac„ acest Guvern are ca obiectiv îs„ evite deranjul“ celor care, profit‚nd de lipsa de solidaritate ∫i r„spundere, au fost pu∫i Ón func˛ii, atitudine coroborat„ cu nepotisme, lips„ de profesionalism ∫i dorin˛a de Ómbog„˛ire prin orice mijloace... gre∫e∫te ∫i va pl„ti pentru asta!
Este inadmisibil s„ nu fim informa˛i despre ce se Ónt‚mpl„ sub paravanul unui tratat bilateral dintre dou„ ˛„ri, tratat ratificat de Parlamentul Rom‚niei, ∫i s„ nu se ia pozi˛ie din partea institu˛iilor rom‚ne c‚nd se constat„ c„ autorit„˛ile noastre ∫i rom‚nii nu au un statut egal cu cel al restului membrilor U.E., îpentru a nu deranja“ ∫i cineva s„ le fie recunosc„tor.
Onorat Guvern, f„-˛i cur„˛enie Óntre cei care din eroare au ajuns s„ fac„ parte din categoria diploma˛ilor ∫i promoveaz„-i pe cei care te aten˛ioneaz„ c„ e gre∫it ∫i incorect ce se Ónt‚mpl„!
Politica Rom‚niei de la 1 ianuarie 2007 trebuie s„ fie Ón acord cu statutul de membru egal cu celelalte ˛„ri ale U.E.
Stima˛i colegi,
V-a∫ ruga s„ privi˛i ceasul. Œnt‚rzierea de la Ónceput a fost compensat„. Totu∫i, mai exist„ un coleg ∫i e de la putere ∫i v-a∫ propune s„-i d„m cuv‚ntul domnului Valentin Iliescu de la Partidul Democrat, ca s„ se vad„ c„ opozi˛ia respect„ puterea.
V„ mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.
Am dou„ declara˛ii politice, dar o s„ prezint doar una dintre ele. Cea pe care nu o voi prezenta, dar care doresc s„ fie prins„ Ón stenograma ∫edin˛ei, se cheam„ îP.D. sus˛ine pre∫edintele“. Cea de-a doua, pe care o voi ∫i prezenta Ón plen, se cheam„ îCine se teme de Monica Macovei“.
Mar˛i, 13 februarie 2007, Ón Senatul Rom‚niei a fost votat„ mo˛iunea simpl„ îMinciuna, adev„rul justi˛iei Macovei“, cu 81 de voturi pentru ∫i 46 de voturi Ómpotriv„.
Dincolo de faptul c„ un senator al Rom‚niei a votat de dou„ ori, sub ochii ∫i probabil cu binecuv‚ntarea pre∫edintelui Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, s„ Óncerc„m s„ explic„m motivele care au generat cea mai ostil„, mai agresiv„ ∫i mai virulent„ ac˛iune politic„ din perioada postdecembrist„ Ómpotriva unui ministru al justi˛iei. Este necesar„ precizarea c„, la momentul prelu„rii mandatului de c„tre Monica Macovei, Rom‚nia, sub guvernarea pesedist„, era perceput„ ca o ˛ar„ cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 corup˛ie generalizat„, cu o mul˛ime de stegule˛e ro∫ii, neexist‚nd premisele integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.
Œn cele peste 24 de luni de mandat, ministrul Monica Macovei a pus bazele unei campanii anticorup˛ie cu efecte devastatoare Ómpotriva marilor mafio˛i, perceput„ extrem de pozitiv ∫i de oficialii europeni, ∫i de opinia public„ rom‚neasc„.
Se cuvine a fi re˛inute c‚teva dintre aprecierile oficialilor de peste hotare.
Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii la Bucure∫ti, spunea la 22 martie 2006: îCred c„ Monica Macovei a f„cut un lucru deosebit, dar de fapt este ultimul moment pentru lupta Ómpotriva corup˛iei. Aceast„ problem„ a existat de mult timp ∫i, p‚n„ recent, nu s-a prea f„cut ceva Ón mod concret. Numai Ón ultimele 15 luni rezultatele sunt pu˛in mai vizibile“.
Nicholas Taubman, ambasadorul Statelor Unite la Bucure∫ti, declara la 8 februarie 2007: îF„r„ energia ∫i convingerea doamnei Monica Macovei, Rom‚nia nu ar fi realizat at‚t de multe lucruri Óntr-un timp at‚t de scurt“.
Franco Frattini, comisarul european pentru justi˛ie, spunea la 12 februarie 2007: îMinistrul Monica Macovei se bucur„ de Ónalta mea apreciere. De fiecare dat„ am spus Ón mod public c„ Ól apreciez pe ministrul justi˛iei ∫i am spus c„ Rom‚nia va avea nevoie de o agen˛ie de integritate“.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Am epuizat integral timpul destinat declara˛iilor politice.
Permite˛i-mi s„ v„ prezint, Ón continuare, colegii care vor depune Ón scris declara˛iile politice, timp Ón care rog secretarii s„ pofteasc„ la tribun„, pentru a putea Óncepe partea a doua a ∫edin˛ei noastre.
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., Ón afar„ de cei anun˛a˛i, au depus declara˛ii politice: domnul Mihai Apostolache, doamna Mirela Adomnic„i, domnul Emil Radu Moldovan, doamna Mihaela Rusu, Costic„ Macale˛i, Ion Mocioalc„, Filip Georgescu, Constantin T„mag„, Alecsandru ™tiuc„, Dan Mihalache, Valeriu Zgonea, Ioan Stan ∫i Florin Iordache.
Din partea Grupului parlamentar al P.N.L.: domnii Rare∫ M„nescu, Sorin Marian Paveliu, Cristian Bu∫oi, Mihai Sandu Capr„, Gheorghe Dragomir, Andrei Dominic Gerea, Relu Fenechiu ∫i Ovidiu Silaghi.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat: domnii Valeriu Tab„r„, Aurel Ol„rean, Dumitru Ioan Puchianu, Constantin Petrea, Daniel Buda, Ioan Oltean, Marius Rogin, Traian Constantin Iga∫. Valentin Iliescu a prezentat-o verbal.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M.: domnii Ilie Merce, Ioan Aurel Rus, Cristian Buzea ∫i domnul Eserghep Gelil.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator: domnii Ioan fiundrea, Bogdan Liviu Ciuc„ ∫i doamna Ionica Constan˛a Popescu.
Din partea minorit„˛ilor na˛ionale: domnul Miron Ignat. Din partea colegilor f„r„ apartenen˛„ politic„: domnul Corneliu Ciontu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
îŒn vremea ministrului Nicol„escu, asigur„rile de s„n„tate nu Ó˛i asigur„ s„n„tatea (s„n„tatea popula˛iei vs. economia la buget)“
Anul 2006, luna lui florar. Domnul Nicol„escu, ministru peste s„n„tate, demasc„ deficien˛ele din sistemul de s„n„tate, ar„t‚nd c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ din Europa care mai are plafoane la medicamentele compensate ∫i gratuite la farmacii, ∫i nu la medici. Domnul Nicol„escu declar„ c„ va reforma din temelii s„n„tatea. Domnul Nicol„escu promite un Program na˛ional de evaluare a st„rii de s„n„tate a popula˛iei. Fiecare rom‚n va trebui s„ efectueze, Ón mod obligatoriu, un set complet de analize, care va fi pl„tit de stat. De aceea, ministerul inten˛ioneaz„ s„ prevad„ chiar ∫i o serie de sanc˛iuni pentru cei care nu se prezint„ la medic.
Anul 2007, luna lui gerar. O noua inova˛ie a domnului Nicol„escu determin„ bolnavii cronici s„ bat„, lunar, drumuri de sute de kilometri. Medicamentele compensate ∫i gratuite din Lista C1 pot fi prescrise numai cu aprobarea comisiilor din cadrul Caselor jude˛ene de asigur„ri de s„n„tate. Mul˛i bolnavi cronici, care au domiciliul la distan˛„ de re∫edin˛a de jude˛, sunt nevoi˛i, astfel, s„ parcurg„ Ón fiecare lun„ zeci sau sute de kilometri pentru a ob˛ine ∫tampila comisiei speciale pe re˛etele compensate ∫i gratuite.
Anul 2007, luna lui f„urar. Programul de evaluare a st„rii de s„n„tate a popula˛iei nu a fost realizat. Plafoanele exist„ Ón continuare, dar au fost transferate medicilor de familie, care trebuie s„ se Óncadreze Ón limitele prev„zute de finan˛are. Medicul trebuie s„ decid„ care dintre pacien˛ii s„i merit„ medicamentele compensate ∫i care mai poate s„ a∫tepte, dac„ nu are banii s„ le cumpere. Nu mai este responsabil statul, ca atunci c‚nd pacien˛ii se pr„bu∫eau la cozile farmaciilor, Ón anul 2006, ci con∫tiin˛a medicului.
Œn jude˛ul Ialomi˛a, ca ∫i Ón celelalte jude˛e, laboratoarele de analize medicale Ó∫i epuizeaz„ plafoanele de finan˛are Ón primele 10—12 zile din lun„. Din acest moment, nu se mai efectueaz„ analize dec‚t contra cost. Oamenii cu posibilit„˛i materiale reduse, pe care medicii Ói trimit la analize, trebuie s„ a∫tepte luna viitoare ca s„ se Ónghesuie la laboratoare. Selec˛ia ac˛ioneaz„ din nou. Nu mai este de ajuns s„ cotizezi la asigur„rile de s„n„tate, trebuie s„ pl„te∫ti sume serioase din buzunar ca s„ prime∫ti asisten˛„ medical„ Ón Rom‚nia lui Nicol„escu.
Declara˛ie politic„ intitulat„ îProtec˛ia mediului — poli˛„ de asigurare pentru viitor“
Timp de zeci de ani, problema polu„rii a fost tratat„ mai mult prin declara˛ii binevoitoare de genul: îvom face tot posibilul s„ reducem emisiile nocive din atmosfer„“, îvom Óncerca s„ nu mai distrugem solul“, îvom avea grij„ s„ nu mai t„iem p„durile“. Genul acesta de retoric„, pe care o consider„m specific„ mai degrab„ zonei estice, a fost Ómbr„˛i∫at„ ∫i de statele occidentale, pe care le consider„m Ón general modele pentru societatea noastr„.
De-a lungul timpului, nevoia de dezvoltare economic„ nu a ˛inut cont de ceea ce Ónseamn„ protejarea resurselor pentru genera˛iile viitoare. A∫a se face c„, de∫i la nivel declarativ problema a fost tratat„ cu seriozitate, Ón realitate situa˛ia s-a agravat Óntr-un ritm accelerat. Schimb„rile climatice pe care le resim˛im, Ónc„lzirea global„ din ce Ón ce mai evident„, ploile acide, degradarea solului, extinderea zonelor de∫ertificate, inunda˛iile de mari propor˛ii, g„urile din stratul de ozon sunt rezultate ale unei dezvolt„ri economice nes„n„toase, ce nu mai poate fi sub nicio form„ trecut„ sub t„cere. De∫i este invocat cu foarte mult„ pasiune, conceptul de dezvoltare durabil„ nu este aproape deloc aplicat. Din p„cate, vina nu este doar a Rom‚niei.
La nivel mondial, cel mai important document ce reglementeaz„ problema spinoas„ a protec˛iei mediului este Protocolul de la Kyoto la Conven˛ia-cadru a Na˛iunilor Unite asupra schimb„rilor climatice. Tratatul de la Kyoto a fost adoptat Ón urma presiunilor Comisiei Interguvernamentale a Na˛iunilor Unite pe probleme de mediu. Aceasta a recomandat reducerea emisiilor anumitor gaze Ón atmosfer„. fi„rile semnatare au acceptat s„-∫i reduc„ emisiile de gaze cu efect de ser„ cu cel pu˛in 5% sub nivelul emisiilor din 1990 Ón perioada 2008—2012, iar Uniunea European„ s-a angajat s„ reduc„ cu un procent de 8%. Reducerile se refer„ la trei dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) ∫i oxizi de azot (N2O) — care se vor m„sura comparativ cu anul de baz„ 1990, cu excep˛ia unora dintre ˛„rile cu economie Ón tranzi˛ie, Óntre care ∫i Rom‚nia, care are an de baz„ 1989.
Cu entuziasmul unora, cu scepticismul altora, am dep„∫it ∫i momentul accept„rii, al intr„rii Ón Uniunea European„. Œn mod evident, entuziasmul este facil ∫i nefondat, dar la fel de evident este c„ ∫i scepticismul excesiv nu este normal. Normal ar fi s„ facem o analiz„ profund„, calm„ a momentului, s„ identific„m priorit„˛ile actuale ale rom‚nilor, s„ preciz„m ˛elurile majore de perspectiv„ ale Rom‚niei.
La capitolul priorit„˛i actuale, ca nevoi imediate rezolvabile ∫i datorit„ intr„rii Ón U.E., rom‚nii ridic„ problema nivelului de trai, modernizarea Ón toate domeniile de activitate, Ómbun„t„˛irea sistemului de Ónv„˛„m‚nt ∫i a celui sanitar, europenizarea vie˛ii politice.
Toate acestea sunt deziderate posibil de atins Óntr-un timp relativ scurt, care va fi cu at‚t mai redus cu c‚t efortul general al rom‚nilor va fi mai intens ∫i mai bine coordonat.
Ideea c„ toate vor veni de la U.E. este Ón∫el„toare, produc„toare de euforii din care ne vom trezi profund dezam„gi˛i.
A∫adar, s„ r„m‚nem Ón ˛ara noastr„ ∫i s„ lupt„m pentru a o face prosper„ ∫i atractiv„. Este un deziderat care poate fi atins chiar de c„tre genera˛ia noastr„, cu condi˛ia aducerii Ón fruntea Rom‚niei a unor oameni care pun pe primul plan interesul general.
Cele mai importante argumente sunt, Óns„, ˛elurile de perspectiv„ ale ˛„rii: p„strarea individualit„˛ii poporului rom‚n; impunerea lui Ón aten˛ia ∫i respectul lumii; refacerea unit„˛ii politico-statale, a Rom‚niei Mari. Trebuie p„strate curate limba, tradi˛iile, folclorul, costumul popular, arhitectura ˛„r„neasc„, religia str„bun„ ortodox„, trebuie s„ ne cinstim ∫i s„ ne cunoa∫tem istoria. Toate acestea trebuie ferite de denatur„rile spre care se tinde ast„zi, fie din ne∫tiin˛„, din dorin˛a de a imita str„in„tatea, fie din rea-voin˛„.
Nicolae Iorga afirma c„ îAv‚ntul c„tre civiliza˛ie poate fi pentru un popor o foarte mare primejdie, dac„ uit„ dou„ lucruri: ce are ∫i ce poate... A admira o civiliza˛ie str„in„, vrednic„ de respect, este o datorie! A o imita f„r„ schimbare este o umilin˛„, ∫i una f„r„ folos.“ P„strarea elementelor de individualitate ale unui popor
Ómbog„˛e∫te civiliza˛ia lumii Óntregi, de aceea ac˛iunea Ón aceast„ direc˛ie este at‚t o datorie fa˛„ de noi Ón∫ine, c‚t ∫i una fa˛„ de omenire.
Declara˛ie politic„ intitulat„ îRom‚nia are obliga˛ia moral„ s„ Ó∫i respecte angajamentele asumate“. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
De aproape patru ani de zile solda˛ii rom‚ni lupt„ ∫i asigur„ lini∫tea, al„turi de solda˛ii americani, Ón Irak. Am avut unele pierderi, pl„tim material costuri mari, dar am fost ∫i l„uda˛i sau decora˛i. Statele Unite nu aveau ∫i nu au nevoie, Ón fond, de tancurile rom‚ne∫ti Ón Irak: aveau nevoie de un aliat al c„rui steag s„ fluture al„turi de cel american. ™i unul dintre ace∫ti alia˛i a fost Rom‚nia.
Am fost noi pentru c„ aveam, la vremea respectiv„, mare nevoie de sprijinul politic al Washingtonului. Nu-mi aduc aminte ca poporul rom‚n s„ fi fost consultat Óntr-un fel sau altul asupra oportunit„˛ii trimiterii de trupe rom‚ne∫ti Ón Irak, dar, pentru c„ interesele na˛ionale primeaz„, Guvernul din acea perioad„ a f„cut acest pas. Iar de atunci timpul ne-a dovedit c„ decizia a fost bun„. Acum Óns„ o parte dintre partidele politice uit„ asta ∫i cer o retragere imediat„ a trupelor rom‚ne∫ti. De ce aceast„ Ónver∫unare?
Œn primul r‚nd din dorin˛a inexplicabil„ a unora de a tulbura fragila stare de statu-quo Ón rela˛iile interna˛ionale ale Rom‚niei. Un al doilea motiv ar fi acela c„ Pre∫edintele este un partizan declarat al asum„rii p‚n„ la cap„t a responsabilit„˛ilor Rom‚niei fa˛„ de alia˛ii s„i, inclusiv cele din Irak. Or, Ón ultima vreme este c‚t se poate de clar c„ pentru o bun„ parte a clasei politice tot ce eman„ sau este sugerat de la Cotroceni trebuie comb„tut ∫i negat. Poate c„ Rom‚nia nu trebuia de la bun Ónceput s„ trimit„ trupe Ón Irak, dar, dac„ a f„cut-o, atunci are obliga˛ia moral„ s„ mearg„ p‚n„ la cap„t. Subiectul este controversat Ón majoritatea ˛„rilor participante la aceast„ misiune, inclusiv Ón Statele Unite, dar nu a luat o asemenea amploare. Este clar c„ trupele aliate nu vor r„m‚ne ve∫nic Ón Irak ∫i c„ fiecare ˛ar„ are Ón vedere un plan strategic de retragere treptat„, care s„ nu pericliteze rezultatele misiunii de p‚n„ acum. Rom‚nia vrea Óns„ o retragere imediat„ ∫i necondi˛ionat„.
Pre∫edintele B„sescu a f„cut de cur‚nd o remarc„, cu trimitere Ón istorie, referitoare la capacitatea noastr„ de a dovedi c„ suntem buni alia˛i, dar, din diploma˛ie, nu a insistat asupra subiectului. Mesajul Óns„ a fost clar: Ón istoria sa, Rom‚nia a fost ba filoturc„, ba filorus„, ba anglofil„ sau francofil„, ba filogerman„, ∫i nu Óntotdeauna ∫i-a respectat angajamentele. Chiar ∫i acum, dup„ 50 de ani, Rom‚nia este acuzat„ moral, Ón unele cercuri, de tr„darea Germaniei Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial. Istoric vorbind, nu conteaz„ dac„ aceste gesturi au fost luate sub impulsul necesit„˛ilor de moment, important este c„ moral Rom‚nia este culpabil„.
Declara˛ie politic„ intitulat„ îSf‚r∫itul «Óntoarcerii la popor»“.
Este Óndeob∫te cunoscut c„ o anumit„ categorie de conduc„tori ai lumii, de la Ónceputul ei ∫i p‚n„ ast„zi, a reu∫it s„-∫i impun„ propria voin˛„ afirm‚nd c„ este voin˛a poporului. De fiecare dat„, cel Ón∫elat a fost chiar M„ria Sa Poporul, dar, c‚nd s-a Ón˛eles acest lucru, de regul„ a fost prea t‚rziu.
Œn Grecia antic„ s-a n„scut conceptul îdemocra˛ie“ ∫i tot acolo cel de îdemagogie“. Ele intr„ Ón consonan˛„ at‚t la bine Ónc‚t de cele mai multe ori nici nu-˛i dai seama unde se termin„ una ∫i unde Óncepe cealalt„, cu at‚t mai mult c‚nd utilizatorul lor, marele conduc„tor, este ∫i un des„v‚r∫it actor. El este mereu nemul˛umit c„ institu˛iile nu se pun Ón slujba cet„˛eanului, amenin˛‚ndu-le Ón permanen˛„ cu îpoporul“, p‚n„ reu∫e∫te s„ le subordoneze. Œn scurt timp devine vizibil ∫i pentru popor sf‚r∫itul democra˛iei, dar, cum spuneam mai Ónainte, este prea t‚rziu. Procedura este clasic„, dar ∫i contemporan„. Ea a fost descris„ Ón îFilipicele“ lui Demostene, dar se practic„ cu succes ∫i ast„zi Ón America de Sud, Asia ∫i, din p„cate, Ón Rom‚nia.
Œnc„ de la Ónvestirea sa, discutabil„, de altfel, Ón func˛ia de pre∫edinte al ˛„rii, domnul Traian B„sescu, nemul˛umit de structura Parlamentului ∫i mai ales de faptul c„ nu putea s„ ∫i-l subordoneze, a amenin˛at cu îÓntoarcerea la popor“, sper‚nd Ón alte rezultate. Neput‚nd declan∫a alegerile anticipate, Ón desele sale momente de furie a Ónceput s„ amenin˛e cu organizarea unui referendum care, chipurile, urma s„ consfin˛easc„ punctele Domniei Sale de vedere. Tema pe care ∫i-a ales-o este una nobil„: introducerea votului uninominal, vot pe care ∫i-l doresc mul˛i, dar nu to˛i au o imagine clar„ asupra lui ∫i mai ales asupra urm„rilor lui Ón etapa de evolu˛ie Ón care se afl„ electoratul nostru.
Iat„ Óns„ c„ visul preziden˛ial de Óntoarcere la popor prin referendum a fost n„ruit de Curtea Constitu˛ional„, care a hot„r‚t c„ un referendum este valabil doar cu prezentarea la urne a majorit„˛ii aleg„torilor, adic„ a aproape 9 milioane de rom‚ni. To˛i cei care st„p‚nesc Óntr-o oarecare m„sur„ cuno∫tin˛ele necesare despre procedura organiz„rii unui asemenea act electoral ∫tiu c„, Ón asemenea condi˛ii, este imposibil„ realizarea lui. ™i tot ei mai ∫tiu c„ decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, ca prim efect, conserv„ pozi˛ia ∫ubred„ Ón care se g„se∫te pre∫edintelejuc„tor.
Declara˛ie politic„ intitulat„ îRecalcularea pensiilor, o mare p„c„leal„“
Œn Rom‚nia exist„ o categorie de pensionari Ón a c„ror carte de munc„ nu este trecut salariul pentru perioada de activitate anterioar„ anului 1968. Pentru aceast„ perioad„, la calcularea pensiei s-a luat Ón considerare salariul minim pe economie.
Prin nespecificarea salariului Ón c„r˛ile de munc„, ace∫ti pensionari au fost nedrept„˛i˛i Ón repetate r‚nduri, ei nebeneficiind nici de recalcularea pensiilor din 2005 ∫i nici de vreo majorare sau indexare Ón perioada 2005— 2006. Œn perioadele lucrate dintre anii 1948—1968 nu s-au trecut Ón c„r˛ile de munc„ salariile realizate. Din aceast„ cauz„, pentru ace∫ti ani lucra˛i, la recalcularea pensiilor li s-a luat Ón calcul salariul minim pe economie, de∫i mul˛i dintre ace∫ti pensionari au lucrat Ón grupa I de munc„, cu salarii mai mari de 3—4 ori dec‚t salariul minim pe economie, iar pentru acele salarii ob˛inute au pl„tit contribu˛ie la fondul de pensii. Œn aceast„ situa˛ie sunt aproximativ 1.175.000 de pensionari. Se impune Óndreptarea acestor dispozi˛ii discriminatorii. Œn septembrie 2006 ace∫ti pensionari nu au primit nimic la indexarea de 5%, chiar dac„ s-a anun˛at c„ de indexare vor beneficia ∫i pensionarii care nu au primit nimic la recalculare. Ace∫ti oameni au fost pur si simplu ignora˛i.
O alt„ solu˛ie aberant„ a actualului Guvern a fost aceea de a trimite pensionarii la Óntreprinderile unde au lucrat Ón urm„ cu 40—50 de ani, s„ cear„ adeverin˛ele cu salariile pe care le-au realizat. Este o m„sur„ inuman„. Unele din fostele Óntreprinderi nu mai exist„, iar pensionarii nu mai sunt la v‚rsta la care s„ poat„ lupta cu birocra˛ia, Ón c„utarea de documente.
O alt„ problem„ cu care se confrunt„ cei care Óncerc„ s„-∫i g„seasc„ documentele justificative este c„ arhivele unor Óntreprinderi au fost distruse Ón urma unor calamit„˛i naturale, ace∫tia neput‚nd dovedi totalitatea veniturilor care se iau Ón calcul la stabilirea punctului de pensie. Œn c„r˛ile de munc„ duplicat, care s-au eliberat dup„ distrugerea originalelor, nu s-a mai trecut salariul tarifar corespunz„tor fiec„rei persoane Ón parte. Œn sensul acestei idei am depus o propunere legislativ„ care vine s„ rezolve aceast„ nedreptate f„cut„ pensionarilor, prin oferirea posibilit„˛ii lu„rii Ón calcul, la stabilirea pensiei, a salariilor tarifare aferente altor unit„˛i similare. Problema prezentat„ Ón aceast„ declara˛ie politic„ a constituit ∫i obiectul mai multor Óntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Ministrului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, de unde am primit doar r„spunsuri evazive ∫i neconcludente.
îValizele cu bani se plimb„ de la Ministerul Economiei la Cotroceni“
Mar˛i seara, la TVR1, Traian B„sescu a dep„∫it grani˛ele ridicolului, cobor‚nd ∫tacheta cu mult sub limitele democra˛iei care ar trebui s„ caracterizeze activitatea oric„rui ∫ef de stat. Interven˛ia sa inoportun„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Óntr-o emisiune Ón care nu fusese invitat ∫i Ón cadrul c„reia numele s„u nu fusese invocat, a dovedit, Ónc„ o dat„, pierderea controlului pre∫edintelui, de∫i, ca s„ Ól piard„, trebuia s„ Ól fi avut vreodat„, lucru ce ar trebui s„-i dea de g‚ndit Domniei Sale, Ón primul r‚nd, ∫i Ón plan secund, electoratului care i-a acordat Óncrederea.
Confruntarea, Ón premier„, a debutat cu momentul Ón care primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu critica rezolu˛ia scris„ de Pre∫edintele Rom‚niei pe memoriul ALRO, Ónaintat ulterior fostului ministru al economiei ∫i comer˛ului, Codru˛ ™ere∫. Premierul T„riceanu a afirmat c„ îbile˛elele“ ∫i îtelefoanele“ sale au reprezentat ni∫te gesturi normale de Óngrijorare, iar cele ale pre∫edintelui au dep„∫it cadrul institu˛ional. Pre∫edintele B„sescu a intervenit telefonic, acuz‚ndu-l la r‚ndul s„u pe premier de leg„turi cu îb„ie˛ii de∫tep˛i“ din domeniul energiei, ∫i mai ales de faptul c„ acesta ∫tia de leg„turile ministrului Codru˛ ™ere∫ cu ace∫tia, dar a preferat s„ lase lucrurile a∫a cum erau. Mai mult dec‚t at‚t, pre∫edintele a afirmat c„ valizele cu bani de la ALRO Slatina au fost purtate pe drumul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului. T„riceanu a replicat acuz‚ndu-l pe Traian B„sescu ca a intervenit Ón mod direct pentru ALRO Slatina ∫i, Ón urma presiunilor exercitate de el ∫i de Theodor Stolojan, firma amintit„ a putut ob˛ine energie electric„ foarte ieftin„.
Trec‚nd desigur peste scena penibil„ prezentat„ de protagonistul Traian B„sescu, care p„rea rupt„ din piesa de teatru îO scrisoare pierdut„“, s-a putut aduce pe scena politic„ o alt„ pies„ de teatru, omoloag„ acesteia, ∫i anume îO valiz„ pierdut„“, pies„ care a adus multe elemente de noutate publicului ascult„tor.
La pu˛in timp dup„ schimbul de afirma˛ii furtunoase, am aflat de la fostul ministru ™ere∫ c„ valizele aveau de fapt o alt„ destina˛ie: Palatul Cotroceni, biroul consilierului Stolojan... Deci, ne cam plimb„m de la Ana la Caiafa sau mai de grab„ urm„rim cu interes un meci de tenis penibil, Ón care fiecare dintre juc„tori este preocupat de ridicarea mingii la fileu celuilalt.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
N„d„jduiam c„ aderarea la Uniunea European„ va avea darul s„ ne trezeasc„ din sminteala politic„ postdecembrist„. A fost o iluzie, fiindc„ din nou clasa noastr„ politic„ ∫i-a dat arama balcanic„ pe fa˛„. Œn loc s„ se reconcilieze Ón jurul elabor„rii unui program postaderare, care constituie prioritatea priorit„˛ilor pentru Rom‚nia, partidele puterii ∫i cele ale opozi˛iei, dar mai ales forma˛iunile din cadrul Alian˛ei D.A., se Óncaier„ la baionet„, Ónc‚t este greu de ∫tiut ce vrem ∫i Óncotro mergem. Conflictele politicianiste generate de lupta pentru putere ∫i de interese economice de esen˛„ mafiot„, av‚ndu-i ca prim-soli∫ti pe ∫eful statului ∫i pe primulministru, au bulversat guvernarea, gravele probleme cu care se confrunt„ Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, justi˛ia, administra˛ia ∫i alte domenii, dar ∫i rela˛iile externe. La ordinea zilei se afl„ îr„zboiul bile˛elelor“ cu care pre∫edintele B„sescu ∫i premierul T„riceanu se bombardeaz„ s„pt„m‚nal, acuz‚ndu-se reciproc de sprijinirea grupurilor de interese. Parlamentul se agit„ Ón gol, pe marginea unor m„suri extreme, viz‚nd suspendarea pre∫edintelui ˛„rii din func˛ie, revocarea ministrului justi˛iei, dar ∫i organizarea sau respingerea unor referendumuri.
La r‚ndul lor, partidele politice parc„ ∫i-au pierdut orient„rile doctrinare. Se aliniaz„ c‚nd spre dreapta, c‚nd spre st‚nga, se asociaz„ peste noapte ori se despart fulger„tor, Ón timp ce milioanele de cet„˛eni ai acestei ˛„ri privesc sc‚rbi˛i scandalurile politice interminabile, Óngrozi˛i c„ pre˛ul p‚inii ∫i al celorlalte alimente, al gazelor ∫i energiei electrice cre∫te Ón ne∫tire, c„ pentru medicamentele compensate sau gratuite sunt nevoi˛i s„ stea la cozi c‚te 10—12 ore. ™i, ca o culme a cinismului, puterea nu g„se∫te alt„ solu˛ie, Ón fa˛a acestor crude realit„˛i, dec‚t s„ se reÓntoarc„ declarativ cu fa˛a spre popor, de parc„ ar fi Ómp„rt„∫it vreodat„ soarta milioanelor de oameni nec„ji˛i. Actualii reprezentan˛i ai puterii, ca ∫i predecesorii lor, nu Ón˛eleg c„ populismul s-a demonetizat, transform‚ndu-se Óntr-un bumerang pentru cei care ∫i-au f„cut din el cheia succesului universal. Rom‚nii a∫teapt„ acum s„ vad„ ce Ónseamn„ realmente aderarea ˛„rii la U.E. Din p„cate, la orizont nu se z„re∫te m„car o gean„ de lumin„, nici pentru optimizarea produc˛iei industriale, nici pentru modernizarea agriculturii ∫i a satului rom‚nesc sau pentru dezvoltarea infrastructurii, Ón condi˛iile Ón care liderii
Declara˛ie politic„ intitulat„ îDiscriminarea partidelor neparlamentare, un abuz antidemocratic“.
Stima˛i colegi,
Ne confrunt„m Ón aceste zile cu un fenomen care ridic„ un Óngrijor„tor semn de Óntrebare asupra democra˛iei rom‚ne∫ti: discriminarea partidelor neparlamentare. Œn lupta pentru reprezentan˛i Ón Parlamentul European, partidele consacrate ignor„ principiul egalit„˛ii politice — principiu care ar trebui s„ ne ghideze pa∫ii — refuz‚nd s„ acorde ∫anse echivalente tuturor membrilor comunit„˛ii, indiferent de apartenen˛a politic„. Vorbim mai mereu despre reÓnnoirea clasei politice, despre o Ómprosp„tare a scenei politice, dar pic„m la examenul faptelor, refugiindu-ne Óntr-un statu-quo Ónghe˛at.
Voi prezenta trei exemple de discriminare care se contureaz„ Ón perspectiva euroalegerilor. Œn primul r‚nd, vorbim despre discriminare Ón desemnarea observatorilor de la sec˛iile de votare. Œn timp ce partidele parlamentare au dreptul s„ impun„ un observator Ón mod automat, partidele neparlamentare vor avea dreptul la observatori numai dac„ ∫ansa tragerii la sor˛i le sur‚de. Unii au drepturi consfin˛ite juridic, al˛ii organizeaz„ tombole ∫i loterii! Prin intermediul unei astfel de norme se instituie o diferen˛„ calitativ„ Óntre partide, c‚nd, de fapt, diferen˛a este numai una cantitativ„, consfin˛it„ de un num„r superior de voturi. Œn plus, nici m„car principiul diferen˛ei cantitative nu func˛ioneaz„ Ón cazul partidelor recent Ónfiin˛ate, care nu au fost supuse Ónc„ probei celor 5 procente.
Un alt exemplu de discriminare se observ„ atunci c‚nd vorbim despre timpii de anten„. ™tim deja c„ fiecare televiziune are gusturi ∫i interese politice. Totu∫i, din punct de vedere moral ∫i constitu˛ional, fiecare partid ar trebui s„ beneficieze de un drept egal la timp de anten„. Ideile ∫i programele partidelor extraparlamentare nu sunt mai pu˛in importante dec‚t cele ale partidelor din Parlament. Totu∫i, conform unei decizii recente a forului de specialitate, partidele neparlamentare îse bucur„“ de timpi de anten„ inconsisten˛i ∫i variabili, care depind de bunul-plac al televiziunilor, Ón timp ce forma˛iuni parlamentare precum Partidul Conservator beneficiaz„ de un timp generos. Da˛i-mi voie s„ v„ Óntreb: oare timp de patru ani partidele parlamentare nu au consumat mii de ore Ón studiourile televiziunilor, prezent‚ndu-∫i punctele de vedere? Nu ar fi normal s„ l„s„m ∫i alte voci, mai proaspete, s„ vorbeasc„?
îApel adresat Ón Duminica Ortodoxiei: Ap„ra˛i icoanele din ∫coli!“
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Duminica Ortodoxiei sau a Dreptei Credin˛e a fost s„rb„torit„ Ón data de 25 februarie 2007 de ortodoc∫i ∫i greco-catolici Ón toate bisericile ∫i m‚n„stirile ortodoxe din ˛ar„.
Istoricul acestei s„rb„tori este urm„torul: Ón prima duminic„ a Postului Mare din anul 843 episcopii cre∫tini aduna˛i Ón Sinod la Constantinopol au adoptat un document care condamna toate ereziile primelor opt secole cre∫tine. De atunci, prima duminic„ a Postului Mare este Ziua Ortodoxiei, adic„ a triumfului credin˛ei drepte Ómpotriva erorilor doctrinare. Ultima erezie condamnat„ a fost cea care se Ómpotrivea icoanelor, iar Duminica Ortodoxiei este ∫i ziua care marcheaz„ terminarea unei dispute de 100 de ani Ón jurul cinstirii icoanelor Ón biseric„.
Cu aceast„ ocazie, Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne a emis o Scrisoare Pastoral„ care a fost citit„ duminic„ Ón biserici ∫i care subliniaz„ c„ prezen˛a icoanelor Ón ∫colile publice ofer„ autoritate divin„ Ón formarea intelectual„ ∫i spiritual„ a tinerei genera˛ii. Conform textului pastoralei Sf‚ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne adresat„ clerului ∫i credincio∫ilor ortodoc∫i din cuprinsul Patriarhiei Rom‚ne Ón Duminica Ortodoxiei, îLimbajul istoric al icoanei ne aminte∫te de evenimentele sfinte din istoria m‚ntuirii ∫i ne Óndreapt„ spre Œmp„r„˛ia cerurilor, oferindu-ne posibilitatea de a vedea spiritual cele ce nu se pot vedea ∫i percepe prin sim˛uri“. Prin icoana sf‚nt„ se descoper„ Dumnezeu Ón inima noastr„, dup„ cum spune Sf‚ntul Ioan Damaschin: îCeea ce este cuv‚ntul pentru auz aceea este icoana pentru v„z, c„ci cu ajutorul min˛ii ne unim cu icoana“ (Cultul sfintelor icoane). A∫adar, Evanghelia ∫i icoana nu pot fi desp„r˛ite una de cealalt„. Icoana ne vorbe∫te, de asemenea, tainic teologic ∫i ne cheam„ la rug„ciune, devenind, prin sfin˛ire, îlocul unei prezen˛e harice“, f„c‚nd leg„tura Óntre noi ∫i persoana sf‚nt„ zugr„vit„ pe ea, dup„ cuv‚ntul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Sf‚ntului Apostol Pavel, care zice: î...noi privim ca Óntr-o oglind„ cu fa˛a descoperit„ slava Domnului...“ (II Cor. 3, 18). Lupta pentru icoan„ a fost lupta pentru fa˛a luminoas„ a lui Hristos, pe care este rezumat„ Óntreaga credin˛„ ∫i via˛„ cre∫tin„, Óntreaga ortodoxie. Biruin˛a smerit„ prin martiriu ∫i m„rturie a sfintelor icoane Ón Bizan˛ a fost triumful ortodoxiei asupra iconoclasmului secularizator al Imperiului Bizantin. Œn epoca noastr„, locul ideologiilor totalitare a fost luat de alte forme subtile de r„t„cire a persoanei umane de la adev„rul credin˛ei.
îProgramele pentru Ómbun„t„˛irea infrastructurii rurale“ Dincolo de orice discu˛ie politic„, dincolo de orice polemic„ juridic„, constitu˛ional„, pe noi, parlamentarii, ne a∫teapt„ s„pt„m‚n„ de s„pt„m‚n„, Ón teritoriu, primarii comunelor din jude˛ele din care facem parte cu noi Óntreb„ri ∫i r„spunsuri legate de posibile programe, viitoare surse de finan˛are pentru proiectele comunelor lor, con∫tien˛i ∫i ei, ca ∫i noi, c„ ritmul de dezvoltare Ón mediul rural trebuie s„ fie unul alert, pentru a putea acoperi decalajele sociale ∫i de infrastructur„.
Ordonan˛a nr. 7/2006 cu privire la infrastructura rural„ a fost un real succes, implementarea programelor duc‚nd la rezolvarea unor probleme stringente ale comunit„˛ilor legate de poduri, pode˛e, c„i de acces, aliment„ri cu ap„, sisteme de canalizare etc.
Ni s-a p„rut normal s„ Óncerc„m rezolvarea problemelor mediului rural rom‚nesc Ón aceast„ ordine, adic„ de a satisface nevoile esen˛iale ale comunit„˛ii, Ón primul r‚nd, fiind acum Ón m„sur„ s„ trecem la o nou„ ini˛iativ„, cea de a revigora via˛a cultural„ ∫i spiritual„ a satelor. Œn acest sens, domnul ministru al culturii, Adrian Iorgulescu, a prezentat deja Ón conferin˛a de pres„ Programul de sus˛inere a proiectelor ce privesc c„minele culturale ∫i bisericile s„te∫ti, program ce se va desf„∫ura pe parcursul anului 2007.
Plec‚nd de la experien˛a pe care am avut-o la Ia∫i, c‚nd din p„cate proiecte absolut necesare ∫i utile comunit„˛ilor nu au putut fi realizate din lipsa documenta˛iei tehnice absolut necesare, fac un apel la to˛i parlamentarii de a transmite din timp Ón
circumscrip˛iile electorale din care fac parte informa˛iile legate de acest program.
Consiliile locale trebuie s„ discute oportunitatea unui astfel de proiect ∫i sub raportul contribu˛iei financiare, adic„ procentul de cofinan˛are ∫i mai ales alocarea sumelor necesare Óntocmirii studiilor de fezabilitate. Aceste discu˛ii trebuie s„ justifice decizia unui consiliu local de a se angrena Ón astfel de proiecte sau nu, deoarece nu se va mai putea invoca scuza, Ón fa˛a cet„˛enilor, c„ înu sunt bani de la Guvern“. Remarc, de asemenea, c„ proiectele Ordonan˛ei nr. 7/2006 ∫i acest al doilea program nu sunt concomitente ca an financiar, deci orice comun„ poate teoretic s„ aib„ la finalul acestor doi ani proiecte realizate Ón baza Ordonan˛ei nr. 7/2006, dar ∫i un c„min cultural nou sau o biseric„ s„teasc„ nou„.
Declara˛ie politic„ intitulat„ îProbleme din fiara Mo˛ilor“. Œn zona Mun˛ilor Apuseni, pe valea Ampoiului ∫i Arie∫ului, cunoscut„ sub numele de fiara Mo˛ilor, nu sunt multe op˛iuni pentru cei ce nu vor sa p„r„seasc„ aceste locuri. De secole mineritul este poate o tradi˛ie pe care oamenii o mo∫tenesc pentru c„ a∫a au apucat ∫i la care nu vor s„ renun˛e, dar ∫i un mod de via˛„, aspr„ ∫i dur„, pentru c„ Ón aceste locuri nu r„m‚n prea multe de ales.
Œntr-o interpelare sus˛inut„ recent l-am invitat pe domnul ministru al industriilor ∫i comer˛ului s„ porneasc„ din Alba Iulia spre fiara Mo˛ilor, pe malul Ampoiului. Va descoperi ora∫ul Zlatna ∫i ceea ce a mai r„mas din Combinatul de Prelucrare a Metalelor Neferoase, Ón special cupru, Ónfiin˛at Ón 1747 ∫i Ónchis de regimul P.D.S.R. Ón prim„vara lui 2004. Ce va vedea este realitatea Ón care tr„iesc locuitorii unui ora∫ din Rom‚nia. Mai sus, Ón mun˛i, va g„si Ro∫ia Montan„, unde prepararea minereului de aur a fost oprit„ Ón vara lui 2006 de regimul Alian˛ei ∫i unde totul se vinde la fier vechi. Se poate vedea ∫i Baia de Arie∫, unde binefacerile tranzi˛iei bucur„ din plin pe cei r„ma∫i f„r„ lucru.
Œn data de 25 ianuarie 2007 ∫i-a Óncetat activitatea ∫i S.C. îCuprumin“ — S.A. Abrud, care este cel mai mare obiectiv minier al Rom‚niei, av‚nd o rezerv„ de aproximativ 1 miliard de tone minereu de cupru, reprezent‚nd 65% din rezerva de cupru a ˛„rii noastre. Produsul rezultat din aceast„ activitate minier„ este concentratul de cupru cu con˛inut de 16—20% cupru. Œn anul 1992, Ón Spania, acest concentrat a fost recunoscut ca cel mai bun ∫i mai curat concentrat cuprifer, ob˛in‚nd îSteaua de aur pentru calitate“.
Obiectivul S.C. îCuprumin“ — S.A. Abrud este singura unitate care a ob˛inut termen de conformare din partea U.E. p‚n„ la 31.12.2011 pe linie de mediu pentru iazul de decantare, dar nu s-a negociat partea de subven˛ii p‚n„ la conformarea pe linie de mediu. Drept urmare, unitatea ∫i-a Óncetat activitatea la data de 25.01.2007, iar personalul a fost disponibilizat.
Oprirea procesului de preparare a minereului face ca Ón zona iazului de decantare Valea ™esei s„ ajung„ zilnic aproximativ 10.000 metri cubi de ape acide puternic mineralizate.
îConflictele au devenit sport na˛ional“
Avem un pre∫edinte-juc„tor care a dorit ∫i a reu∫it s„ transforme conflictele Ón sport na˛ional. Œn fiecare zi rom‚nii pot urm„ri la televizor meciul, care pare s„ nu se mai termine, dintre pre∫edinte ∫i premier, acest meci care nu ˛ine cont de interesele Rom‚niei ∫i ne demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ at‚t pre∫edintele, c‚t ∫i premierul sunt mai interesa˛i de valizele cu bani dec‚t de imaginea Rom‚niei.
™eful statului ∫i ∫eful Guvernului pun Ón pericol, prin incapacitatea lor de a-∫i rezolva conflictele Ón particular, relansarea Rom‚niei o dat„ cu integrarea Ón Uniunea European„. Dar ei nu ˛in cont de acest lucru, ci sunt mai interesa˛i de problemele grupurilor de interese ∫i de valizele cu bani pe care le-au luat fiecare de la oligarhii din jurul lor.
At‚t pre∫edintele, c‚t ∫i premierul par total dezinteresa˛i de Rom‚nia ∫i de rom‚ni. Ace∫tia sunt
incapabili s„ se st„p‚neasc„, s„ men˛in„ conflictul Ón limitele bunului-sim˛, pentru a nu compromite ∫i mai mult cele mai importante institu˛ii ale statului: Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul. Cel mai grav este c„ certurile dintre pre∫edinte ∫i premier se desf„∫oar„ Ón sfera public„, de∫i niciunul nu se preocup„ de problemele de interes public, ci de problemele grupurilor de interese din jurul lor. C„lin Popescu-T„riceanu ∫i Traian B„sescu Óncearc„ prin tot acest _show_ mediatic s„ arunce gunoiul Ón curtea vecinului, Ón ideea c„ poate mai c‚∫tig„ c‚teva voturi Ón plus. Aceast„ ceart„ continu„ nu face dec‚t s„ destabilizeze Rom‚nia, s„ discrediteze institu˛iile fundamentale ale statului ∫i s„ ne demonstreze Ónc„ o dat„, de∫i nu mai era nevoie, c„ Alian˛a D.A. este de domeniul trecutului.
Mi se pare regretabil c„ la Ónceput de an, Ón momentul Ón care Rom‚nia ar avea cu totul alte lucruri de f„cut, de pild„ s„ se ocupe de atragerea fondurilor din Uniunea European„, s„-∫i clarifice rela˛ia energetic„ cu Rusia, s„ aib„ o strategie postintegrare cu adev„rat viabil„, nu o schi˛„ f„cut„ pe un col˛ de mas„, noi, practic, ne afund„m Ón mocirla unui scandal f„r„ sf‚r∫it. Din punctul meu de vedere, mi se pare scandalos ∫i mi se pare o degradare f„r„ precedent a nivelului vie˛ii politice rom‚ne∫ti. Nu se poate ca dup„ dou„ luni de la integrarea Ón Uniunea European„ Rom‚nia s„ ofere partenerilor ei din Europa acest spectacol.
îPentru o nou„ separa˛ie a puterilor Ón stat“
Schema clasic„ a puterilor Ón stat, teoretizat„ de iluministul francez Montesquieu, s-a atrofiat Ón realitatea noastr„ politic„ contemporan„ din cauza evolu˛iilor marcate de rolul tot mai accentuat pe care Ól joac„ partidele politice. ™i asta pentru c„ Ón cazul Ón care un partid c‚∫tig„ at‚t alegerile parlamentare, c‚t ∫i preziden˛iale de˛ine at‚t puterea legislativ„, c‚t ∫i pe cea executiv„, iar perioada 2000—2004 a ar„tat c„ un partid poate îde˛ine“ ∫i puterea judec„toreasc„. Nu doresc s„ fac prin aceasta o pledoarie Ómpotriva partidelor politice, dimpotriv„. Œn fond, Ón momentul Ón care Montesquieu Ó∫i lansa teoria partidele politice nu existau, iar Ón prezent acestea reprezint„ cea mai eficient„ formul„ prin care poporul Ó∫i manifest„ op˛iunile Ón via˛a cet„˛ii. Mai mult, Óns„, de la afirmarea teoriei lui Montesquieu a mai ap„rut o putere Ón stat, supranumit„ ∫i îa patra putere“, adic„ presa, mass-media, Ón general.
Realit„˛ile rom‚ne∫ti ale zilelor noastre m„ fac s„ pledez pentru o nou„ separa˛ie a puterilor Ón stat, dar nu este vorba despre puterile identificate de filozoful
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 iluminist, ci de puterea economic„, puterea politic„ ∫i puterea mass-media.
Œn acest moment suntem Ón situa˛ia Ón care exist„ persoane care au putere economic„, pe care ∫i-o utilizeaz„ pentru a dob‚ndi putere Ón mass-media, iar Ón final scopul este s„ pun„ m‚na pe puterea politic„. Acest triptic — puterea economic„, puterea politic„ ∫i puterea mass-media — a Ónceput s„ perverteasc„ tot mai mult mecanismul clasic de func˛ionare a separa˛iei puterilor Ón stat, puterea legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„.
Constat„m c„ tot mai mul˛i multimilionari Ón euro din Top 300 au devenit patroni ai unor trusturi media sau, Ón orice caz, unii Óncearc„ s„ devin„. Unii dintre ei sunt implica˛i direct Ón via˛a politic„. Nu vreau s„ spun c„ prosperii oameni de afaceri din Rom‚nia nu trebuie s„ fac„ politic„ sau c„ nu ar trebui s„ aib„ afaceri Ón massmedia. Œn fond, suntem Óntr-o democra˛ie ∫i Óntr-o economie de pia˛„ Ón care fiecare poate face orice, respect‚nd legea. Problema apare Óns„ atunci c‚nd asist„m la un cumul al celor trei noi puteri Óntr-una ∫i aceea∫i persoan„. Œn acel moment, democra˛ia ∫i chiar economia de pia˛„ sunt Ón pericol.
Declara˛ie politic„ îR„zboiul anti-Macovei — un conflict personal al opozi˛iei“
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Decizia fireasc„ a Cur˛ii Constitu˛ionale Ón cazul Monica Macovei a iritat peste m„sur„ o parte a clasei politice. Spun cazul Monica Macovei, ∫i nu cazul ministrului justi˛iei Monica Macovei, pentru c„ tot acest fals conflict este unul pur personal, Óndreptat clar ∫i direct c„tre o persoan„, ∫i nu c„tre func˛ia pe care o ocup„. Cu alte cuvinte, doamna Monica Macovei a reu∫it ca prin tenacitatea cu care Ó∫i ap„r„ ideile ∫i prin Ónc„p„˛‚narea de care d„ dovad„ Ón dorin˛a sa de a depolitiza justi˛ia s„ devin„ profund incomod„, dac„ nu chiar periculoas„ pentru majoritatea politicienilor din opozi˛ie. ™i mai exist„ un motiv: doamna ministru este sprijinit„ Ón demersurile sale de Pre∫edintele Rom‚niei, adic„ exact de acela al c„rui cap opozi˛ia Ól vrea Ón aceste zile. Œn conjunctura ultimelor s„pt„m‚ni, chiar ∫i numai acest ultim motiv ∫i tot ar fi suficient, Ón ochii opozi˛iei, ca cineva s„ fie declarat du∫man.
Postul de ministru al justi˛iei revine de drept, conform Ón˛elegerilor politice anterioare necontestate Ónc„ de nimeni, Partidului Democrat, care, Ón cazul demisiei sau demiterii doamnei Macovei, Ó∫i va numi un alt reprezentant pentru aceast„ func˛ie. Perseveren˛a oarb„ a unor partide politice ∫i politicieni de a continua demersurile Ón vederea demiterii ministrului justi˛iei nu fac altceva dec‚t s„ confirme frica acestora Ón fa˛a m„surilor dure luate Ón lupta contra corup˛iei ∫i pentru o func˛ionare independent„ a sistemului judiciar rom‚nesc. Amenin˛„rile cu boicotul Ón Parlamentul Rom‚niei a oric„ror ini˛iative ale Ministerului Justi˛iei sunt extrem de grave. Orgoliile personale ale perdan˛ilor din acest conflict nu trebuie s„ se r„sfr‚ng„ asupra activit„˛ii legislative, altfel sus˛inerea doamnei Macovei risc„ s„ se transforme Óntr-o problem„ de interes na˛ional.
Faptul c„ P.S.D.-ul este gata s„ mearg„ p‚n„ la o grev„ parlamentar„ reprezint„ o premier„ Ón politicul rom‚nesc. Se uit„ Óns„ c„ legile, votate tot de noi, reglementeaz„ clar cine, unde ∫i c‚nd poate declan∫a sau participa la o grev„. Se uit„ c„ noi suntem Ónvesti˛i, ale∫i ∫i trimi∫i aici de c„tre electorat pentru a propune ∫i vota legi, nu pentru a organiza ad-hoc greve. Spre binele Rom‚niei, sper ca aceste amenin˛„ri s„ r„m‚n„ Ón stadiul de retoric„ ieftin„ ∫i s„ nu fim din nou m‚nji˛i de ridicolul unor m„suri populiste menite doar s„ acopere o realitate deja cunoscut„, dar nerostit„ de nimeni dintre cei viza˛i: opozi˛ia se teme de doamna Macovei ∫i de ini˛iativele sale ca ministru al justi˛iei.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
îCine a n„scocit m„r˛i∫orul ∫i de ce?“ — se Óntreba la vremea sa Tudor Arghezi, marele poet ∫i om de spirit, care a tr„it cea mai mare parte a vie˛ii sale Ón lini∫tea patriarhal„ de pe strada M„r˛i∫or. ™i tot el, a∫tept‚nd s„-∫i vad„ cire∫ii mai repede Ónflori˛i, r„spundea: îŒn nicio ˛ar„ pe unde am trecut n-am v„zut Ónt‚iul de martie s„rb„torit nici Ón c„lindar, nici cu firimituri scumpe sp‚nzurate de g‚tul fetelor ∫i la m‚na lor“. F„r„ s„ i se cunoasc„ prea bine v‚rsta ∫i semnifica˛ia, se pare c„ m„r˛i∫orul este un obicei pur rom‚nesc, de∫i, a∫a cum atest„ unele descoperiri arheologice de dat„ mai recent„, ∫i pe vremea dacilor simbolurile prim„verii erau confec˛ionate Ón timpul iernii ∫i se purtau dup„ 1 martie. Str„bunii no∫tri spuneau c„ M„r˛i∫orul simbolizeaz„ funia zilelor, a s„pt„m‚nilor ∫i a lunilor anului, adunate Óntr-un ∫nur bicolor, dar ∫i puntea de o zi Óntre iarn„ ∫i prim„var„, acea zi a Dochiei, b„tr‚na divinitate agrar„, identificat„ cu zei˛a Diana Ón panteonul roman ∫i cu Hera ∫i Artemis Ón panteonul grec.
Mai presus de legende, m„r˛i∫orul semnific„ Ónceputul unui nou an agrar. Œn tradi˛ia popular„, cele dou„ culori ale m„r˛i∫orului Óntruchipeaz„ lumina sau puritatea (albul) ∫i s‚ngele sau via˛a (ro∫ul). Se crede c„ firul de m„r˛i∫or ar fi fost tors de Dochia Ón timp ce urca la munte cu oile. Obiceiul m„r˛i∫orului s-a constituit ca o parte din ritualul de Ónnoire a timpului, odat„ cu venirea prim„verii, cu moartea ∫i na∫terea simbolic„ a babei Dochia. Acest scenariu de reÓnnoire a anului cuprinde o serie de acte magice, cum ar fi: aprinderea focurilor, afumarea cur˛ilor ∫i a anexelor gospod„re∫ti, v„ruirea pomilor, b„tutul p„m‚ntului cu ciomege pentru scoaterea la suprafa˛„ a c„ldurii ∫i alungarea frigului, prepararea mucenicilor ∫i a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 altor alimente rituale, previziunile meteorologice dup„ semnele cerului ∫i ale naturii Ónconjur„toare, desc‚ntecele, practicile de pomenire a mor˛ilor, Ónceperea simbolic„ a unor activit„˛i lucrative (scoaterea plugurilor pe brazd„, a stupilor de la iernat), multe dintre aceste obiceiuri arhaice practic‚ndu-se ∫i azi prin unele zone ale ˛„rii.
Declara˛ie politic„: îA ajuns Rom‚nia surs„ ∫i trambulin„ pentru traficul de carne vie?“
Stima˛i colegi,
îŒn fiecare sear„, imediat dup„ ce magazinele au tras obloanele, multe dintre str„zile centrale ale Bucure∫tiului se transform„ Ón t‚rguri de femei. Pe∫tii ∫i trafican˛ii de oameni Óncep s„ roiasc„ ∫i Ó∫i Óncep asidua c„utare de clien˛i.“
A∫a Ó∫i Óncepea îJurnalul na˛ional“ o anchet„ despre traficul de carne vie. Dup„ acela∫i tipic, traficul Óncepe ∫i pe str„zile Constan˛ei, ale Timi∫oarei, ale Chi∫in„ului, pe str„zile din Sarajevo sau Ón Spania.
Nenorocirea este c„ acest comer˛, destul de bizar, Ónc„ se mai practic„, de∫i am aderat deja la Uniunea European„ ∫i am trecut de mult de epoca sclavagist„, ∫i pentru faptul c„ pedepsele sunt destul de bl‚nde la noi.
Personal, Ón calitate de deputat de Constan˛a, zon„ care se Óncadreaz„ Ón ruta traficului rom‚nesc, voi face toate demersurile necesare pentru asprirea pedepselor pentru cei care profit„ de inocen˛a ∫i degradarea uman„ a unor persoane care ar face tot ceea ce este posibil pentru un trai mai bun.
Se pare totu∫i c„ justi˛ia se opre∫te la grani˛„. Traficul de persoane este o afacere transfrontalier„ ∫i cooperarea Óntre poli˛iile na˛ionale ale statelor din estul Europei este foarte mult Óngreunat„ de birocra˛ie. La noi exist„ re˛ele de trafic ce se Óntind din nordul ˛„rii p‚n„ Ón Spania. Se ∫tie despre aceste re˛ele, dar membrii lor, cei aresta˛i, ar putea fi elibera˛i Ón urma unui viciu de procedur„. Din traficul cu persoane s-au f„cut milioane de dolari.
O parte din ace∫ti bani a fost investit„ Ón ma∫ini de lux ∫i vile, iar grup„rile ∫i-au permis chiar s„ ofere recompense de ordinul sutelor de mii de dolari pe capul anchetatorilor. ™i, totu∫i, dup„ gratii se afl„ doar c‚˛iva trafican˛i. De obicei, ace∫tia sunt mici roti˛e din re˛ele transfrontaliere.
Un raport al Centrului de Resurse privind Combaterea Traficului de Persoane, institu˛ie din cadrul Poli˛iei Rom‚ne, men˛ioneaz„ la capitolul dificult„˛i Ón investigarea traficului de persoane: îRenun˛area cu u∫urin˛„ la documentarea Óntregii filiere/re˛ele de trafic dup„ identificarea unuia dintre participan˛i ∫i imposibilitatea document„rii corespunz„toare, ca urmare a comunic„rii ∫i cooper„rii greoaie cu autorit„˛ile statelor de destina˛ie“. Acela∫i raport trage ni∫te concluzii interesante privind profilul trafican˛ilor.
Declara˛ie politic„: îApel la ra˛iune“
M„ Óntorc Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a face Ónc„ un apel la toleran˛„, bun-sim˛ ∫i Ón˛elepciune Ón via˛a politic„ autohton„.
Din p„cate Ón ultimul timp, mai mult ca oric‚nd, dialogul institu˛ional ce ar trebui s„ existe Óntre Guvern ∫i Pre∫edin˛ie lipse∫te total, iar formularea ironic„ îave˛i fa˛„ de european cu papion“, adresat„ de pre∫edinte premierului C„lin Popescu-T„riceanu, mi-a l„sat mai mult ca oric‚nd un gust amar.
M„ Óntreb dac„ a avea fa˛„ de european reprezint„ un defect impardonabil, iar purtarea papionului, pe care pre∫edintele a mai men˛ionat-o ∫i cu alte ocazii, c‚nd a vorbit despre crearea unei îinterfe˛e cu papion Ón jurul Guvernului, o elit„ cu aparen˛„ european„“, a devenit mai nou un p„cat de moarte?!
Singura persoan„ asociat„ cu acest accesoriu vestimentar din via˛a politic„ rom‚neasc„ pe care a∫ putea-o identifica este aceea a regretatului om politic Ion Ra˛iu, care era un european Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului ∫i pe care tot acest b‚lci mediatic de sorginte bizantin„ cred c„ l-ar fi dezgustat la fel de tare ca ∫i pe mine.
Pre∫edintele vorbea Ón interven˛ia sa de la postul na˛ional de televiziune despre disciplina dialogului, o caracteristic„ a lumii politice europene. Ei bine, tocmai acest lucru lipse∫te cu des„v‚r∫ire din via˛a politic„ rom‚neasc„, unde liderii ˛„rii se comport„ ca la pia˛„ — de∫i Ónclin s„ cred c„ Ón t‚rgurile din Constan˛a este mai mult„ disciplin„ dec‚t la televiziunea rom‚n„.
Cred Ón continuare c„ exist„ o modalitate de dialog civilizat„ Ón politica rom‚neasc„ — prin responsabilitate ∫i modera˛ie —, pe care le consider singurele calit„˛i capabile s„ duc„ Rom‚nia Óntr-o Europ„ Ón care îfa˛a de european“ ∫i papionul sunt bine-venite ∫i acceptate.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Poate c„ tres„rim ori de c‚te ori auzim acel claxon strident, alarmant ∫i disperat al ma∫inilor Salv„rii, care Ó∫i fac loc Ón cel mai riscant mod prin sumedenia de autovehicule de pe str„zi, risc de care depinde Ón ultim„ instan˛„ via˛a at‚tor oameni.
Recunosc‚nd importan˛a incontestabil„ a unui asemenea serviciu medical de urgen˛„, s„ ne reamintim c„ prima ma∫in„ a Salv„rii a str„b„tut Bucure∫tii la 1 martie 1907. P„rintele Serviciului Medical de Urgen˛„ din ˛ara noastr„ a fost medicul legist dr. Mina Minovici, n„scut Ón 1857 ∫i care s-a stins din via˛„ Ón 1933. Profesor la Universitatea din Bucure∫ti, Mina Minovici a fondat ∫coala rom‚neasc„ de medicin„ judiciar„ ∫i a Óntemeiat Institutul Medico-Legal. Un loc important Ón activitatea sa didactic„ ∫i medical„ l-au ocupat cercet„rile consacrate alcaloizilor cadaverici ∫i bolilor mintale simulate, precum ∫i studiile Ón domeniul antropologiei criminale. De altfel, acest erudit ∫i creator cadru medical a l„sat posterit„˛ii un valoros îTratat complet de medicin„ legal„“, ap„rut Ón 1930, care se dovede∫te a fi de o mare actualitate ∫i Ón zilele noastre.
Œnfiin˛area Serviciului Medical de Urgen˛„ îSalvarea“, cu o sut„ de ani Ón urm„, a constituit un mare pas Ónainte, ˛ara noastr„ aliniindu-se, Ónc„ de atunci, celor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 mai Ónaintate state Ón privin˛a ocrotirii s„n„t„˛ii. De atunci ∫i p‚n„ azi, Serviciul Medical de Urgen˛„ a salvat milioane de vie˛i omene∫ti, mai cu seam„ Ón ultimele cinci decenii, c‚nd, odat„ cu industrializarea ˛„rii ∫i cu dezvoltarea fulminant„ a transporturilor, Óndeosebi a celor rutiere, accidentele au c„p„tat o nedorit„ amploare.
Din p„cate, ast„zi, la o sut„ de ani de existen˛„, Serviciul Medical de Urgen˛„ din ˛ara noastr„ face un pas Ónapoi. De mai mul˛i ani, la noi, îSalvarea“ Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón condi˛ii dificile, dac„ nu chiar anormale, din cauza indiferen˛ei manifestate de autorit„˛i fa˛„ de ocrotirea s„n„t„˛ii. Œn timp ce, Ón ˛„rile occidentale, ma∫inile Salv„rii au devenit adev„rate spitale mobile, dotate cu aparatur„ ultramodern„, cu medicamente de prim-ajutor, Ón care lucreaz„ medici capabili s„ solu˛ioneze din primele momente agravarea bolilor sau starea accidenta˛ilor, la noi, îSalvarea“ a devenit o adev„rat„ Cenu∫„reas„.
îApel la con∫tiin˛„“ Doamnelor ∫i domnilor,
Dou„ provoc„ri stau Ón fa˛a Parlamentului Ón aceast„ s„pt„m‚n„.
Sunt provoc„ri ce ne pun la Óncercare abilitatea, Ón˛elepciunea politic„, dar, mai ales, responsabilitatea de care trebuie s„ d„m dovad„ fiecare dintre noi.
Parlamentul va fi supus la dou„ teste. De modul Ón care acestea vor fi solu˛ionate depinde dac„ Parlamentul Ó∫i va Ómbun„t„˛i imaginea public„ ∫i va ie∫i din aceast„ Óncercare Ónt„rit, c‚∫tig‚nd Óncrederea rom‚nilor ∫i consolid‚ndu-∫i rolul Ón ierarhiile institu˛iilor statului sau dimpotriv„.
Cred cu t„rie c„ Ón urm„toarele dou„ zile va trebui s„ d„m dovad„ de mai mult„ Ón˛elepciune, de un ra˛ionament rece. Nu avem voie s„ ne l„s„m influen˛a˛i de patimi politice sau de interese de grup, pentru c„ va trebui s„ decidem asupra unor situa˛ii ce nu au reglementare clar„ din punct de vedere juridic ∫i al c„ror rezultat ar putea crea un precedent din punct de vedere legislativ.
Vom discuta ∫i vom hot„rÓ asupra desf„∫ur„rii a dou„ referendumuri: unul propus de P.S.D., prin care se inten˛ioneaz„ suspendarea Pre∫edintelui Rom‚niei — demers deosebit de important, ce poate avea consecin˛e imprevizibile, referendum pe care Partidul Na˛ional Liberal Ól consider„ a fi inoportun Ón acest moment — ∫i un al doilea referendum, la fel de important, dar la fel de inoportun din punctul nostru de vedere, ce va solicita popula˛iei s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu votul uninominal. Acest al doilea referendum este cerut de pre∫edintele Traian B„sescu, care consider„ c„ actualilor membri ai
Legislativului le lipse∫te credibilitatea ∫i nu pot fi tra∫i la r„spundere Ón mod direct de c„tre cei ce i-au ales.
Puncte de vedere Ón total dezacord cu ceea ce cred eu despre rolul actual al parlamentarului ∫i despre modul Ón care marea majoritate dintre noi d„ socoteal„ Ón fa˛a electoratului asupra modului Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.
Aceast„ pozi˛ie personal„ nu m„ Ómpiedic„ s„ fiu de acord cu votul uninominal ∫i s„ acord tot sprijinul Partidului Na˛ional Liberal pentru adoptarea proiectului legislativ ini˛iat de acesta Ón leg„tur„ cu votul uninominal, situa˛ie ce face inutil un referendum ce nu are alt scop dec‚t propagand„ electoral„ demagogic„ ∫i cheltuirea inutil„ a banului public.
îAc˛iunile ministrului justi˛iei Monica Macovei sfideaz„ logica!“
Atitudinea gre∫it„ ∫i sfid„toare a doamnei ministru Monica Macovei love∫te din nou! Se pare c„ a devenit un hobby pentru doamna Macovei s„ fac„ lucruri f„r„ noim„ ∫i care dep„∫esc orice limit„ a ra˛ionalului. Nu a trecut mult timp de c‚nd îmama dolores“ a delincven˛ilor periculo∫i a f„cut o reevaluare a probelor Ón cazul celor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 doi trafican˛i de droguri gra˛ia˛i Ón luna noiembrie de pre∫edintele Traian B„sescu. Acest lucru a afectat sistemul judiciar ∫i credibilitatea acestuia. O mare parte dintre anali∫tii politici consacra˛i au considerat gestul doamnei Macovei ca fiind unul f„r„ precedent.
Doresc s„ reiterez faptul c„, Ón referatele trimise de Ministerul Justi˛iei Pre∫edintelui Rom‚niei, ministrul Macovei a f„cut comentarii asupra probelor administrate Ón timpul procesului Ón cazurile Cristian Claudiu Popa ∫i Radu Cristian Mezea. Mai mult dec‚t at‚t, ca ∫i cum nu este evident faptul c„ doamna ministru este protejata domnului B„sescu (pentru care acesta a f„cut numeroase îsacrificii“), Pre∫edin˛ia, Ón comunicatul de pres„ privind gra˛ierea, a preluat formul„ri din referatele ministrului, care au determinat Consiliul Superior al Magistraturii s„ ia atitudine, afirm‚nd c„ la solu˛ionarea unor cereri de gra˛iere nu se poate face o rejudecare a cauzei privind reevaluarea probelor, acest lucru fiind neconstitu˛ional, prin Ónc„lcarea principiului separa˛iei puterilor Ón stat. Cred c„ suntem cu to˛ii de acord c„, la 8 noiembrie, ∫eful statului a fost gre∫it consiliat Ón leg„tur„ cu motivarea gra˛ierii.
La mai pu˛in de 4 luni, doamna ministru s„v‚r∫e∫te un alt act incalificabil pentru justi˛ia rom‚neasc„, ba chiar mai mult, arunc„ Ón aer logica juridic„, indiferent din ce unghi ai privi-o.
Domnul Filaret C‚rdei, Ón v‚rst„ de 76 de ani, din satul B„deu˛i, jude˛ul Suceava, a fost condamnat la pedeapsa cu Ónchisoarea de 6 luni pentru nerespectarea unei hot„r‚ri judec„tore∫ti, prin care i se cerea s„ cedeze vecinului s„u, Nistor Calancea, 4 ari din gr„dina sa. Dup„ executarea a 51 de zile din pedeaps„, a fost eliberat pentru trei luni, ca urmare a unui infarct suferit Ón penitenciar.
Declara˛ie politic„ îStop construc˛iilor ilegale!“ Stima˛i colegi,
Supun aten˛iei dumneavoastr„ o problem„ care Ómi este sesizat„ din ce Ón ce mai des Ón cadrul audien˛elor ∫i la Ónt‚lnirile cu cet„˛enii municipiului Cluj-Napoca. Este vorba despre construc˛iile Óncepute, uneori terminate ∫i intrate Ón legalitate f„r„ respectarea celor mai elementare reguli de urbanism. Œn Cluj-Napoca, avem de-a face cu o situa˛ie mai complicat„ dec‚t Ón celelalte localit„˛i, Ón condi˛iile Ón care timp de 13 ani ora∫ul a fost Ónchis, practic, dezvolt„rii economice. De doi ani de zile Óns„ se construie∫te foarte mult, din p„cate, din ce Ón ce mai haotic. Se spune c„ sunt aproximativ 400 de construc˛ii ilegale, ceea ce mi se pare un num„r extrem de mare. Iar acest fenomen, nesanc˛ionat, Ói descurajeaz„ pe cei care construiesc corect ∫i a∫teapt„ toate avizele ∫i autoriza˛iile. Vorbim, p‚n„ la urm„, despre o concuren˛„ neloial„ premis„ de c„tre Legea privind autorizarea lucr„rilor de construc˛ii.
P.N.L. a ini˛iat anul trecut, prin intermediul consilierilor s„i locali, un proiect de hot„r‚re care stipula ca toate acele construc˛ii ridicate f„r„ autoriza˛ie s„ fie demolate. îBuldozerul“ de Cluj a fost aprobat de Consiliul Local, dar nu ∫tiu din ce motive a fost stopat la u∫a Prefecturii. Momentan aceast„ inten˛ie a r„mas blocat„ la nivel de proiect.
O cale mai dificil„, dar mult mai sigur„ de reglementare a situa˛iei la care m„ refer, situa˛ie care d„ na∫tere unor monstruozit„˛i arhitectonice Ón toat„ ˛ara, este Ón„sprirea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucr„rilor de construc˛ii. Am depus Ón luna decembrie o ini˛iativ„ legislativ„ Ón acest sens. Ea are trei puncte principale. Œn primul r‚nd, vor fi sanc˛iona˛i contraven˛ional cei care execut„ lucr„ri de construc˛ii Ón zone protejate istoric. Œn al doilea r‚nd, trebuie s„ d„m dreptul organelor de control s„ poat„ demola respectivul imobil. Œn al treilea r‚nd, trebuie s„ oferim posibilitatea celor care aplic„ legea s„ aplice amenzi succesive, pentru faze de construc˛ie diferite.
Adoptarea acestor modific„ri ar ajuta autorit„˛ile locale Ón demersurile lor de stopare a acestui fenomen de amploare. De asemenea, ar descuraja pe cei care, pe orice risc, se apuc„ s„ construiasc„, ∫tiind c„ amenzile sunt bl‚nde.
Declara˛ie politic„ îTraian B„sescu — pre∫edintele vrajbei ∫i dihoniei na˛ionale“
Doi manipulatori ai opiniilor na˛ionale — nu prin for˛a argumentelor, Ón˛elepciunea ori arta persuasiunii lor, ci gra˛ie unui patron media care i-a angajat ∫i le ofer„ un spa˛iu de emisie generos, Ón fiecare sear„ de duminic„ au Ónceput, mai nou, s„-∫i depl‚ng„ îbuna lor condi˛ie intelectual„“, obliga˛i fiind de evenimentele cotidiene tot mai oripilante ∫i precipitate s„ comenteze mizeria vie˛ii politice rom‚ne∫ti.
Corvoada, foarte bine pl„tit„, de altfel, este cu at‚t mai grea ∫i ea Óns„∫i murdar„ ∫i nepotrivit„ geniilor lor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 filozofice, care aveau Ón inten˛ie s„ ocupe spa˛iul emisiunii cu îreflec˛ii despre moarte“, ∫i nu cu subiectele vrajbei politice dintre B„sescu ∫i T„riceanu, cu c‚t — m„rturisea unul dintre cei doi gangsteri ai dreptei intelectuale — ireductibila ∫i periculoasa criz„ politic„ a generat-o ∫i o escaladeaz„ tocmai fanul lor politic, Traian B„sescu, omul pentru care au sucit min˛ile rom‚nilor ca s„-l aleag„ pre∫edinte.
C‚nd impostorul politic Traian B„sescu a ajuns pre∫edintele Rom‚niei, cu ni∫te rezultate cel pu˛in discutabile, pe care numai lipsa de sus˛inere a lui Adrian N„stase de c„tre propriul partid le-a validat, cei doi manipulatori ai opiniei na˛ionale s-au bucurat ca de propria lor victorie.
Ast„zi, cea mai apropiat„ dorin˛„ ∫i suprema fericire a sus˛in„torilor lui Traian B„sescu, cu greutatea prestigiului lor de voci preponderente ale societ„˛ii civile, ar fi minunea ca Óntr-o diminea˛„ din aceast„ s„pt„m‚n„ s„ se trezeasc„ Ón acordurile pline de speran˛„ ale imnului concordiei pe care B„sescu ∫i T„riceanu au realizat-o peste noapte, Ón pestilen˛ialul bordel politic al c„rui faliment este iminent.
Iluzii, iluzii pierdute, domnilor Andrei Ple∫u ∫i Gabriel Liiceanu. Onestitatea intelectual„ v„ oblig„, dac„ nu v„ lipse∫te, s„ recunoa∫te˛i c„ a˛i gre∫it aleg‚nd s„ sus˛ine˛i pentru cea mai Ónalt„ demnitate a statului rom‚n un inamic al democra˛iei ∫i un veleitar autocrat cu ambi˛ii tiranice. Oare cine este ∫i ce a f„cut?
S-a amestecat permanent Ón politica ∫i via˛a intern„ a partidelor.
Declara˛ie politic„ îPolitica de hait„“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Nici nu se uscaser„ florile din coroanele puse pe morm‚ntul primarului Vasile Simion Hanciuc din comuna Ilva Mare, c„ î∫acalii“ au ∫i g„sit loc pentru prad„.
Duminica ∫i-n s„rb„tori, cei de la Bucure∫ti, membri ai Partidului Democrat, se afi∫eaz„ pe uli˛ele comunei, promi˛‚nd marea cu sarea, de parc„ numai ei mai tr„iesc Ón lume. Zic îmai tr„iesc“ pentru c„ sloganul din campania electoral„ s-a transformat Óntr-un co∫mar pe care rom‚nii Ól simt din ce Ón ce mai greu. Epigrama lui Nicu∫or Constantinescu, îVai ∫i-amar de noi!“, pe care o citez: îTr„im doar Ón scandaluri ∫i co∫mar,/ Iar viitorul pare sumbru, trist,/ Œn fruntea ˛„rii cu un marinar/ ™i la Guvern cu un motociclist!“, este c‚t se poate de real„.
Duminic„, 25 februarie, la parastasul defunctului primar, s-au afi∫at reprezentan˛ii partidelor politice nu s„ aduc„ piosul omagiu, ci s„ Ónceap„ campania electoral„, oferind dona˛ii la biseric„. Noroc c„ pastorala zilei, prin care Sf‚ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne ar„ta c„ n-au disp„rut cei ce dispre˛uiesc icoanele i-a adus pe unii cu picioarele pe p„m‚nt. Altfel s-ar fi crezut c„ ei sunt totul. Vr‚nd-nevr‚nd sunt obligat s„-l citez pe acela∫i epigramist: îPe oponen˛i, B„sescu, «juc„torul»,/ E hot„r‚t s„-i bage-n colivie/ ™i-apoi, ca-n ˛ara lui Pazvante Chiorul,/ S„ fac„ tot ce-i vine pe chelie!“.
A∫a se-nt‚mpl„ Ón via˛a de zi cu zi. Dac„ Óncerci s„ ar„˛i gre∫elile fundamentale f„cute de Alian˛a îportocalie“, imediat e∫ti catalogat ca exponent al r„ului, de parc„ tu ai gre∫i, ∫i nu ei. Circul ∫i scandalul dintre cele dou„ palate, mutat temporar ∫i la Parlament, nu se Óncheie Ón Capitala ˛„rii, ci continu„. Nu cei din Alian˛„ au merite pentru ce s-a f„cut la Ilva Mare, ci politica, abnega˛ia ∫i Óndem‚narea celui ce zilnic avea pe buze deviza îFapte, ∫i nu vorbe!“. Fostul primar nu a fost un mare orator, dar a fost un mare om de fapte, cu p„catele ∫i defectele lui.
Politica faptelor va fi continuat„ de candidatul Partidului Rom‚nia Mare, dac„ va fi ales la 18 martie 2007. Noi nu cump„r„m voturi la Ilva Mare. Noi nu vorbim mult, ci facem. Dovezile sunt gr„itoare. Acesta este motivul ce ne face s„ fim Óncrez„tori Ón for˛ele partidului ∫i ale candidatului nostru.
Declara˛ie politic„ adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii. Subiectul: îDezastrul din sistemul sanitar“
Reforma din s„n„tate se face destul de anevoios, de∫i ministrul s„n„t„˛ii g„se∫te de fiecare dat„, Ón multele sale apari˛ii televizate, cuvinte de laud„ pentru rezultatele nemaipomenite ob˛inute.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Œn viziunea sa, lucrurile merg bine, iar dac„ sunt totu∫i probleme de vin„ sunt al˛ii, nicidecum cei din echipa sa ministerial„.
C‚t de îperfect“ func˛ioneaz„ sistemul sanitar rom‚nesc voi Óncerca s„ demonstrez cu c‚teva contraargumente din spitalele jude˛ului Neam˛.
La data de 17 ianuarie, dup„ cum am prezentat Óntr-o declara˛ie anterioar„, cei 22 de pacien˛i cu transplant de ficat ∫i rinichi nu-∫i primiser„ medica˛ia cuvenit„ pentru luna ianuarie. Trei s„pt„m‚ni f„r„ medicamentele vitale ce le asigur„ supravie˛uirea Ónseamn„ risc, spaim„ ∫i nesiguran˛„, pentru ace∫ti oameni care s-au n„scut a doua oar„.
La mijlocul lunii februarie, presa nem˛ean„ semnala faptul c„ bolnavii de cancer au r„mas f„r„ medicamente, c„ citostaticele care trebuiau s„ ajung„ la sec˛ia de oncologie p‚n„ pe 10 februarie nu au fost livrate ∫i c„ via˛a bolnavilor este pus„ Ón pericol. Onorarea livr„rii acestor medicamente s-a f„cut Ón s„pt„m‚na urm„toare (16 februarie), iar vina se pare c„ apar˛ine Casei Na˛ionale a Asigur„rilor de S„n„tate, care a transmis tardiv comenzile primite din teritoriu.
Cam Ón aceea∫i perioad„, farmaci∫tii semnalau probleme legate de medicamentele gratuite ∫i compensate, dar domnul ministru declar„, cu senin„tatea caracteristic„, c„ aceast„ criz„ se explic„ prin num„rul mare de viroze ∫i r„celi din sezonul rece, c„ nu exist„ o problem„ serioas„ ∫i c„ deficien˛ele vor fi remediate. Gratuit„˛ile promise Ón cazul investiga˛iilor ∫i al analizelor creeaz„ alte nemul˛umiri Ón r‚ndul pacien˛ilor.
Din cauza bugetului insuficient, bolnavii trebuie s„ a∫tepte chiar ∫i o lun„ de zile p‚n„ le vine r‚ndul la consulta˛ii. Astfel, la Cabinetul de cardiologie din Policlinica Jude˛ean„ Neam˛ se adun„ zilnic peste 50 de cardiaci cu trimitere de la medicul de familie, dar numai 3—4 pot r„m‚ne pentru o consulta˛ie. Cei care nu reprezint„ urgen˛e sunt programa˛i pentru luna urm„toare, pentru c„ abia atunci vor mai fi fonduri disponibile. ™i asta, Ón condi˛iile Ón care Ón policlinic„ exist„ un singur medic cardiolog, iar Ón spital doar 4 speciali∫ti Ón loc de 9 sau 10.
îTentative f„r„ precedent de fraudare a Constitu˛iei Rom‚niei“
Curtea Constitu˛ional„ a confirmat, s„pt„m‚na trecut„, ceea ce era, de altfel, de a∫teptat ∫i totodat„ de bun-sim˛ pentru to˛i cei pentru care, conform principiilor statului de drept, respectarea Constitu˛iei, a suprema˛iei sale ∫i a legilor este obligatorie.
Curtea Constitu˛ional„ a decis, cu unanimitate de voturi, faptul c„ Monica Macovei nu poate fi demis„ din func˛ia de ministru al justi˛iei, Ón urma vot„rii Ón Senat a mo˛iunii simple a opozi˛iei.
De asemenea, aceea∫i Curte Constitu˛ional„ a hot„r‚t faptul c„ pre∫edintele Traian B„sescu nu poate fi revocat din func˛ie, pe fondul emiterii unor idei fanteziste ∫i a intereselor de grup promovate asiduu de anumi˛i colegi parlamentari.
Ca un fapt f„r„ precedent, din 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent nu s-a Ónt‚lnit o mai mare chemare pentru o parte din clasa politic„ Ón a elabora tot felul de ini˛iative legislative menite s„ fenteze ∫i s„ dribleze prevederile constitu˛ionale ∫i, totodat„, voin˛a electoratului.
Mai mult dec‚t at‚t, deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale, luate Ón conformitate cu respectarea Constitu˛iei Rom‚niei, par a trezi Ón anumi˛i parlamentari adev„rate instincte primare, ira˛ionale ∫i nedemne pentru orice persoan„ care a fost aleas„ s„-i reprezinte pe cet„˛eni Ón Parlamentul Rom‚niei.
M„ refer, Ón mod special, la C.V. Tudor, ale c„rui reac˛ii verbale de o violen˛„ ie∫it„ din comun ne Óntristeaz„ profund. Stimatul nostru coleg are proasta inspira˛ie de a t„cea atunci c‚nd ar trebui s„ vorbeasc„ ∫i de a vorbi atunci c‚nd ar trebui s„ tac„.
Preocup„rile Domniei Sale din ultima perioad„ sunt legate de organizarea programelor de circ Ón Parlament, de îcomplimentarea“ cu injurii a doamnei Macovei ∫i de amenin˛area membrilor Cur˛ii Constitu˛ionale cu pu∫c„ria, pe motiv c„ l-au nemul˛umit deciziile luate de ace∫tia.
Spre deosebire de liderii celorlalte partide aflate Ón opozi˛ie, care au anun˛at c„ vor respecta deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón ciuda nemul˛umirii provocate de acestea, liderul P.R.M. a demonstrat, Ónc„ o dat„, faptul c„ este departe de a Ón˛elege realitatea politic„ rom‚neasc„ ∫i modalitatea Ón care func˛ioneaz„ mecanismele unui stat democratic.
Ioan fiundrea
#196076Declara˛ie politic„ îFoarte mult zgomot pentru absolut nimic, dar care Ói cost„ pe rom‚ni enorm!“
Noua g„selni˛„ preziden˛ial„ despre referendumul Ón care 9 milioane de rom‚ni plus unul, Óntr-un elan muncitoresc mobilizator, se vor Óncolona la urne a devenit noul slogan Ónlocuitor al lui îS„ tr„i˛i bine!“. De fapt, nu Ónlocuitor, ci surogat al tr‚mbi˛atului slogan care le-a adus rom‚nilor accentuarea s„r„ciei Ón care tr„iesc, dar permanent ambalat„ Óntr-o afirma˛ie îda“ devenit„ sinistr„.
Sinistre au devenit ∫i personajele care nu se ru∫ineaz„ Ón fa˛a europenilor pentru comportamentul neelegant ∫i neconform cu eticheta de civilitate autentic„, ∫i nu de alcool, spre care sper„m c„ aspir„m ∫i noi, rom‚nii.
Poate c„ romanii ar fi suportat toate aceste noi în„ravuri“, dar arogan˛a Ómbuibat„ pe bani publici a portocaliilor a devenit de neacceptat ∫i datorit„ zgomotului tot mai asurzitor pe care pre∫edintele ∫i tr‚mbi˛ele sale le ˛ip„ Óntr-un veritabil cor demagogic.
™i dac„ tot vorbim de bani publici, rom‚nii au Ónceput s„ perceap„ Ón aceast„ larm„ inutil„ c„ revela˛iile preziden˛iale Ói cost„ nu valize, ci vagoane de bani care se irosesc pentru ca nimic s„ nu se Ónt‚mple pentru binele lor.
## Stima˛i colegi,
Discu˛ia privind posibila retragere a trupelor rom‚ne∫ti din Irak reprezint„ o tem„ deosebit de important„ at‚t pentru clasa politic„, c‚t ∫i pentru cet„˛eanul rom‚n.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Propunerea lansat„ de P.N.L., de stabilire a unui calendar de retragere din Irak reprezint„ un demers politic necesar, fiind un lucru normal ca atunci c‚nd porne∫ti Óntr-o ac˛iune s„-˛i stabile∫ti foarte clar modalit„˛ile de finalizare a acesteia. Mai mult Ónc„, acest demers se bucur„ de sprijinul popular, lucru demonstrat de zecile de mii de semn„turi str‚nse de P.N.L. Ón acest sens.
A∫adar, acest demers nu reprezint„ o Ónc„lcare a angajamentelor luate fa˛„ de alia˛i, a∫a cum au afirmat unii politicieni, Ón frunte cu domnul pre∫edinte, ci reprezint„ un subiect de dezbatere legitim ∫i, a∫a cum am mai spus-o, necesar.
Recent, Pre∫edintele Rom‚niei a afirmat c„ o retragere a for˛ei multina˛ionale din Irak ar genera haos ∫i ar putea duce la divizarea Irakului, declara˛ie care m„ face s„ m„ g‚ndesc c„ domnul pre∫edinte nu cunoa∫te foarte exact situa˛ia din Irak.
P‚n„ la urm„, dac„ privim corect lucrurile, noi ne-am Óndeplinit angajamentele fa˛„ de alia˛ii no∫tri, prin participarea mai bine de trei ani ∫i jum„tate la opera˛iunile din Irak al„turi de for˛ele coali˛iei. Oricum, scopul nostru a fost de la Ónceput unul mai degrab„ politic, anume de sprijinire a coali˛iei ce lupt„ pe fronturile din Irak ∫i Afganistan contra terorismului, dec‚t unul militar.
De asemenea, tema stabilirii unui calendar de retragere din Irak nu numai c„ a fost, dar continu„ s„ fie dezb„tut„ ∫i Ón alte ˛„ri din coali˛ie, recent, Marea Britanie, principalul aliat al Statelor Unite, ∫i Danemarca anun˛‚nd c„-∫i vor retrage trupele Ón viitorul apropiat, fiind cel mai intens dezb„tut„ tocmai Ón Statele Unite, principala for˛„ a coali˛iei din Irak.
Nu mai departe de acum c‚teva s„pt„m‚ni, unul dintre principalii candida˛i la nominalizarea pentru alegerile preziden˛iale din 2008 din partea Partidului Democrat (partid care controleaz„ Congresul S.U.A. Ón acest moment), senatorul Barak Obama, a propus Ón Senat o ini˛iativ„ legislativ„ care are Ón vedere Ónceperea retragerii trupelor americane din Irak nu mai t‚rziu de 1 mai 2007, cu scopul retragerii totale a trupelor p‚n„ la 31 martie 2008. Planul lui Obama se concentreaz„ pe realizarea unei solu˛ii politice pentru Irak, baz‚ndu-se pe realizarea unei diploma˛ii sus˛inute Ón regiune.
Declara˛ie politic„: îRestan˛ele din agricultur„, tot mai mari“
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Agricultura, potrivit strategiei ∫i declara˛iilor actualilor guvernan˛i, este îmagnific„, sublim„....“, Óns„, potrivit realit„˛ii pe care o Ónt‚lne∫ti Ón toate localit„˛ile rurale, lipse∫te aproape cu îdes„v‚r∫ire“.
De∫i au trecut dou„ luni din acest an ∫i Ón multe zone lucr„rile Ón c‚mp au Ónceput, majoritatea produc„torilor ∫i cresc„torilor de animale se Óntreab„:
— C‚nd vom primi restan˛ele la sprijinul mult promis Ón anul 2006?
— Dac„, c‚nd ∫i cum se acord„ subven˛ia la motorin„?
— De ce nu sunt subven˛ionate semin˛ele de porumb, orzoaic„, floarea-soarelui, sfecl„, culturi furajere etc.?
— Care este suma pe hectar ca pl„˛i directe de la U.E. ∫i c‚nd se prime∫te?
— Care sunt sumele, culturile ∫i speciile de animale ce vor beneficia de pl„˛ile na˛ionale directe complementare, c‚nd ∫i cum se vor derula aceste sume?
— Care sunt speciile de animale ∫i condi˛iile pe care trebuie s„ Óndeplineasc„ ad„posturile din gospod„rie pentru a-∫i putea valorifica produc˛ia?
— Cum se face ∫i Ón ce perioad„ autorizarea fermelor de bovine ∫i porcine?
— Dac„, cum ∫i c‚nd Ó∫i vor putea procura tractoare ∫i ma∫ini agricole subven˛ionate?
— Unde ∫i cum o s„-∫i valorifice produc˛ia agricol„?
— Dac„, unde ∫i c‚˛i litri de ˛uic„ pot s„ mai produc„ din produc˛ia proprie de fructe?
Toate aceste Óntreb„ri ∫i foarte multe altele se sf‚r∫esc cu alt„ Óntrebare: pe ce fac bani s„-mi trimit copiii la ∫coal„ ∫i s„ tr„iesc?
Dac„ actualul Guvern ar dori s„ dea un r„spuns corect la o parte dintre aceste Óntreb„ri, ar trebui s„ recunoasc„ ∫i s„ corecteze gre∫elile f„cute p‚n„ acum Ón agricultur„, cum ar fi centralizarea tuturor formelor de sprijin la Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ la Bucure∫ti, f„r„ a se lua Ón considerare num„rul mare de produc„tori agricoli din Rom‚nia ∫i incapacitatea tehnic„ ∫i uman„ a acesteia, pentru a-∫i realiza obiectivul stabilit.
Pentru a corecta aceast„ situa˛ie propun:
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2029583. Acreditarea definitiv„ a Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ ∫i Agen˛ia de Dezvoltare Rural„, cunosc‚nd c„ doar numai o agen˛ie acreditat„ poate gestiona fonduri europene.
· Dezbatere proiect de lege · respins
158 de discursuri
Sarmizegetusa, cea mai mare dintre fortifica˛iile dacice, cu ∫ase citadele, aflat„ pe v‚rful unei st‚nci, la 1.200 de metri Ón„l˛ime, a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Mun˛ii Or„∫tiei.
Fort„rea˛a, un patrulater alc„tuit din blocuri masive de piatr„, cu o suprafa˛„ de aproximativ 30.000 metri p„tra˛i, a fost construit„ pe cinci terase. Zidul cet„˛ii, care Óngr„de∫te o suprafa˛„ de aproximativ 3 hectare ∫i formeaz„ un hexagon cu laturile inegale, avea 3 metri grosime ∫i o Ón„l˛ime de aproximativ 5 metri Ón momentul finaliz„rii construc˛iei. Aceste fortifica˛ii, c‚t ∫i materialele din care au fost construite, dovedesc diversitatea arhitecturii militare a geto-dacilor.
Sarmizegetusa con˛inea, de asemenea, ∫i o zon„ sacr„, format„ din ∫apte sau opt sanctuare patrulatere ∫i dou„ sanctuare circulare. Œmbinarea arhitecturii militare cu sanctuarele geto-dace sugereaz„ str‚nsa leg„tur„ dintre spiritul r„zboinic ∫i cel religios, iar m„rimea, propor˛iile, gra˛ia sculptural„ inspirat„ din credin˛a Ón nemurire confer„ sitului arheologic al Sarmizegetusei valoarea sa inestimabil„.
Ast„zi, gunoaie ur‚t mirositoare, ∫i nu numai, îvegheaz„“ platourile de la Sarmizegetusa. Doar ruinele zidurilor mai tr„deaz„ existen˛a celei mai importante fortifica˛ii geto-dacice. De-a lungul timpului, r„zboaiele, c„ut„torii de comori, gunoaiele l„sate Ón urm„ de arheologi ∫i amenaj„rile de partid din perioada comunist„ au f„cut ca vechea fortifica˛ie a Sarmizegetusei s„-∫i piard„ complet din grandoarea de alt„dat„.
Sarmizegetusa, Capitala regatului dac, nu poate fi l„sat„ Ón voia sor˛ii, ca de altfel ∫i situl arheologic, de o valoare inestimabil„. Nu putem accepta, Ón acela∫i timp, lipsa de interes a statului rom‚n, ∫i, mai ales, a Ministerului Culturii ∫i Cultelor fa˛„ de aceast„ problem„ deosebit de grav„ ∫i nepl„cut„.
Cum a fost posibil ca situl arheologic de la Sarmizegetusa s„ decad„ Óntr-at‚t Ónc‚t ast„zi vechile ruine ale fortifica˛iei de alt„dat„ s„ atrag„ privirile turi∫tilor mai ales prin mizerie ∫i decaden˛„?
## Doamnelor ∫i domnilor,
Salut„m decizia Guvernului care a aprobat Ón ∫edin˛a de s„pt„m‚na trecut„ indicatorii tehnico-economici privind realizarea unei ∫osele de centur„ care s„ devieze traficul, Ón special cel cu ma∫ini de tonaj mare, din municipiul Suceava prin comunele ™cheia, Moara ∫i P„tr„u˛i.
Valoarea total„ a lucr„rilor se ridic„ la suma de 67 de milioane de euro. Ruta ocolitoare, cu o lungime de 13,2 kilometri, presupune realizarea unor lucr„ri de anvergur„ de o mare complexitate, incluz‚nd viaducte, poduri ∫i pasaje de trecere peste calea ferat„. Por˛iunea de ∫osea de centur„ ai c„rei indicatori tehnico-economici au fost aproba˛i de Guvern va lega E 85 (DN 2), Óncep‚nd din zona sta˛iei de transformare a energiei electrice, de E 576 (DN 17) ∫i se va sf‚r∫i din nou pe E 85 (DN 2) Ón comuna P„tr„u˛i. Circa 36 de milioane de euro din suma de mai sus reprezint„ cheltuielile de construc˛ie a drumului, iar diferen˛a este estimarea lucr„rilor de consolidare ∫i de amenajare a terenului, mai ales Ón por˛iunile unde vor trebui realizate viaductele.
Consider„m c„ investi˛iile Ón infrastructur„ Ón Moldova sunt de bun augur pentru aceast„ parte a ˛„rii ∫i Ón general orice investi˛ie este bine-venit„, av‚nd Ón vedere faptul c„ Regiunea Nord-Est din Rom‚nia ocup„ primul loc Ón Uniunea European„ pe îpodiumul s„r„ciei“, Óntr-un top alc„tuit Ón func˛ie de produsul intern brut pe locuitor, potrivit unui raport publicat Ón aceast„ lun„ de Biroul de Statistic„ al U.E., îEurostat“. Potrivit acestui document, un rom‚n din Moldova se îbucur„“ de o putere de cump„rare de patru ori mai mic„ dec‚t media calculat„ pentru cele 27 de state membre U.E. V„ mul˛umesc.
îConferin˛a interna˛ional„ «Rolul femeilor Ón lumea contemporan„»“ Stimate colege, Stima˛i colegi,
Œn perioada 14—15 februarie 2007 au avut loc la Bratislava lucr„rile Conferin˛ei interna˛ionale anuale a Adun„rii Interparlamentare a Ortodoxiei, av‚nd ca tem„ îRolul femeilor Ón lumea contemporan„: punctul de vedere al ortodoxiei“, la care am avut onoarea s„ particip din partea Parlamentului Rom‚niei.
Aceast„ conferin˛„ a fost organizat„ de c„tre Funda˛ia Interna˛ional„ pentru Unitatea Na˛iunilor Cre∫tin-Ortodoxe, Ómpreun„ cu Biserica Autocefal„ Ortodox„ a Cehiei ∫i Slovaciei, cu participarea membrilor Adun„rii Interparlamentare a Ortodoxiei, a oamenilor politici, a oamenilor de stat ∫i a clericilor din 22 de ˛„ri.
Œntr-o atmosfer„ de Ón˛elegere reciproc„ ∫i cooperare, aceast„ conferin˛„ interna˛ional„ a luat Ón considerare importan˛a femeii Ón societatea contemporan„, circumstan˛ele istorice care au dus la formarea punctului de vedere cre∫tin-ortodox, precum ∫i posibilit„˛ile ∫i condi˛iile care au permis femeii s„ aib„ un rol semnificativ Ón domenii-cheie, precum cel social, politic ∫i economic.
Œn semn de gratitudine ∫i apreciere a eforturilor privind men˛inerea p„cii ∫i leg„turile umanitare create Óntre na˛iunile reunite prin tradi˛ia spiritual„ cre∫tin-ortodox„, organizatorii ∫i participan˛ii au salutat cu c„ldur„ mesajele personalit„˛ilor politice ∫i cre∫tin-ortodoxe din Óntreaga lume, precum Excelen˛a Sa Domnul Ivan Gasparovic, Pre∫edintele Republicii Slovacia, Œnaltpreasfin˛ia Sa Patriarhul Alexii II al Moscovei ∫i al Œntregii Rusii, Œnaltpreasfin˛ia Sa Patriarhul Pavel al Serbiei, Œnaltpreasfin˛ia Sa Patriarhul Maxim al Bulgariei, Œnaltpreasfin˛ia Sa Arhiepiscopul Anastasios al Tiranei ∫i al Œntregii Albanii, Œnaltpreasfin˛ia Sa Mitropolitul Sabba al Var∫oviei ∫i al Óntregii Polonii, Œnaltpreasfin˛ia Sa Arhiepiscopul Cristof de Praga ∫i Mitropolit al Cehiei ∫i Slovaciei, Excelen˛a Sa domnul Vojislav Kostunica, primministru al Serbiei, Excelen˛a Sa domnul Serghei Mironov, pre∫edinte al Consiliului Federal al Parlamentului Rusiei, Excelen˛a Sa domnul Boris Grizlov, pre∫edinte al Dumei de Stat din Federa˛ia Rus„, Excelen˛a Sa domnul Serghei Popov, pre∫edinte al Adun„rii Interparlamentare a Ortodoxiei ∫i alte personalit„˛i publice.
Declara˛ie politic„: îUn parlamentar era s„ arunce Bucure∫tiul Ón haos“
Ca ∫i majoritatea dintre dumneavoastr„, nu am fost de acord cu acuza˛iile aduse Ón bloc Parlamentului ∫i parlamentarilor de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu. Din p„cate, ∫eful statului nu a v„zut Óns„ ceea ce era de v„zut ∫i chiar ce se cerea Ón mod real s„ fie blamat. Este vorba de o situa˛ie care se perpetueaz„ de c‚˛iva ani buni ∫i care nu este Ónt‚lnit„ Ón parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene. Este vorba de dualitatea
parlamentar—lider de sindicat, dualitate care nu numai c„ reprezint„ o incompatibilitate, ci duce la situa˛ii ilare, inclusiv cu finalitate care poate fi similar„ infrac˛iunii.
Chiar dac„ ast„zi, prin evitarea Ón ultimul moment al grevei de la metrou, Bucure∫tiul nu a fost aruncat Ón aer, toat„ lumea a putut constata un fapt grav: printre principalii actori ai evenimentelor s-a aflat ∫i un parlamentar, domnul R„doi de la P.S.D., care este lider de sindicat la metrou. Cu alte cuvinte, un reprezentant al unei Ónalte autorit„˛i a statului — Parlamentul — s-a aflat Ón conflict cu statul.
Nu vreau s„ se Ón˛eleag„ prin interven˛ia mea c„ am ceva Ómpotriva problemelor dificile cu care se confrunt„ salaria˛ii de la metrou sau c„ am ceva Ómpotriva exercit„rii de c„tre ace∫tia a drepturilor consfin˛ite de lege, inclusiv dreptul la grev„, dar este absolut nefiresc, anormal, ca o grev„ Ómpotriva autorit„˛ilor s„ fie condus„ de c„tre un parlamentar. Un parlamentar, at‚t ca reprezentant al cet„˛enilor care l-au ales, c‚t ∫i al autorit„˛ii legiuitoare a statului, trebuie s„-∫i canalizeze toate eforturile pentru depistarea de solu˛ii, inclusiv legislative, pentru evitarea oric„rui conflict social, nu s„ contribuie la escaladarea lui.
Conducerea metroului a apelat la justi˛ie, acuz‚nd poten˛iala grev„ ca fiind ilegal„. Dac„ se ajungea la o pronun˛are Ón acest sens a instan˛ei exista o dovad„ clar„ c„ respectivul parlamentar a contribuit din plin la s„v‚r∫irea unei infrac˛iuni. Œn al doilea r‚nd, modul Ón care a pus problema domnul R„doi ∫i ceilal˛i lideri de sindicat de la metrou — ∫i nu este pentru prima oar„ — poate fi asimilat ∫antajului la adresa conducerii proprii, a ministerului de resort, a Guvernului. Nu Ón ultimul r‚nd, domnul R„doi poate fi suspectat ∫i de altceva, ∫i anume c„ s-a folosit de salaria˛ii de la îMetrorex“ pentru a genera un conflict social care s„ serveasc„ interesele politice ale partidului din care face parte, P.S.D.
Declara˛ie politic„: îDuminica Ortodoxiei la Oradea“ Zi istoric„ pentru credincio∫ii ortodoc∫i din cuprinsul Episcopiei Oradei, Bihorului ∫i S„lajului: duminic„, 25 februarie, a fost Ónsc„unat Œnt‚ist„t„torul bisericii str„bune din partea nord-vestic„ a ˛„rii. Œn prezen˛a unei mul˛imi adunate Ón Pia˛a Unirii din Oradea, Óntr-un num„r cum nu s-a mai Ónt‚lnit Ón ultimii 17 ani, precum ∫i a unui impresionant sobor de Ónalte fe˛e biserice∫ti, a fost Óntronat Preasfin˛ia Sa Sofronie ca p„stor sufletesc a peste jum„tate de milion de credincio∫i bihoreni ∫i s„l„jeni.
Preasfin˛ia Sa a l„sat Ón urm„ Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ de la Gyula, Ón a c„rei organizare a avut un rol esen˛ial ∫i Ón fruntea c„reia, Óncep‚nd din ianuarie 1999, a avut o fructuoas„ activitate pastoral-misionar„. Revenind, s‚mb„t„, Ón patrie, cel mai t‚n„r episcop ortodox din Rom‚nia a Óngenuncheat ∫i, Óntr-un gest simbolic, la intrarea Ón ˛ar„, a s„rutat p„m‚ntul. Lu‚ndu-∫i r„mas bun de la credincio∫ii din Ungaria, fostul lor ierarh le-a amintit c„, pentru ei, Oradea este ∫i trebuie s„ fie mai aproape dec‚t Budapesta, exprim‚ndu-∫i, totodat„, speran˛a c„ ora∫ul de pe Cri∫ul Repede va fi ca un magnet pentru rom‚nii de dincolo de grani˛„, ori de c‚te ori au nevoie de sprijin.
Cuv‚ntul rostit de Preasfin˛ia Sa Sofronie cu prilejul Ónsc„un„rii a str„lucit prin inteligen˛„, Ón˛elepciune, hot„r‚re ∫i iscusin˛„ stilistic„, toate acestea r„spunz‚nd a∫tept„rilor credincio∫ilor, dornici de un suflu nou Ón via˛a bisericii lor. îVin Ón Oradea Mare dup„ ce am des˛elenit p„m‚ntul Ónsetat al Episcopiei Gyulei. Am Ónv„˛at la ∫coala r„bd„rii, a suferin˛ei, a greut„˛ilor, a lipsurilor ∫i a obstacolelor f„r„ num„r. Am Ónv„˛at s„ tr„iesc Ón condi˛iile dificile ale minoritarului, p‚ndit la tot pasul de complexe de tot felul“, a m„rturisit noul episcop, care ∫i-a exprimat, apoi, Ón aceast„ prim„ duminic„ din postul Sfintelor Pa∫ti, mesajul de bun„ Ón˛elegere ∫i iubire, adresat deopotriv„ enoria∫ilor s„i, c‚t ∫i celorlalte culte ce convie˛uiesc Ón spa˛iul tolerant al Oradei.
Ca un act de justi˛ie divin„, fericitul moment a coincis cu Duminica Ortodoxiei, zi Ónchinat„ biruin˛ei dreptei credin˛e asupra ereziilor. Spun nu Ónt‚mpl„tor amintindu-mi contextul Ón care Ó∫i Óncepe misiunea Preasfin˛ia Sa Sofronie. Sunt Ónc„ vii ecourile regretabilelor atacuri Óndreptate de unii r„t„ci˛i Ómpotriva Bisericii Neamului, ace∫tia arog‚ndu-∫i recent dreptul de a cere scoaterea icoanelor ∫i a orelor de religie din ∫coli. Œn Pastorala Sf‚ntului Sinod, citit„ ∫i la Oradea, se subliniaz„ faptul c„ Duminica Ortodoxiei a fost instituit„ ca s„rb„toare de Sinodul de la Constantinopol din anul 843, tocmai ca o confirmare a cinstirii sfintelor icoane, fiind proclamat triumful ortodoxiei asupra tuturor ereziilor.
Declara˛ie politic„: îStarea de conflict, total neproductiv„ pentru Rom‚nia!“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
F„ceam Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni un apel la normalitate. Ceream tuturor for˛elor politice s„ pun„ Ón prim-plan obiectivele majore ale integr„rii. Din p„cate, observ c„ scena politic„ este Ón continuare teatrul de opera˛ii al unui veritabil r„zboi, care a dep„∫it demult grani˛ele obi∫nuitei lupte dintre opozi˛ie ∫i putere. Chiar ∫i c‚nd se Ónt‚mpl„ ceva ce ˛ine de normalitate, acest lucru trece neobservat, pentru c„, Ón general, media acord„ un spa˛iu generos situa˛iilor conflictuale, iar ac˛iunile pozitive sunt tratate periferic sau deloc.
Am s„ dau c‚teva exemple. S„pt„m‚na trecut„, am prezentat public un proiect pentru construirea a 500 de terenuri de fotbal Ón mediul rural. Interesul imediat pentru construirea acestor terenuri apar˛ine Federa˛iei Rom‚ne de Fotbal, care — fapt absolut normal — dore∫te s„ Óncurajeze, de la nivelul cel mai de jos, mi∫carea fotbalistic„, pentru a avea ulterior rezultate la v‚rf. Or, o astfel de Óntreprindere nu se poate face f„r„ sprijinul factorului politic. Sprijinul politic a fost g„sit. P.N.L. a acceptat s„ colaboreze cu Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal. Personal am contribuit la elaborarea laturii legislative a proiectului venit de la federa˛ie.
Care au fost ecourile acestei ac˛iuni? Ei bine, ecoul Ón presa central„ a fost extrem de slab, mai mult, au existat voci care imediat au f„cut o paralel„ cu ac˛iunea pur electoral„ a lui Adrian N„stase din mandatul trecut. Nimeni nu a pus Ón balan˛„ faptul c„ de aceste terenuri vor beneficia c‚teva zeci de mii de copii ∫i tineri din mediul rural (orice copil, orice t‚n„r, c‚∫tigat pentru o ramur„ sportiv„, Ónseamn„ automat o Óndep„rtare poten˛ial„ a acestora de posibile atrac˛ii ale unor posibile fenomene infrac˛ionale, ∫i acest aspect nu trebuie deloc eludat) ∫i, peste c‚˛iva ani, din aceast„ mas„ de tineri se vor ridica o serie de valori. Nimeni nu a pus Ón balan˛„ faptul c„ un astfel de proiect reprezint„ ceva firesc Ón statele membre ale Uniunii Europene, unde construirea de astfel de baze sportive Ón mediul rural reprezint„ demult o tradi˛ie. Dar fiindc„ este vorba de ceva ce ˛ine de normalitate, proiectul a fost cvasiignorat.
## Declara˛ie politic„: îInternetul“
Intru Ón camera fiului meu pentru a fi al„turi de via˛a unei alte genera˛ii. Œn fa˛a unui monitor, copilul de nici 9 ani tasteaz„ de zor. Este on-line cu zeci ∫i sute de prieteni pe Messenger ∫i alte bloguri din Internet. Schimb„ idei, experien˛e, opinii, at‚t c‚t se poate la aceast„ v‚rst„. O v‚rst„ la care noi ne g‚ndeam doar la îtovar„∫a ∫i tovar„∫ul“, supraoameni ∫i un fel de zeit„˛i ce luminau ∫i ghidau mersul unei ˛„ri Óntregi... Lipsi˛i uneori de cele mai elementare atribute ale copil„riei, ˛inu˛i Ón frig ∫i Ón Óntuneric, via˛a noastr„ se Ómp„r˛ea Óntre joaca pe maidanele dintre blocuri ∫i cozile al„turi de p„rin˛ii no∫tri. Cum am putea Ón˛elege noua genera˛ie: o lume complet diferit„, cu o abunden˛„ de produse ∫i servicii, cu alte principii, priorit„˛i ∫i legi. Cum s„ ajungem la propriii no∫tri copii, asalta˛i de media, Internet, prin∫i Óntr-o curs„ a profitului cu orice pre˛?
Este oare politicianul de azi, construit Ón alte timpuri, capabil s„ ofere ceva acestei genera˛ii, s„ aib„ o punte de leg„tur„ cu ea? îVia˛a virtual„“ a politicienilor este rupt„ at‚t de cea a celor care i-au votat, dar ∫i de spa˛iul virtual al tinerilor utilizatori. Dac„ ar vizita actorii politici modelul on-line actual (Internetul) ar observa comunicare Ón timp real cu cet„˛enii, jurnale personale on-line despre alte lucruri dec‚t bazaconiile pe care le emite Traian B„sescu, jurnale radio sau video on-line Ón care auzi/vezi o alt„ realitate. Œn lumea net-ului politicienii ar putea observa o diferen˛„ interesant„ Óntre Enciclopedia Britanic„ ∫i Wikipedia. Una static„, b„tut„-n cuie, o simpl„ edi˛ie scris„ de cei ce se consider„ erudi˛i ∫i elita societ„˛ii, ∫i alta flexibil„, ce permite utilizatorilor s„ completeze la fiecare articol cu informa˛ii ce sunt apoi verificate de speciali∫ti.
îGenera˛ia 2007“, reprezentat„ de comunitatea on-line de utilizatori ce intr„ pe re˛ele sociale ori au un profil virtual sau fac pe criticii literari/muzicali pe diverse siteuri, este dezinteresat„ de opiniile politice. Ei sunt viitorul Rom‚niei ∫i cred c„ altele sunt priorit„˛ile Ón politica public„.
Œn fiecare lun„, Ministerul Educa˛iei Óncepe un nou experiment cu genera˛ii Óntregi de copii. Schimb„ programe, modalit„˛i de examinare, de admitere, tot ce se afla sub o oarecare stabilitate se pr„bu∫e∫te Ón neant.
## îRom‚nia, Ón avarie (portocaliu)?!“
Tr„im Óntr-o ˛ar„ care se vrea a fi european„ ∫i civilizat„, din toate punctele de vedere, dar la v‚rful politicii rom‚ne∫ti toate merg pe dos. Pre∫edintele se vrea îjuc„tor“ ∫i ac˛ioneaz„ Ón consecin˛„: mai mult joac„ ∫i mai pu˛in g‚nde∫te. Mai nou, premierului Ói face cu ochiul rolul de mediator, pe care ar trebui s„ ∫i-l asume ∫eful statului. Fiecare ar vrea s„ fac„ treaba celuilalt, dar uit„ s„ ∫i-o fac„ pe a sa.
Pre∫edintele B„sescu uit„ s„ fie Pre∫edintele Rom‚niei, dar Ói cam place s„ fie ∫ef peste mini∫trii domnului T„riceanu. Prim-ministrul uit„ s„ fie primministru, dar este tentat de postura de mediator-∫ef al ˛„rii.
Partidele aflate la guvernare uit„ s„ guverneze, dar le-ar cam place s„ fac„ politic„ de opozi˛ie.
Conflictul dintre pre∫edinte ∫i premier a atins apogeul, cei doi ajung‚nd s„ se certe nu numai Ón particular, dar chiar Ón public, Ón cadrul emisiunilor de televiziune.
Pe c‚nd o repriz„ de lupte K1 Óntre cei doi la o or„ de maxim„ audien˛„?!
Cel mai grav este c„ Rom‚nia ∫i rom‚nii suport„ costurile inutile ale acestui conflict. La fel de grav este ∫i faptul c„ cei doi nu se ceart„ pe probleme de interes public, ci pe probleme ale grupurilor de interese, pe valizele cu bani pe care fiecare le-a luat de la oligarhii din jurul s„u.
Parte ∫i cauz„ a acestui conflict care compromite Rom‚nia, institu˛ia preziden˛ial„ ∫i Guvernul, Traian B„sescu ∫i C„lin Popescu-T„riceanu ar trebui s„ dea dovad„ de st„p‚nire de sine ∫i s„ p„streze conflictele politice Ón limitele decen˛ei.
Singurele solu˛ii pentru ie∫irea din cea mai grav„ criz„ politic„ prin care a trecut ∫i trece actuala putere sunt suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i restructurarea temeinic„, profund„ a Guvernului Rom‚niei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
Declara˛ie politic„ privind sistemul judiciar din Rom‚nia, lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i problemele identificate de Comisia European„
Stima˛i colegi,
Doamnelor ∫i domnilor,
Dac„ p‚n„ anul acesta vorbeam de momentul 1 ianuarie 2007 ca despre un deziderat p‚n„ la atingerea c„ruia mai aveam de lucru, ast„zi vorbim despre Rom‚nia, stat membru al Uniunii Europene, cu acelea∫i drepturi ∫i obliga˛ii ca ∫i ceilal˛i.
Iat„ c„ am dep„∫it momentul 1 ianuarie 2007 ∫i, dup„ celebr„ri fastuoase, suntem Ón situa˛ia Ón care trebuie s„ facem fa˛„ tuturor provoc„rilor comunitare.
Un aspect important, care s-a pierdut Ón febra preg„tirilor ∫i despre care nimeni nu a pomenit, este cel al deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, prin care se instituie un mecanism de cooperare ∫i verificare a progresului luptei Ómpotriva corup˛iei Ón Rom‚nia ∫i a implement„rii reformei justi˛iei.
Ceea ce se spune Ón paginile acestui document al Executivului comunitar subliniaz„ iar„∫i faptul c„ Uniunea European„ este bazat„ pe principiul statului de drept, care presupune existen˛a, Ón toate statele membre, a unui sistem juridic impar˛ial, independent, eficient ∫i a unui sistem administrativ adecvat echipat.
Rom‚nia, de∫i stat membru al Uniunii Europene, a dovedit Ón multe ocazii c„ nu Óndepline∫te aceast„ condi˛ie. Inclusiv documentele Comisiei Europene arat„ c„ exist„ probleme Ón Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te eficien˛a sistemului judiciar, mai ales Ón ceea ce prive∫te organele abilitate s„ aplice legea. De asemenea, tot Ón acela∫i document se arat„ c„ este necesar a se continua demersurile Ón ceea ce prive∫te implementarea m„surilor prev„zute pentru Pia˛a Intern„ ∫i zona european„ de securitate ∫i justi˛ie.
Ceea ce guvernan˛ii au uitat s„ spun„ rom‚nilor la 1 ianuarie 2007, probabil tot din cauza febrei preg„tirilor pentru festivit„˛ile de Anul Nou, este c„ Executivul comunitar are p‚rghiile, pe care nu va ezita s„ le foloseasc„, de a sanc˛iona Rom‚nia dac„ nu-∫i Óndepline∫te angajamentele.
Una dintre problemele sistemului judiciar rom‚nesc, r„mas„ nerezolvat„, este cea a activit„˛ii Consiliului Superior al Magistraturii, care trebuie s„ asigure desf„∫urarea transparent„ ∫i eficient„ a procesului decizional.
Declara˛ie politic„ despre îpurt„torii de grij„“ ai trupelor din Irak
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
M„sura Ón care demersurile ini˛iate de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu ajung s„ deranjeze grupurile de interese din Rom‚nia, fa˛„ de care a ∫i Ónceput de altfel o lupt„ acerb„, devine din ce Ón ce mai evident„. C‚t de puternice au devenit aceste grupuri, c‚t de avantajoase sunt pozi˛iile pe care s-au a∫ezat ∫i c‚t de mult se ˛ine cu din˛ii de aceste pozi˛ii aduc„toare de putere Óncepe s„ devin„ din ce Ón ce mai evident.
La fel de evident Óncepe s„ devin„ ∫i faptul c„ singurul sau, mai bine zis, principalul adversar este Pre∫edintele ˛„rii. Toate m„surile pe care ace∫tia le-au luat Ón ultimele s„pt„m‚ni dovedesc, dac„ mai era ∫i cazul, c„ pentru prima dat„ Ón ultimii 15 ani lupta Ómpotriva corup˛iei este una c‚t se poate de real„ ∫i ea beneficiaz„ de sprijinul ∫i ajutorul c‚torva persoane care cu adev„rat doresc acest lucru, fie ei pre∫edin˛i, mini∫tri etc. Cum principalii combatan˛i ai acestui flagel sunt Pre∫edintele ˛„rii si ministrul justi˛iei ∫i cum îcea mai bun„ ap„rare este atacul“, s-a Ónceput o alt„ lupt„: cea de eliminare din via˛a public„ tocmai a acestor persoane.
Cum niciuna din tacticile adoptate n-a avut succesul scontat, lucru care de altfel ne face s„ sper„m c„, Ónc„, Ón Rom‚nia, oligarhia n-a ajuns s„ Ónving„ democra˛ia, observ„m, doamnelor ∫i domnilor, c„ unii dintre colegii no∫tri r„m‚n Ón continuare aservi˛i grupurilor de interese ∫i Ón aceast„ situa˛ie caut„ Ón continuare motiv de g‚lceav„, ba Óntre Executiv ∫i pre∫edinte, ba Óntre Parlament ∫i pre∫edinte. Œn acest caz, indiferent de motive, se pare c„ lupta trebuie s„ continue, scena politic„ rom‚neasc„ trebuie s„ r„m‚n„ tensionat„ ∫i, ce-i mai surprinz„tor, cei care ast„zi strig„ Ón gura mare c„ nu se face nimic pentru ca aceast„ situa˛ie s„ Ónceteze sunt de fapt exact cei care fac tot posibilul pentru ca ea s„ continue.
Mai zilele trecute, un alt motiv de g‚lceav„ ∫i bun de tensionat rela˛ii este ∫i cel al trupelor rom‚ne∫ti din Irak. Subiectul a mai fost Óncercat nu cu mult timp Ón urm„, dar, dup„ cum bine ∫ti˛i, abandonat, neav‚nd succesul scontat. El este reluat Ón mod voit Ón aceste zile, pentru c„, de ce nu, doamnelor ∫i domnilor, el este pentru unii care n-ar avea ce c„uta Ón via˛a politic„ un motiv de manipulare a maselor, un motiv de a bate fierul c‚t e cald Ómpotriva pre∫edintelui ∫i de a atrage sus˛in„tori. Sub masca unei false preocup„ri ∫i Óngrijor„ri pentru solda˛ii rom‚ni afla˛i pe alte teritorii nu se ascunde nimic altceva dec‚t mijloace populiste cu iz electoral.
îRetragerea trupelor din Irak“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Retragerea trupelor rom‚ne∫ti de pe teritoriul Irakului a devenit din nou unul de actualitate Ón aceste zile, de∫i el s-a mai aflat Ón aten˛ia public„ nu cu foarte mult timp Ón urm„, c‚nd acesta n-a avut succesul scontat.
De ce revine el ast„zi Ón actualitate este c‚t se poate de vizibil pentru mine ∫i sper ∫i pentru cei pe care unii mai sper„ Ónc„ s„-i manipuleze. Devine din ce Ón ce mai evident c„ toate demersurile pe care pre∫edintele Traian B„sescu le-a luat Ómpotriva puternicelor grupuri de interese ce s-au instalat Ón Rom‚nia deranjeaz„ Óntr-o m„sur„ din ce Ón ce mai ridicat„. C‚t de avantajoase sunt pozi˛iile pe care ace∫ti oligarhi le ocup„, c‚t de aduc„toare de putere sunt ele reiese din Ónd‚rjirea cu care acestea lupt„ Ón continuare Ómpotriva unor oameni, indiferent c„ sunt ei parlamentari, mini∫tri sau pre∫edinte. Toat„ verva cu care ace∫tia lupt„ Ómpotriva pre∫edintelui ˛„rii sau a ministrului justi˛iei dovede∫te de fapt nivelul pe care corup˛ia l-a atins Ón ultimii 15 ani. Cum dovedit este faptul c„ cea mai bun„ ap„rare este atacul, au Ónceput ∫i ace∫tia o lupt„: cea de eliminare de pe scena public„
exact a celor dou„ persoane care lupt„ Ómpotriva lor, pre∫edintele B„sescu ∫i ministrul Macovei. Se pare Óns„ c„, p‚n„ Ón prezent, niciuna dintre tacticile adoptate n-a avut succesul sperat. Acest lucru ne face s„ sper„m c„ Ón Rom‚nia democra˛ia n-a fost Óns„ Ónvins„ de oligarhie, cu toate c„ unii dintre cei care spun cu m‚ndrie c„ slujesc Parlamentul acestei ˛„ri r„m‚n Ón continuare slujitori supu∫i ai grupurilor de interese. Este evident c„ ace∫tia caut„ Ón continuare, la comand„, motive de g‚lceav„, ba Óntre Parlament ∫i Pre∫edin˛ie, ba Óntre Executiv ∫i Pre∫edin˛ie.
Œn orice caz, Ón opinia acestora, scena politic„ rom‚neasc„ trebuie men˛inut„ Ón continuare tensionat„ ∫i, ce-i mai surprinz„tor, este faptul c„ cei care strig„ Ón gura mare c„ aceast„ situa˛ie trebuie s„ Ónceteze sunt de fapt cei care o men˛in.
S„pt„m‚na trecut„ a readus, Ón aten˛ia unora, un motiv tocmai bun de tensionat rela˛ii Óntre institu˛ii. Este vorba despre cel al retragerii trupelor rom‚ne∫ti din Irak. Subiectul a mai fost îÓnc„l˛at“ de c„tre unii politicieni din jurul nostru, dovedindu-se a fi unul prea mare pentru piciorul lor. Sub masca unei false preocup„ri pentru binele acestor solda˛i nu se ascunde nimic altceva dec‚t mijloace populiste cu iz electoral ∫i un motiv bun de manipulare a maselor. N-a∫ vrea s„ se Ón˛eleag„ c„ soarta acestor militari n-ar trebui s„ ne preocupe sau s„ ias„ de sub aten˛ia noastr„. Departe de mine acest g‚nd! At‚t noi, c‚t ∫i ei am fost ∫i suntem Ón continuare con∫tien˛i de riscurile care exist„, dar pe care ni le-am asumat. Constat Óns„ c„ se trece foarte u∫or peste angajamentele pe care ni le-am asumat. Cu mai bine de doi ani de zile Ón urm„, c‚nd Ónc„ nu eram membri N.A.T.O., am fi f„cut orice pentru a ni se da aceast„ ∫ans„. ™ansa ne-a fost acordat„. Pe l‚ng„ avantajul de a fi membri cu drepturi egale, avem ∫i datorii, respectiv responsabilit„˛i egale cu ale celorlal˛i membri, Óntr-o organiza˛ie al c„rei principal scop este acela de men˛inere a p„cii.
Ioan Hoban
#243117Declara˛ie politic„: îMai mult„ preocupare pentru protejarea produselor tradi˛ionale“
De∫i au fost elaborate acte normative cu reguli clare at‚t pentru produc„tori, c‚t ∫i pentru cei care verific„ tradi˛ionalitatea produselor, realitatea din teren arat„ c„ nici produc„torii ∫i nici cei care verific„ caracteristicile produselor tradi˛ionale nu prea ∫tiu cu ce se confrunt„ odat„ intra˛i pe pia˛a unic„ european„.
Spun acest lucru Óntruc‚t produsele tradi˛ionale pot s„ constituie o ∫ans„ de supravie˛uire pentru produc„tori,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 dac„ vor ∫ti s„-∫i promoveze produsele tradi˛ionale, pe de o parte, ∫i s„ le protejeze, pe de alta.
Declara˛ia mea politic„ porne∫te de la un fapt remarcat de Centrul Regional de Proprietate Industrial„ Maramure∫, care, Ón raportul anual c„tre O.S.I.M., atr„gea aten˛ia asupra unei posibile probleme conflictuale. Este vorba despre o solicitare venit„ la Centrul Regional din partea Direc˛iei Agricole a Jude˛ului Maramure∫ de a acorda sprijin firmelor ∫i persoanelor fizice din mediul agricol Ón a-∫i proteja produsele. Aceast„ solicitare se dorea a fi o prelungire a demersurilor f„cute de aceste persoane interesate Ón Ónregistrarea produselor lor ca produse tradi˛ionale rom‚ne∫ti. Dup„ documentare, s-a constatat c„ listele publicate de Ministerul Agriculturii cu produse tradi˛ionale, grupate pe jude˛e, con˛in ∫i denumiri ale unor m„rci Ónregistrate de c„tre alte persoane fizice ∫i juridice. Acest lucru denot„ lipsa de comunicare Óntre Ministerul Agriculturii ∫i O.S.I.M., pe de o parte, ∫i necunoa∫terea no˛iunilor de proprietate industrial„ de c„tre direc˛iile agricole jude˛ene, pe de alt„ parte.
Tocmai de aceea Ómi permit s„ sugerez o mai bun„ comunicare Óntre cele dou„ institu˛ii, pentru a preÓnt‚mpina suprapunerea unor denumiri de produse tradi˛ionale rom‚ne∫ti ale unor produc„tori peste m„rci Ónregistrate identic, ale altor produc„tori.
Cum ∫i Ón Maramure∫ exist„ asemenea exemple (de∫i lista are doar 35 de produse tradi˛ionale) de suprapunere a unor denumiri de produse tradi˛ionale rom‚ne∫ti ale unor produc„tori peste m„rci identice Ónregistrate, o discu˛ie l„muritoare pe aceast„ tem„ a avut loc. Au reie∫it aspecte care ar trebui avute Ón vedere de c„tre institu˛iile specializate.
îLa plimbare cu tractorul prin Europa!“ Stima˛i colegi,
Dup„ ce ne-am str„duit cu to˛ii s„ Óndrept„m str‚mb„tatea de a li se percepe taxe aberante de drum apicultorilor, ne afl„m ast„zi Ón fa˛a unei alte provoc„ri: Cartea Verde pentru tractoare, livrat„ îla pachet“ cu
asigurarea obligatorie R.C.A. de c„tre companiile de asigur„ri, precum odinioar„ cutia de nes cu pe∫tele congelat!
Dup„ minunea interzicerii transhuman˛ei, iat„ c„, din nou, s-au g„sit îÓn˛elep˛i“ care s„ interpreteze, din prostie sau din interes, recomand„rile europene ∫i s„ Ó∫i mai Óngroa∫e, astfel, veniturile, Ón detrimentul celor care chiar Óncearc„ s„ Ó∫i vad„ de treab„ Ón ˛ara asta.
Œi cer doamnei Angela Toncescu, pre∫edintele Comisiei de Supraveghere a Asigur„rilor, s„ intervin„ de urgen˛„, potrivit competen˛elor, pentru rezolvarea acestei situa˛ii aberante.
îRom‚nia real„: politicienii vor referendum pe votul uninominal“
Oamenii din satele neelectrificate din Rom‚nia European„ Óntreab„:
îNo, fie! Da’ cucuruzul meu unde este?“
îUn b„iat Ón v‚rst„ de 8 ani din ora∫ul Uricani s-a sp‚nzurat, luni seara, Ón camera sa. Cunoscu˛ii copilului au afirmat c„ b„iatul a recurs la acest gest pentru c„ se sim˛ea singur, dup„ ce mama lui a plecat la munc„ Ón Germania.
Dou„ feti˛e din Uricani au murit Ón cas„ Óntr-un incendiu produs din cauza sistemului electric.“
Am citit cu inima str‚ns„ aceste ∫tiri pe agen˛ii, de diminea˛„, c‚nd m„ preg„team s„ prezint Ón Parlament declara˛ia mea politic„. Subiectul era unul politic.
™tirile citite m-au determinat s„-mi reorientez discursul spre Rom‚nia real„.
De c‚teva luni semnalez faptul c„ oamenii din Uricani se Ónc„lzesc cu aparate electrice, Ón lipsa sprijinului guvernamental pentru introducerea gazelor Ón locuin˛ele din acest ora∫ ∫i Ón alte localit„˛i din Valea Jiului. Nu o dat„ am spus s„ ne fereasc„ Dumnezeu de un scurtcircuit sau de o suprasarcin„ care s„ produc„ o catastrof„ Ón ora∫. Am sus˛inut interven˛ia Guvernului pentru cele c‚teva ora∫e din vale Ón care locuin˛ele nu sunt racordate la re˛eaua de gaze. Ca parlamentar conservator am preluat un document Ón acest sens de la un primar P.D., un altul de la Consiliul Jude˛ean condus de un liberal. N-a contat culoarea politic„. Pentru c„ interveneam pentru oameni.
Am privit Ónapoi la ziua care a trecut.
La televizor:
Pre∫edintele st„ cot la cot cu primul-ministru, nu se salut„, nu Ó∫i vorbesc, nu Ó∫i arunc„ nicio privire.
O alt„ ∫tire Ómi spune c„ miercuri se discut„ suspendarea pre∫edintelui. Œn continuare, pre∫edintele anun˛„ c„ nu va veni s„ discute cu Parlamentul.
Iar P.D.-ul anun˛„ c„ reclam„ cazul la Curtea Constitu˛ional„.
Urmeaz„ mitingul intelectualilor Ón favoarea Monic„i Macovei. Œn Pia˛a Universit„˛ii. La vremuri noi, n„ravuri noi! Minerii veni˛i s„-l sus˛in„ pe Ion Iliescu ∫i fragila democra˛ie de acum 15 ani au fost Ónlocui˛i azi de intelectualii veni˛i s„ sus˛in„ fragila reform„ a ministrului justi˛iei. Modul de ac˛iune a fost altul. Unii au dat lovituri cu b‚ta. Al˛ii, pe m„sura preg„tirii lor, au dat lovituri de imagine. Celor de azi le Ómp„rt„∫esc un secret. Minerilor care au venit Ón Bucure∫ti acum 15 ani sau celor mai mul˛i dintre ei le este ru∫ine de ceea ce s-a Ónt‚mplat atunci. Sunt parlamentar de Hunedoara ∫i am stat de
Declara˛ie politic„: îR„zboinicul total, dezl„n˛uit“
Emisiunea difuzat„ de televiziunea public„ Ón seara zilei de 20 februarie 2007 a marcat un moment trist din istoria institu˛iilor politice rom‚ne∫ti.
Prim-ministrul, invitat Ón emisiune, a fost atacat virulent de c„tre nimeni altul dec‚t Pre∫edintele Rom‚niei. Spectacolul a fost deplorabil: Traian B„sescu nu s-a ab˛inut de la niciun fel de acuze, de la cele de corup˛ie la cele de minciun„, trec‚nd prin aluzii clare de complicitate cu grupuri de interese ilicite ∫i ajung‚nd chiar la aluzii la fizic.
™ocant a fost ∫i momentul c‚nd pre∫edintele a ironizat imaginea de politician european a lui C„lin PopescuT„riceanu, numindu-l, vulgar, îeuropean cu papion“.
Tot acest atac de artilerie grea se desf„∫ura Ón condi˛iile Ón care premierul T„riceanu nici m„car nu schi˛ase vreo acuz„ la adresa lui Traian B„sescu Ón acea emisiune. Mai mult, pus Ón fa˛a valului de critici violente, premierul a ales calea civilizat„ ∫i a Óncercat aplanarea conflictului desf„∫urat Ón direct, sub privirile a milioane de telespectatori.
Ceea ce reiese din acest episod este faptul c„ Pre∫edintele Rom‚niei a cobor‚t sub limita decen˛ei ∫i chiar sub limita unei anume excentricit„˛i care Ól f„cuse popular. Impactul pe care acest fapt Ól are asupra institu˛iei preziden˛iale este nimicitor: aceasta pare a fi p„r„sit spa˛iul legal Ón care ac˛iona ∫i a p„∫it Ón aria derizorie a _show_ -ului de televiziune.
R„zboinicul total pare a se fi dezl„n˛uit Ómpotriva fo∫tilor alia˛i Óntr-o manier„ grav„ ∫i care aduce atingere
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 institu˛iei preziden˛iale. Domnul pre∫edinte ar trebui s„ aib„ Ón vedere dou„ proverbe rom‚ne∫ti: îCine seam„n„ v‚nt culege furtun„“ ∫i îcine sap„ groapa altuia cade singur Ón ea“.
Statele democratice moderne, spre deosebire de statele totalitare, se definesc prin Óncercarea lor permanent„ de a media conflictele din interiorul comunit„˛ii ∫i de a men˛ine pacea social„.
Caracteristica principal„ a pre∫edintelui B„sescu pare a fi cea de permanent generator de conflicte ∫i ne putem pune Ón mod legitim Óntrebarea: care va fi viitorul statului democratic rom‚n, condus de acest r„zboinic total?
Guvernul a modificat ∫i completat, prin ordonan˛„ de urgen˛„, Programul na˛ional privind sprijinirea construirii de locuin˛e proprietate personal„, care a fost aprobat prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2006.
Modific„rile vizeaz„ descentralizarea activit„˛ilor de fundamentare ∫i de acordare a subven˛iilor pentru construc˛ia de locuin˛e proprietate personal„, scurtarea circuitului birocratic Ón analiza ∫i acordarea subven˛iei, asigurarea posibilit„˛ii de contestare a deciziilor de neacordare a subven˛iilor pentru solicitan˛i, luarea Ón calcul a subven˛iilor pentru stabilirea solvabilit„˛ii bancare la acordarea creditelor ipotecare.
Pentru a beneficia de subven˛ia de la bugetul de stat de 20% din valoarea locuin˛ei construite, tinerii c„s„tori˛i trebuie s„ fie Ón v‚rst„ de p‚n„ la 35 de ani la data depunerii cererii de subven˛ionare, ∫i nu la data contract„rii locuin˛ei, a∫a cum prevedea Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2006.
Potrivit actului normativ adoptat, subven˛ia se acord„ la finalizarea ∫i predarea locuin˛elor c„tre beneficiari, iar plata subven˛iei se face la terminarea lucr„rilor, Ón contul beneficiarului, deschis pentru finan˛area construc˛iei locuin˛ei prin credit ipotecar la institu˛ia financiar-bancar„ care i-a acordat creditul.
Aceast„ modificare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2006 nu face dec‚t s„ asigure un acces c‚t mai flexibil pentru tinerii care nu au Ónc„ o locuin˛„ ∫i s„ scurteze circuitul birocratic Ón analiza ∫i acordarea subven˛iei.
Democra˛ii din stirpea celor rezulta˛i prin lovitura sub centur„ dat„ de marinarul de curs„ lung„ liderului na˛ional Ón fluide, tat„l spiritual al partidului, au r„mas o anex„ docil„ a tat„lui lor vitreg de la Cotroceni, care dirijeaz„ destinele Rom‚niei de la îGolden ™pri˛“.
Tipologia lor anatomic„ este u∫or de recunoscut dup„ portretul vorbit elaborat de Brigada Criminalistic„; capul rotund ca o bil„ de bowling (ori de popice), cu dou„ g„uri Ón care se introduc degetele mare ∫i cel mijlociu, fruntea Óngust„ — bombat„, maxilarul masiv — proeminent, buzele c„rnoase — pofticioase, urechile mici —rotunde, ochii triunghiulari, suger‚nd str„mo∫i asiatici nomazi, asimetric dispu∫i pentru a supraveghea atent at‚t f„ina, c‚t ∫i sl„nina, n„rile dilatate — amu∫in‚nd prada de la distan˛„, g‚tul de lup — imobil, ceafa groas„ — bulg„reasc„, tenul puternic vascularizat ∫i congestionat datorit„ faptului c„ s‚ngele, contrar legilor gravita˛iei ∫i ale bunului-sim˛ circul„ de jos Ón sus, statura bondoac„, picioarele scurte — groase, de funda∫ la fotbal, burtic„
rotofeie, determinat„ de pozi˛ia Ón economia de pia˛„, comportamentul agresiv, gata s„ sar„ la beregat„ c‚nd s‚ngele le inund„ cerebelul ∫i v„d negru Ón fa˛a ochilor.
Numele lor cade sub inciden˛a astral„ a literei îB“ de la boboc, berbec, buldog sau bic„ (B„sescu, Boc, Berceanu, Barbu, Blaga, Boagiu, pupila ombilical„ preziden˛ial„... etc.), personaje care constituie e∫antionul reprezentativ ∫i nucleul dur al forma˛iei, fiecare cu anumite particularit„˛i comportamentale. Unul are sl„biciune la vapoare, altul la avioane, drumuri ∫i c„i ferate, altul are boal„ pe am„r‚˛ii de pensionari, c„rora vrea s„ le reduc„ num„rul pe cale natural„, alta de integrare ∫i altul c‚nt‚nd la cobz„ pe versuri din folclorul grupului la televiziune ∫i Ón avionul care Ól plimb„ de la Cluj la Bucure∫ti ∫i retur. Dac„ Ói vom alinia ∫i Ói vom privi atent, vom constata c„ Freud a f„cut o ∫tiin˛„ din acest mod de a trata lucrurile.
Este drept c„ ∫i alte litere din alfabet au dat nume ilustre ∫i au l„sat vid pe unde au poposit, a∫a cum este distinsul primar general al Capitalei, care i-a l„sat mofluzi pe to˛i aspiran˛ii la carierele ∫i fabricile de marmur„ din ˛ar„ cu ajutorul necondi˛ionat ∫i deloc dezinteresat al ministrului pensiilor care, pe vremea privatiz„rilor frauduloase, era pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Hunedoara. Anul acesta ∫i-a v‚ndut marfa unor firme îdemocrate“ care au populat municipiul Deva cu ni∫te co∫uri de gunoi din marmur„ ∫i fier forjat, Óns„ visul lui este s„ deschid„ Ón Capital„ ∫antiere cu gr„dini suspendate ∫i lucr„ri de art„ care s„ absoarb„ Óntreaga produc˛ie de marmur„. Din echip„ mai face parte ∫i fostul viceprim-ministru Pogea, transferat de la siderurgie la marmur„, iar la Prefectura jude˛ului ∫i-au plantat un Ónalt demnitar din aceea∫i familie.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Tema interven˛iei mele de ast„zi este îCriza institu˛ional„“.
Am abordat acest subiect pentru c„, din p„cate, la ora actual„ nimeni nu mai poate sus˛ine c„ Ón Rom‚nia nu exist„ o criz„ institu˛ional„. Pre∫edintele Traian B„sescu ∫i premierul C„lin Popescu-T„riceanu au f„cut public„ distrugerea iremediabil„ a rela˛iilor institu˛ionale dintre Palatele Cotroceni ∫i Victoria. Am fost cu to˛ii martorii presta˛iei jalnice pe care locatarii celor dou„ palate au avut-o pe postul public de televiziune, Ón direct ∫i la or„ de maxim„ audien˛„. A îc‚∫tigat“, pare-se, Traian B„sescu, c„ruia Ói prie∫te limbajul de c‚rcium„, unde, de altfel, se simte bine.
Ne-au provocat stupoare ∫i sunt convins c„ acela∫i sentiment l-au sim˛it to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri. Rom‚nia a fost transformat„ Óntr-o pia˛„, Ón care cele mai gure∫e precupe˛e sunt pre∫edintele ∫i primul-ministru. Agresivitatea ∫i con˛inutul replicilor cu care s-au atacat reciproc nu au f„cut dec‚t s„ scoat„ din nou Ón eviden˛„ ∫i s„ confirme apartenen˛a lor la grupurile de interese mafiote. Prin g‚lceava Ón direct au ad‚ncit ∫i mai mult criza politic„ ∫i institu˛ional„ care ˛ine Rom‚nia pe loc.
Ba, mai mult, Ón contextul Ón care are calitatea de nou membru al Uniunii Europene, cred c„ Rom‚nia este tras„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Ón jos de actuala guvernare ∫i de pre∫edinte. Imaginea ˛„rii este substan˛ial deteriorat„ de acest scandal, cu at‚t mai mult cu c‚t este public.
A˛i mai Ónt‚lnit vreun pre∫edinte ∫i un prim-ministru al vreunui stat membru care s„ se fac„ mincino∫i Ón public? Cred c„ nu. Acest lucru este de neimaginat pentru politicienii rasa˛i din Europa.
™i, pentru ca scenariul s„ fie complet, iar r„ul ad‚ncit, premierul ∫i pre∫edintele pleac„, imediat dup„ scandalul de la postul na˛ional de televiziune, Ón vizit„ peste hotare. Unul la deal, altul la vale, l„s‚nd ˛ara f„r„ primele ei dou„ nume!
Œn alte ˛„ri se fac eforturi ca pre∫edintele ∫i premierul s„ nu fie Ón acela∫i loc Ón acela∫i timp, din motive de securitate. La noi trebuie s„ fie la cei doi poli ai lumii, tot din acelea∫i motive de siguran˛„, pentru c„, atunci c‚nd sunt mai aproape, s-a v„zut ce pot face ∫i sar sc‚ntei!
îTeoria politic„ ∫i practica politic„. Ideea de vot uninominal _versus_ nevoia acestui tip de vot“
Constat„m de ceva vreme c„ e din ce Ón ce mai dificil pentru majoritatea rom‚nilor s„ Ón˛eleag„ politica, cu tot ce Ónseamn„ aceasta. De ce s-a ajuns aici?
treab„, zic ei, nu poate fi Óncadrat„ Óntr-un sistem c‚t de c‚t riguros de ac˛iune, nu are o istorie coerent„, nu prezint„ semnalmentele unui proiect: scap„ predictibilit„˛ii.
Œn al doilea r‚nd, din cauza generaliz„rii nefericite ∫i eronate, schi˛ate Ón cuvintele: îTot rom‚nul face politic„“, prin care s-a creat artificial impresia c„ rom‚nii Ón˛eleg politica, de vreme ce o fac cu to˛ii. Or, vedem bine c„ nu e a∫a. Politica rimeaz„ cu cea˛a londonez„, cu smogul contemporan.
Œn al treilea r‚nd, pentru c„ se confund„ adesea teoria politic„ cu practicile politice. Teoria politic„ furnizeaz„ idei practice, concepte. Acestea se testeaz„ pe realitatea social„ ∫i, dac„ se dovedesc viabile, ajung s„ fac„ parte din practica politic„.
Aceasta este, Ón aceste zile, ∫i situa˛ia ideii de vot uninominal. A˛i v„zut c„ aceasta revine ca o comet„, din c‚nd Ón c‚nd, pe firmamentul politicii rom‚ne∫ti. Dar, aten˛ie, este o idee ∫i trebuie tratat„ ca atare! La noi, unii se gr„besc s„ o considere Ón fel ∫i chip: ba contralovitur„ a pre∫edintelui B„sescu, ba sperietoare ar„tat„ unora, dar numai idee, nu.
Pentru c„ privim teoria politic„ afectiv, cu simpatie ∫i antipatie, ori pragmatic, prea pragmatic, prin lentilele intereselor noastre urgente, rat„m Ón˛elegerea lucrurilor, Óncep‚nd chiar cu nucleul teoriei politice rom‚ne∫ti — Constitu˛ia. Ea le apare unora ca un fel de îcer“, de Olimp, unde muritorii nu pot ajunge. Altora le apare ca un îsol“, pe care Ól pot ara ∫i recultiva la infinit. Altora, Constitu˛ia li se Ónf„˛i∫eaz„ ca un îsubsol“, din care societatea trebuie s„-∫i trag„ seva democratic„. Aprofundarea democra˛iei presupune o ad‚ncime, nu o suprafa˛„ ori o Ón„l˛ime, de aceea optez pentru ultima interpretare.
Revenind la ideea de vot uninominal, ca idee, trebuie s„ o respingem doar dac„ e absurd„, f„r„ sens, nu pentru c„ a sus˛inut-o cineva anume. Avem discern„m‚nt ∫i putem judeca fiecare ce avantaje ∫i dezavantaje aduce cu sine aceast„ idee.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ aceast„ parte a ∫edin˛ei noastre, destinat„ declara˛iilor politice.
Œn primul r‚nd, pentru c„ ea li se Ónf„˛i∫eaz„ multora doar ca o aflare Ón treab„ a unei majorit„˛i. Aflarea Ón
PAUZ√
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 ## DUP√ PAUZ√
Pentru c„ avem componen˛a prezidiului complet„, permite˛i-mi s„ declar deschis„ partea a doua a ∫edin˛ei noastre de ast„zi, destinat„ activit„˛ii parlamentare propriu-zise, activit„˛ii legislative mai bine zis, c„ ∫i declara˛iile politice fac parte din activitatea parlamentar„.
Da˛i-mi voie, a∫adar, s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, ∫i s„ v„ anun˛ c„ din totalul celor 330 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 212. Sunt absen˛i 118, din care 36 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.
V„ reamintesc, stima˛i colegi, la ora 12,30 va avea loc votul final. V-a∫ ruga s„ v„ organiza˛i programul de a∫a manier„.
Trec‚nd la ordinea de zi, v„ reamintesc c„ data trecut„ s-a decis ca proiectul de lege de la punctul 5, respectiv Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 133/2006 privind Ónfiin˛area ∫i organizarea Departamentului pentru Afaceri Europene, s„ fie luat pe primul loc.
Dau cuv‚ntul domnului Relu Fenechiu s„ prezinte raportul sau situa˛ia acestui proiect al c„rui termen constitu˛ional expir„ pe 1 martie.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s-a Óntrunit Ón ∫edin˛a din data de 13 februarie 2006. A avizat favorabil, a admis cu modific„ri Proiectul de lege privind Ónfiin˛area D.A.E.
La ∫edin˛a de plen de s„pt„m‚na trecut„ s-a decis retrimiterea la comisie pentru a fi aduse unele amendamente de c„tre Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului.
Din nefericire, aceste amendamente au fost aduse abia ieri. Din punct de vedere tehnic, vreau s„ v„ spun c„ nu s-a putut constitui comisia asear„, la ora 18,00, a∫a Ónc‚t, dac„ este posibil, eu a∫ dori s„ discut„m acest raport Ón comisie la ∫edin˛a de ast„zi. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
A∫ dori s„ v„ semnalez ∫i dumneavoastr„, ∫i colegilor no∫tri...
Putem merge pe raportul existent?
Atunci dumneavoastr„ vre˛i ca Ónainte de votul final s„ face˛i un raport? _(Se continu„ discu˛iile la masa prezidiului)._
Stima˛i colegi, este dificil s„ parcurgem acest proiect f„r„ un raport definitivat, f„r„ armonizarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.
De aceea,
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
## Domnule pre∫edinte,
Propunerea este de retrimitere la comisie, dar ∫i de prelungire a termenului, pentru c„ expir„ termenul constitu˛ional pentru acest proiect de lege.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ de∫i ne afl„m Óntr-o situa˛ie de ordonan˛„ de urgen˛„, cu un statut oarecum special, Ón practica noastr„ a existat un caz Ón care s-a prelungit termenul ∫i pentru o ordonan˛„ de urgen˛„. Atunci, Ón spiritul acestei practici ∫i pentru a avea sentimentul noi, Camera, c„ nu proced„m oarecum automat la o adoptare tacit„, o s„ v„
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O chestiune de nuan˛„, dar practica Camerei noastre arat„ c„ sunt importante ∫i chestiunile de nuan˛„.
V„ rug„m s„ supune˛i votului chestiunea c„ legea, proiectul de lege este de o importan˛„ ∫i complexitate deosebite. Acesta ar fi temeiul ca s„ prelungim. ™i a∫a s-a creat ∫i precedentul la care v„ referi˛i.
Mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Cu rigoarea dumneavoastr„ recunoscut„, pune˛i plenul Ón situa˛ia de a nu avea niciun fel de re˛ineri Ón a vota aceast„ propunere, pentru c„ proiectele de lege pot fi, Óntr-adev„r, supuse prelungirii termenului constitu˛ional.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
- Nu Ón˛eleg.
Cine dore∫te s„ intervin„, s„ pofteasc„ la tribun„.
Dac„ cineva dintre pre∫edin˛ii grupurilor, dintre liderii de grup dore∫te s„ se repete votul, s„ propun„ acest lucru.
Nu sunt pre∫edinte ∫i nici lider de grup, dar a∫ vrea s„ v„ propun s„ repet„m ∫i v„ spun de ce: Ónt‚i a˛i solicitat votul nostru, ∫i noi am ridicat m‚na, pe urm„ a˛i cerut votul electronic.
Acum, depinde unde-∫i ˛ine fiecare cartela, c„ p‚n„ o sco˛i ∫i p‚n„ votezi a cam trecut termenul.
Haide˛i s„ mai Óncerc„m o dat„, v„ rog frumos. Poate sunt Ón asentimentul colegilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
## **Domnul Valer Dorneanu:**
S„ admitem existen˛a acestei disfunc˛iuni. V„ rog s„ v„ preg„ti˛i cartelele.
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Cred c„ nu avem de g‚nd ca pentru decizii care sunt de-adev„ratelea importante s„ facem aici demonstra˛ie c„ nu ∫tim exact ce dorim ∫i mai ales c„ ceea ce putem s„ facem este pentru folosul procesului decizional pentru Rom‚nia.
Am spus c„ este nevoie de o discu˛ie, fiindc„ modul Ón care este alc„tuit„ ordonan˛a este deplasat de tot procesul decizional, a∫a cum el trebuie s„ se Ónt‚mple, ∫i Rom‚nia va avea de suferit.
Au venit amendamente ∫i, am Ón˛eles, comisia nu le-a putut discuta; au venit ieri ∫i din partea unui alt partid, care este la guvernare, amendamente ∫i, pentru aceste ra˛iuni, colegii no∫tri din comisie au solicitat, pre∫edintele a solicitat o retrimitere la comisie. Dar este greu ca o sum„ de zeci de amendamente s„ fie rediscutat„ Ón termen scurt! Ori o l„s„m s„ mearg„ a∫a ∫i peste o lun„ o schimb„m, dar ne facem de toat„ minunea, ori lucr„m ceva care este serios. Repet: este vorba despre modul Ón care Rom‚nia gestioneaz„ decizia Ón rela˛ia cu institu˛iile interne, pentru deciziile care se iau la Bruxelles. Nu este o joac„!
De aceea, am propus s„ facem o lucrare noi, Camera Deputa˛ilor... Putem merge pe formula c„-i d„m drumul ∫i... Dumnezeu cu mila! Este vorba despre Rom‚nia aici
∫i despre modul Ón care Rom‚nia Ó∫i exprim„ decizia Ón procesul acesta integra˛ionist.
De aceea, rog foarte mult s„ mergem pe o solu˛ie. Eu n-am nicio alt„ propunere dec‚t cea cu care au venit membrii comisiei, dar s„ aducem, indiscutabil, o lucrare ca lumea pentru Rom‚nia.
## Stima˛i colegi,
S-a prezentat Ón sal„ ∫i domnul vicepre∫edinte Bolca∫, cel sub pre∫edin˛ia c„ruia s-a Ónt‚mplat o prelungire similar„ de termen constitu˛ional, ∫i cere cuv‚ntul Domnia Sa.
V„ rog, domnule Bolca∫.
## Stima˛i colegi,
To˛i am subliniat importan˛a acestui proiect de lege de aprobare a ordonan˛ei. Ni s-au adus acum date concrete de domnul deputat Pu∫ca∫ Ón leg„tur„ cu volumul mare de lucru.
Ne afl„m Ón ipoteza prev„zut„ de art. 75 alin. (2) al Constitu˛iei, pentru coduri ∫i alte legi de complexitate deosebit„ termenul de aprobare tacit„ este de 60 de zile.
Domnule pre∫edinte, v„ rug„m s„ supune˛i, cu prioritate, la vot, prelungirea termenului de adoptare tacit„ la 60 de zile. Aceasta este toat„ problema.
Numai pu˛in, domnule Márton.
Este vorba de date noi, care au ap„rut acum, din discursul domnului Pu∫ca∫.
Da˛i-mi voie s„ Óncerc s„ moderez discu˛iile. Mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i criticat sistemul constitu˛ional al adopt„rii tacite.
Suntem Ón fa˛a unui proiect deosebit de important, a∫a cum v-au spus foarte mul˛i colegi, inclusiv domnul vicepre∫edinte Bolca∫ ∫i domnul ministru Vasile Pu∫ca∫, st„p‚n pe problematica aceasta.
N-ar fi deloc bine ca noi, Ón mod deliberat ∫i Ón plen, s„ accept„m adoptarea tacit„ f„r„ nicio contribu˛ie de-a noastr„ la acest proiect de lege.
Este adev„rat c„ s-a votat respingerea prelungirii.
Eu a∫ ruga un lider de grup parlamentar, Ón afar„ de cel de la P.R.M., care s-a pronun˛at deja, s„ aprecieze dac„ nu este cazul totu∫i s„ solicite repetarea votului, pentru c„ este, din punctul meu de vedere, destul de jenant ca aceast„ Camer„, Camera Deputa˛ilor s„ accepte adoptarea unei legi f„r„ s„ aib„ nicio contribu˛ie la Ómbun„t„˛irea ei.
Domnul deputat Márton.
O precizare: nu cer repetarea votului! Au fost aduse elemente noi ∫i, Ón aceste condi˛ii, Ón func˛ie de aceste elemente, s„ se repun„ la vot problema.
Nu repet un vot care a fost dat. Pun din nou la vot o problem„ nou„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
## Stima˛i colegi,
Am apucat s„ anun˛ deja cuv‚ntul domnului Márton. V-a∫ ruga s„-i respect„m dreptul de Ónt‚ietate, Ón func˛ie de timpul Ón care s-a Ónscris.
## **Domnul Márton Árpád Francisc:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Eu sper... se mai Ónt‚mpl„ ca din c‚nd Ón c‚nd, a∫a cum a fost prezentat aici, s„ nu fim preg„ti˛i pentru un vot electronic sau s„ nu ∫tim exact ce s-a votat, pentru c„ n-am fost aten˛i la dezbatere. Dar, din moment ce a existat o repetare a unui vot, deja toat„ lumea ∫tia despre ce voteaz„.
Atunci, da˛i-mi voie s„ fac o interpretare a unui astfel de vot. Eu cred c„ cei care au votat pentru ca s„ nu prelungim acest termen au ∫tiut de ce doresc s„ voteze Ón felul acesta.
Dac„ cei care au votat pentru respingerea prelungirii termenului ar fi votat pentru retrimiterea la comisie, atunci asta ar fi Ónsemnat c„ cei care dau un astfel de vot doresc s„ treac„ legea tacit. Dar se pare c„ tot o majoritate a votat ∫i Ómpotriva retrimiterii la comisie, adic„ se dore∫te ca legea s„ fie dezb„tut„ Ón forma Ón care ne-a fost Ónaintat„. Deci asta este decizia majorit„˛ii, a unei majorit„˛i prezente aici, nu ∫tiu care majoritate. Dore∫te ca Ón aceast„ form„ dat„ de raport s„ fie dezb„tut proiectul de lege, cu amendamentele acceptate ∫i respinse, ∫i trecut la vot final.
Deci asta este interpretarea pe care eu o dau votului dumneavoastr„. S-ar putea ca totu∫i cineva s„ se fi r„zg‚ndit, s„ doreasc„ s„ fie modificat, ∫i atunci, Óntr-adev„r, din partea acestora care ∫i-au schimbat Óntre timp punctul de vedere trebuie s„ fie o solicitare discutabil„ de a relua votul, pentru c„ eventual nu au fost aten˛i sau n-au Ón˛eles despre ce este vorba Ón momentul Ón care au dat primul vot. Dar, deocamdat„, eu... singura interpretare pe care o pot da este: o dezbatem conform raportului Ónaintat de comisie, accept„m articolele, amendamentele sau le respingem, ∫i
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
Domnul deputat Bivolaru, dup„ care v„ propun s„ Ónchidem lista interven˛iilor.
Pofti˛i, domnule deputat.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Dac„ ceea ce scrie Ón acest material este real, constat c„ staff-ul tehnic a f„cut o eroare: dac„ pe data de 27 decembrie 2006 s-a depus proiectul de lege la Camer„, sunt 5 zile din sesiunea din decembrie, ianuarie tot a fost vacan˛„ parlamentar„ ∫i nu se consider„, ∫i vreau s„ constata˛i c„ 1 martie este gre∫it, dac„ datele de aici sunt corecte, deci p‚n„ la 5 februarie. P„i face˛i socoteala!
Domnul deputat Bivolaru.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Este destul de grav dac„ totu∫i institu˛ionaliz„m revenirea asupra votului. Este chiar foarte grav. ™i, Ón condi˛iile acestea, singura solu˛ie de compromis pe care am putea s„ o accept„m este s„ ascult„m, dac„ am putea, punctul de vedere al liderilor, deci al liderilor de grup, Ón leg„tur„ cu acest aspect. Asta ca o form„ de compromis, chiar Ón spiritul regulamentului.
Œn aceste condi˛ii, am putea s„ am‚n„m dezbaterea respectiv„ p‚n„ c‚nd acest grup al liderilor s-ar putea Ónt‚lni s„ ne dea o solu˛ie din partea dumnealor, Ón condi˛iile Ón care fiecare lider are informa˛ii precise ∫i clare. Observ„m c„ nu prea s-au pronun˛at liderii ast„zi aici. I-a fost destul de greu pre∫edintelui de ∫edin˛„ s„ g„seasc„ ni∫te lideri care s„ ia cuv‚ntul ∫i s„ propun„ reluarea votului.
™i, Ón contextul acesta, cred c„ solu˛ia cea mai corect„ este ca ace∫ti lideri s„ se pronun˛e, ∫i noi s„ proced„m ca atare.
Domnul vicepre∫edinte Bolca∫.
Domnule Bolca∫, Ómi cer scuze, a cerut Ón mod repetat domnul Gheorghiof cuv‚ntul ∫i...
Da, ierta˛i-m„, v„ rog!
L-am privat de acest drept regulamentar ∫i constitu˛ional.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte,
Sigur, am venit cu Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, ca s„ nu citez din memorie.
S-a discutat asupra prelungirii unui termen de la 45 la 60 de zile, av‚nd Ón vedere greutatea acestui proiect. BineÓn˛eles, art. 75 din Constitu˛ie, ∫i nu numai art. 75 din Constitu˛ie, coroborat ∫i cu art. 113 din regulamentul nostru, face o excep˛ie, ∫i anume: codurile ∫i legile de complexitate deosebit„, asupra c„rora se pronun˛„ Ón termen de 60 de zile. Dar v„ rog s„ observa˛i c„ cele dou„ texte coroborate ar duce la o alt„ situa˛ie Ón cazul ordonan˛elor de urgen˛„, ∫i aici termenul este deja dep„∫it. ™i anume tot textul legii spune c„: îOrdonan˛ele de urgen˛„ pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii la Camera Deputa˛ilor“.
M„ Óntreb cum de staff-ul nostru, atunci c‚nd a propus Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor, nu a avut Ón vedere acest termen ∫i a Ónc„lcat prevederile regulamentare ∫i chiar Constitu˛ia, referitor la termenul propus.
Nu se poate, Ón cazul ordonan˛elor de urgen˛„ s„ iei 45 sau 60 de zile. Este 30 de zile! Termen care a fost dep„∫it Ón cazul de fa˛„, dac„ st„m s„ facem calculul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 care s-a spus aici: 5 zile Ón decembrie, acum 26 de zile, 31 de zile.
Deci, ca s„ nu mergem, totu∫i, pe Ómplinirea termenului constitu˛ional, s-a f„cut o propunere de c„tre liderul Grupului U.D.M.R. din Camera Deputa˛ilor. Cred c„ este solu˛ia cea mai bun„. Œn plenul Camerei Deputa˛ilor, ast„zi, observ„m care sunt amendamentele admise ∫i respinse, potrivit regulamentului nostru, le discut„m ∫i d„m la votul final ast„zi la ora 12,30. Aceasta este ∫i pozi˛ia Grupului Partidului Na˛ional Liberal, ca s„ nu mergem la sanc˛iunea prev„zut„ Ón cele dou„ texte pe care le-am coroborat.
Œn cazul ordonan˛elor de urgen˛„, 30 de zile. S-a Ómplinit, este Ómplinit termenul pentru prima Camer„ sesizat„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul Cristian R„dulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
R„spund, Óntr-un fel, ∫i dorin˛ei domnului Bivolaru de a avea p„rerea tuturor liderilor asupra acestei probleme.
Termenul respectiv, de 30 de zile, se Ómpline∫te exact pe 1 martie ∫i este bine calculat. Sunt 5 zile din decembrie, dup„ aceea s-a socotit vacan˛„ parlamentar„ pe perioada lunii ianuarie ∫i 4 zile din februarie, sunt 24 de zile din februarie ∫i cu 1 martie se fac exact 30 de zile. Am f„cut ∫i eu num„r„toarea aceasta de mai multe ori, sper‚nd s„ mai ciupesc de undeva ni∫te zile. Nu am avut de unde.
Œn ceea ce prive∫te dorin˛a noastr„ de a Ómbun„t„˛i aceast„ lege ∫i data trecut„, Ón sprijinul domnului Pu∫ca∫, am exprimat p„rerea c„ este bine ca raporturile departamentului acesta cu comisia de profil de la Camera Deputa˛ilor ∫i func˛ionarea implicit„ a acestui departament s„ fie c‚t mai bine reglementate.
Din p„cate, ∫i interven˛ia comisiei, ∫i a d‚nsului pe aceast„ tem„ s-a f„cut destul de t‚rziu, astfel c„ ieri, Ónainte de _dead line,_ s-a trezit Comisia pentru administra˛ie cu o mul˛ime de amendamente, nu numai de fond, de structur„ profund„ a func˛ion„rii acestui departament la comisie, ∫i cu o mul˛ime de amendamente care au venit ∫i din partea grupului nostru parlamentar, fiind pu∫i, Óntr-un fel, Ón imposibilitatea ca foarte repede, peste noapte, s„ dea un raport care Ón final s„ duc„ la o oper„ viabil„. Una la m‚n„.
Doi la m‚n„. Oricum s-ar petrece lucrurile ∫i oric‚t am fi m‚na˛i de aceast„ dorin˛„ de a Ómbun„t„˛i structura acestui departament ∫i de a da o lege bun„, Ónainte de toate trebuie s„ respect„m Constitu˛ia.
Prea mult Ón ultima perioad„ — fac aceast„ afirma˛ie — au avut loc interpret„ri r„sucite ale Constitu˛iei, pe care, din fericire, Curtea Constitu˛ional„, Ón cele din urm„, le-a sanc˛ionat ∫i o s„ le mai sanc˛ioneze.
Dac„ am creat o dat„ un precedent prelungind termenul de 30 de zile prev„zut de Constitu˛ie la ordonan˛e de urgen˛„ p‚n„ la 45 sau 60 de zile, pe baza unui alt text al Constitu˛iei, aceasta fiindc„ interesul public era Ón˛eles de c„tre noi unanim ∫i am f„cut
aceast„ derogare la Constitu˛ie, cred c„ acum, dac„ facem din nou la fel, folosim precedentul, constituim cutuma. ™i de acum Ónainte o s„ avem o cutum„ cu care o s„ d„m Ón cap Constitu˛iei de c‚te ori o s„ avem un interes. ™i c‚nd o s„ vrem s„ ne folosim de textul constitu˛ional nu o s„ mai putem, fiindc„ o s„ vedem c„ am constituit cutume Ómpotriva Constitu˛iei.
## Stima˛i colegi,
Se pare c„ interven˛iile dumneavoastr„, ca ∫i voturile exprimate, au a∫ezat lucrurile Ón f„ga∫ul lor normal.
Prin votul exprimat prima dat„ nu a˛i fost de acord cu prelungirea termenului constitu˛ional ∫i se pare c„ bine a˛i f„cut c„ a˛i votat Ón acest fel, respect‚nd rigorile Constitu˛iei.
Prin al doilea vot a˛i refuzat trimiterea la comisie, pentru c„ trimiterea ar fi fost absolut formal„ ∫i nefireasc„.
Ca atare, suntem Ón situa˛ia evocat„ foarte exact de domnul Márton ∫i de domnul R„dulescu, ∫i de ceilal˛i colegi, nu avem dec‚t s„ Óncepem dezbaterea proiectului de lege pe raportul care a existat, cu posibilitatea de a lua Ón considera˛ie amendamentele care s-au pus.
Œn consecin˛„, dau cuv‚ntul ini˛iatorului pentru a prezenta pe scurt, av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„, proiectul ∫i apoi domnului pre∫edinte Fenechiu, pentru a prezenta raportul ∫i pentru a propune timpii de dezbatere.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
## **Domnul Adrian Cioc„nea** _— secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Eu m„ numesc Adrian Cioc„nea, sunt secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene.
Ordonan˛a pe care v-o supunem aten˛iei reglementeaz„ rela˛iile pe orizontal„ ∫i pe vertical„ Ón ceea ce prive∫te procesul de elaborare a pozi˛iilor Rom‚niei Ón raporturile cu Uniunea European„.
Av‚nd Ón vedere noul statut de stat membru, aceast„ ordonan˛„ are ca obiectiv a∫ezarea Óntr-un f„ga∫ opera˛ional a acestui proces, care reprezint„ un proces de transpunere Ón legisla˛ia intern„ a reglement„rilor interna˛ionale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Av‚nd Ón vedere c„ primul-ministru este responsabil cu Óndeplinirea programului de guvernare ∫i pentru c„ ansamblul afacerilor europene reprezint„, p‚n„ la urm„, o component„ a dreptului intern, s-a considerat c„ este bine ca acest departament s„ fie instituit Ón subordinea primului-ministru.
Plec‚nd de la aceast„ ipotez„ ∫i urm„rind toate aspectele legate de func˛ionarea acestui departament, v„ supunem aten˛iei actuala ordonan˛„ de urgen˛„. Mul˛umesc.
Domnule Bivolaru, procedur„.
Pentru a nu epuiza interven˛ia reprezentantului Guvernului, ar trebui, domnule pre∫edinte, s„ ni se r„spund„ la o Óntrebare, pentru a nu trece mai departe.
S-a f„cut afirma˛ia aici, la acest microfon, c„ asear„, ieri, Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a mai Ónaintat o serie de amendamente pentru aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. S„ ni se confirme dac„ da sau nu, ca s„ hot„r‚m Ón consecin˛„.
Am solicitat la comisie dac„ exist„ alte observa˛ii Ón afar„ de cele pe care le-am cunoscut Ón ultimul termen ∫i prezentate de P.S.D., prin domnul deputat Pu∫ca∫, ∫i am primit informa˛ia c„ este doar o propunere de la Partidul Democrat, a∫a cum a spus ∫i domnul deputat R„dulescu. Nu cunosc astfel de informa˛ii, pentru c„ asear„, la ora 19,00, c‚nd am cerut ultimele informa˛ii, Óncerc‚nd s„ aflu care este situa˛ia, nu am dec‚t dou„ astfel de propuneri. Aceasta este informa˛ia pe care o am eu.
Œn orice caz, dac„ exist„ propunerile, ele pot fi depuse oric‚nd ∫i la Camera urm„toare, respectiv la Senat.
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte Relu Fenechiu, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i, pe scurt, raportul ∫i s„ propune˛i timpii de dezbatere.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu pot dec‚t s„ prezint raportul Óntocmit de comisie pe data de 13 februarie 2007. Camera a hot„r‚t c„ pe acest raport vom discuta. Raportul este pentru aprobarea proiectului de lege, care este o lege ordinar„.
Raportul a fost adoptat cu 9 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri ∫i, Ón urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege. Propun 20 de minute timp de dezbatere. Mul˛umesc.
™i interven˛ie pe text? Un minut?
Da.
Sunte˛i de acord? V-a∫ ruga s„ v„ exprima˛i prin ridicare de m‚ini Ón privin˛a acestei propuneri a timpilor. Mul˛umesc.
Trecem la dezbaterea proiectului.
La titlul proiectului de lege comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?
Adoptat.
La textul articolului unic, comisia are un amendament. V„ rog s„-l urm„ri˛i la pagina 3, punctul 2, de fapt textul de aprobare a ordonan˛ei, cu modific„ri, nu pur ∫i simplu. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat Ón unanimitate.
Pofti˛i, domnule Pu∫ca∫, v-a∫ ruga. Nu m-au ajutat secretarii, s„-mi semnaleze c„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Eu voiam s„ intervin, am ridicat m‚na chiar la titlu, pentru c„ mi-am dat seama acum, citind Constitu˛ia ∫i legile de organizare a Guvernului, noi avem aici Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Departamentului pentru Afaceri Europene. Ce este acesta? Un nou minister? Deci trebuie s„ fie func˛ionarea Departamentului pentru Afaceri Europene de la Cabinetul primului-ministru sau de la Secretariatul General al Guvernului, pentru c„ noi nu facem altceva dec‚t s„ desfiin˛„m ministere, restructur‚nd Guvernul, prin ordonan˛„ de urgen˛„.
Atunci sus˛ine˛i c„ ar trebui s„ interveni˛i ∫i asupra titlului?
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**
Este Departament de la Cabinetul sau cum vre˛i s„-i spune˛i, Secretariatul General al Guvernului, pentru c„, dac„ nu, faci un minister nou. Deci noi avem Ministerul Integr„rii Europene la ora actual„, domnule pre∫edinte, ∫i se creeaz„ Ónc„ un minister, Departamentul pentru Afaceri Europene.
Am impresia c„ tr„im, totu∫i, Ón 2007 ∫i trebuie s„ clarific„m, nu s„ Óncurc„m lucrurile.
Deci Ón document se spune c„ este departament Ón subordinea primului-ministru. ™i Ministerul Integr„rii este tot Ón subordinea primului-ministru. Noi o s„ fim o ˛ar„ cu dou„ ministere de afaceri europene ∫i un minister de afaceri externe ∫i Dumnezeu ∫tie ce mai este Ón ˛ara aceasta!
Deci v„ propun s„...
## **Domnul Ioan Bivolaru**
**:**
S„ se pronun˛e!
Sigur c„ da, s„ se pronun˛e! Dac„ mergem a∫a, s„ fie Departamentul de Afaceri Europene de la Cabinetul primului-ministru sau, nu ∫tiu, de la Cancelaria PrimuluiMinistru.
Domnule deputat, v„ mul˛umesc.
V-a∫ ruga, av‚nd Ón vedere importan˛a interven˛iei domnului Pu∫ca∫ ∫i faptul c„ nu am sesizat c‚nd a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 intervenit la titlu, v„ amintesc, cei care nu sunte˛i v„zu˛i cu m‚na ridicat„, dup„ regulament trebuie s„ veni˛i aici, la secretari, ca s„ v„ anun˛a˛i dorin˛a de a interveni. Domnul secretar Munteanu este foarte riguros Ón respectarea regulamentului, ca ∫i domnul secretar Albu.
Dau cuv‚ntul ini˛iatorului ∫i semnalez ∫i eu, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, asupra nevoii de rigoare, pentru c„ altminteri credem c„ este vorba despre un nou minister ∫i atunci veni˛i la Ónvestire.
## Mul˛umesc.
Aceast„ observa˛ie, Ón opinia noastr„, nu este judicioas„, din urm„torul motiv: Ón corpul ordonan˛ei este explicit trecut faptul c„ toat„ componen˛a din Ministerul Integr„rii Europene, care se ocup„ de activit„˛ile legate de afacerile europene, trece Ón componen˛a Departamentului pentru Afaceri Europene.
Ca urmare, din punctul de vedere al func˛ion„rii a dou„ institu˛ii, exist„ o diferen˛iere clar„ Óntre componenta de dezvoltare regional„, care r„m‚ne Ón activitatea Ministerului Integr„rii Europene, ∫i componenta de afaceri europene, care trece Ón cadrul Departamentului de Afaceri Europene.
Œn ceea ce prive∫te Ónfiin˛area departamentului, dumneavoastr„ v„ pute˛i pronun˛a. Dac„ ar fi fost o Ónc„lcare a Constitu˛iei, prin Ónfiin˛area unui nou minister, ar fi trebuit s„ existe o astfel de observa˛ie, sigur, pe parcursul ∫edin˛elor pe care le-am parcurs Ón comisiile de specialitate.
Dar, av‚nd Ón vedere c„ acest departament este trecut explicit a fi Ónfiin˛at Ón subordinea primului-ministru, ∫i nu la Secretariatul General al Guvernului, la Cancelarie sau Ón alt„ parte, el este un departament care are acest obiect de activitate.
Ca urmare, nu este Ónfiin˛area unui nou minister. Este vorba despre o institu˛ie, nu despre un nou minister.
Domnul pre∫edinte Relu Fenechiu.
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ lua˛i act de faptul c„ Ón art. 8, la alin. (4) scrie foarte clar c„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor nu pot fi depuse amendamente de fond ∫i s„ discut„m pe raportul comisiei ∫i doar at‚t. Amendamentele au fost depuse p‚n„ acum.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Pu∫ca∫.
## Domnule pre∫edinte,
Œnc„ o dat„ v„ spun: nu am absolut nicio inten˛ie, doar s„ fim foarte serio∫i.
Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„, prin votul nostru, Parlamentul a decis ca amendamentele s„ fie discutate luni de c„tre Comisia pentru administra˛ie. Nu au fost discutate luni de c„tre Comisia pentru adminstra˛ie! Nu au fost discutate mar˛i de c„tre Comisia pentru administra˛ie! Iar acum, sigur c„ da, dac„ dori˛i, r„m‚nem
cu pumnul Ón gur„, nu este nicio problem„, domnule pre∫edinte de comisie. Dar, totu∫i, a fost un plen al acestei Camere, care a decis ca Ón termen de... s„ se discute Ón comisie.
Deci dumneavoastr„ ave˛i at‚ta putere Ónc‚t bate˛i decizia plenului, sunt de acord!
Atunci, ceea ce spunea domnul coleg, suntem îcurat constitu˛ional“!
Dar, dac„ mergem pe formula aceasta, atunci nu Ón˛eleg ce rost mai avem noi Ón aceast„ Camer„, domnilor colegi.
St„m aici ∫i numai legifer„m? P„i atunci st„m, ridic„m m‚na pe o ordonan˛„ de urgen˛„ care, sigur c„ da, este urgent„, pentru c„ ar fi trebuit s„ se Ónt‚mple lucrul acesta anul trecut, s„ se produc„ o restructurare a Guvernului anul trecut.
Cum este posibil ca, Ón continuare, noi s„ discut„m ce ar trebui s„ facem Ón Uniunea European„ ∫i iat„ c„ suntem Ón Uniunea European„!
Eu Ól Ón˛eleg pe distinsul reprezentant al Guvernului aici. Nu el este de vin„ c„ este pus Óntr-o asemenea situa˛ie. Este decizia Guvernului, a primului-ministru, care a Ónt‚rziat.
Dar noi, ca membri ai Parlamentului, ca membri ai acestei Camere, Ón˛eleg c„ nu mai facem altceva dec‚t s„ vot„m ordonan˛e care ne sunt aduse Ón ultimul moment ∫i punem Rom‚nia Ón situa˛ii jenante, cu votul nostru. Nu cred c„ este corect, domnule pre∫edinte!
V-a∫ ruga s„-i permite˛i colegului dumneavoastr„ de la Partidul Na˛ional Liberal s„ intervin„ ∫i vorbi˛i dumneavoastr„, Ón calitate de pre∫edinte al comisiei, la urm„.
## Stima˛i colegi,
Nu vreau s„ judec situa˛ia Ónainte de a vota dumneavoastr„. V„ amintesc, Óns„, o practic„ a noastr„, c„ ori de c‚te ori o comisie nu face raportul suplimentar, exist„ practica de a se discuta orice amendament Ón plen, iar despre acest amendament eu vreau s„ v„ spun c„ poate fi socotit ∫i un amendament de formulare corect„, din moment ce se spune c„ fondul problemei se reg„se∫te ∫i Ón con˛inutul legii.
V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
f n s„ remarc c„ la art. 2, vorbesc pe fond, se spune clar c„ func˛ioneaz„ ca departament, ∫i nu ca minister. Iar, mai departe, la art. 4, se explic„ foarte clar de unde se ia structura, cui se subordoneaz„, se vorbe∫te de Secretariatul permanent pentru afaceri europene din cadrul Cancelariei Primului-Ministru, de unde se ia ∫i personalul.
Deci rezult„ foarte clar din art. 4 c„ nu este vorba despre un nou minister, ci despre un simplu departament. ™i dac„ am folosi sau am modifica textul... îdin subordinea primului-ministru...“, deja mi se pare redundant, din moment ce exist„ aceast„ explica˛ie la art. 4.
V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Haide˛i s„ nu umbl„m dup„ logic„, s„ ne raport„m ∫i la tehnica legislativ„ potrivit c„reia titlul unei legi trebuie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 s„ redea, Ón esen˛„, con˛inutul acesteia. Ca s„ nu existe niciun fel de dubii!
Domnul Relu Fenechiu.
## Domnule pre∫edinte,
Constat c„ noi totu∫i am trecut la dezbaterea pe articole, a∫a c„ nu cred c„ mai are sens s„ discut„m c‚nd s-a trimis la comisie, c‚nd s-a hot„r‚t s„ fie termenul maxim pentru depunerea amendamentelor.
Œntr-adev„r, s„pt„m‚na trecut„ s-a spus c„ se d„ termen o s„pt„m‚n„, dar tot la fel de adev„rat este c„ s-a dat termen limit„ de depunere a amendamentelor data de joi.
Or, noi amendamentele le-am avut abia ieri dup„-amiaz„ ∫i, practic, nu puteam sub nicio form„ s„ discut„m pe acele amendamente care schimbau fundamental Óntreaga lege.
Dar nu vreau s„ revenim la acest lucru, am spus-o doar pentru stenograma ∫edin˛ei. Suntem, Ón acest moment, la dezbaterea pe articole ∫i v„ propun s„ trecem Ón continuare la vot.
V„ mul˛umesc.
Supun atunci votului dumneavoastr„ propunerea pe care a f„cut-o domnul deputat Vasile Pu∫ca∫, ca Ón cuprinsul titlului ∫i al articolului unic, atunci c‚nd se vorbe∫te de departament, s„ se fac„ precizarea îÓn subordinea primului-ministru“.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestui amendament, care este ∫i de fond, dar este ∫i de formulare corect„.
- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot electronic.
- S-a Óncheiat procedura de vot. V„ rog s„ afi∫a˛i
- rezultatul.
Cu 66 de voturi pentru, 43 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, amendamentul domnului Pu∫ca∫ a fost admis.
Trecem la titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Presupun c„ ∫i
- la titlu este vorba de inserarea aceluia∫i amendament.
- Domnule Pu∫ca∫? Este evident c„ a∫a este.
- La art. 1 din ordonan˛„ comisia nu are niciun
- amendament. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?
- Votat Ón unanimitate.
- La art. 2 nu sunt amendamente de la comisie.
- Votat Ón unanimitate, dac„ nu ave˛i obiec˛iuni.
La art. 3 v„ rog s„ observa˛i amendamentul 6 al comisiei, care se deruleaz„ de la pagina 6 p‚n„ la pagina 16. Urm„ri˛i amendamentele comisiei de la lit. j), precum ∫i de la punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ∫i punctul 2.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la aceste amendamente ale comisiei? Nu.
- Adoptate Ón unanimitate.
- La art. 4, punctul 7 din raport, comisia nu are
- amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu.
Votat Ón unanimitate.
- La art. 5 vede˛i punctul 8 din raport. Comisia nu a
- avut amendamente, nici dumneavoastr„.
- Votat Ón unanimitate.
- Articolul 6. Nu sunt obiec˛iuni din partea
- dumneavoastr„, nici comisia nu a avut.
Votat Ón unanimitate.
La punctul 10, urm„ri˛i pagina 18 din raport. Comisia propune ca dup„ art. 6 s„ fie introduse ∫i art. 6[1] , 6[2] , 6[3] , 6[4] .
Dac„ la vreunul din aceste texte nou-introduse ave˛i obiec˛iuni? Nu.
Adoptate toate patru Ón unanimitate.
Rog din partea comisiei sesizate Ón fond s„ se prezinte raportul ∫i timpii de dezbatere.
Da, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc.
Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au fost sesizate pentru dezbaterea ∫i avizarea Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea ∫i finan˛area programelor multianuale prioritare de mediu ∫i gospod„rire a apelor.
La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Consiliului Legislativ.
Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comun al comisiei a fost adoptat Ón unanimitate.
Senatul a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 26 octombrie 2006, iar Ón urma dezbaterilor comisiile propun adoptarea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.
A˛i propus timpii de dezbatere?
Timpi de dezbatere: 5, cu un minut.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc. Trecem la dezbaterea proiectului, stima˛i colegi. V„ rog s„ urm„ri˛i raportul comisiei.
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫**
**:**
Iar nu m„ vede˛i?
Regulamentul era c„ veni˛i la domnul secretar ∫i v„ Ónscrie˛i la cuv‚nt, domnule deputat.
- V„ rog s„ v„ Ónscrie˛i la domnul secretar de ∫edin˛„
- ∫i v„ dau cuv‚ntul.
Domnule deputat Pu∫ca∫, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ m„ Óntristeaz„ pu˛in acest proiect legislativ, datorit„ faptului c„ l-am fi a∫teptat Ón 2005. C‚nd s-a negociat capitolul de mediu, s-au negociat planurile de implementare pentru fiecare subdomeniu ∫i domeniu care a constituit perioad„ de tranzi˛ie, pentru ca, Óncep‚nd din 2007, s„ poat„ s„ Ónceap„ finan˛area. Dac„ abia acum trecem la acest act legislativ, este clar c„ 2007 nu va mai putea fi finan˛at, nu va putea beneficia.
De aceea, este, Óntr-adev„r, o ordonan˛„ de urgen˛„, este, dac„ dori˛i, supraurgent„, dar, totu∫i, nu Ón˛elegem de ce vine Guvernul acum, Ón 2007, cu ini˛iative, cu documente care ar fi trebuit Ón 2005—2006 s„ constituie preocuparea Guvernului, ca s„ avem o preg„tire adecvat„ a Rom‚niei Ón Uniunea European„, 2006, Ón iunie, ar fi trebuit, cel t‚rziu, pentru ca oamenii s„-∫i poat„ preg„ti lucrurile. Dar finan˛„rile Ónseamn„ s„ tragi din b„nci, din grupuri ∫.a.m.d. Deci nu este o joac„.
De aceea, domnilor colegi, noi sus˛inem proiectul acesta, este indiscutabil. Regret„m doar c„ vine Ón 2007 Ón Parlament ∫i c„ Ón felul acesta, practic, noi dovedim Ónc„ o dat„ c„ facem o lucrare de preg„tire a ader„rii c‚nd deja suntem Ón Uniunea European„. Iar costurile propun s„ fie trecute Ón salariul Guvernului! Mul˛umesc.
S„ socotim interven˛ia dumneavoastr„ ca o interven˛ie general„?
Da.
Dac„ mai dore∫te ∫i altcineva s„ intervin„? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.
La titlul proiectului de lege ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut amendamente? Nu.
Votat Ón unanimitate.
La articolul unic, urm„ri˛i amendamentul 2, articolul este cel care cuprinde dispozi˛ia de aprobare ∫i se propune ca aprobarea s„ fie cu complet„ri.
Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu.
Votat Ón unanimitate.
Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
Art. 1. Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastr„ interven˛ii sau obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
Prin punctul 5 comisia propune ca la art. 2 s„ se fac„ amendamente la lit. i) ∫i la lit. c).
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 5?
Votat amendamentul 5 referitor la art. 2, Ón formula propus„ de comisie.
La art. 3 urm„ri˛i amendamentul 6.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la aceste amendamente? Sunt mai multe, Ón∫irate de la pagina 6 p‚n„ la pagina 7, la punctul 6 din raport. Nu ave˛i amendamente.
Votate amendamentele comisiei, Ón unanimitate.
La punctele 7 ∫i 8 ave˛i art. 4 ∫i 5 din ordonan˛„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut amendamente? Nu.
Votate Ón unanimitate.
La art. 6 ∫i 7 comisia nu a avut amendamente. Ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu. Votate Ón unanimitate.
Vom supune proiectul votului final, Ón ∫edin˛a de ast„zi.
Stima˛i colegi,
Œn ∫edin˛a de ieri s-a hot„r‚t ca, tot la prima or„, s„ fie luat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism. Œl g„si˛i Ón ordinea de zi la punctul 13. Repet, s-a decis ca acesta s„ fie luat la prima or„, Ómpreun„ cu proiectul de la punctul 5.
Rog ini˛iatorul s„ prezinte pe scurt proiectul. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Potrivit art. 73 alin. (3) din Constitu˛ie, Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
De asemenea, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a avizat favorabil.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ propunere, cu anumite observa˛ii ∫i propuneri.
Œn Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost dezb„tut„ aceast„ propunere legislativ„ ∫i, Ón urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i propun plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism, cu amendamentele admise, care sunt prezentate Ón anexa la prezentul raport.
Œn raport cu con˛inutul ∫i obiectul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Domnule Zegrean, pofti˛i! Nu am re˛inut dac„ a˛i propus timpii de dezbatere? V„ rog s„-i propune˛i, ca s„ ∫tie domnul Zegrean Ón ce interval...
Propunem 10 minute timp total ∫i dou„ minute de interven˛ie.
Deci s-au propus 10 minute de dezbateri totale, dou„ minute de interven˛ie, domnule Zegrean.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota Ómpotriva propunerii comisiei de respingere a acestei legi, pentru c„ noi apreciem c„ nu exist„ niciun motiv ca Ordonan˛a nr. 131/2006 s„ nu intre Ón vigoare, adic„ s„ nu r„m‚n„ Ón vigoare. Modific„rile care se aduc prin aceast„ ordonan˛„ nu fac altceva dec‚t s„ sistematizeze
legisla˛ia referitoare la D.I.I.C.O.T. ∫i la activitatea acestuia, sunt dispozi˛ii legale care se reg„sesc Ón alte acte normative ∫i au fost adunate acum, Ón aceast„ ordonan˛„.
Este vorba aici despre dispozi˛ii care simplific„ oarecum competen˛a D.I.I.C.O.T., competen˛a acestuia va fi Ón continuare doar pentru infrac˛iuni foarte grave sau pentru infrac˛iuni comise de grupuri infrac˛ionale. De asemenea, s-a constituit o sum„ de 1 milion de lei la dispozi˛ia ∫efului D.I.I.C.O.T. pentru infrac˛iunile flagrante. ™i s-au adunat Ón aceast„ lege dispozi˛ii din legi anterioare, referitoare la interceptarea convorbirilor telefonice, a comunica˛iilor ∫i la verificarea conturilor bancare.
Sigur, acest art. 16 este cel care a st‚rnit multe discu˛ii, dar, dac„ cei care au tras diverse fumigene Ón leg„tur„ cu el ar fi citit legisla˛ia existent„, ∫i-ar fi dat seama c„ nu se Ónt‚mpl„ nimic grav, c„ nu se modific„ legisla˛ia prin acest articol, ci doar se grupeaz„ Ón aceast„ lege toate dispozi˛iile referitoare la D.I.I.C.O.T.
De aceea, noi propunem retrimiterea proiectului de lege la Comisia juridic„, pentru a se discuta pe articole ∫i a se Óntocmi un raport de admitere.
V„ mul˛umesc.
Domnule vicepre∫edinte Bolca∫, dori˛i s„ interveni˛i?
Am cerut cuv‚ntul la dezbateri generale, dar, mai Ónt‚i, o procedur„, pe care v„ rog s„ nu mi-o contabiliza˛i la minute. Conform regulamentului, dezbaterile generale nu se contabilizeaz„ la timpii de dezbateri, ace∫tia se fixeaz„ dup„ dezbaterile generale.
Dar m„ voi rezuma la cele dou„ minute, pentru a spune c„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ este expresia direct„ a incoeren˛ei legislative cu care ne-a obi∫nuit actualul ministru al justi˛iei. Este vorba despre o incoeren˛„ legislativ„, Ón sensul c„ la ora actual„, Ón materie penal„, actele de urm„rire penal„, Óntr-un regim normal ∫i democratic, sunt puse sub controlul direct al judec„torului, al Óncuviin˛„rii judec„torului.
V„ reamintesc c„ Ón aceast„ sal„ am discutat despre ceea ce s-a solicitat ∫i cu alte ocazii, procurorul care efectueaz„ acte de urm„rire penal„ s„ aib„ dreptul discre˛ionar de a lua o serie de m„suri care vizeaz„ drepturile fundamentale ale omului, f„r„ acordul prealabil al unui judec„tor delegat.
De data aceasta ne afl„m Óntr-o situa˛ie similar„ ∫i atunci nu pot s„ nu spun c„ ceea ce este incoeren˛„, de fapt, este coeren˛„ spre totalitarism.
S-a vorbit de la aceast„ tribun„ despre îclevetitorii“ care combat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. Este prima oar„ c‚nd vin cu un dosar complet la mine, vi-l pun la dispozi˛ie ∫i da˛i-mi voie s„ m„ aplec ∫i dup„ paginile care mi-au sc„pat, pentru c„ dosarul este mare, îclevetitorii“ sunt organiza˛iile nonguvernamentale. Nu spun îsocietatea civil„“, pentru c„ societatea civil„, pentru mine, este alc„tuit„ din cei care produc Ón Rom‚nia, patronate ∫i sindicate, dar sunt organiza˛ii care Ó∫i impun punctele de vedere ∫i care au declan∫at aceast„ ampl„ dezbatere de pres„, ∫i ad„ug„m aici ∫i anali∫ti politici ∫i oameni de pres„, care au criticat acest accent spre totalitarism.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Doamna ministru al justi˛iei nu ∫tie s„ construiasc„ o justi˛ie care s„ ac˛ioneze eficient Óntr-un regim democratic, nu ∫tie c„ ap„rarea drepturilor reprezint„ garan˛ia afl„rii adev„rului, acesta este principiul fundamental. Nu ap„r„m drepturile unor infractori pentru c„ sunt infractori, ap„r„m ni∫te drepturi procesuale pentru a putea afla cu corectitudine adev„rul.
Mul˛umesc. Din partea comisiei?
Domnul Florin Iordache intervine din partea Grupului Partidului Social Democrat. Œn numele comisiei s-a pronun˛at.
## **Domnul Florin Iordache:**
Œn numele comisiei v-am prezentat raportul, stima˛i colegi.
Nu sunt motive pentru a retrimite ∫i, mai mult, se Ómpline∫te ∫i timpul constitu˛ional, fiind prim„ Camer„ sesizat„, probabil c„ este un artificiu de care profit„ colegii de la P.D. Pentru a nu fi aplicat Ón aceast„ form„ cer retrimiterea. Dar nu sunt motive, noi am discutat asear„, aceasta este!
Stima˛i colegi, pentru mine nu e o noutate, este un mod ∫mecheresc, a∫a cum ne-a Ónv„˛at doamna Monica Macovei Ón ultima perioad„, a profitat de vacan˛a parlamentar„ ∫i f„r„ a ˛ine cont, Ón primul r‚nd, de prevederile art. 115 din Constitu˛ie, care spune foarte clar domeniile unde pot ordonan˛ele de urgen˛„ s„ legifereze, ∫i la paragraful (6) din art. 115 se spune: îOrdonan˛ele de urgen˛„ nu pot fi adoptate Ón domeniul legilor constitu˛ionale, nu pot afecta regimul institu˛iilor fundamentale ale statului, drepturile, libert„˛ile, Óndatoririle prev„zute Ón Constitu˛ie“.
Probabil c„ Constitu˛ia este prea mic„ ca s„ o poat„ lua Ón seam„ doamna ministru Macovei ∫i de aceea a profitat, ∫mecheresc, Ón decembrie, s„ vin„ cu aceast„ ordonan˛„.
De asemenea, contrar Declara˛iei Universale a Drepturilor Omului, art. 12, care vizeaz„ via˛a intim„, familial„ ∫i privat„, unde se spune foarte clar c„: îAutorit„˛ile publice respect„ ∫i ocrotesc via˛a intim„, familial„ ∫i privat„“, de asemenea, dumneaei nu ˛ine cont nici de Declara˛ia Universal„, nu ˛ine cont nici de art. 26, care vizeaz„ ce v-am spus eu dumneavoastr„, nu ˛ine cont nici de art. 28 din Constitu˛ie, care vizeaz„ secretul coresponden˛ei, unde se spune foarte clar c„ Ón ce prive∫te î...convorbirile telefonice ∫i celelalte mijloace legale de comunicare, secretul este inviolabil“. De asemenea, nu ˛ine cont aceast„ ordonan˛„ nici de art. 53 din Constitu˛ie, care reglementeaz„ restr‚ngerea exerci˛iului unor drepturi sau a unor libert„˛i.
Deci, vede˛i, am dat citire numai la patru articole care prev„d, Ón Constitu˛ie, c„ aceast„ ∫mecherie tip îMacovei“ a venit Ón fa˛a Parlamentului, Ón loc s„ vin„ Ón procedur„
Mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Eu nu pot s„ pun Ón discu˛ie scopul propunerii domnului deputat Zegrean, de a fi retrimis proiectul la comisie, nu pot dec‚t s„
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
Vorbesc repede, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc foarte mult.
Voi fi foarte scurt, domnilor colegi ∫i doamnelor colege, pentru c„ suntem pu∫i Ón situa˛ia Ón care cel care vrea s„ omoare un ∫oarece Ó∫i d„ foc la cas„.
Œntr-adev„r, s-a spus aici c„ aceast„ ordonan˛„ cuprinde foarte multe chestiuni care ar face-o ca s„ fie contrar„ Constitu˛iei. Poate c„ sunt unele chestiuni care, Óntr-adev„r, sunt discutabile, sunt unele chestiuni care sunt interpretabile, Óns„ solu˛ia care ar fi trebuit s„ fi fost adoptat„ Ón aceast„ ipotez„ nu ar fi fost aceea s„ respingem in corpore aceast„ ordonan˛„, pentru c„, Ón ciuda eviden˛elor, sunt unele chestiuni care intereseaz„, p‚n„ la urm„, organizarea ∫i func˛ionarea acestei structuri. ™i a∫ da numai un singur exemplu Ón aceast„ direc˛ie, acela al reglement„rii competen˛ei, ∫i anume al transfer„rii Ón sarcina acestei institu˛ii doar a acelor infrac˛iuni care, Óntr-adev„r, sunt cu adev„rat grave.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ prin respingerea acestei ordonan˛e nu se face altceva dec‚t s„ se p„streze mai departe acele aspecte pe care dumneavoastr„ le-a˛i criticat, Ón sensul c„ posibilitatea procurorului de a supraveghea conturile bancare sau de a intercepta coresponden˛a exist„ reglementat„ Ónc„ Ón vreo patru acte normative. Prin urmare, prin faptul c„ se respinge ast„zi aceast„ ordonan˛„, domnule Iordache, nu a˛i f„cut absolut nimic dec‚t, mai departe, s„ l„sa˛i aceea∫i ambiguitate Ón legisla˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Prin urmare, domnule pre∫edinte, eu apreciez c„ se impune respingerea acestui amendament. Dumneavoastr„ ave˛i posibilitatea, Ónc„ o dat„, s„ uza˛i de dreptul dumneavoastr„ de a trimite la comisie acest proiect de lege, iar acolo s„ lucr„m Ón mod chirurgical ∫i s„ elimin„m acele prevederi care sunt Óntr-adev„r controversate.
Mul˛umesc foarte mult.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Retrimiterea la comisie nu mai poate fi pus„ Ón discu˛ie, Óns„, av‚nd Ón vedere obiec˛iunile dumneavoastr„, amendamentul comisiei trebuie supus la vot. V„ rog s„ urm„ri˛i, a∫adar, amendamentul nr. 1 al comisiei, care ne propune schimbarea titlului legii din îlege pentru aprobare“, Ón îlege pentru respingere“.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot electronic.
S-a Óncheiat opera˛iunea de vot, s„ a∫tept„m afi∫area rezultatului.
Propunerea comisiei, la titlul proiectului de lege, la amendamentul 1, a fost admis„ cu 89 de voturi pentru, 39 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
Cuprinsul articolului unic.
V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2 al comisiei. Comisia propune transformarea articolului din articol de aprobare Ón articol de respingere a Ordonan˛ei nr. 131/2006.
Dac„ sunt obiec˛iuni la raport? Nu sunt.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
Vom supune legea Ón ansamblu votului final, ast„zi. Revenim la ordinea de zi astfel cum a fost prezentat„, mai exact, la punctul 8, Propunerea legislativ„ privind unele m„suri pentru accelerarea combaterii corup˛iei.
Suntem prim„ Camer„ sesizat„.
Suntem Ón prezen˛a unei legi organice.
Comisia juridic„ propune, de asemenea, respingerea ∫i Ó∫i men˛ine aceast„ propunere.
Dac„ dori˛i s„ participa˛i la dezbateri careva? Nu.
Vom supune propunerea comisiei, de respingere a propunerii, votului final de ast„zi.
La punctul 9, Proiectul de lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Conven˛ia privind facilitarea traficului maritim interna˛ional (FAL), adoptat„ la Londra la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendat„, adoptate de c„tre Comitetul de Facilitare al Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale prin Rezolu˛ia FAL.6 (27), la Londra la 9 septembrie 1999, ∫i Rezolu˛ia FAL.7 (29), la Londra la 10 ianuarie 2002.
Suntem Ón prezen˛a unei legi ordinare. Suntem prima Camer„ sesizat„.
Rog ini˛iatorul s„ prezinte aceast„ lege.
**Domnul Alexandros Galiatatos** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Proiectul de lege reglementeaz„ acceptarea unor amendamente la Anexa Conven˛iei privind facilitarea traficului maritim interna˛ional, adoptate la Londra la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendat„, adoptate de c„tre Comitetul de Facilitare al Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale (IMO) prin Rezolu˛ia FAL.6 (27), la Londra la 9 septembrie 1999, ∫i Rezolu˛ia FAL.7 (29), la Londra la 10 ianuarie 2002.
Aceste noi amendamente la Anexa Conven˛iei FAL au fost adoptate de Comitetul de Facilitare la 10 ianuarie 2002, prin Rezolu˛ia FAL.7 (29). Adoptarea acestor amendamente implic„ introducerea de noi standarde ∫i practici recomandate referitoare la pasagerii clandestini ∫i tratamentul acestora la bordul navei, dreptul de reziden˛„, expulzarea sau returnarea refugia˛ilor, introducerea manifestului privind m„rfurile periculoase.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Œnainte de a da cuv‚ntul reprezentantului comisiei, domnul Bivolaru, da˛i-mi voie s„ facem o mic„ pauz„ de diploma˛ie parlamentar„. Ne viziteaz„ Parlamentul ∫i ˛ara o delega˛ie a Parlamentului Republicii Albania, condus„ de doamna Jozefina Coba Topalli, care este prezent„ Ón sala noastr„, ∫i v„ rog s„ o saluta˛i cu prietenie.
V„ mul˛umesc.
Domnule Bivolaru, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i raportul comisiei.
## **Domnul Ioan Bivolaru:**
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Nu pot s„ renun˛, colegul Gheorghiof a Óntrebat de ce mai vot„m acest lucru dac„ nu mai avem flot„...
Aceast„ ordonan˛„ sau, mai bine zis, aceast„ lege prin care se dore∫te s„ se alinieze legisla˛ia rom‚n„ pe baza unor amendamente care au fost acceptate, a fost trecut„ ∫i prin comisia de fond, s-a Óntocmit un raport. Œn raportul ini˛ial, domnule pre∫edinte, s-a sus˛inut de c„tre comisie s„ adopt„m Ón Camer„ forma venit„ de la Senat, respectiv chiar forma ini˛iatorului. Dar o s„ ne permite˛i, de comun acord ∫i cu ini˛iatorul, s„ producem dou„ mici elimin„ri din text, la art. 1 ∫i la art. 2, care nu ˛in de fondul problemei, ˛in de o anumit„ tehnic„ legislativ„ ∫i mai ales c„ este ∫i pu˛in ambiguu textul pe care se solicit„ s„ Ól elimin„m.
Restul... v„ supunem dezbaterii respective acest raport, pentru adoptare.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
Mihei Andrian, Grupul parlamentar al P.N.L.
## V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Aceast„ conven˛ie care se aplic„ deja de 42 de ani Ón ˛„rile care au o tradi˛ie maritim„ ∫i care aduce beneficii agen˛ilor economici, la noi Ón ˛ar„ se aplic„ sau, mai bine spus, se mimeaz„ aplicarea ei de 8 ani de zile. De ce spun c„ îse mimeaz„“ aplicarea acestei Conven˛ii, care dore∫te, p‚n„ la urm„, s„ faciliteze transportul maritim interna˛ional, de fapt, s„ elimine timpii mor˛i Ón operarea comercial„ a navelor? Este datorit„ faptului pe care Ól reg„sim chiar ∫i Ón art. 4 al acestei legi: îNormele metodologice de punere Ón aplicare a prevederilor prezentei legi, precum ∫i standardele ∫i procedurile specifice Rom‚niei vor fi adoptate de c„tre Guvern“.
De fiecare dat„, legile, Ón genere, care prev„d Ón preambul c„ vor fi elaborate metodologii, norme, de multe ori ele deviaz„ de la esen˛a, de la obiectul legii respective. ™i o s„ v„ dau aici ni∫te exemple.
Aceast„ lege care adopt„ Conven˛ia FAL — ∫i e adoptat„ de Rom‚nia Ón 1999 — are normele de aplicare prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.335/2000, unde, la art. 1 paragraful 10, se spune c„: îLibera practic„ sanitar„ se acord„ de c„tre organul sanitar, dup„ vizitarea navei“.
Aceast„ procedur„, Ón ˛„rile dezvoltate nu se mai aplic„ de zeci de ani de zile. Libera practic„ se acord„ prin comunicat radio, Ón 24 de ore, intervalul de c‚nd se anun˛„ sosirea navei respective. P‚n„ c‚nd ajunge organul sanitar s„ viziteze nava, la bordul navei deja urc„ pilotul navei, comandantul navei, echipajul navei are leg„tur„ cu leg„torii, cu remorcherele ∫i, p‚n„ la urm„, ∫i cu agentul sanitar. Dac„ nava este contaminat„, fi˛i siguri c„ ∫i cei care urc„ la bordul navei sunt contamina˛i.
De aceea, ar trebui ca aceast„ hot„r‚re, noua hot„r‚re care se va da pentru aplicarea acestor prevederi s„ elimine aceast„ practic„ care, p‚n„ la urm„, nu duce la altceva dec‚t la anumite elemente care genereaz„ corup˛ie.
De asemenea, la art. 14 se spune c„ autoritatea public„ poate solicita, dup„ caz, verificarea la bordul navei. Este vorba despre revizia de sosire sau de plecare, care trebuie coroborat„ cu un art. 19 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 445/2002, care aplic„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2001 referitoare la frontiera de stat, unde se spune, Ón art. 19 alin. 1, îse poate executa un control preventiv la scara navei“.
Stimate coleg, n-am Ón˛eles: vre˛i s„ propune˛i retrimiterea la comisie?
Dac„ nu vor ˛ine seama de aceste puncte, atunci rog retrimiterea la comisie.
Rog reprezentantul ini˛iatorului s„ se pronun˛e.
Suntem de acord cu modific„rile la art. 1 ∫i art. 2, propuse de pre∫edintele comisiei.
Referitor la ceea ce a spus domnul deputat Mihei, suntem de acord ca viitoarea hot„r‚re de Guvern, care va reglementa modul de aplicare ∫i normele metodologice, s„ elimine acele posibilit„˛i care duc la practicile care Ónc„ mai sunt balcanice Ón porturile rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc.
Stimate coleg, v-a∫ ruga s„ nu l„s„m colegii mei Óntr-o dilem„. Deci, Ón privin˛a art. 1, art. 2 ∫i art. 3 din proiectul de lege ave˛i vreo obiec˛iune? V„ angaja˛i ca, Ón cuprinsul hot„r‚rii, s„ lua˛i ni∫te m„suri Ón consonan˛„ cu ce a propus ca angajament? E-n regul„, domnule deputat. S-a Ón˛eles.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Trecem, stima˛i colegi, Ón aceste condi˛ii, la dezbaterea proiectului de lege.
La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.
La art. 1 ∫i la art. 2 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Domnul deputat Bivolaru.
Domnule pre∫edinte, la art. 1, partea final„, sintagma îprev„zute Ón anexa nr. 1“ s„ fie eliminat„; la art. 2, partea final„, sintagma îprev„zute Ón anexa nr. 2“ s„ fie eliminat„.
Este de acord ∫i ini˛iatorul.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Este de acord ini˛iatorul? Da.
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
Nu, nu! Nu explic Ónc„ votul.
Pe cale de consecin˛„ a ce s-a votat la art. 1 ∫i la art. 2, art. 7 se abrog„. Adic„ este un proiect de lege, se elimin„, mai corect.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
Mai sunt alte interven˛ii? Nu.
V„ mul˛umesc.
Vom supune votului final aceast„ propunere.
La punctul 11, Proiectul de lege pentru aderarea Rom‚niei la Acordul pentru implementarea prevederilor Conven˛iei Na˛iunilor Unite asupra dreptului m„rii din 10 decembrie 1982.
Se pare c„ este Ziua Marinei.
Domnul deputat Valeriu Tab„r„, vicepre∫edintele Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, dore∫te s„ fac„ o propunere.
Domnule pre∫edinte,
Œntruc‚t Ón con˛inutul legii se face referire la Legea M„rii Negre, v„ rug„m s„ ne permite˛i s„ o relu„m Ón analiz„ la comisie pentru o s„pt„m‚n„ ∫i, dup„ aceea, s-o readucem Ón Parlament.
Propun retrimiterea la comisie.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dac„ exist„ comentarii la aceast„ propunere? Nu.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (r„mas pentru votul final) 53–55
La punctul 12 avem Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului.
Lege organic„.
Se propune, de c„tre Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, respingerea.
Ini˛iatorul sau comisia dore∫te s„ fac„ vreo precizare suplimentar„?
Comisia? Doamna pre∫edinte, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea de respingere.
Suntem prim„ Camer„ sesizat„.
Comisia, cu 30 de voturi pentru respingere ∫i 4 ab˛ineri, a propus s„ fie respins acest proiect de lege, din urm„toarele motive: evitarea paralelismului legislativ, Óntruc‚t Ón anexa nr. 3 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 ulterioare, func˛iile didactice auxiliare de administrator financiar pentru patrimoniu sunt prev„zute at‚t la studii superioare, c‚t ∫i la studii superioare de scurt„ durat„ ∫i medii, cu notificarea c„ utilizarea acestor func˛ii va fi reglementat„ prin ordin al ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii.
Acest lucru a fost f„cut prin Ordinul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii nr. 484.7 bis/2004, iar func˛ia de casier, chiar dac„ are atribu˛ii financiar-contabile, nu poate fi echivalat„ dec‚t cel mult cu func˛ia de administrator financiar de patrimoniu cu studii medii, deoarece condi˛iile pentru ocuparea acestei func˛ii prev„zute Ón legisla˛ia Ón vigoare sunt de absolvire a liceului sau a ∫colii generale.
Totodat„, Ón situa˛ia Ón care conducerea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ómpreun„ cu sindicatele reprezentative din Ónv„˛„m‚nt, hot„r„∫te echivalarea func˛iei de casier cu func˛ia de administrator financiar cu studii medii, acest lucru se poate face prin emiterea unui ordin al ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii.
Deci, pentru aceste motive, comisia a hot„r‚t respingerea.
V„ rug„m s„ adopta˛i, prin votul dumneavoastr„, aceast„ ordonan˛„, cu amendamentele adoptate Ón comisie.
V„ mul˛umesc.
Domnule Nini S„punari, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i raportul comisiei sesizate Ón fond.
La dezbaterea proiectului au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 54 ∫i ale art. 55 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul Chi˛oiu Daniel, pre∫edinte al A.N.A.F., ∫i domnul Popescu Stancu, director S.N.I.F.
Au participat 21 de deputa˛i din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.
Proiectul a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 6 decembrie 2006. Deci este de competen˛a decizional„, acum, a Camerei Deputa˛ilor. V„ propunem votarea acestui proiect.
V„ mul˛umesc.
Propune˛i ∫i timpii de dezbatere, v„ rog.
## V„ mul˛umesc.
Dore∫te cineva s„ intervin„? Ini˛iatorul sau altcineva?
Nu.
Vom supune propunerea, la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e, votului final.
Punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2006 privind suspendarea execut„rii silite a crean˛elor fiscale administrate de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ fa˛„ de Societatea Na˛ional„ de Œmbun„t„˛iri Funciare — S.A.
Procedur„ de urgen˛„.
Rog ini˛iatorul s„ prezinte proiectul ∫i s„ se preg„teasc„ comisia.
Nu este ini˛iatorul? V„ rog.
## **Domnul To˝ke István** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i deputa˛i ∫i doamne deputat,
Cu adresa PL-x nr. 960, Biroul permanent a fost sesizat Ón leg„tur„ cu aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2006.
Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare suspendarea, pentru o perioad„ de 6 luni, a execut„rii silite a crean˛elor fiscale administrate de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ fa˛„ de Societatea Na˛ional„ Œmbun„t„˛iri Funciare — S.A., av‚nd Ón vedere faptul c„ procesul de reorganizare a societ„˛ii prin divizare, prev„zut„ de Legea Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a fost Ónt‚rziat, iar executarea silit„ demarat„ de organele fiscale blocheaz„ Ón continuare structurile financiare ∫i comerciale ale acesteia.
Totodat„, are ∫i un impact negativ Ón plan social, respectiv Ón concedieri colective, precum ∫i sistarea execut„rii lucr„rilor de Ómbun„t„˛iri funciare, din lips„ de fonduri.
Timp de dezbatere, 5 minute.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ mai intervin„? Domnul deputat Dumitriu.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Pentru cei care cunosc c‚t de c‚t situa˛ia de la S.N.I.F., de la Ómbun„t„˛iri funciare, se ∫tie c„ acolo este un adev„rat dezastru, iar faptul c„ acest proiect de lege nu a trecut ∫i pe la Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, unde oamenii se mai pricep la ce este pe acolo, cred c„ este Ónc„ o dovad„ de sfidare a Parlamentului, prin aceast„ propunere legislativ„.
De aceea, am propus colegilor s„ vot„m Ómpotriva acestei ini˛iative.
V„ mul˛umesc.
Distinse coleg, eu v„d aici un aviz de la Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.
Mai dore∫te cineva s„ mai intervin„?
Trecem la dezbaterea proiectului. V„ rog s„ urm„ri˛i raportul comisiei, care este un raport cu amendamente.
La titlul proiectului de lege nu sunt amendamente. Ave˛i dumneavoastr„? Nu.
Votat Ón unanimitate.
Œn cuprinsul articolului unic exist„ un amendament la punctul 2. V„ rog s„-l urm„ri˛i.
Ave˛i obiec˛iuni? Nu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Este vorba de aprobarea ordonan˛ei, cu unele modific„ri.
La titlul ordonan˛ei comisia n-a avut obiec˛iuni, nici dumneavoastr„.
Adoptat Ón unanimitate.
Cuprinsul articolului unic.
V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 4 al comisiei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendament? Nu.
Adoptat amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.
Legea va r„m‚ne la vot final.
Voci din sal„
#344226Domnule pre∫edinte, nu se aude Ón sal„!
Dac„ mai sunt obiec˛iuni la aceast„ lege? C„ am Ón˛eles c„ nu am fost auzit. Nu.
Œn aceste condi˛ii, va fi supus„ votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.
La punctul 15, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 — Codul penal, ∫i a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor.
Lege organic„.
Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.
V„ reamintesc c„ la 13 februarie plenul a retrimis proiectul comisiei, care a depus un nou raport suplimentar, prin care se men˛ine propunerea de adoptare a legii privind aprobarea ordonan˛ei.
Dau cuv‚ntul ini˛iatorului ∫i apoi domnului vicepre∫edinte Florin Iordache.
Da, se pare c„ a devenit o practic„. Ministerul Justi˛iei nu se prezint„ la...
Este. V„ rog...
L„sa˛i atunci reprezentantul ministerului s„ se pronun˛e. Pofti˛i!
Dar practica era ministrul sau un secretar de stat, domnule pre∫edinte.
S„ a∫tept„m s„ se prezinte stimatul coleg.
**Domnul Ionu˛ Codescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Ion Codescu m„ numesc, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei.
Doamna Kibedi a trebuit s„ plece.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Da. Domnule secretar de stat, v„ rog s„ vorbi˛i Ón microfon, ca s„ v„ aud„ colegii mei.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Sus˛inem aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ Ón primul r‚nd pentru c„ la data respectiv„, c‚nd a fost adoptat„ ordonan˛a de urgen˛„, ne aflam Ón imposibilitatea material„ ∫i uman„ de a aplica noul Cod penal.
Un al doilea motiv esen˛ial este c„ existau neconcordan˛e cu principiile fundamentale prev„zute de Constitu˛ie, existau neconcordan˛e Óntre prevederile noului Cod penal. Spre exemplu, sunt elocvente dispozi˛iile Ón materia concursului de infrac˛iuni care prevedeau at‚t cumulul juridic, c‚t ∫i cumulul aritmetic, f„r„ a institui criterii de alegere Óntre cele dou„ probleme cu privire la sanc˛ionarea tentativei care mergea p‚n„ la deten˛iunea pe via˛„.
Œn ceea ce prive∫te materia r„spunderii penale a persoanei juridice, pedepsele complementare pentru aceasta, nu se permitea stabilirea momentului exact Ón care puteau fi acestea aplicate.
La momentul respectiv, Ón 2005, la fel, era insuficient personalul instan˛elor ∫i parchetelor care trebuia s„ aplice noile prevederi.
Pentru aceste motive, v„ rug„m, ca ∫i Ón d„˛ile trecute, s„ aproba˛i aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. V„ mul˛umesc.
Domnul vicepre∫edinte al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnul Florin Iordache. Pofti˛i, domnule deputat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este un raport de adoptare.
Reamintesc colegilor c„, fiind o lege organic„, nu a Óntrunit, de fiecare dat„ c‚nd a fost supus„ plenului, num„rul de voturi necesar — 167 de voturi — ∫i de aceea, conform prevederilor actualului regulament, este repus„ Ón fiecare sesiune.
™i de aceast„ dat„, Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i raportul este un raport de adoptare. V„ mul˛umesc.
V-a∫ ruga s„ propune˛i ∫i timpii de dezbatere.
V„ propun timp total de dezbatere 10 minute, c‚te dou„ minute pentru fiecare interven˛ie. Este un singur articol.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt interven˛ii?
Nu exist„ nicio interven˛ie la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului de lege, Ónt‚i. La titlul proiectului de lege ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.
60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a ordonan˛ei.
Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„? Nu sunt obiec˛iuni. Nici domnul Stanciu nu are obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. I. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. II din ordonan˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. III. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Dac„ mai sunt alte probleme Ón leg„tur„ cu acest proiect?
Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii pomiculturii. Prioritate legislativ„. Lege ordinar„. Rog ini˛iatorul s„-l prezinte. Domnul secretar Ion Munteanu.
Domnul secretar Ion Munteanu l-a delegat pe domnul Valeriu Tab„r„. Sper s„ nu delege ∫i dumnealui pe altcineva.
Nu. De fapt, am s„ fiu foarte scurt. Proiectul de lege face o modificare a Legii pomiculturii, Ómbun„t„˛ind-o pe aceasta ∫i u∫ur‚nd aplicarea ei.
V„ rog foarte mult s„-i da˛i votul. V„ mul˛umesc mult.
S„ Ón˛eleg c„ a˛i vorbit ∫i ca pre∫edinte de comisie sau mai vorbi˛i o dat„? V„ rog. V„ rog... v„ rog.
A∫ citi doar concluziile.
Raportul comisiei a fot adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 14 februarie 2007.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 6 decembrie 2006.
Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 92 alin. (9) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.
Œn urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt colegi care doresc s„ participe la dezbateri generale?
Domnul Timar. V-a∫ ruga...
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Legea pomiculturii este o lege foarte important„ pentru Rom‚nia, av‚nd Ón vedere poten˛ialul de care dispune ˛ara noastr„ Ón acest domeniu, Ón ceea ce prive∫te diversificarea speciilor care pot fi cultivate Ón Rom‚nia.
Iar, pe l‚ng„ acest lucru, de ce s„ nu recunoa∫tem c„, prin intermediul pomiculturii, Rom‚nia poate s„ ias„ la export ∫i este o ni∫„ pe pia˛„ cu care Rom‚nia poate s„ ias„ Ón Uniunea European„.
Ce a∫ vrea eu s„ subliniez Ónc„ ∫i trebuie s„ fim foarte aten˛i, chiar dac„ avem o lege foarte bun„, care corespunde cerin˛elor Uniunii Europene, trebuie s„ fim foarte aten˛i c„, din 1990, Ón Rom‚nia s-au distrus peste 60 de mii de hectare de planta˛ii pomicole.
Œn 1990 Rom‚nia avea Ón jur de 230 de mii de hectare, iar la aceast„ dat„ are Ón jur de 160 de mii de hectare.
Aceasta este o problem„ deosebit„, pe care trebuie s„ o gestion„m cu responsabilitate Ón perioada care urmeaz„.
V„ mul˛umesc.
Mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urm„ri˛i, v„ rog, raportul comisiei.
La titlul acestuia nu sunt amendamente din partea comisiei. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu. Votat Ón unanimitate. Art. I. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Art. 1 din lege. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. 2. V„ rog s„ urm„ri˛i pagina 3 din raport. Comisia nu are amendamente la textul Senatului. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu. Votat Ón unanimitate. La art. 3, de asemenea, comisia nu are amendamente la textul Senatului.
Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului 3. Urm„ri˛i punctul 9. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat Ón unanimitate. Punctul 10 din raport. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Punctul 11. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Punctul 12. Nu sunt obiec˛iuni. La alin. (1) ∫i (2) ale art. 6 dac„ ave˛i dumneavoastr„?
Votate Ón unanimitate Ón formula Senatului.
La alin. (3) v„ rog s„ urm„ri˛i pagina 6 din raport. Exist„ un amendament. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Adoptat amendamentul comisiei pentru alin. (3). Restul textului, inclusiv alin. (4), r„m‚ne nemodificat.
La art. 8, punctul 14, nu sunt obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?
Votat Ón unanimitate.
Art. 9, urm„ri˛i amendamentul 5, pe pagina 7.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Votat amendamentul comisiei.
Punctele 16, 17 ∫i 18 din raport vizeaz„ art. 15 ∫i titlul sec˛iunii a III-a. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat textul prezentat de comisie. Punctul 19 din raport. Votat Ón unanimitate. Punctul 20. Votat Ón unanimitate. Punctul 21. Votat. Punctele 22, 23. Votate. Punctul 24. Votat. Punctul 25. Votat.
La punctul 26 v„ rog s„ urm„ri˛i pagina 14 din raport. Deci pentru art. 23 urm„ri˛i amendamentul 26, care Óncepe la pagina 13 ∫i se termin„ la pagina 15.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 26? Nu ave˛i. Votat amendamentul comisiei pentru acest text.
La punctele 27, 28, 29 nu sunt obiec˛iuni.
Votate Ón unanimitate Ón formula propus„ de comisie. Punctul 30. Nu sunt obiec˛iuni.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 29 alin. (3) din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor Ón scopul cre„rii cadrului legal pentru asigurarea condi˛iilor de aplicare a prevederilor Tratatului referitor la libera circula˛ie a m„rfurilor, care s„ permit„ produselor cu marcaj na˛ional de conformitate CS, introduse pe pia˛„ Ónainte de data ader„rii, s„ poat„ fi puse Ón func˛iune ∫i dup„ aceast„ dat„.
V„ mul˛umesc.
Rog comisia s„ prezinte, tot a∫a, pe scurt, raportul.
Comisia solicit„ Camerei s„ ia Ón dezbatere ∫i s„ aprobe acest proiect de lege, av‚nd o simpl„ modificare Ón titlul legii.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dore∫te cineva s„ intervin„? Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Cuprinsul articolului unic? Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
Stima˛i colegi, exist„ dou„ proiecte prioritare, 18 ∫i 19, foarte scurte. V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ le lu„m urgent ∫i pe acestea.
## **Domnul Alexandros Galiatatos:**
Domnule pre∫edinte,
Prin prezenta lege se propune modificarea urm„toarelor prevederi la Ordonan˛a nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, Aeroportul Interna˛ional Bucure∫ti—Otopeni, actualizarea termenelor de execu˛ie a etapelor programului strategic, diversificarea surselor de finan˛are ce pot fi accesate Ón scopul derul„rii.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei? De acord cu modific„rile.
62 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
Dac„ dore∫te cineva la dezbateri? Nu exist„.
S„ trecem la dezbaterea pe articole.
Vom folosi raportul comisiei. Din p„cate, sunt amendamente admise care trebuie supuse votului.
Punctul 1 din raport. Titlul legii, Ón formularea amendamentului comisiei.
V„ rog s„ vota˛i.
Admis amendamentul comisiei.
Articolul unic, Ón redactarea amendamentului comisiei. Discu˛ii? Nu.
V„ rog s„ vota˛i.
La punctul 3, amendamentul de eliminare al comisiei. Discu˛ii? Nu. V„ rog s„ vota˛i. Admis.
La punctul 4 din raport, la art. 1 alin. (1), redactarea comisiei.
Dezbateri? Nu. V„ rog s„ vota˛i. Admis amendamentul. Punctul 5, art. 2 Ón redactarea comisiei. Discu˛ii? Nu. V„ rog s„ vota˛i. Admis. La punctul 6, art. 5 nemodificat. Exist„ interven˛ii? Nu. Adoptat. La punctul 7, art. 7 Ón redactarea comisiei. Exist„ discu˛ii? Nu. V„ rog s„ vota˛i. Adoptat Ón redactarea comisiei.
La punctul 8, comisia, dup„ art. 7, introduce anexa
nr. 1[1] , av‚nd cuprinsul prev„zut Ón raportul comisiei. Dac„ exist„ discu˛ii? Nu. V„ rog s„ vota˛i. Admis.
O Óndatorire de polite˛e m„ face s„ v„ rog s„ lua˛i loc.
La punctul 9 din raport, abrogarea anexei nr. 1. Discu˛ii? Nu.
V„ rog s„ vota˛i.
De fapt, este un amendament de eliminare. Eliminare admis„. La punctul 10, titlul anexei nr. 2, nemodificat. Exist„ discu˛ii? Nu. Adoptat. La punctul 11, art. II, Ón redactarea comisiei. Exist„ discu˛ii, dezbateri? Nu. V„ rog s„-l vota˛i. Adoptat art. II. Proiectul de lege, la votul final. Mai avem o urgen˛„ pe care mi-a l„sat-o mo∫tenire domnul vicepre∫edinte Dorneanu.
Proiectul de lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/1997 privind Ónfiin˛area Societ„˛ii Comerciale îCompania Na˛ional„ de Transporturi Aeriene Rom‚ne — TAROM“ — S.A.
Din partea ini˛iatorului, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Este vorba despre modificarea art. 3, care elimin„ restric˛iile privind libera circula˛ie a capitalului ∫i
discrimin„ri pe criteriul na˛ionalit„˛ii Óntre cet„˛enii comunitari ∫i cei rom‚ni.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?
Stima˛i colegi,
Comisia a adoptat raportul exact Ón forma Ón care a venit proiectul de la Senat ∫i v„ roag„ s„ Ól aproba˛i.
Œn aceste condi˛ii, fac aplicarea art. 106 din regulament: f„r„ dezbateri trece la votul final.
V„ mul˛umesc.
Rog s„ primesc lista de voturi finale.
Rog liderii grupurilor parlamentare s„ invite deputa˛ii Ón sal„ pentru procedura de vot final.
Stima˛i colegi, Deschidem sesiunea de voturi finale.
1. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Lege organic„. A fost discutat„ Ón ∫edin˛a de ieri. V„ rog s„ vota˛i. 231 pentru. Lege organic„ adoptat„.
M„ bucur„, practic, aceast„ cvasiunanimitate.
2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile na˛ionale Ón domeniul ajutorului de stat.
Lege ordinar„. Procedur„ de urgen˛„. Prim„ Camer„ sesizat„. V„ rog s„ vota˛i. 239 voturi pentru. Adoptat.
3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 133/2006 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Departamentului pentru Afaceri Europene.
Lege ordinar„. Procedur„ de urgen˛„. V„ rog s„ vota˛i.
V„ rog, liderii s„ nu deruteze procedura de vot. 140 pentru, 83 Ómpotriv„, 8 ab˛ineri. Fiind lege ordinar„, a fost adoptat„.
4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea ∫i finan˛area programelor multianuale prioritare de mediu ∫i gospod„rire a apelor.
V„ rog s„ vota˛i.
Adoptat, mare majoritate.
· Dezbatere proiect de lege · respins
40 de discursuri
Voci din sal„
#361537La Curte!
## **Domnul Florin Iordache:**
Da, P.D.-ul poate sesiza la Curte, la asta sunt speciali∫ti!
Mul˛umesc colegilor care au votat. Se demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ doamna Macovei face reform„ Ón Pia˛a Universit„˛ii, nu poate face reform„ Ón Parlament.
Aceast„ ordonan˛„ este total neconstitu˛ional„. Prin votul pe care dumneavoastr„ l-a˛i dat s-a demonstrat Ónc„ o dat„ c„ Ministerul Justi˛iei nu este Ón stare s„ gestioneze justi˛ia Ón Rom‚nia. Doamna Macovei are o singur„ ∫ans„: s„ plece ∫i s„ lase ministerul cuiva care poate gestiona justi˛ia.
P„cat c„ suntem acum Ón Uniunea European„ cu un astfel de ministru care este neeuropean, care vine Ón fa˛a Parlamentului pe furi∫, Ón decembrie, cu o ordonan˛„ neconstitu˛ional„, cu patru Ónc„lc„ri grave ale Constitu˛iei.
Are o singur„ ∫ans„, cu toat„ sus˛inerea unor organiza˛ii neguvernamentale, care, v-am spus ∫i Ón prima expunere, au fost pl„tite de c„tre Ministerul Justi˛iei. Fiind pl„tite de justi˛ie, era normal s„ ias„ Ón pia˛„ ∫i s„ o sus˛in„. ™ansa dumneaei este aceea de a se Óntoarce Ón pia˛„, c„ la asta este specialist„.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul deputat C„lian.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Rezult„ foarte clar faptul c„ nu mai este nevoie de o mo˛iune simpl„ Ón Camera Deputa˛ilor Óndreptat„ Ómpotriva doamnei Monica Macovei, deoarece prin votul de ast„zi se confirm„ faptul c„ doamna ministru Monica Macovei nu mai are sus˛inere politic„ nici Ón Camera Deputa˛ilor.
A∫adar, dup„ Senat a urmat ∫i Camera noastr„, Camera Deputa˛ilor, ∫i, pe cale de consecin˛„, din p„cate pentru d‚nsa, credem noi c„ premierul C„lin PopescuT„riceanu trebuie s„ ia o decizie Ón˛eleapt„ Ón acest sens ∫i s„ g„seasc„ un alt ministru care s„ conduc„ Ministerul Justi˛iei, ministru care s„ se bucure de sprijinul Parlamentului, astfel Ónc‚t s„-∫i poat„ promova ini˛iativele legislative, ∫i mai pu˛in ordonan˛ele.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul deputat Bogdan Olteanu, dorea˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Este a doua ∫edin˛„ pe care o prezidez c‚nd lua˛i cuv‚ntul de la tribun„. V„ rog.
## **Domnul Bogdan Olteanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. O fac cu siguran˛„ pentru dumneavoastr„. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Guvernul a gre∫it adopt‚nd aceast„ ordonan˛„. Este o ordonan˛„ prin care se restr‚ng drepturile ∫i libert„˛ile individuale.
Guvernul a gre∫it procedural, pentru c„ nu este o chestiune de domeniul ordonan˛elor de urgen˛„, dar a gre∫it ∫i pe fond, Óntruc‚t nu s-a informat suficient, nu a analizat suficient acest proiect.
Acesta este rolul Parlamentului, de a interveni atunci c‚nd la nivelul Guvernului se produc gre∫eli. Am intervenit.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal sus˛ine reforma Ón justi˛ie ∫i o va sus˛ine Ón continuare.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal sus˛ine Guvernul ∫i sus˛ine ministrul justi˛iei, dar nu va sus˛ine acele m„suri care afecteaz„ drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale.
V„ mul˛umesc.
Vreau s„-mi exprim satisfac˛ia c„ am prezidat acest vot, Ón care Parlamentul s-a manifestat ca un for Óntr-adev„r democratic.
Ierta˛i-m„, n-am v„zut, era cuv‚ntul meu de Óncheiere! V„ rog.
## **Domnul Ioan Oltean:**
## Domnule pre∫edinte,
Da˛i-mi ∫i mie voie s„-mi exprim satisfac˛ia de a avea un punct de vedere contradictoriu cu to˛i cei care au exprimat pozi˛ia partidului de la acest microfon.
Sigur, este absolut adev„rat ce au spus unii dintre antevorbitori, c„ doamna Monica Macovei nu poate s„ fac„ reform„ Ón justi˛ie. Este adev„rat, pentru c„, iat„, acte normative prin care Guvernul, Ón spe˛„, ∫i nu Monica Macovei dore∫te s„ fac„ reform„ Ón justi˛ie sunt respinse de c„tre majoritatea parlamentarilor din Camera Deputa˛ilor. Sigur, este adev„rat c„, Ón aceast„ situa˛ie, reforma este mai greu de realizat.
Partidul Democrat, Óns„...
Se pare c„ sunte˛i foarte agita˛i, domnilor colegi.
A fi un for democratic, domnilor deputa˛i, este de a asculta ∫i un punct de vedere contrar, cu acela∫i respect cu care a˛i fost asculta˛i ∫i dumneavoastr„.
V„ rog s„-i acorda˛i respectul cuvenit domnului deputat.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Eu am ascultat cu foarte mult„ aten˛ie ∫i cu foarte mult respect punctele de vedere al antevorbitorilor. Se pare c„ exist„ o parte dintre colegi care nu ∫tiu cum s„ traduc„ acela∫i respect Ón fapte c‚nd este vorba de puncte de vedere contradictorii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Partidul Democrat r„m‚ne Óns„ ferm Ón credin˛a sa c„ actualul Guvern, prin Ministerul Justi˛iei, trebuie ∫i poate s„ fac„ reform„ Ón acest domeniu.
Ast„zi s-a pierdut o b„t„lie aici, un act normativ care avea acest obiectiv este respins, ast„zi, de c„tre Camera Deputa˛ilor.
Vom crede c„, Ón Senat, senatorii vor da dovad„ de mai mult„ Ón˛elepciune ∫i vor avea un alt punct de vedere.
Mul˛umesc pentru aplauze, domnilor colegi.
Dac„ nu, v„ asigur c„ Guvernul va veni cu un alt act normativ, cu alt„ ordonan˛„ care s„ vizeze aceea∫i reform„ Ón justi˛ie, cu voia sau f„r„ voia dumneavoastr„, care, p‚n„ la urm„, se va Óndeplini.
De altfel, mitingul ce are loc ast„zi este o dovad„ ferm„ c„ Monica Macovei vrea s„ fac„ reform„ Ón justi˛ie ∫i c„, dac„ nu o sprijin„ Parlamentul, o sprijin„ societatea civil„ ∫i Partidul Democrat.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Doamna deputat Jipa.
## **Doamna Florina Ruxandra Jipa:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ aflu pentru a doua oar„ Ón fa˛a Domniilor Voastre, stima˛i colegi, cu varia˛iuni pe aceea∫i tem„. Ceea ce nu a reu∫it doamna Macovei s„ fac„ cu ni∫te luni Ón urm„, Ón cursul anului 2006, a crezut c„ va reu∫i s„ fac„ Ón 29 decembrie 2006, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„.
M„ bucur foarte mult c„ a˛i sesizat c„ a fost o manevr„, pur ∫i simplu, de a ne face s„ vot„m acela∫i lucru care atunci nu a putut fi votat.
Deci ne afl„m Ón fa˛a acestei ordonan˛e de urgen˛„ care m„ bucur din tot sufletul c„ a fost respins„ ∫i o s„ explic ∫i de ce. Nu este numai punctul de vedere al Grupului P.R.M., din c‚te mi-am dat seama. M„ bucur pentru faptul c„ aceasta Ónsemna o Óntoarcere la perioada de care v-am mai vorbit, la perioada stalinist„, or, noi am intrat Ón Europa ∫i dorim s„ r„m‚nem Ón Europa.
D‚nsa spune c„ face reforme europene. Eu cred c„ tot ceea ce face sunt antireforme, iar mitingul de ast„zi, pentru c„ tot s-a pomenit aici despre acest miting, vreau s„ v„ spun c„ pe mine m-a Ónfiorat.
Deci, al„turi de acele O.N.G.-uri despre care s-a vorbit, la acest miting particip„ M.I.S.A. Nu vi se pare cumva ciudat acest lucru? Cine a Ómpiedicat Óntoarcerea domnului Bivolaru din Suedia s„-∫i pl„teasc„ poli˛ele pe care le avea Ón justi˛ia rom‚n„? Cine n-a trimis actele Ón timp util? Aceea∫i doamn„ ministru care face reforme, reforme pentru Uniunea European„!
V„ mul˛umesc, stima˛i colegi, dar voiam s„ cunoa∫te˛i acest am„nunt. Dac„ doamna aceasta merit„ s„ mai fac„ de r‚s justi˛ia rom‚n„, v„ rog s-o sprijini˛i din tot sufletul!
V„ mul˛umesc, doamn„ deputat. Domnul deputat Márton Árpád.
## **Domnul Márton Árpád Francisc:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn mod evident, aceast„ ordonan˛„ este una neconstitu˛ional„. Deci a trebuit s„ vot„m Ómpotriva acestei ordonan˛e. Legea de respingere a ordonan˛ei a avut ∫i sus˛inerea noastr„.
Totodat„, pentru noi acest vot nu Ónseamn„ nimic altceva dec‚t respingerea unei ordonan˛e neconstitu˛ionale. Parlamentul ∫i-a intrat Ón rolul s„u ∫i ori de c‚te ori Guvernul crede c„ are dreptul s„ emit„ ordonan˛e de aceast„ natur„ va primi votul nostru Ómpotriv„ de fiecare dat„.
Totodat„, nu Ónseamn„ ∫i pentru noi acel vot dat Ómpotriva doamnei ministru, pe care noi o sus˛inem, cum sus˛inem ∫i Guvernul ∫i suntem convin∫i c„ trebuie s-o ajut„m. Atunci c‚nd gre∫e∫te, acesta este rolul Parlamentului, s„ Ómbun„t„˛im legile care vin Óncoace ∫i, dac„ sunt total eronate, s„ le respingem.
Eu cred c„ Ón cazul acesta suntem ∫i pe linia pe care am Ón˛eles c„ se afl„ majoritatea societ„˛ii civile, care Ón toat„ luna ianuarie a vorbit despre neconstitu˛ionalitatea acestui act ∫i revolta sa fa˛„ de acest act, chiar am fost obligat, s„ zic a∫a, de aceast„ voce destul de pregnant„ a majorit„˛ii societ„˛ii civile de a respinge aceast„ ordonan˛„. A fost o solicitare din partea lor s„ se resping„ aceste articole, total neconstitu˛ionale.
Ca atare, noi am votat Ón conformitate cu dorin˛a majorit„˛ii societ„˛ii civile. Nu ∫tiu cine se afl„ Ón pia˛„ ∫i pe cine reprezint„ ei.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Ponta, pe procedur„. Ave˛i dou„ minute, conform regulamentului.
Un minut, domnule pre∫edinte.
Este ora 13,00. Voiam s„ v„ rog, dac„ pute˛i, s„ dispune˛i m„surile necesare ca p‚n„ la ora 16,00 decizia noastr„ s„ ajung„ Ón Pia˛a Universit„˛ii, la doamna Pippidi, la domnul Liiceanu ∫i s„-i rug„m s„ pun„ o nou„ Óntrebare, al„turi de cele trei deja adresate: dori˛i s„ fi˛i Ón continuare asculta˛i f„r„ mandat? Dori˛i, Ón continuare, ca via˛a dumneavoastr„ privat„ s„ fie Ónc„lcat„ de c„tre un stat care, iat„, se organizeaz„ Ón acest moment ca Ónainte de 1989? ™i poate primim acest r„spuns la ora 16,00 din Pia˛a Universit„˛ii de la reprezentan˛ii Societ„˛ii Civile finan˛ate prin Ministerul Justi˛iei ∫i putem s„ ne Ónt‚lnim din nou s„ reconsider„m opozi˛ia noastr„. _(Aplauze_ .)
V„ mul˛umesc.
Domnule deputat, demnitatea procesului legislativ nu permite o coresponden˛„ cu Pia˛a Universit„˛ii. V„ rog s-o face˛i personal.
Procedur„? Un minut, domnule Marcu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dou„ am. Unul a avut Ponta, c„ a∫a a vrut el! Dar voi fi scurt.
Ne bucur„m de prezen˛a pe care o avem acum de doi ani ∫i ceva. Admir„m mult pe cei care ∫tiu s„-∫i exprime ideile Ón fraze coerente, logice, inteligente, care ne fac s„ ne capaciteze aten˛ia ∫i uneori ∫i votul.
De aceea, domnilor, da˛i-mi voie s„ admir aici, le-am mai spus-o ∫i Ón particular, retorica, munca, efortul, inteligen˛a ∫i capacitatea de exprimare, m„car Ón plan politic, pe care o dovedesc domnul Oltean, domnul R„dulescu, domnul Márton, chiar ∫i domnul Bogdan Olteanu, sus˛in‚nd idei cu care nici Domniile Lor nu sunt de acord.
Noi ∫tim foarte bine, domnilor, discut„m de at‚tea ori, ∫tim foarte bine ce g‚ndi˛i, dar iat„ ce spun eu: face˛i r„u chiar doamnei Macovei! Face˛i r„u chiar Guvernului! Face˛i r„u chiar domnului T„riceanu! R„zvr„ti˛i oamenii Ómpotriva altora care nu sunt vinova˛i ca doamna Macovei. Face˛i r„u ∫i Parlamentului, pentru c„ v„ accept„m a∫a, cu retorica asta paralel„, dar p‚n„ la urm„ l„sa˛i-ne s„ nu mai credem nici m„car ca o lupt„ politic„. Face˛i r„u ∫i Alian˛ei Civice sau cum s-or mai numi cele c‚teva O.N.G.-uri, din r‚ndul c„rora provine doamna Macovei ∫i care r„m‚n singurii care o mai sus˛in. Face˛i r„u ∫i presei aservite politic, pres„ pe care o sus˛ine, ∫tim foarte bine c„ o sus˛ine pe ni∫te interese. Face˛i r„u, Ón final, chiar ideii de democra˛ie din Rom‚nia, face˛i r„u chiar ∫i parlamentarilor no∫tri europeni, care sunt nevoi˛i mereu s„ explice ceea ce au auzit aici Ón Parlament ∫i cu care chiar ini˛iatorii nu sunt de acord. Face˛i r„u pe toate planurile, ∫i Ón familiile dumneavoastr„, apreciind c„ cei din jurul dumneavoastr„ nu sunt bucuro∫i s„ v„ aud„ vorbind, afirm‚nd lucruri cu care nu sunte˛i de acord.
De aceea, v„ rog, domnilor, opri˛i un pic ascensiunea lui Arthuro Ui p‚n„ nu devine periculoas„, pentru to˛i cei pe care i-am enumerat eu p‚n„ acum, Ón special pentru doamna Macovei, care are, iat„, impresia c„ mai exist„ cineva Ón afar„ de fratele Frattini care o sus˛ine. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Anghel Stanciu.
Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnilor mini∫tri,
Evident c„ lua˛i de val, de un entuziasm uneori copil„resc, neglij„m o form„ de exprimare ∫i le facem sc„pate f„r„ s„ Ón˛elegem c„ ne lu„m singuri pre∫ul de sub picioare sau ne fur„m c„ciula.
Suntem Parlamentul Rom‚niei, singura autoritate legiuitoare ∫i puterea suprem„ Ón stat. De aceea, am fost surprins ∫i am luat cuv‚ntul Ón ciuda a ceea ce unii colegi vorbesc, ∫i e dreptul lor, pot s„ vin„ la tribun„ ∫i s„ ne spun„, ca distinsul coleg Oltean, care are o veche vechime Ón Parlament, c„ dac„ Ón Ón˛elepciunea lor domnii senatori ∫i Senatul nu vor aproba, Guvernul va veni cu o nou„ ordonan˛„ de urgen˛„. C‚nd un
parlamentar vine ∫i incit„ Guvernul s„ dea o ordonan˛„ de urgen˛„ ceva nu este corect. Domnul prim-ministru de la aceast„ tribun„ a spus clar la Ónvestire: va renun˛a la ordonan˛e de guvern. Este, Ón momentul de fa˛„, Guvernul care a dat cele mai multe ordonan˛e de urgen˛„.
De aceea, domnule pre∫edinte, cred c„ ar fi corect ca distinsul nostru coleg s„ accepte c„ a avut o formulare gre∫it„ ∫i c„ nu ˛ara poate fi guvernat„ prin ordonan˛e, ∫i respectul, ∫i separarea puterilor Ón stat trebuie s„ existe ∫i cei care trebuie s-o apere suntem noi. De aceea, distinse coleg, cred c„ v„ retrage˛i aceste cuvinte ∫i v„ invit la acest demers.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul deputat Tab„r„.
## **Domnul Valeriu Tab„r„:**
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Eu n-am s„ iau ap„rarea nici a ordonan˛ei, nici a doamnei ministru Monica Macovei. P‚n„ la urm„ este dreptul fiec„ruia de a avea sau a nu avea simpatii. Dar problema care m„ surprinde cel mai mult este c„ ∫i de la acest microfon s-a vorbit ast„zi despre mini∫tri care dau bani nu ∫tiu pe unde ∫i la care organiza˛ii. Cei care a˛i f„cut aceste afirma˛ii aici e bine s„ veni˛i cu dovezile.
™i a∫ mai spune un lucru de la aceste microfoane, cu toat„ r„spunderea. Ce ar fi ca to˛i cei care au fost mini∫tri din 2000 Óncoace s„ pun„ pe mas„ to˛i banii care au fost da˛i pentru imaginea ministerelor sau a persoanelor lor ∫i Ón baza c„ror legi s-au folosit de ace∫ti bani, iar dac„ ministrul justi˛iei a f„cut plata unor organiza˛ii, s„ aib„ responsabilitatea, conform cu prevederile legale. Iar cei care a˛i f„cut aceste afirma˛ii de aici, v„ rug„m s„ aduce˛i aceste dovezi ∫i vi le vot„m cu cea mai mare pl„cere. Dar, repet Ónc„ o dat„, o chestiune pe care n-am v„zut-o niciodat„ Ón buget, am fost ∫i eu ministru ∫i am trecut prin situa˛ii dificile ca to˛i cei care sunt acolo, de a veni ∫i de a eviden˛ia acele sume care trec Ón sistemul de imagine a ministerelor ∫i s„ vedem care a fost baza legal„ a folosirii acestor bani. V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Regret c„ facem aceste schimburi de scaune...
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
V-am cerut cuv‚ntul, profit‚nd ∫i de schimbarea administrativ„ de pre∫edin˛ie, ca s„ v„ spun, domnule Valeriu Tab„r„, c„ eu v„ aduc aceast„ dovad„.
Prima interpelare pe care am adresat-o doamnei Monica Macovei Ón Parlamentul Rom‚niei se referea la cheltuirea sumei de 25 de mii de euro Ón beneficiul asocia˛iei, societ„˛ii îFreedom House“ care ast„zi, pentru cei 25 de mii de euro, manifest„ Ón favoarea Domniei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Sale. Este o dovad„, un r„spuns al doamnei Monica Macovei la tribuna Parlamentului? Eu cred c„ este.
V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Au mai cerut cuv‚ntul pentru interven˛ii de procedur„ domnul deputat Pu∫ca∫, domnul deputat Nicolicea, domnul deputat Iordache ∫i doamna deputat Andronescu. Domnul Iordache a renun˛at.
Aceste interven˛ii cred c„ se datoreaz„ ∫i faptului c„ ministrul justi˛iei refuz„ s„ ne onoreze cu prezen˛a sa aici. Probabil o dezbatere Ón prezen˛a dumneaei ar fi evitat aceste lucruri. Nu am provocat eu Ón timpul prezen˛ei mele aceste interven˛ii, a∫a Ónc‚t Ól rog pe domnul Pu∫ca∫ s„ ia cuv‚ntul.
Sunt interven˛ii care s-au f„cut de ambele p„r˛i ∫i deja sunt notate de c„tre secretarii de ∫edin˛„, n-am ce s„ fac.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
V„ promit c„ voi fi foarte scurt. Da, este vorba despre un document, este vorba despre un text legislativ care are Ón vedere dou„ chestiuni fundamentale: statul de drept ∫i drepturile omului. Unele organiza˛ii care ast„zi am Ón˛eles c„ vor fi Ón strad„, c‚nd a ap„rut acest proiect au protestat contra acestui proiect ∫i contra procedurii care este Ón acest proiect.
De aceea, domnilor colegi, eu v„ spun urm„toarea chestiune: noi nu discut„m situa˛ia unei doamne ministru sau a unui domn ministru. Noi discut„m aici, Ón Parlament, statul de drept, iar statul de drept se face Ón Parlament ∫i se aplic„ legea de c„tre institu˛iile de aplicare a legii, ∫i nu Ón strad„.
De aceea, cred c„ noi trebuie s„ ne orient„m prima dat„ s„ ap„r„m drepturile omului, drepturile individului, ale cet„˛eanului ∫i, Ón al doilea r‚nd, s„ d„m legi care s„ instituie statul de drept. De aceea este nevoie ∫i era nevoie s„ vin„ aici doamna ministru, pentru c„ statul de drept se face ∫i se legifereaz„ aici, Ón Parlament. Dac„ nu, Ónseamn„ c„ ajungem la Ónceputul anilor ’90, c‚nd institu˛iile ∫i presiunile asupra statului ∫i politicii se f„ceau Ón strad„.
De aceea, domnilor colegi, v„ propun s„ avem Ón vedere acest aspect al rolului Parlamentului Ón legiferarea ∫i sus˛inerea statului de drept.
V„ mul˛umesc.
V„ dau cuv‚ntul, domnule Oltean, dar s-au Ónscris p‚n„ acum domnul Nicolicea ∫i doamna Andronescu.
Pe procedur„ v„ dau cuv‚ntul, tot pe procedur„ au cerut ∫i colegii mei cuv‚ntul.
Stima˛i colegi,
S„ Óncerc„m s„ ne p„str„m calmul, pentru c„ suntem Óntr-o procedur„ nemaiv„zut„. Ministrul justi˛iei, care ar fi trebuit s„ fie aici, Ón˛elege s„ stea s„ fac„ mitinguri Ón Pia˛a Universit„˛ii ∫i atunci l„sa˛i parlamentarii s„-∫i exprime ∫i ei nedumerirea ∫i s„-∫i exprime p„rerea de la tribuna Parlamentului.
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea.
Domnule Nicolicea, v„ rog s„ interveni˛i pe procedur„.
## **Domnul Eugen Nicolicea:**
## Pe procedur„.
P„rerea mea este c„ ar fi trebuit s„ fie aici doamna ministru ∫i s„ sus˛in„, Ón calitate de ini˛iator, aceast„ ordonan˛„, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat. Deci mie mi se pare c„ asta este o sfidare ∫i Ón mod normal ar fi trebuit s„ nici nu lu„m Ón discu˛ie aceast„ chestiune, dar am colegi la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, respectiv doamna Adomnic„i Mirela, care a constatat c„ a Ónc„lcat regulamentul doamna ministru, Ón sensul c„ trebuia de fiecare dat„ s„ vin„ s„ fac„ ∫i raportul de activitate. Or, ea de c‚nd este ministru nu a f„cut acest raport de activitate. Este o sfidare a Parlamentului de c‚nd a devenit ministru, este o sfidare a chestiunilor care sunt legate de drepturile omului, pentru c„ o s„ observa˛i c„ s-a dat de trei ori peste cap, a ajuns la ni∫te fonduri Soros, dup„ care, din campion al luptei pentru drepturile omului, a ajuns s„ se transforme din procuror ceau∫ist Ón reformator al justi˛iei ∫i din nou sfideaz„ Parlamentul. Iar ca o chestiune de procedur„, colegii au solicitat s„ le spunem care sunt acele asocia˛ii care îau p„pat bani“ de la Ministerul Justi˛iei.
Ba da, s-a spus s„ venim cu dovezi!
Dovezile exist„ Ón raportul ministerului ∫i o s„ constata˛i c„ dup„ ce s-a f„cut auditul acesta la D.N.A., s-a constatat c„ D.N.A.-ul nostru este mult mai eficient dec‚t absolut toate formele similare din Uniunea European„, pentru c„ acolo au 6% restituiri de cazuri, Ón timp ce noi avem 6% decese ale f„ptuitorului. Eu ∫tiu c„...
Bine, limitez expunerea, ∫tiu c„ nu v„ convine, dar trebuia s„-l Óntrerupe˛i ∫i pe colegul dumneavoastr„ Tab„r„ care ne-a cerut aceste explica˛ii. D‚nsul a generat explica˛iile respective. Da, ∫i v-am dat din nou dreptul la replic„.
V„ mul˛umesc.
Doamna Andronescu ∫i apoi din nou domnul Oltean. Sau nu din nou, ci pentru prima dat„, ca interven˛ie de procedur„.
V-a∫ ruga s„ respecta˛i cele dou„ minute ∫i tema interven˛iei de procedur„.
Da. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Am venit la acest microfon s„ v„ adresez o rug„minte. Eu cred c„ avem obliga˛ia, fiecare dintre noi, s„ ne respect„m ∫i s„ respect„m institu˛ia din care facem parte. Am venit pentru c„ de la acest microfon domnul Olteanu ne-a f„cut s„ Ón˛elegem c„ votul nostru nu conteaz„. Eu cred c„ fiecare dintre noi suntem legitima˛i de aleg„tori Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i avem dreptul s„ ne exprim„ liber votul, f„r„ niciun fel de presiune din exterior, iar din exteriorul Parlamentului au obliga˛ia s„ ˛in„ seama de voin˛a Parlamentului, a∫a cum este ea, ∫i dac„ noi ne vom respecta, cred c„ ∫i cei din afara Parlamentului vor avea mai mult respect pentru Parlament.
Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ m„ adresez domnului deputat Tab„r„. Am fost ministru, stimate domnule profesor, Ón perioada pe care o invoca˛i, ∫i m-am sim˛it
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 jignit„ de acuzele pe care le-a˛i adus ∫i acesta a fost motivul pentru care am venit la microfon.
V„ mul˛umesc.
Domnul Oltean s-a Ónscris Ónaintea dumneavoastr„, domnule profesor Tab„r„. Iar domnul pre∫edinte Oltean m„ asigur„, din banca sa, c„ n-a dorit niciodat„ s„ spun„ c„ nu conteaz„ votul nostru. Am citit bine? Nu, nu, domnul pre∫edinte Bogdan Olteanu...
Nu, c„ referirea la mine a fost, domnule pre∫edinte. Da˛i-mi voie s„ amendez afirma˛ia dumneavoastr„. Doamna ministru s-a referit la afirma˛iile domnului deputat Oltean, ca s„ fie lucrurile foarte clare.
Domnule pre∫edinte, domnilor colegi, un r„spuns, ca drept la replic„, ∫i pe urm„ pe chestiune de procedur„.
Deci, nici pe departe n-am vrut s„ induc Ón mintea dumneavoastr„ ideea c„ votul unuia sau altuia dintre parlamentari este mai pu˛in important. Ca dovad„ c„ voturile dumneavoastr„ au fost foarte importante este c„ ordonan˛a D.I.I.C.O.T. a fost respins„. O dovad„ mai mare c„ votul exprimat de c„tre dumneavoastr„ are valoare nu poate s„ existe!
Pe procedur„.
Domnule pre∫edinte, conform Regulamentului Camerei Deputa˛ilor ∫i cutumei instaurate de-a lungul timpului, la sf‚r∫itul votului final fiecare grup parlamentar, printr-un reprezentant, poate s„-∫i motiveze votul.
Declara˛iile politice, afirma˛ii f„cute ulterior acestei manifest„ri din partea unui grup, sunt Ón afara regulamentului ∫i v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ stopa˛i asemenea interven˛ii, pentru c„ altfel risc„m s„ fim Óntr-o ilegalitate perpetu„ la nivelul Camerei Deputa˛ilor ∫i s„ instaur„m alte cutume care sunt Ón contradic˛ie cu cele deja existente.
V„ mul˛umesc.
Domnul profesor Tab„r„. ™i sper s„ fi Óncheiat interven˛iile de procedur„. Dac„ nu, da˛i un drept la replic„ dumneavoastr„.
Nu este vorba despre un drept la replic„. Eu n-am vorbit ∫i n-am dat nume. Eu am spus c„ Ón contextul Ón care aici s-a discutat despre o astfel de form„ de stimulare a unor ajutoare ∫i, mai grav, a∫ spune, de a stimula o anumit„ imagine Ón pres„, am cerut s„ se fac„ prezentarea legalit„˛ii ∫i a bazei legalit„˛ii Ón astfel de probleme. Asta este chestiunea.
Am tot respectul, doamna ministru, pentru dumneavoastr„, n-am discutat despre nimeni, eu am spus despre un principiu. Pentru c„ trebuie s„ v„ spun acum c„ exist„ un ministru care, refuz‚nd s„ pl„teasc„ anumite tipuri de imagine, are mari probleme. Deocamdat„ nu-i d„m numele aici. Dar, pentru c„ nu face acest lucru, presiunea este at‚t de mare ∫i mereu Ón sensul negativ scos Ón pres„, pentru c„ nu se pot da ace∫ti bani legal. Aici este problema. Ori Ói legifer„m pentru astfel de imagine, ori atunci s„ ∫tim unde se duc astfel de bani pentru imaginea de un anumit tip.
Domnul deputat Duv„z ∫i v-a∫ propune s„ vot„m sistarea oric„ror interven˛ii dup„ aceast„ interven˛ie.
- De acord?
V„ mul˛umesc.
Domnule Duv„z.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i fac ∫i eu aceast„ rug„minte ∫i sus˛in aceast„ propunere de sistare a discu˛iilor, dar nu pot s„ nu sesizez, e singurul motiv pentru care am venit, c„ am avut parte de la tribuna Parlamentului Rom‚niei, autoritate suprem„ Ón stat, cel pu˛in Ónc„ Constitu˛ia aceasta spune... o declara˛ie f„cut„ de unul dintre noi Ón care se vorbe∫te despre ac˛iuni de ∫antaj al presei asupra unui ministru, Ón acest moment membru al Guvernului... Resping o asemenea atitudine Ón leg„tur„ cu presa. Dac„ exist„ asemenea situa˛ii, ministrul sau cei care au cuno∫tin˛„ v„ rog s„ sesiza˛i organele Ón drept.
Pentru astea sunt bune departamentele ∫i alte institu˛ii anticorup˛ie.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ mul˛umesc.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#3870146. Propunerea legislativ„ privind unele m„suri pentru
accelerarea combaterii corup˛iei.
Este vorba despre o lege organic„.
Comisia a propus respingerea.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i pentru propunerea comisiei. S-a Óncheiat opera˛iunea de vot.
S„ a∫tept„m rezultatul: 205 voturi pentru respingere, 3 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.
S-a votat propunerea de respingere.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#3873847. Proiectul de lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Conven˛ia privind facilitarea traficului maritim interna˛ional.
Suntem Ón prezen˛a unei legi ordinare.
Prim„ Camer„ sesizat„.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. S-a Óncheiat votul. A fost adoptat proiectul de lege cu 212 voturi pentru, un vot contra ∫i nicio ab˛inere.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#3877248. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Rom‚nia ∫i Comunit„˛ile europene privind evaluarea conformit„˛ii ∫i acceptarea produselor industriale, semnat la Bucure∫ti 27 octombrie 2006.
Lege ordinar„.
Comisia propune respingerea. A˛i ascultat motiva˛ia. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i cu privire la propunerea comisiei, de respingere.
S-a Óncheiat votul.
Rezultatul, favorabil respingerii cu 218 voturi pentru, niciun vot contra, o ab˛inere.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
2 discursuri
<chair narration>
#3881809. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2005.
Lege organic„.
™i Ón acest caz, comisia propune respingerea.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra punctului de vedere al comisiei, de respingere a propunerii. S-a Óncheiat votul.
Propunerea de respingere a fost adoptat„ cu 139 de voturi pentru, 68 Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri.
<chair narration>
#388576MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Da, nu s-a adoptat, ave˛i dreptate. E lege organic„. Cea precedent„ era ordinar„... deci 139 de voturi pentru, fa˛„ de 165.
Œn consecin˛„, propunerea se va Óntoarce la comisie, pentru a fi luat„ Ón dezbatere pe articole.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#38887010. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2006 privind suspendarea execut„rii silite a crean˛elor fiscale administrate de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ fa˛„ de Societatea Na˛ional„ Œmbun„t„˛iri Funciare.
Suntem Camer„ decizional„ ∫i suntem Ón prezen˛a unei legi ordinare.
- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu acest proiect.
Propunerea a fost adoptat„ cu 203 voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, 8 ab˛ineri.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#38933411. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 ∫i a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor.
Suntem Camer„ decizional„ ∫i suntem Ón prezen˛a unei legi organice.
- V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra acestui proiect.
- S-a Óncheiat procedura de vot.
S„ vedem rezultatul. Da. Proiectul nu a Óntrunit majoritatea necesar„ legilor organice, Óntrunind doar 114 voturi pentru, din cele 165 c‚t ar fi trebuit.
Se retrimite la comisie.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#38985812. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i
completarea Legii pomiculturii.
- Lege ordinar„.
- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i.
- S„ a∫tept„m rezultatul. S-a Óncheiat votul.
- Adoptat proiectul cu 212 voturi pentru, un vot contra
- ∫i dou„ ab˛ineri.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#39011613. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 29 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor.
- Lege ordinar„.
- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra acestui proiect.
S-a Óncheiat votul. S„ vedem rezultatul.
Adoptat cu 214 voturi pentru, niciun vot contra ∫i dou„ ab˛ineri.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#39042414. Proiectul de lege privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Interna˛ional Bucure∫ti—Otopeni.
Lege ordinar„.
- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra acestui proiect prin
- vot.
A fost adoptat proiectul cu 205 voturi pentru, 4 voturi contra ∫i o ab˛inere.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
1 discurs
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#391503îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201316]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 18/9.III.2007 con˛ine 68 de pagini.**
Pre˛ul: 17,00 lei
Œnchei prin a solicita pre∫edintelui, premierului ∫i liderilor partidelor parlamentare s„ realizeze un acord politic pentru servirea interesului na˛ional.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Cer domnului Bogdan Olteanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, s„ fac„ uz de toate prerogativele func˛iei ∫i s„ Óntreprind„ toate acele diligen˛e, ca ∫i Ón cazul Legii referendumului, astfel ca proiectul Legii lustra˛iei s„ fie pus pe ordinea de zi Ón procedur„ de urgen˛„. Este important ca aceast„ lege s„ Ónceap„ s„ produc„ efecte Ónainte de depunerea candidaturilor pentru Parlamentul European.
Sper c„ ∫i societatea civil„, jurnali∫tii ∫i moderatorii de talk-show-uri vor Óntreba zilnic unde este Legea lustra˛iei.
Astfel, prin efortul comun al tuturor celor care Ón mod sincer doresc adoptarea acestei legi, vom putea determina acea voin˛„ politic„ necesar„ Ón scopul Óndeplinirii acestui deziderat. Altfel, Ón continuare, vom vorbi... discu˛ii!
V„ mul˛umesc.
Degeaba vorbim despre alinierea la standardele Uniunii Europene Ón leg„tur„ cu teme la scar„ na˛ional„, dac„ acolo, Ón fa˛a ghi∫eului, ∫i de o parte, ∫i de alta, concet„˛eanul este pus Ón situa˛ia de a fi batjocorit ∫i Ónjosit, o dat„ ca beneficiar al unor drepturi, ∫i o dat„ ca slujba∫ la stat.
Nu trebuie s„ uit„m Óns„ ∫i de atitudinea profund batjocoritoare ∫i infatuat„ a unor func˛ionari publici care consider„ c„ sunt deasupra tuturor, doar fiindc„ cet„˛eanul rom‚n Ó∫i achit„ obliga˛iile financiare din pu˛inul pe care Ól are.
Dup„ Óntreg scandalul mediatizat al prezen˛ei pentru plata pensiei s-a g„sit o solu˛ie, ca de fiecare dat„ ∫i ca pentru fiecare problem„. Œntrebarea care ne vine tuturor Ón minte este de ce nu s-a analizat ra˛ional, din start, m„sura care a isterizat o ˛ar„ Óntreag„, pentru a fi aplicat„ corect ∫i cu bun-sim˛.
C„ aceast„ stranie situa˛ie nu este un caz unic o ∫tim cu to˛ii. Œncep‚nd de la plata taxelor ∫i impozitelor ∫i termin‚nd cu sistemul de eliberare a medicamentelor compensate, cet„˛eanul rom‚n, proasp„t integrat Ón familia european„, este supus batjocoririi, umilin˛ei, stresului ∫i oboselii prin cozile infernale la care este obligat s„ stea. Ce s-a schimbat fa˛„ de anii dinainte de 1989 Ón acest sens? Nimic! Cel mult obiectul numerelor de ordine ∫i al listelor de Ónscriere.
Foarte multe m„suri care vizeaz„ via˛a cet„˛eanului s-au luat ∫i se iau f„r„ a ˛ine seama de consecin˛e, fie pe termen scurt, fie pentru o perioad„ mai Óndelungat„. Nu este dificil de constatat c„ ∫i Ón aceast„ privin˛„ numeroase hot„r‚ri au urm„rit instituirea de reguli, de cele mai multe ori excesiv de birocratice, care s„ permit„ perpetuarea unor practici reprobabile ∫i care nu ˛in, Ón niciun caz, de interesele cet„˛eanului.
Extrem de grav este faptul c„ autorii m„surilor de drept contestate nu suport„ Ón niciun fel efectele lor. Remarca este valabil„ ∫i pentru situa˛iile Ón care eroarea se refer„ la indecizia sau lentoarea reac˛iilor care ∫ifoneaz„ destul de mult imaginea ∫i a∫a destul de p„tat„ a Rom‚niei Ón cadrul Uniunii Europene.
Este bine c„ Ón unele situa˛ii, destul de pu˛ine Óns„, se revine asupra m„surilor eronate ∫i se Óncearc„ repararea prejudiciilor. Dar, Ón majoritatea cazurilor, era vorba despre efecte previzibile, despre posibilitatea prevenirii respectivelor erori. Nu se mai pot accepta justific„ri pentru astfel de grave derapaje manageriale, mai ales pentru raporturile dintre cet„˛ean ∫i autorit„˛i. A venit vremea s„ ne revenim, adic„ s„ ajungem la maturitatea ∫i Ón˛elepciunea aplic„rii deciziilor na˛ionale care s„ nu provoace crize ∫i derapaje at‚t sociale, c‚t ∫i economice.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Este bine-venit controlul privind activitatea ocoalelor silvice, indiferent de structuri, de stat sau private.
Este necesar s„ fie pedepsi˛i, conform legii, cei care nu respect„ regimul silvic ∫i au Ónc„lcat, infrac˛ional sau contraven˛ional, legea, Óns„ nu se poate admite ocrotirea acelor structuri de stat care au contribuit la defri∫area unei zone Óntregi ∫i s„ fie popularizat„ numai ilegalitatea brigadierului.
Regimul silvic impune obliga˛ia cuprinderii Fondului forestier na˛ional Ón administra˛ii silvice autorizate.
Cum a permis Regia Na˛ional„ a P„durilor s„ se retrag„ administra˛ia silvic„ de stat, dup„ ce a contribuit la dezgolirea zonei de p„duri?
Prin acest act, oare conduc„torii Regiei Na˛ionale a P„durilor ∫i ai Direc˛iei Silvice Harghita ∫i-au recunoscut neputin˛a generat„ de complicitatea organelor silvice la aceste furturi, pierz‚nd-∫i, astfel, autoritatea?
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
Dup„ 1 ianuarie 2007, Rom‚nia european„ este supus„ unui atac dur Óntre institu˛iile statului, mai acerb ca niciodat„. S-au intensificat atacurile dure, cuvintele grele, de multe ori f„r„ acoperire, jignirile pe fa˛„ aduse de unii politicieni care nu sunt con∫tien˛i c‚t de mult r„u pot face acestei ˛„ri∫oare numit„ Rom‚nia.
Pre∫edin˛ia atac„ Guvernul, Parlamentul atac„ mini∫trii, urmeaz„ atacul la Pre∫edin˛ie din partea Parlamentului ∫i uite-a∫a, f„r„ s„ ne g‚ndim la consecin˛e, Ón loc s„ muncim, s„ dovedim cu adev„rat c„ suntem buni, Ón Europa, noi oferim rom‚nilor un circ pe cinste, c„ bie˛ii
aleg„tori nu ∫tiu ce s„ mai cread„, cine ∫i c‚nd are dreptate.
Oare chiar at‚t de mult s-a degradat clasa politic„? Nu, eu nu cred, este vorba despre ni∫te orgolii r„nite ale unora ∫i de dragul jocului de imagine al unora care doresc doar s„ mai creasc„ Ón ochii electoratului, s„-∫i majoreze procentele, se duce o campanie de denigrare a unor persoane, se arunc„ cu noroi din toate p„r˛ile ∫i Ón toat„ lumea.
Domnilor pre∫edinte, premier ∫i parlamentari,
Opri˛i acest circ ieftin care nu duce la nimic bun! Vom ajunge Ón Europa oaia neagr„, o ras„ de nebuni care Ón loc s„ munceasc„ fac circ Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului!
Rom‚nia va fi o ˛ar„ cotizant„ la Uniunea European„ ∫i nu va beneficia de fonduri structurale de dezvoltare, pentru c„, Ón loc s„ ne folosim mintea la proiecte ∫i strategii, ne g‚ndim cum s„-l atac„m pe fostul coleg sau pe cei din opozi˛ie, sau pe cei de la putere.
A venit ziua c‚nd toate for˛ele politice implicate Ón acest scandal monstruos trebuie s„-∫i revizuiasc„ atitudinea ∫i s„ Ónceteze odat„ pentru totdeauna aceast„ mascarad„ politic„.
Domnule pre∫edinte, l„sa˛i Ón pace Guvernul s„ munceasc„ pentru popula˛ia Rom‚niei!
Domnilor parlamentari, l„sa˛i Ón pace mini∫trii s„-∫i desf„∫oare activitatea Ón lini∫te ∫i haide˛i s„ ne canaliz„m for˛ele asupra temelor care sunt nef„cute ∫i asupra cet„˛enilor care ne-au dat votul Ón 2004!
Cum crede˛i c„ ve˛i mai avea curajul Ón 2008 s„ v„ prezenta˛i Ón fa˛a electoratului?! Nu crede˛i c„ judecata lui va fi dur„ pentru ceea ce se ofer„ electoratului Ón aceast„ legislatur„, at‚t de putere, c‚t ∫i de opozi˛ie?
Cred c„ acest semnal venit chiar din partea unui parlamentar o s„ fie auzit de cei care sunt viza˛i ∫i o s„ dovedim c„ Rom‚nia are o clas„ politic„ matur„, care poate s„ se mobilizeze ∫i s„ dovedeasc„ faptul c„ reprezint„ cu cinste poporul rom‚n.
V„ mul˛umesc.
Comisiile de evaluare nu pot garanta calitatea pentru c„ nu sunt stabilite pe criterii profesionale.
Domnule ministru,
Nu ar fi bine s„ se renun˛e la confiden˛ialitatea evalu„rii, iar numele evaluatorilor s„ apar„ scrise pe manuale?
Œn unele manuale, textele ˛in mai mult de limbajul cotidian dec‚t de cel academic. Licita˛iile de manuale au devenit ni∫te simple caricaturi. De vin„ pentru rezultatul licita˛iei din 2006 este îtic„loasa“ guvernare pesedist„, care a l„sat Ón bra˛ele feciorelnicei echipe instalate la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii o bomb„ cu efect Ónt‚rziat, adic„ organizarea defectuoas„ a licita˛iilor.
Editurile fac echilibristic„ de pre˛uri Ón detrimentul calit„˛ii sau chiar dumping. Miza o reprezint„ circa 7 milioane de euro sau existen˛a rom‚nilor ca popor?!
Pentru a dovedi dispre˛ul fa˛„ de banul public ∫i reaua-voin˛„ a ministrului H„rd„u, presa a eviden˛iat diferen˛ele de pre˛ dintre costul real al microbuzelor ∫colare ∫i cel pl„tit de Ministerul Educa˛iei, diferen˛e Óntre 1.000 ∫i 8.000 euro. Un calcul simplu probeaz„ dispari˛ia din buzunarele contribuabililor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, ale elevilor a unei sume de 2 milioane euro pentru cele 500 de microbuze.
De asemenea, modul de achizi˛ionare a dot„rilor pentru laboratoarele de fizic„, chimie, biologie ∫i a cabinetelor psihopedagogice a fost Ónc„ o cale de a ∫p„gui banul public ∫i de la b„ncile europene.
Stima˛i colegi,
Cele c‚teva aspecte prezentate mai sus arat„ c„, de∫i societatea rom‚neasc„ se confrunt„ cu tot mai multe fenomene negative care decurg din deficitul de educa˛ie, Guvernul îportocaliu“, prin Ministerul Educa˛iei, este din ce Ón ce mai pu˛in preocupat de solu˛ionarea problemelor complexe specifice Ónv„˛„m‚ntului.
Cei de la putere continu„ Ón mar∫ for˛at devalizarea banului public. Vigoarea ∫i dinamismul promis ∫i garantat de Pre∫edintele B„sescu ∫i Guvernul T„riceanu prin flutura∫ii introdu∫i Ón cutiile po∫tale ale cet„˛enilor s-au dovedit a fi o iluzie.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 fabul„, Óns„ acum vorbim despre imaginea cu care vom ie∫i Ón Uniunea European„, Óncerc‚nd s„ o schimb„m pe cea existent„. Spirit, Ónseamn„ Ón limba rom‚n„ ∫i îglum„, anecdot„, banc“, deci banc fabulos, dar Ón limba englez„ Ónseamn„ ∫i b„utur„ alcoolic„ tare. Din acest considerent, am putea l„sa, poate, unor alte ˛„ri consumatoare de t„rii bucuria folosirii acestui concept.
Se spune c„ acest concept a fost elaborat dup„ evaluarea, Ómpreun„ cu misiunile diplomatice ale Rom‚niei, a percep˛iei ˛„rii Ón unele state europene, evalu„rii unor evenimente culturale ∫i studierii exemplelor statelor care au aderat anterior la U.E. Concluzia acestor evalu„ri a condus la a defini conceptul îfabulospirit“ — ˛ar„ cu oameni care au un spirit fabulos, bucur‚ndu-se de via˛„, av‚nd multe de oferit familiei europene. A∫a cum este la mod„ acum, am aflat despre acest îconcept“ din pres„ ∫i oric‚t am Óncercat s„ g„sesc informa˛ii pe site-ul ministerului, nu am reu∫it.
Tot presa sublinia c„ unele dintre motiva˛iile care au stat la baza definirii acestui concept ar fi faptul c„ alte state au caracteristici definitorii, care le promoveaz„ peste hotare. De exemplu, c„ englezii sunt conservatori. Englezii, oric‚t de libertini ar fi acum, au fost ani de-a r‚ndul conservatori, Ón îizolarea“ lor. Se mai spune c„ italienii sunt vorb„re˛i, iar nem˛ii sunt ingineri. Gula∫ul este recunoscut pentru unguri, iar m„slinele te duc cu g‚ndul la greci.
De asemenea, s-a dorit a se evita plagiatul temelor alese de alte ˛„ri membre. Polonia s-a prezentat Ón fa˛a Uniunii Europene ca o ˛ar„ unde exist„ oportunit„˛i de afaceri ∫i avantaje financiare, Cehia ∫i-a prezentat ˛ara ca pe un loc lini∫tit, unde dore∫ti s„ Ó˛i petreci concediile, Ungaria a Óncercat mai multe variante, pornind de la a prezenta ˛ara ca loc al minunilor ∫i comorilor naturale, trec‚nd prin talentul de a primi oaspe˛i, ajung‚nd la îU∫i deschise. Inimi deschise. Min˛i deschise.“
™i, nu Ón ultimul r‚nd, s-a dorit evitarea imaginii cu sarmalele ∫i cu m„m„ligu˛a, pentru c„ nu d„dea bine peste restul de imagini existente deja Óntre vecini, cum c„ am fi s„raci ∫i nem‚nca˛i.
Totu∫i, stima˛i colegi, nu s-a g„sit nimic relevant, nimic care s„ caracterizeze aceast„ ˛ar„ considerat„ bogat„ ∫i frumoas„ Ón perioada interbelic„, care s„ caracterizeze acest popor cu adev„rat bogat Ón spirit, bun ∫i primitor, cald ∫i Óndur„tor, dec‚t acest termen de îfabulospirit“?!
M.A.E. propune ca aceast„ campanie s„ fie sus˛inut„ printr-un concept care s„ cuprind„: o campanie de print/pres„ scris„ ∫i _outdoor_ interna˛ional; campanie de televiziune; evenimente _indoor_ ∫i _outdoor_ ; un concert live de mare anvergur„. Toate acestea vor Ónsemna bani. A∫ dori ca ace∫ti bani s„ se cheltuiasc„ cu folos ∫i imaginea rom‚nilor s„ fie cu adev„rat ar„tat„ Europei. A∫ dori s„ nu vedem Ón aceast„ campanie iele, Dracula, oameni cu pahare Ón m‚n„, d‚nd noroc ∫i chefuind. Avem, facem ∫i putem mult mai mult ∫i ar fi p„cat s„ banaliz„m totul.
Consider c„ ministerul ar fi putut face un apel c„tre rom‚ni, c„tre creativii din Rom‚nia — cei caracteriza˛i de fabulospiritul specific — ∫i s„ organizeze un concurs de proiecte pentru definirea conceptului care s„ prezinte Rom‚nia Ón fa˛a Uniunii Europene. Se putea organiza acest lucru cu concursul televiziunii na˛ionale ∫i se putea transforma totul Óntr-un _show_ mediatic, care ar fi dat ∫i _feed-back_ -ul poporului pe care ministerul se preg„te∫te s„ Ól caracterizeze a∫a.
Deschid acum aceast„ provocare tuturor celor care au p„reri, au Ón minte un concept despre cum ar putea fi reprezenta˛i rom‚nii ∫i Rom‚nia Ón fa˛a Europei ∫i Ói invit pe to˛i s„ trimit„ conceptele lor alternative pe adresa îromania@andrianmihei.ro“, a∫a cum Ungaria a Óncercat mai multe idei, poate una dintre acestea — ∫i v„ asigur c„ toate vor fi apreciate cu aten˛ia cuvenit„ — va putea constitui alternativa pentru o imagine constructiv„, lipsit„ de arogan˛„, a tuturor adev„ra˛ilor rom‚ni din aceast„ ˛ar„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 au ob˛inut cet„˛enia rom‚n„ ∫i c„rora nu li s-a interzis niciun drept.
Nu este pentru prima oar„ c‚nd pre∫edintele Voronin critic„ Rom‚nia ∫i institu˛iile statului nostru. V„ reamintesc faptul c„ Ón luna octombrie a anului trecut, acesta declara: îCineva dore∫te s„ ne urce Ón trenul lor, s„ ne duc„ Ón Europa, s„ ne impun„ cu de-a sila denumirea limbii noastre materne, s„ ne spun„ c„ istoria noastr„ nu-i a noastr„, ci-i cu totul alta!“.
Nimeni nu dore∫te acest lucru, domnule Voronin! Nimeni nu vrea s„ v„ impun„ ceva. Dac„ vreodat„ se va Ómplini visul str„bunilor no∫tri comuni de a exista o Rom‚nie unit„, acest lucru se va Ónt‚mpla prin voin˛a cet„˛enilor din Republica Moldova. Ei sunt cei care v„ vor impune ceva.
S-au aruncat acuze grave ∫i la adresa fostului ministru de externe, R„zvan Ungureanu. Domnia Sa a fost pus la zid pentru o presupus„ declara˛ie Ón care sus˛inea c„ cet„˛enia rom‚n„ este un privilegiu, nu un drept. Total neadev„rat!
Pentru acele persoane care denigreaz„ institu˛iile statului nostru independent ∫i suveran, care jignesc poporul rom‚n, cet„˛enia rom‚n„ poate fi considerat„ un privilegiu, nu un drept. Iar acest lucru Ól declar at‚t Ón limba rom‚n„, c‚t ∫i Ón limba moldoveneasc„. V„ mul˛umesc.
Nu cred c„ trebuie s„ mai ar„t c„ U.D.M.R., Consiliul Na˛ional Secuiesc (C.N.S.), Uniunea Civic„ Maghiar„ (U.C.M.), Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania (C.N.M.T.) ∫i, de ce nu, chiar Biserica Reformat„ Óncalc„ grosolan toate aceste legi.
Deci legi avem, dar cine le aplic„?
V„z‚nd c„ p‚n„ acum statul rom‚n a Ónchis ochii sau s-a l„sat legat la ochi ca s„ nu vad„, cei enumera˛i mai sus au trecut la continuarea îreferendumului“ ∫i Ón zona de sud a jude˛ului Harghita, Ón zona Miercurea-Ciuc, urm‚nd ca, dup„ congresul U.D.M.R., la 15 martie s„ declare autonomia f nutului Secuiesc!
Cred c„ ministrul de interne ∫i procurorul general al Rom‚niei ar trebui s„ fie audia˛i Ón Parlament Ón leg„tur„ cu aceste ac˛iuni antistatale ale U.D.M.R. ∫i ale celorlalte organiza˛ii amintite, dup„ cum cei care au mers cu urna din cas„ Ón cas„, precum ∫i to˛i cei implica˛i ar trebui s„ fie chema˛i la Parchet pentru a declara ce anume au urm„rit, fiindc„, orice s-ar spune, fiecare ac˛iune a unui om normal are un scop.
Subliniez c„ ac˛iunea lor nu este deloc Ónt‚mpl„toare. Referendumul a vrut s„ dovedeasc„ c„ autonomia nu este abera˛ia unor grupuri sau a unor politicieni care vor s„-∫i fac„ capital politic, ci faptul c„ secuii doresc autonomie. Este ca ∫i cum ai l„sa pe cineva s„ intre Óntr-o cas„ ca s„ fure, de∫i Ói atragi aten˛ia c„ nu este voie, sau, cu alte cuvinte, bagi lupul Ón st‚n„ ∫i Ói spui c„ nu are voie s„ m„n‚nce oile! Pentru c„, de fapt, Ón acest caz, acesta este adev„rul.
Deci, de fapt, problema nu este a lor, ci a autorit„˛ilor, de la pre∫edinte, prim-ministru ∫i p‚n„ la prefec˛i, care s-au f„cut c„ nu observ„ un act de tr„dare na˛ional„, au aplicat politica stru˛ului ∫i astfel au devenit complici. Rezultatele ob˛inute vor fi folosite la momentul potrivit, spun‚ndu-se c„ referendumul nu a fost recunoscut de autorit„˛ile rom‚ne, fiindc„ acestea nu sunt democratice ∫i europene, îde∫i se pare c„ Ón Europa, autonomia este solu˛ia cea mai pa∫nic„ ∫i rezonabil„ pentru solu˛ionarea problemelor minorit„˛ilor. Iar dac„ este bun pentru Europa, de ce s„ nu fie bun ∫i pentru noi(?!)“ V„ place modul de exprimare?
C‚t prive∫te U.D.M.R.-ul, de∫i spune c„ nu este de acord cu referendumul, lupt„ mai departe pentru autonomia teritorial„ secuiasc„ pe baz„ etnic„, pentru c„ prevede Ón programul s„u politic ob˛inerea celor trei autonomii: personal„, cultural„ ∫i teritorial„. El nu se dezice de atitudinea sa antirom‚neasc„ ∫i ilegal„!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Se spune c„ autonomia secuiasc„ este o autonomie a s„racilor, jude˛ele Covasna ∫i Harghita fiind printre cele mai s„race din ˛ar„. Dar cum va fi folosit„ ea? Dac„ statul rom‚n nu le va acorda banii pe care Ói vor solicita, l„s‚ndu-i s„ se gospod„reasc„ singuri, cine se va implica s„-i ajute? Nu cumva Ungaria? Doar pre∫edintele Ungariei a fost de cur‚nd la noi Ón ˛ar„ ∫i a promis c„ se va Óntoarce peste circa o lun„ pentru a vizita f nutul Secuiesc, altfel spus, î˛ara-mam„ din interior“ (Ungaria fiind î˛ara-mam„ din exterior“), pe care se pot sprijini maghiarii care tr„iesc Ón minoritate Ón diversele zone ale Transilvaniei.
De aceea, clasa politic„ rom‚neasc„ trebuie s„-∫i asume f„r„ complexe contracararea tuturor tensiunilor generate de politicienii de la Budapesta.
Rom‚ni, vigilen˛„ permanent„ maxim„!
V„ mul˛umesc.
Prin urmare, Ói solicit doamnei ministru al justi˛iei fie s„ Ónainteze Parlamentului, Ón cel mai scurt timp posibil, o propunere de Cod civil, cea promis„ acum un an ∫i jum„tate, fie s„ fie reluate dezbaterile pe fond asupra proiectului de Cod civil existent la Comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
Pre∫edintele nedisimulat Traian B„sescu utilizeaz„, de regul„, un multiplu al acestuia: îpolobocul“.
Œncerc s„-l scuz, totu∫i, pe domnul Boc ∫i s„ cred c„ n-a vrut s„ spun„ c„ devine agronom, ci agrognom. Dac„ a∫a stau lucrurile, Ól iert„m ∫i de alte p„cate! Stima˛i colegi,
Prin tainice meandre evolutive, termenul îagronom“ are o termina˛ie pe deplin meritat„ — OM. Porni˛i de la aceast„ observa˛ie, domnule subpre∫edinte!
Post-scriptum. ™i pentru c„ tot am efectuat ∫i un excurs metrologic, unitatea de m„sur„ a corup˛iei portocalii prin care îbanii publici“ devin îbani politici“ este îvaliza“, cu submultiplul s„u îsaco∫a“.
V„ mul˛umesc.
Cred c„ nu avem nevoie de niciun referendum pentru a da o lege pe care, cu nesemnificative excep˛ii, toat„ lumea o dore∫te votat„, Ón cel mai scurt timp posibil, ∫i de P.N.L., ∫i de P.S.D., ∫i de P.C., ∫i de reprezentan˛ii minorit„˛ilor na˛ionale altele dec‚t cea maghiar„, iar de la exprimarea noii op˛iuni a pre∫edintelui B„sescu ∫i de P.D., precum ∫i de demnitari, Ón frunte cu pre∫edintele Rom‚niei, ∫i de popor, Ón frunte cu societatea civil„.
Œn schimb, Ón condi˛iile absenteismului de la vot ∫i ˛in‚nd cont de prevederile actualei Legi a referendumului, exist„ un pericol major care p‚nde∫te din spatele ie∫irii la ramp„ a pre∫edintelui Traian B„sescu.
Exist„ riscul ca referendumul s„ fie anulat Ón cazul Ón care nu se vor prezenta la el minimum 9 milioane de cet„˛eni dintre cei Ónscri∫i pe listele electorale permanente. Œn aceast„ situa˛ie, devine limpede c„ orice Óncercare de a promova Ón Parlament vreun proiect de lege pentru introducerea sistemului de vot uninominal ar deveni imposibil„ Ón actuala legislatur„, iar alegerile din 2008 se vor ˛ine la fel ca ∫i p‚n„ acum.
Iat„ pericolul mortal ce p‚nde∫te din spatele a∫a-ziselor bune inten˛ii cu care pre∫edintele Traian B„sescu ∫i-a pavat drumul demersului s„u Ón vederea adopt„rii votului uninominal. Sper c„ nu vom c„dea Ón aceast„ capcan„ a unui referendum inutil ∫i periculos.
Spuneam la Ónceput c„ u∫a la care vrea s„ bat„ domnul Traian B„sescu este larg deschis„. Prima op˛iune pe care o ai Ón fa˛a unei u∫i larg deschise este, pur ∫i simplu, s„ intri. Cea de a doua op˛iune este s„ Ónchizi u∫a. Sper c„ nu vom ajunge Ón aceast„ din urm„ situa˛ie, Ón mod ironic sau nu, tocmai din pricina domnului pre∫edinte al Rom‚niei.
Mul˛umesc.
Campania de vaccinare antipestoas„ se deruleaz„ Ón perioada 1 decembrie 2006—31 decembrie 2007. Aceasta decurge conform programului Ón jude˛ul Bac„u. Din cele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 aproximativ 94.000 de porcine de peste dou„ luni, condi˛ie necesar„ vaccin„rii, aproximativ 20.000 au fost vaccinate pentru prima dat„. Restul de porcine urmeaz„ a fi vaccinate Ón decursul urm„toarelor dou„ luni. A doua vaccinare se va desf„∫ura Ón intervalul mai—decembrie 2007.
Interzicerea comercializ„rii c„rnii de porc Ón Uniunea European„ Ónseamn„ o lovitur„ dur„ adus„ economiei rom‚ne∫ti. Speciali∫tii din domeniul industriei c„rnii estimeaz„ pierderi anuale de 700—800 milioane de euro. Nu este vorba doar de pierderi materiale, ci ∫i sociale: locuri de munc„ desfiin˛ate ∫i pie˛e externe pierdute.
Este prin urmare imperios necesar„ g„sirea unei solu˛ii viabile la nivelul Ministerului Agriculturii pentru ca acest segment deosebit de important al economiei na˛ionale s„ nu devin„ istorie.
V„ mul˛umesc.
Dreptul la opinie ∫i exprimarea sa prin forme democratice este una dintre libert„˛ile fundamentale constitu˛ionale (art. 30 din Constitu˛ia Rom‚niei), cu at‚t mai mult cu c‚t referendumul intern are un fundament informativ solid ∫i concret: cele dou„ ini˛iative legislative detaliate privind acest statut special al regiunii f nutului Secuiesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Stima˛i colegi,
™tim cu to˛ii c„ un referendum intern nu are putere juridic„ ∫i nu impune nicio obligativitate institu˛iilor statului.
Totu∫i, exprimarea voin˛ei populare Ón propor˛ie at‚t de cov‚r∫itoare, peste 90%, are putere moral„ ∫i politic„ ∫i trebuie s„ v„ dea de g‚ndit, cel pu˛in pentru a v„ apleca mai atent ∫i cu empatie asupra subiectului.
Solu˛ia poate veni sub forma unui aranjament politic, juridic ∫i administrativ punctual, numai pentru aceast„ regiune, dar la fel de bine poate face parte integrant„ a unei ample reforme administrativ-teritoriale, pe baza ∫i Ón spiritul regionalismului asimetric.
V„ cerem parteneriatul la acest proiect, din convingerea c„ normalizarea reac˛iei majoritate— minoritate este un obiectiv comun ∫i convergent cu interesul na˛ional.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Umilin˛a care ni se impune prin pretinderea de vize de c„tre Spania Ón continuare trebuia clar s„ determine pozi˛ia oficial„ a statului rom‚n ∫i nu am v„zut nimic la acest nivel.
A trebuit s„ se ia pozi˛ie de c„tre societatea civil„ ∫i pres„. Dac„ Ón continuare protec˛ia rom‚nilor va fi l„sat„ pe ultimul loc, vom fi considera˛i o na˛ie care u∫or poate fi manevrat„, pentru care nu va exista respect.
Dorim comportament egal pentru cei care ne respect„ ∫i pozi˛ia oficial„ pentru cei care ignor„ statul rom‚n, de la 1 ianuarie 2007, motiv pentru care Guvernul Rom‚niei s„ ofere explica˛ii, pentru c„ altfel vom cere o comisie care s„ analizeze modul de implicare a acestuia Ón protejarea drepturilor lucr„torilor rom‚ni ∫i eliminarea oric„rei discrimin„ri legate de viz„.
Œn sf‚r∫it, Olli Rehn, comisarul european pentru integrare spunea, Ónc„ din 13 iunie 2005: îVreau s-o felicit pe Monica Macovei pentru integritatea ∫i hot„r‚rea cu care continu„ reformele“.
Ministrul Monica Macovei ∫i-a asumat con∫tient r„zboiul cu mafia din Rom‚nia, o construc˛ie tentacular„, cu ramifica˛ii Ón zona economic„, politic„, judiciar„ ∫i Ón mass-media, o construc˛ie mafiot„, care a lucrat aproape 15 ani f„r„ ru∫ine, f„r„ teama de consecin˛e, Óntr-un dispre˛ total fa˛„ de lege ∫i cet„˛ean, cu acordul ∫i sprijinul total al autorit„˛ilor pe care le controla ∫i le impunea politic, f„r„ niciun fel de probleme. O asemenea construc˛ie mafiot„ nu putea r„m‚ne indiferent„ la atacul direct ∫i extrem de hot„r‚t al ministrului justi˛iei, atac perfect legitimat de voin˛a electoratului din 2004 de a sus˛ine ideea de îDreptate ∫i Adev„r“ ∫i de cerin˛ele Uniunii Europene.
Doamna Monica Macovei a reu∫it s„-∫i atrag„ ura multor parlamentari, sus˛in‚nd Óntru totul politica pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, pe cel pu˛in dou„ direc˛ii: eliminarea oric„ror influen˛e politice asupra actului de justi˛ie ∫i scoaterea la iveal„ a marilor averi construite pe c„i ilegale de potenta˛ii politici ai momentului.
Toat„ lumea Ó∫i aduce aminte de eforturile uria∫e depuse de parlamentarii P.S.D., P.C. ∫i P.R.M. de blocare ∫i de schingiuire a Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, institu˛ie agreat„ ∫i sus˛inut„ de oficialii europeni ∫i de opinia public„ rom‚neasc„, singura Ón m„sur„ s„ determine declararea corect„ a averilor de˛inute de demnitari, dar ∫i controlul acestora, Ón m„sura Ón care se constat„ c„ declara˛iile nu sunt conforme cu realitatea.
Teama c„ ∫i alte persoane implicate Ón acte de corup˛ie ar putea fi puse sub acuzare, gener‚nd pierderi ireparabile îsistemului tic„lo∫it“, a declan∫at ac˛iunea de eliminare a ministrului justi˛iei. La numai 40 de zile de la aderarea la Uniunea European„, coali˛ia parlamentar„
antireform„ Ón justi˛ie, av‚nd ca ini˛iator cel mai nociv, mai iresponsabil ∫i mai imoral partid din Rom‚nia ultimilor o sut„ de ani, îPartidule˛ul“ Conservator, a ini˛iat, promovat ∫i adoptat o mo˛iune simpl„, evident, cu sprijinul fra˛ilor parlamentari P.S.D. ∫i P.R.M.
Ac˛iunea lor, evident catastrofal„ pentru Rom‚nia, a fost taxat„ ∫i sanc˛ionat„ cu severitate de doamna Susanne Kastner, vicepre∫edintele Bundestagului german, care spunea urm„torul lucru: îVotul de neÓncredere la adresa ministrului rom‚n al justi˛iei, Monica Macovei, este de neÓn˛eles. Asemenea ac˛iuni iresponsabile ar putea determina intrarea Ón vigoare, Ón ultima clip„, Ón iunie 2007, a clauzelor de salvgardare“.
Partidul Democrat sus˛ine f„r„ rezerv„ atitudinea, demersurile ∫i politica de reforme Ón justi˛ie a ministrului Monica Macovei.
Partidul Democrat cere ∫i partenerilor de guvernare, Ón primul r‚nd primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i Partidului Na˛ional Liberal, s„ sus˛in„, Ón continuare, pe ministrul justi˛iei, Ón sensul transpunerii Ón practic„ a ideii de îDreptate ∫i Adev„r“.
V„ mul˛umesc.
Sub domnul Nicol„escu, asigur„rile de s„n„tate nu Ó˛i asigur„ s„n„tatea. Contribu˛iile fiec„ruia dintre noi sunt, de fapt, numai d„ri pentru actualul Guvern, care s„ asigure supravie˛uirea unui sistem prost gestionat.
De fapt, domnul Nicol„escu este principalul risc pentru s„n„tatea acestei na˛iuni. Domnia Sa a introdus o politic„ liberal„ dur„ Ón sistemul de s„n„tate, care limiteaz„ dreptul la s„n„tate pentru contribuabilul de r‚nd. Domnia Sa este economist ∫i urm„re∫te probabil calculul contabil rece ∫i eficient. Rom‚nia are nevoie, Óns„, de un ministru care s„ urm„reasc„ s„n„tatea rom‚nilor, la care nu putem renun˛a pentru criterii de eficien˛„ economic„.
Este trist ∫i regretabil ceea ce ni se Ónt‚mpl„, Ón condi˛iile Ón care popula˛ia Rom‚niei este din ce Ón ce mai bolnav„, mai stresat„, mai pu˛in educat„ pentru p„strarea s„n„t„˛ii!
Œn total, tratatul a fost semnat de 141 de ˛„ri, dintre care 30 puternic industrializate, Óns„ nu ∫i de c„tre S.U.A. ∫i Australia, care au apreciat c„ protocolul le-ar Ómpov„ra prea tare economiile. De altfel, pre∫edintele George W. Bush ∫i-a exprimat public Óndoiala fa˛„ de cercet„rile privind Ónc„lzirea global„, Ón ciuda opiniei cvasiunanime a cercet„torilor care au pus Ón eviden˛„ acest fenomen Óngrijor„tor.
Rom‚nia s-a angajat, prin capitolul 22 al Tratatului de aderare la Uniunea European„, s„ duc„ o politic„ activ„ de reducere a polu„rii ∫i de protejare a mediului. O parte dintre angajamentele asumate au fost Óndeplinite, iar o parte sunt Ón curs de realizare. De altfel, Guvernul T„riceanu a dat o importan˛„ deosebit„ acestui domeniu, fapt demonstrat de capitolul 18 din Programul de guvernare.
Se poate observa Óns„ c„ Rom‚nia are Ónc„ numeroase probleme Ón ceea ce prive∫te aplicarea politicilor de mediu. Ministerul Mediului ∫i Ón general autorit„˛ile competente Ónc„ nu pot stopa fenomenul defri∫„rilor ilegale, Ónc„ nu pot avea un control total asupra Óntreprinderilor care lucreaz„ cu substan˛e toxice,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Ónc„ nu Ói pot convinge pe fermieri s„ foloseasc„ Óntr-o propor˛ie mai mare Óngr„∫„mintele naturale Ón locul celor chimice.
Efectele acestor insuccese le putem vedea Ón fiecare zi: inunda˛ii teribile, secete prelungite, calitate sc„zut„ a alimentelor pe care le consum„m. ™i acestea sunt doar c‚teva dintre problemele pe care trebuie s„ le avem Ón vedere.
Œn plus, consider c„ autorit„˛ile ce au responsabilit„˛i Ón a stabili politica de mediu Ón Rom‚nia trebuie s„ devin„ mult mai active Ón context european ∫i mondial ∫i s„ vin„ cu solu˛ii la problemele globale, care au repercusiuni c‚t se poate de evidente ∫i Ón Rom‚nia.
Nu putem s„ ne limit„m Ón a Óncerca s„ rezolv„m doar problemele de mediu pe care le avem Ón ˛ar„, ci trebuie s„ Óncerc„m s„ ne lu„m Ón serios rolul pe care Ól avem Ón cadrul Uniunii Europene. Sunt convins c„ o astfel de abordare poate avea o Ónsemn„tate Ón cadrul proceselor globale legate de stabilirea politicilor de protec˛ie a mediului, iar de reu∫ita unui astfel de demers depinde Ón mare m„sur„ modul Ón care va ar„ta viitorul nostru ∫i felul Ón care vor tr„i genera˛iile viitoare.
™i cine ar putea spune c„ refacerea ˛„rii Ón grani˛ele ei fire∫ti, acelea din 1918, nu ar putea fi un act de dreptate? Am pierdut prilejul favorabil din 1990, dar dreptul nostru r„m‚ne Óntreg, ∫i prilejuri vor mai fi.
A∫adar, s„ avem Ón vedere ˛elurile noastre imediate, s„ ne lupt„m pentru atingerea lor, dar s„ nu uit„m c„ exist„ ni∫te ˛eluri majore, situate deasupra intereselor unei singure genera˛ii, atingerea lor fiind o obliga˛ie, prima obliga˛ie a Óntregii na˛iuni rom‚ne.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Este momentul s„ Óncerc„m s„ uit„m acest trecut ∫i s„ dovedim c„ suntem ∫i putem fi ni∫te buni alia˛i, cel pu˛in moral, dac„ nu material. Pentru c„ sprijinul rom‚nesc Ón Irak este mai mult moral dec‚t material ∫i nu dovede∫te dec‚t apartenen˛a noastr„ la o alian˛„, nu o interven˛ie militar„ propriu-zis„. S„ nu uit„m c„ orice nerespectare a unor angajamente ast„zi poate avea urm„ri politice m‚ine, ∫i noi vom fi cei responsabili pentru asta.
P‚n„ una-alta, mult visatul referendum, laitmotiv preziden˛ial Ónc„ de la Ónsc„unare, a luat sf‚r∫it. Referendumul a r„mas o vorb„ goal„ Ón Constitu˛ie ∫i Ón mintea unora dintre noi.
S„ fi fost acesta g‚ndul dorit ∫i nerostit al Marelui Timonier?
V„ mul˛umesc.
La nivelul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ar trebui s„ existe un plan pentru perioada urm„toare care s„ vizeze cre∫teri ale punctului de pensie, rezolvarea problemelor privitoare la lipsa documentelor justificative necesare calcul„rii punctului de pensie ∫i la cre∫terea pe ansamblu a calit„˛ii vie˛ii acestei categorii sociale.
Bine c„ mai au loc astfel de scene, pentru c„, Ón caz contrar, toate aceste lucruri r„m‚neau cunoscute doar la nivelul... mesei t„cerii! Sunt convins c„ acela∫i sentiment de jen„ care m-a Óncercat l-a avut oricare dintre telespectatorii postului public.
De mai bine de jum„tate de an at‚t pre∫edintele, c‚t ∫i premierul fac schimb de replici dure, fiecare acuz„ pe fiecare, adesea cu formul„ri concrete, dar f„r„ niciun folos. Din p„cate, nu vedem nicio anchet„ finalizat„ Ón leg„tur„ cu vreuna dintre aceste mari infrac˛iuni date Ón vileag! Interven˛ii de genul celor ale pre∫edintelui Traian B„sescu Ón cazul ALRO ar genera automat, Óntr-o ˛ar„ normal„, o anchet„ a autorit„˛ilor! Chiar ∫i acum, dup„ ce s-a aruncat de la v‚rful piramidei politice cu valize de milioane de euro, D.N.A. a Óncercat s„ se fofileze, invoc‚nd agenda sa serioas„, Ón care nu Óncap _talkshow_ -urile, pentru a justifica de ce nu Óntreprinde o cercetare penal„ privind faptele dezv„luite de Pre∫edintele Rom‚niei, primul-ministru sau fostul ministru al economiei.
Œn mod normal, toate aceste acuze grave ar fi trebuit verificate ∫i, dac„ ele se dovedesc fondate, protagoni∫tii piesei ar trebui s„ fie pu∫i sub acuzare, pentru c„, indiferent de func˛ia ocupat„, totu∫i nimeni nu este mai presus de lege!
A∫a st‚nd lucrurile, este destul de clar c„ ie∫irea din impasul politic Ón care s-a ajuns are o singur„ solu˛ie:
revizuirea Constitu˛iei, pentru a stabili limpede care sunt grani˛ele puterii Ón Rom‚nia, c„ci actualmente se pare c„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat a disp„rut cu des„v‚r∫ire sau chiar a c„zut Ón desuetudine, din cauza lipsei aplic„rii lui! F„r„ o reconfigurare a ariilor de competen˛„ executiv„, vom asista Ón continuare la acest spectacol Ónfior„tor Ón care fiecare se amestec„ Ón treburile celuilalt, Ón care nimeni nu controleaz„ pe nimeni, dar to˛i se bat Ón orgolii.
Cantitatea de adev„r pe care o promite Traian B„sescu cu ocazia fiec„rei interven˛ii pe posturile de televiziune ∫i Ón ziare este direct propor˛ional„ cu minciuna politic„ pe care este obi∫nuit s„ o practice _._ Toate aceste afirma˛ii ne duc cu g‚ndul la o singur„ fraz„ îTr„im Ón Rom‚nia... ∫i asta ne ocup„ tot timpul!“ V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 partidelor politice s-au angajat Óntr-o lupt„ îcare pe care“, risc‚nd s„ arunce Rom‚nia Óntr-o criz„ de propor˛ii din care nu va putea ie∫i. M„ tem c„, Ón asemenea condi˛ii, mai degrab„ am putea ie∫i din Uniunea European„. S„ sper„m c„ ra˛iunea va Ónvinge ∫i c„ Dumnezeu le va da ∫i de aceast„ dat„ rom‚nilor mintea cea de pe urm„, ca de at‚tea ori Ón decursul istoriei.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Œn sf‚r∫it, merit„ s„ ne Óntreb„m de ce tocmai siglele partidelor nou-venite Ón sistemul politic au fost cenzurate de Biroul Electoral Central? De ce tocmai P.N.G. ∫i P.L.D. au sigle Óndoielnice? ™i cum de nu a observat tribunalul acest lucru, el fiind desemnat s„ judece ∫i valididatea juridic„ a siglelor?! De c‚nd are Biroul Electoral Central o putere juridic„ mai mare dec‚t un tribunal rom‚nesc? Dac„ Ón cazul P.L.D. se poate invoca,
pe bun„ dreptate, existen˛a unui recurs care pune Ón pericol Ónfiin˛area partidului, P.N.G. func˛ioneaz„ sub aceast„ sigl„ de ani Óntregi, iar P.N.G. este cel mai puternic nou-venit Ón sistemul politic rom‚nesc.
Da˛i-mi voie s„ v„ Óntreb: cum putem vorbi despre integrare european„, despre Ónnoirea clasei politice, despre insuflarea unui curent nou, t‚n„r, vibrant, c‚nd noi refuz„m din start ∫ansa de afirmare a noilor partide? Desigur, poate fi un mod de a elimina viitoarea competi˛ie, dar, practic, pe aceasta se bazeaz„ principiile democra˛iei: pe egalitate de ∫anse. Unde este, stima˛i colegi, aceast„ egalitate? Unde sunt faptele ce sus˛in afirma˛iile noastre? Nu ar fi timpul s„ l„s„m vorbele la o parte ∫i s„ ne concentr„m asupra faptelor? S„ demonstr„m ceea ce sus˛inem, s„ oferim oportunit„˛i egale, s„ l„s„m concuren˛a s„ existe ∫i, printr-o lupt„ cinstit„, s„ ne demonstr„m competen˛a.
Trebuie s„ observ cu am„r„ciune c„ p‚n„ Ón acest moment nu ne-am ridicat la Ón„l˛imea acestor deziderate.
Consider c„ motivul real al acestei discrimin„ri este determinat de faptul c„ P.N.G.-C.D. va produce la alegerile pentru Parlamentul european marea surpriz„. V„ mul˛umesc.
Œn numele unui respect pentru om gre∫it Ón˛eles, dup„ 17 ani de la c„derea comunismului, vedem cu durere c„ ∫i la noi ortodoxia ∫i icoanele ei redevin ˛inta unor atacuri nedrepte. O arat„ cele dou„ campanii agresive din toamna anului 2006 pentru eliminarea orei de religie din Ónv„˛„m‚ntul public, precum ∫i a icoanelor din ∫coli. Un nou iconoclasm Óncearc„ s„-L alunge pe Hristos din con∫tiin˛a public„, s„-i priveze pe copii de Ónv„˛area dreptei credin˛e ∫i de contemplarea fe˛ei Lui divinoumane. îPrezen˛a icoanelor Ón ∫coli dep„∫e∫te rolul de mijloc didactic intuitiv pe care Ól poate avea la ora de religie, ele fiind imagini sfinte ∫i sfin˛itoare care ofer„ autoritate divin„ Ón formarea intelectual„ ∫i spiritual„ a tinerei genera˛ii...“
## Stima˛i colegi,
Declar de la aceast„ tribun„ c„ m„ al„tur demersurilor Bisericii Ortodoxe Rom‚ne ∫i ale credincio∫ilor Ón eforturile de a nu ceda Ón fa˛a presiunilor acelora care vor s„ izgoneasc„ din ∫colile noastre icoanele, simboluri care ni se descoper„ printr-un limbaj spiritual propriu din dou„ domenii: istoric ∫i teologic, fiind lipsite de cea mai mic„ form„ de agresiune.
Efortul financiar lunar pentru realizarea programului de securizare este estimat la 33 miliarde ROL/lun„. Dac„ obiectivul ar fi func˛ionat normal, atunci subven˛ia ar fi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 fost de maximum 20 miliarde ROL/lun„, cu ob˛inerea a 400—500 tone de cupru Ón concentrat pe lun„ ∫i s-ar fi realizat ∫i neutralizarea apelor acide ajunse Ón iazul Valea ™esei.
Dar cel mai important, cei 750 de angaja˛i nu ar fi ajuns pe drumuri, f„r„ nicio speran˛„ de a mai g„si ceva de lucru Ón zon„.
Ce crede domnul ministru c„ se va Ónt‚mpla la îCuprumin“? Cum va fi conservat un obiectiv, Óntins pe o suprafa˛„ uria∫„, Ón p„duri de munte? Evident, soarta lui va fi aceea∫i ca la Ro∫ia.
Efortul bugetar al ˛„rii ar fi fost mult mai mic dac„ s-ar fi negociat ∫i subven˛ia pentru îCuprumin“ cu Uniunea European„ p‚n„ la finalizarea perioadei de conformare pe linie de mediu, pentru c„ vor fi necesare lucr„ri de protec˛ie a mediului de 32 de milioane euro. Nerealizarea acestor lucr„ri va duce la sanc˛iuni pentru ˛ara noastr„ din partea U.E., valori mult mai mari dec‚t efortul financiar pentru subven˛ionarea activit„˛ii miniere.
îCuprumin“ este Ón proces de privatizare, negociind contractul de cooperare cu un consor˛iu format din 3 firme: îEnergomineral“ Bucure∫ti, îCuprom“ Bucure∫ti ∫i IPRONEF Bucure∫ti. Investitorul va prelua ∫i problemele de mediu, pentru care va aloca 50 de milioane euro, dar oare va mai avea Ón ce s„ investeasc„? P‚n„ se vor termina negocierile va mai r„m‚ne ceva din combinat?
Œn situa˛ia Ón care se va Óncheia contractul de cooperare cu noul investitor, problemele de mediu se vor rezolva de c„tre acesta, dar, dac„ nu, vor r„m‚ne Ón sarcina statului rom‚n, cu efecte dezastruoase asupra iazului de decantare, dar ∫i asupra apei evacuate Ón r‚ul Arie∫.
Fo∫tii angaja˛i Ó∫i doresc reÓnceperea func˛ion„rii obiectivului, dar din p„cate nimeni nu le spune nimic concret. Dac„ activitatea nu se reia c‚t mai cur‚nd posibil vom asista la un jaf de fier vechi din uzin„ ∫i carier„, la fel ca la Ro∫ia ∫i la Zlatna, f„r„ ca cineva s„ bage de seam„.
f n‚nd cont de cele expuse, Ón calitate de deputat de Alba, solicit domnului ministru reanalizarea solu˛iei tehnice de trecere Ón conservare a S.C. îCuprumin“ ∫i anularea deciziei viz‚nd Ónchiderea acestui important obiectiv industrial, consider‚nd c„ trebuie s„ primeze criteriul economic ∫i interesele tuturor locuitorilor din aceast„ zon„.
Prin acest circ ieftin nesf‚r∫it cu bile˛ele, cu acuza˛ii reciproce, cu valize cu bani ce se plimb„ Ón voie pe la pre∫edinte ∫i pe la primul-ministru noi nu facem dec‚t s„ confirm„m faptul c„ nu eram preg„ti˛i s„ intr„m Ón Uniunea European„ ∫i s„ a∫ez„m un mare semn de Óntrebare asupra deciziei integr„rii, Ón loc s„ ne ocup„m de lucruri serioase. De aceea, consider c„ revenirea la normalitate este ast„zi o necesitate a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Eu cred c„ avem nevoie de mai mult„ ra˛ionalitate la nivel politic, de obiective simple, dar precise, de predictibilitate, de o politic„ Ón interesul cet„˛eanului, nu de o politic„ generatoare de scandaluri permanente. Aceasta este singura îcheie“ prin care putem reu∫i Ón Uniunea European„.
Desigur, simbioza dintre putere, politic„ ∫i capital nu este o inven˛ie a democra˛iei rom‚ne∫ti postdecembriste. Fenomenul îberlusconiz„rii“ vie˛ii politice ∫i a mass-media nu s-a inventat nicidecum pe D‚mbovi˛a. Dar modul nostru de a face politic„ d‚mbovi˛ean„ ne expune mai mult ca oric‚nd la acest fenomen de berlusconizare a presei ∫i a vie˛ii noastre politice.
De aceea eu pledez pentru un echilibru Óntre puterea politic„, cea economic„ ∫i cea a mass-media. îOricine de˛ine puterea tinde s„ abuzeze de ea“, spunea Montesquieu. Œn fa˛a acestor pericole, structurile ∫i asocia˛iile profesionale din mass-media au un rol capital, pentru c„ prin lu„rile lor de pozi˛ie ∫i prin regulile deontologice adoptate pot asigura profesionalismul ∫i echidistan˛a mass-media aflat„ Ón pericolul de a fi victima contopirii celor noi trei puteri Ón stat. Puterea corupe, iar puterea absolut„ corupe absolut, ∫i asta chiar dac„ vorbim de mass-media.
Legat inseparabil de tradi˛ia Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine c„ m„r˛i∫orul este un vechi obicei al nostru, atestat Ón toate zonele locuite de rom‚ni ∫i arom‚ni, care Ón decursul timpului a fost preluat de unele popoare din lume. La sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, m„r˛i∫orul era d„ruit copiilor, fete ∫i b„ie˛i, Ónainte de r„s„ritul soarelui. De el se lega o moned„ de argint ∫i era purtat p‚n„ la Mucenici, la Florii sau la Pa∫te, ori p‚n„ la Ónflorirea unor arbu∫ti ∫i pomi fructiferi (m„ce∫, trandafir, vi∫in, cire∫), dup„ care era ag„˛at de ramurile Ónflorite. B„tr‚nii credeau c„ purt„torii m„r˛i∫orului nu vor fi p‚rli˛i de soare pe timpul verii, c„ vor fi s„n„to∫i ∫i frumo∫i ca florile, pl„cu˛i ∫i dr„g„la∫i, boga˛i ∫i noroco∫i, feri˛i de boli ∫i de deochi.
Obiceiul m„r˛i∫orului tr„ie∫te ∫i ast„zi la noi, Ón parte curat, Ón parte pervertit. Œn aceast„ zi de 1 martie fiecare b„rbat, lini∫tit sau cople∫it de grijile vie˛ii cotidiene, las„ deoparte necazurile mari sau m„runte, alung„ norii care-i Óntunec„ sufletul, c„ut‚nd Ón col˛ul str„zii sau Ón marile magazine un ginga∫ obiect pe care s„-l suspende de firul bicolor al m„r˛i∫orului, pentru a-l prinde pe pieptul copilei sau femeii iubite. Gestul firesc sau poate banal Ónmagazineaz„ de fiecare dat„ Ón el o mare c„ldur„ sufleteasc„. Poate de aceea tradi˛ia m„r˛i∫orului nu va pieri dec‚t la sf‚r∫itul lumii.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Recent, speciali∫tii Brig„zii de Combatere a Crimei Organizate (B.C.C.O.) au anihilat o ampl„ re˛ea interna˛ional„ de trafic de carne vie ∫i prostitu˛ie. Filiera ac˛iona pe dou„ direc˛ii, ∫i anume Rom‚nia—Portugalia, respectiv Rom‚nia—Germania, prin intermediul c„reia zeci de tineri, Óntre care ∫i minori, au fost exploata˛i sexual, Ómpotriva voin˛ei lor.
Cel mai mare trafic din Rom‚nia se desf„∫oar„ Ón jude˛ele de frontier„, dar mai ales Ón Portul Constan˛a, via Turcia ∫i ˛„rile arabe, ∫i Ón zona de vest. Potrivit ofi˛erilor B.C.C.O. Timi∫oara, Ón decurs de aproape un an, mai exact din 2005 ∫i p‚n„ Ón martie 2006, membrii unei re˛elei au racolat din zon„ mai multe fete, printre care minore, care au c„zut Ón capcana Óntins„ de trafican˛i crez‚nd c„, Óntr-adev„r, li se ofer„ ∫ansa de a lucra legal Ón agricultur„, Ón Portugalia, ori Ón cluburi sau localuri din Germania. Realitatea era Óns„ cu totul alta. Odat„ ajunse la destina˛ie, lucrurile se schimb„ radical. Prin constr‚ngeri fizice ∫i psihice, tinerele sunt sechestrate ∫i obligate s„ se prostitueze, banii ob˛inu˛i din aceste activit„˛i fiind Ónsu∫i˛i Ón totalitate de membrii re˛elei. Dar Ón timpul cercet„rilor au ie∫it la lumin„ ∫i alte fapte penale. Astfel, s-a descoperit c„ pe numele unora dintre victime membrii re˛elei de trafic de carne vie au Óntocmit mai multe documente false (pa∫apoarte).
Pe de alt„ parte, de∫i a Ónregistrat progrese Ón combaterea traficului de fiin˛e umane, îGuvernul Rom‚niei nu Óndepline∫te Óntru totul standardele minime“ Ón vederea combaterii flagelului, se arat„ Óntr-un raport anual al Administra˛iei S.U.A. pe aceast„ tem„, publicat de Departamentul de Stat american, Bucure∫tii prezent‚nd Ón continuare caren˛e Ón ceea ce prive∫te identificarea ∫i protejarea victimelor fenomenului, precum ∫i Ón sus˛inerea O.N.G.-urilor de profil. Prezent„ pe lista statelor de nivelul 2, cu performan˛e insuficiente Ón materie, îRom‚nia este o surs„ ∫i o ˛ar„ de tranzit pentru femeile ∫i fetele traficate Ón scopuri de exploatare sexual„“, f„r„ a se remarca, Óns„, numai drept unul din punctele de tranzit pentru victimele traficului cu carne vie din Moldova, Ucraina ∫i Rusia, îexpediate“ Ón Occident. îFete rom‚nce sunt traficate Ón interiorul ˛„rii Ón scopuri de exploatare sexual„ comercial„, iar b„ie˛ii sunt trafica˛i din estul ∫i nordul Rom‚niei, c„tre centre urbane, Ón scopuri de munc„ for˛at„, inclusiv furturi minore for˛ate, ori fabricarea de filme porno“, precizeaz„ acela∫i raport, Ón acest sens amintind, Óns„, c„ ˛ara noastr„ î∫i-a intensificat eforturile de aplicare a legii Ómpotriva traficului de fiin˛e umane ∫i a luat m„suri pentru a Ómbun„t„˛i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 coordonarea guvernamental„ a eforturilor de combatere a traficului de fiin˛e umane, prin crearea Agen˛iei Na˛ionale pentru Prevenirea Traficului de Fiin˛e Umane, la sf‚r∫itul anului 2005.“
Dup„ cum se vede, am fost deja taxa˛i de oficialii europeni pentru deficien˛ele Ónregistrate Ón domeniul urm„ririi re˛elelor criminale, marcat, de altfel, cu un stegule˛ ro∫u Ón numeroase rapoarte ale Comisiei Europene. Cu toate acestea, se continu„ traficul cu copii, trimi∫i Ón str„in„tate pentru cer∫it sau furturi minore, ori care erau exploata˛i Ón scopuri sexuale.
Zeci de mii de femei din estul Europei cad anual victime ale re˛elelor de trafic de fiin˛e umane. O anchet„ realizat„ Ón 8 ˛„ri balcanice, la ini˛iativa îInstitute for War and Peace Reporting“, ofer„ o perspectiv„ asupra acestui fenomen. De aici se deduce c„ Rom‚nia este centrul acestui gen de comer˛, Ón principal din dou„ motive: pozi˛ia sa geografic„ — care o face o ˛ar„ de tranzit — ∫i existen˛a unui num„r mare de persoane s„race, dispuse s„ fac„ aproape orice pentru bani.
Cele mai importante rute de trafic Óncep Ón Rom‚nia: una care merge spre nord, c„tre Ungaria, cu ramifica˛ie spre sud-vest, Ónspre fosta Iugoslavie, Austria, Germania, Italia ∫i Albania, apoi peste Marea Adriatic„, Ón Italia; cealalt„, care merge direct Ónspre sud, prin Bulgaria, c„tre Grecia. Œn cadrul primei rute, fetele sunt racolate Óndeosebi Ón Bucure∫ti ∫i Timi∫oara, apoi v‚ndute re˛elelor s‚rbe∫ti, care le duc mai departe, fiind puse s„ se prostitueze pe str„zile Belgradului, ori rev‚ndute Ón Bosnia, Kosovo sau Muntenegru. Unele fete ajung Ón Albania ∫i apoi, via Italia, Ón ˛„ri din vestul continentului. Cel de-al doilea traseu Óncepe tot din Rom‚nia ∫i continu„, prin Bulgaria, Ónspre Grecia. Œn Bulgaria, multe dintre fete sunt oprite ∫i apoi rev‚ndute diferitelor re˛ele din Macedonia, Albania sau Italia. Re˛elele de trafic de persoane reprezint„ grup„ri de interese care dep„∫esc diviz„rile etnice. Ele sunt cel mai adesea grupuri bine organizate, care au colaborat ∫i Ónainte f„c‚nd comer˛ ilegal de droguri sau de arme. Asta nu Ónseamn„ c„ nu exist„ ∫i trafican˛i pe cont propriu.
Sunt mai multe metode de recrutare a fetelor. Una dintre ele const„ Ón folosirea anun˛urilor Ón ziare, unde se promit fie slujbe necalificate, precum cea de chelneri˛„, fie c„s„torii cu cet„˛eni occidentali cu v‚rste destul de Ónaintate, de aici decurg‚nd p‚n„ la urm„ traficul cu carne vie. Dup„ ce fetele sunt ademenite, trafican˛ii le confisc„ pa∫apoartele apoi le oblig„ s„ se prostitueze. Mai rar, dar totu∫i unele dintre ele reu∫esc s„ scape. Numai c„ multe sunt Ón cele din urm„ recapturate de c„tre trafican˛i sau urm„rite ∫i amenin˛ate chiar ∫i Ón centrele de ad„post.
™i la noi exist„ un astfel de ad„post, care se compune din mai multe apartamente cump„rate ∫i amenajate Ón Pite∫ti, unde femeile reu∫esc s„ se simt„ Ón siguran˛„. Ad„postul a fost construit de Organiza˛ia îReaching Aut“, ∫i este plin de fete care au reu∫it s„ scape din re˛elele de trafic.
Œn acest sens, Uniunea European„ a decis Ónt„rirea colabor„rii Óntre statele Uniunii ∫i armonizarea legisla˛iei ˛„rilor est-europene, astfel Ónc‚t trafican˛ii s„ se confrunte cu acelea∫i pedepse indiferent de locul unde ac˛ioneaz„.
Nu mai departe de acum c‚teva s„pt„m‚ni, Ministerul S„n„t„˛ii a interzis unor ma∫ini ale îSalv„rii“ s„ mai porneasc„ Ón curs„, pe motivul c„ acestea, fiind vechi, sunt capabile s„ se defecteze pe traseu. De∫i avea obliga˛ia s„ reÓnnoiasc„ parcul auto al Serviciului Medical de Urgen˛„, Ministerul S„n„t„˛ii a recurs la m„sura birocratic„ de a scoate din uz ma∫inile vechi, care oricum mai pot contribui la salvarea vie˛ii unor semeni de-ai no∫tri. A fost nevoie de protestul personalului îSalv„rii“ pentru revocarea unei asemenea m„suri iresponsabile. ™i Ón acest caz, ca Ón multe alte domenii ale vie˛ii, societatea rom‚neasc„ d„ Ónd„r„t ca racul! V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Cred cu sinceritate c„ dac„ pre∫edintele Traian B„sescu ar fi consultat partidele politice mai Ónainte de a declara Ón Parlament c„ dore∫te s„ ini˛ieze referendumul respectiv, ini˛iativa sa de a declan∫a referendumul ∫i-ar fi dovedit inutilitatea.
Œn acest context, responsabilitatea noastr„ este deosebit de mare. Va trebui s„ ne impunem, prin vot, punctul nostru de vedere at‚t fa˛„ de pre∫edintele B„sescu, c‚t ∫i fa˛„ de pre∫edintele P.S.D. Mircea Geoan„, adopt‚nd cu hot„r‚re o pozi˛ie care s„ fie Ón acord cu legile ˛„rii ∫i cu interesele poporului rom‚n. Vorbind ∫i hot„r‚nd cu m„sur„ vom demonstra celor ce ne-au trimis Ón Parlamentul Rom‚niei c„ suntem demni de Óncrederea lor ∫i ∫tim s„ le ap„r„m interesele.
Trebuie s„ demonstr„m tuturor c„ Parlamentul Rom‚niei este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare, iar hot„r‚rile pe care le lu„m sunt Ón concordan˛„ cu Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.
Parlamentul nu trebuie s„ roage pe nimeni s„-l respecte, ci trebuie s„ impun„ respect prin modul Ón care se manifest„, prin modul Ón care munce∫te pentru binele ˛„rii.
Prin Constitu˛ie este reglementat„ separa˛ia puterilor Ón stat. Noi nu trebuie s„ facem nimic altceva dec‚t s„ folosim textele Constitu˛iei Ón mod corespunz„tor.
Solicitarea acum a referendumului pentru votul uninominal de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu, de∫i acesta cuno∫tea faptul c„ Ón Parlament se preg„te∫te un asemenea proiect legislativ, demonstreaz„ c„ exist„ un interes de propagand„ electoral„ at‚t pentru ∫eful statului, c‚t ∫i pentru un anumit partid. Aceasta deoarece p‚n„ acum at‚t pre∫edintele, c‚t ∫i Partidul Democrat s-au opus ∫i chiar au condamnat ini˛ierea unei asemenea legi privind votul uninominal.
Pentru aceste motive consider c„ Parlamentul trebuie s„ se gr„beasc„ ∫i s„ adopte cea mai bun„ solu˛ie pentru votul uninominal, ar„t‚nd inoportunitatea unui referendum ce ar duce la cheltuieli inutile din banul public, precum ∫i la cheltuirea unor energii ce ar putea fi folosite mai eficient pentru accesarea fondurilor europene. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Œn activitatea doamnei ministru lucrurile se petrec cu at‚ta repeziciune ∫i sunt at‚t de imprevizibile Ónc‚t nu mai pot fi anticipate, oric‚t ne-am str„dui s„ o facem. S„ vorbim despre o logic„ a faptelor sale ar fi deja o Óndr„zneal„ din partea noastr„. Cum este posibil ca ministrul justi˛iei s„ gra˛ieze Ón luna noiembrie doi trafican˛i de droguri, pe baza unor probe reanalizate, iar un b„tr‚nel de 76 de ani, bolnav ∫i vinovat de s„v‚r∫irea îmarelui p„cat“ de a se opune unei hot„r‚ri judec„tore∫ti este ˛inut Ón Ónchisoare p‚n„ la executarea integral„ a pedepsei, chiar ∫i Ón ciuda faptului c„ situa˛ia precar„ din Ónchisoare i-a generat un infarct?!
S„-i fie oare peste m‚n„ doamnei ministru s„ analizeze acest caz cu celeritate, determin‚nd o solu˛ionare rapid„ a acestuia prin formularea unei gra˛ieri individuale sau ar trebui s„ Ón˛elegem c„ atunci c‚nd nu exist„ posibilitatea reanaliz„rii probelor (din lipsa acestora) doamna ministru se simte cu m‚inile legate ∫i nu poate propune o solu˛ie corect„ ∫i de bun-sim˛, mi-a∫ permite s„ o calific!
Cert este c„ faptele doamnei ministru denot„ o lips„ de profesionalism constant„ ∫i mai ales prezint„ salturi bru∫te nepermise Óntr-o justi˛ie linear„ ∫i f„r„ denivel„ri, a∫a cum are tendin˛a doamna Macovei s„ o transforme. P„cat ca justi˛ia din Rom‚nia a Ónceput s„ poarte numele Macovei, fiind con∫tien˛i cu to˛ii c„, peste ani, acest lucru ne va afecta vizibil! Poate c„ Óntr-o diminea˛„ Ón care doamna ministru se va trezi mai bine dispus„ va reanaliza faptele ∫i Ó∫i va prezenta demisia.
V„ mul˛umesc.
Solicit sprijinul dumneavoastr„, indiferent de haina politic„, pentru adoptarea c‚t mai rapid„ a ini˛iativei mele legislative, Ónainte s„ facem din Rom‚nia un Turn Babel Ón ceea ce prive∫te arhitectura.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
A exercitat imixtiuni ∫i presiuni sistematice asupra Parlamentului, organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n.
A institu˛ionalizat interven˛ionismul preziden˛ial asupra puterii judec„tore∫ti.
™i-a dep„∫it permanent prerogativele constitu˛ionale Ón raporturile cu Guvernul.
™i-a subordonat ∫i aservit, prin violarea dispozi˛iilor esen˛iale ale Constitu˛iei, serviciile de informa˛ii ∫i de securitate na˛ional„, cu scopul v„dit de a-∫i consolida puterea personal„, prin discreditarea ∫i scoaterea din via˛a public„ a adversarilor s„i incomozi.
Toate aceste îrealiz„ri“ ale cet„˛eanului-pre∫edinte sunt consecin˛ele unui sistem de g‚ndire, ale mentalit„˛ilor sale ∫i ale grupurilor de interese a c„ror marionet„ politic„ este.
Conduita cet„˛eanului-pre∫edinte se cuantific„, Ón termenii Constitu˛iei Rom‚niei, prin violarea separa˛iei puterilor statului ∫i tulburarea grav„ a echilibrului acestora, ceea ce constituie crim„ de Ónalt„ tr„dare, prin Ónc„lcarea jur„m‚ntului Pre∫edintelui.
Traian B„sescu, prin comportamentul s„u public scandalos, reprobabil civic ∫i moral, nu mai reprezint„ statul rom‚n, ci numai pe sine.
Traian B„sescu, prin Ónc„lcarea sistematic„ a Constitu˛iei, nu mai vegheaz„ la respectarea acesteia.
Traian B„sescu, prin nes„buin˛a sa ∫i permanentul s„u apetit pentru a provoca ∫i gestiona crize politice interne, este lipsit de autoritatea ∫i probitatea necesare calit„˛ii de mediator Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate.
Traian B„sescu, prin declara˛iile sale care nu servesc unei politici externe responsabile, nu poate fi garantul independen˛ei na˛ionale, al unit„˛ii ∫i integrit„˛ii teritoriale ale ˛„rii.
## _Quod erat demonstrandum!_
Traian B„sescu este inamicul public num„rul unu al Constitu˛iei Rom‚niei, cel mai mare pericol actual pentru securitatea statului.
Traian B„sescu este pre∫edintele vrajbei ∫i dihoniei na˛ionale!
Voi, locuitori din Ilva Mare, cunoa∫te˛i adev„rul ∫i cred c„ nu ve˛i putea merge pe m‚na îmituitorilor“. Tinere˛ea lui Damaschin Rus ∫i sprijinul vostru vor duce la Óndeplinirea frumoaselor planuri de viitor ale comunei.
Sunt c‚teva aspecte luate la Ónt‚mplare din sfera serviciilor medicale, care demonstreaz„ imensa distan˛„ dintre programele ambi˛ioase din minister ∫i realitatea crud„ din spitale. Se pare c„ nu domn’ ministru are dreptate c‚nd laud„ sistemul, ci domn’ pre∫edinte, care s-a speriat atunci c‚nd a v„zut dezastrul din spitale!
Prin urmare, ne vedem nevoi˛i s„ atragem aten˛ia asupra acestui tip de comportament, nedemn pentru un reprezentant al clasei politice, care nu face altceva dec‚t s„ d„uneze ∫i mai mult imaginii institu˛iei parlamentare, deja ∫ifonat„, ∫i, Ón acela∫i timp, imaginii Rom‚niei ca stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Or, Ón acest context, refuzul de a lua Ón discu˛ie stabilirea unui calendar de retragere din Irak reprezint„ nu numai o desp„r˛ire total„ fa˛„ de agenda popula˛iei, dar reprezint„ ∫i o lips„ Óngrijor„toare de viziune politic„. V„ mul˛umesc.
1. Descentralizarea pl„˛ilor c„tre produc„torii agricoli ∫i pl„˛ile s„ se fac„ de c„tre agen˛iile de pl„˛i ∫i interven˛ie pentru agricultur„ jude˛ene. Aceast„ propunere ar duce la operativitate ∫i ar asigura la timp pl„˛ile c„tre produc„torii agricoli.
Pl„˛ile lunare c„tre produc„torii agricoli trebuie men˛inute ca proceduri de lucru, ∫i nu trimestrial, cum se vehiculeaz„ Ón unele cercuri din Ministerul Agriculturii; propun Ón acest caz ca pl„˛ile salariale ale celor ce sus˛in acest sistem s„ se fac„ tot trimestrial.
2. Discutarea ∫i aprobarea de urgen˛„ Ón aceast„ s„pt„m‚n„ a tuturor actelor normative privind formele de sprijin ∫i a normelor de aplicare a pl„˛ilor directe complementare de la bugetul de stat, cunosc‚nd c„ pl„˛ile directe pe hectar de la U.E. se vor primi doar la Ónceputul anului 2008.
Œn cadrul lucr„rilor acestei conferin˛e, s-a subliniat convingerea c„ rolul ∫i pozi˛ia femeii Ón familie ∫i Ón societate sunt subapreciate. Valorile eterne cu care a fost Ónzestrat„ de Dumnezeu — maternitatea, responsabilitatea pentru stabilitatea familiei ∫i educa˛ia copiilor — nu pot fi Ón conflict cu dorin˛a femeii de a-∫i Ómbun„t„˛i rolul ∫i statutul propriu Ón aceast„ lume contemporan„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 multicultural„. A fost subliniat„ necesitatea cooper„rii dintre stat ∫i biseric„, dintre politicieni ∫i institu˛iile publice de a depune eforturi sus˛inute pentru a sprijini Óncurajarea femeii de a p„∫i pe o treapt„ superioar„ Ón societate, de a transcende barierele Óndatoririlor considerate p‚n„ de cur‚nd tradi˛ionale.
Cu aceast„ ocazie, au fost analizate experien˛ele ∫i tendin˛ele actuale din punctul de vedere cre∫tin-ortodox cu privire la rolul femeii Ón diferite sisteme sociale ∫i culturale ∫i a fost discutat„ posibilitatea unui parteneriat puternic Óntre stat, biseric„ ∫i comunitatea ortodox„.
Am luat cuv‚ntul la aceast„ conferin˛„, pun‚nd accent, Ón discursul meu, pe egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, Ón˛eleas„ ca o considerare a capacit„˛ilor, nevoilor ∫i aspira˛iilor diferite ale persoanelor de sex masculin, respectiv feminin ∫i tratamentul egal al acestora.
Am f„cut o prezentare a cadrului legislativ cu privire la statutul femeii Ón societatea rom‚neasc„. Am men˛ionat c„ Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului legea prevede c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii va promova acele manuale ∫colare, cursuri universitare, ghiduri pentru aplicarea programelor analitice care s„ nu cuprind„ aspecte de discriminare Óntre sexe, precum ∫i modelele ∫i stereotipurile comportamentale negative Ón ceea ce prive∫te rolul femeilor ∫i al b„rba˛ilor Ón via˛a public„ ∫i familial„.
Œn domeniile accesului la informare ∫i al publicit„˛ii, am men˛ionat c„ Legislativul a legiferat ca interzis„ publicitatea care prejudiciaz„, dup„ criteriul sex, respectul pentru demnitatea uman„, care aduce atingere imaginii ∫i onoarei unei persoane Ón via˛a public„ ∫i/sau particular„.
La finalul acestei conferin˛e, a fost elaborat un comunicat prin care a fost subliniat„ necesitatea Ónt„ririi principiilor morale, prin activit„˛i educa˛ionale ∫i informa˛ionale pe scar„ larg„, prin utilizarea tuturor c„ilor de informare, Ón scopul dezvolt„rii unui dialog interactiv Óntre diferite sectoare ale societ„˛ii, precum cel politic, economic, cultural ∫i social, Ón scopul promov„rii valorilor cre∫tin-ortodoxe ∫i a p„cii.
Consider ca imperativ„ necesitatea unei cooper„ri mai active dintre institu˛iile publice ∫i politice, Ómpreun„ cu organiza˛iile cre∫tine ∫i ortodoxe, prin care s„ Óncuraj„m p„strarea valorilor morale ∫i tradi˛ionale, precum ∫i garantarea drepturilor ∫i libert„˛ilor omului.
Stimate colege, stima˛i colegi, consider c„ este timpul s„ ne Óndrept„m aten˛ia, mai ales legislativ„, asupra rolului femeii Ón societatea modern„, prin elaborarea unui cadru legal care s„ Ómpiedice discriminarea Óntre sexe, violen˛a Ón familie, precum ∫i distorsionarea imaginii femeii, redus„ la statutul de îmijloc publicitar“ ∫i la o condi˛ie vulgarizant„.
V„ mul˛umesc.
Cu ocazia altor mi∫c„ri revendicative de la îMetrorex“, presa a avansat, nu de pu˛ine ori, teza unui substrat politic, ∫i a f„cut trimitere la P.S.D. tocmai din cauza calit„˛ii de lider de sindicat a domnului R„doi. Toate acestea nu le-a∫ fi spus dac„ fie domnul R„doi era lider de sindicat, dar nu ∫i parlamentar, sau invers, dac„ era doar parlamentar.
Œn primele luni ale actualei legislaturi am promovat o ini˛iativ„ legislativ„ prin care reintroduceam Ón Legea sindicatelor incompatibilitatea dintre un lider de sindicat ∫i calitatea de parlamentar. Spun reintroduceam, pentru c„ p‚n„ Ón 2002 aceast„ incompatibilitate exista Ón lege, dar P.S.D. a eliminat-o pentru a putea recompensa cu fotolii parlamentare sindicali∫tii care le-au adus diferite servicii. Oficiali din ministerul condus de domnul Gheorghe Barbu, ∫i chiar Domnia Sa, nu au fost de acord cu reintroducerea Ón lege a acestei incompatibilit„˛i. Nu ∫tiu care a fost mobilul, poate au cedat Ón urma reac˛iei violente a liderilor de centrale sindicale, care nu au agreat ini˛iativa legislativ„, care, printre altele diminua ∫i o serie de privilegii ale acestora.
Œn concluzie, vin ∫i afirm c„ este absolut necesar„ introducerea Ón legisla˛ie a incompatibilit„˛ii dintre calitatea de parlamentar ∫i cea de lider de sindicat. Nu Ón ultim„ instan˛„, o coabitare parlamentar—lider de sindicat ar putea s„ genereze ∫i un deficit de imagine a Legislativului Rom‚niei Ón str„in„tate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007
Œn fa˛a iconoclasmului de mod„ nou„, a prozelitismului ∫i a agresivit„˛ii sectare, n„d„jduim c„ noul episcop al Oradei, Bihorului ∫i S„lajului va ∫ti s„ opun„ crucea ferm„ a ortodoxiei tuturor celor care vor Óncerca s„ profite de smerenia neamului nostru. Œn fa˛a provoc„rilor Ón planul activit„˛ii sociale ∫i misionare, sper„m c„ forma˛ia profesional„ de medic, care o dubleaz„ pe cea de teolog, ∫i anii de activitate Ón domeniul asisten˛ei sociale Ó∫i vor spune cuv‚ntul ∫i c„ ne vom putea bucura v„z‚nd Biserica Ortodox„ ca av‚nd o tot mai mare implicare Ón oblojirea necazurilor celor n„p„stui˛i.
Sunt pilduitoare, Ón acest sens, cuvintele rostite de trimisul mitropolitului Bartolomeu, Œnaltpreasfin˛itul Andrei
al Albei-Iulii, care, Ónm‚n‚ndu-i c‚rja episcopal„, l-a pov„˛uit pe Preasfin˛ia Sa Sofronie: îPrime∫te toiagul acesta, ca s„ p„store∫ti turma lui Hristos Óncredin˛at„ ˛ie; ∫i celor ascult„tori s„ le fie toiag de reazem ∫i Ónt„rire, iar pentru cei neascult„tori ∫i nestatornici, toiag de de∫teptare“.
Sper„m ca activitatea noului episcop s„ r„spund„ nevoii de adev„r, credin˛„ ∫i unitate Ón jurul Bisericii Neamului, ce se putea citi pe chipurile rom‚nilor bihoreni ∫i s„l„jeni prezen˛i la s„rb„toarea Ónsc„un„rii.
O serie de ini˛iative legislative privind unele m„suri de sprijinire a pensionarilor, venite din mai multe zone ale spectrului politic — nu conteaz„ Ón ce procent autorii vizeaz„ s„ ob˛in„ puncte la capitolul imagine ∫i Ón ce procent chiar sunt Óngrijora˛i de situa˛ia pensionarilor — sunt, de asemenea, ignorate sau, Ón cel mai bun caz, sunt tratate ca fiind 100% populiste. De fapt, orice ini˛iative Ón folosul comunit„˛ii sunt tratate ca fiind populiste, chiar ∫i acolo unde chiar lipse∫te cu des„v‚r∫ire elementul populist, dar, lipsind starea conflictual„, nu li se acord„ aten˛ia cuvenit„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 Un ultim exemplu: este mult mai interesant ce se Ónt‚mpl„ Ón jurul unui posibil referendum pentru introducerea votului uninominal dec‚t demersurile comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului electoral, care are de ales Óntre trei proiecte care au la baz„ diferite variante cu vot uninominal. Dar ceea ce face ∫i ce va face comisia este posibil s„ nu Óntruneasc„ elemente ce ˛in de starea conflictual„ ∫i de aceea nu prezint„ interes.
ReÓnnoiesc acum apelul la normalitate lansat Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni. Dac„ nu ne vom ocupa de probleme ce ˛in de agenda zilei, consecin˛ele vor fi incalculabile. Procesul de integrare va fi compromis, Ón ciuda tuturor eforturilor depuse de Cabinetul T„riceanu, popula˛ia va suferi, Óntreaga clas„ politic„ va fi descalificat„, iar de aici la o stare de haos nu mai sunt dec‚t c‚˛iva pa∫i. Repet, ambi˛iile ∫i orgoliile politice trebuie l„sate la o parte Ón acest an 2007, care este decisiv pentru Rom‚nia.
Pre∫edintele ˛„rii, exponent cel pu˛in formal al celei mai mari autorit„˛i Ón societatea rom‚neasc„, declar„ senin Ón fa˛a puilor de rom‚ni c„ Ónv„˛„tura este de prisos.
Sute de profesori ∫i medici, care ∫i-au dedicat ani Óntregi form„rii profesionale, pleac„ spre culesul de c„p∫uni. Ce exemplu mai poate da politicianul c‚nd cele mai Ónalte foruri de autoritate din stat Óncalc„ Ón direct, la ore de maxim„ audien˛„, toate legile societ„˛ii ∫i ale bunului-sim˛?
Politicienii guvernan˛i de ast„zi, tradi˛ionali ∫i burghezi Ón atitudine, sunt preg„ti˛i a-∫i utiliza func˛iile doar pentru interese personale sau de grup. Viitorul ˛„rii Ól las„ de izbeli∫te, dar p‚nzele lor de p„ianjen vor prolifera ∫i vor genera prosperitate pentru ei ∫i ai lor!
Jaful general decretat de guvernarea democratoliberal„ ∫i p„storit„ de Pre∫edintele Rom‚niei a pus destinul unei ˛„ri sub semnul incertitudinii. Tr„im acele vremuri Ón care cu lacrimi Ón glas spunem îDumnezeul Meu, de ce m-ai p„r„sit?“
O alta, a impactului noilor Coduri de procedur„, penal ∫i civil.
Œnc„ o problem„: Agen˛ia Na˛ional„ pentru Integritate.
Una dintre cele mai presante, anchetele Ón ceea ce prive∫te cazurile de corup˛ie at‚t la nivel central, c‚t ∫i la cel local ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, aplicarea unitar„ a actului de justi˛ie pe tot teritoriul Rom‚niei.
A∫ vrea s„ insist, doamnelor ∫i domnilor colegi, pe aceast„ ultim„ problem„, nu numai din cauza avertismentelor europene, ci ∫i din cauza unor sesiz„ri venite de la cet„˛enii din circumscrip˛ia electoral„ din care provin.
Astfel, conform actelor ∫i dovezilor aduse de cet„˛eni, se dovede∫te c„ legea nu se aplic„ ∫i nu se interpreteaz„ Ón mod unitar pe tot cuprinsul ˛„rii. Exemplul este concludent ∫i nu v„ voi r„pi prea mult timp cu el: doi fra˛i, care au solicitat organelor abilitate dreptul de a beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate
de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia din 6 septembrie 1940 p‚n„ Ón 6 martie 1945, din motive etnice. Dup„ multiple eforturi ∫i demersuri, de∫i afla˛i Ón aceea∫i situa˛ie, cei doi fra˛i au primit r„spunsuri diferite, unul dintre ace∫tia fiind considerat beneficiar al acestor drepturi, cel„lalt, nu.
Stima˛i colegi,
Toate aceste dovezi vor ajunge Ón aten˛ia ministrului justi˛iei c‚t de cur‚nd ∫i sper„m c„, printre disputele politicianiste, va avea timp s„ se aplece asupra lor.
Dar documentul Comisiei Europene ∫i avertismentele con˛inute Ón acesta oare c‚nd vor beneficia de aten˛ia guvernan˛ilor Rom‚niei de ast„zi?!
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 A nu se Ón˛elege din partea mea o lips„ de preocupare fa˛„ de ace∫ti solda˛i. Din contr„! At‚t noi, c‚t ∫i ei am fost ∫i suntem con∫tien˛i Ón continuare de riscurile care exist„, dar pe care ni le-am asumat.
P‚n„ Ón urm„ cu mai bine de doi ani, c‚nd Ónc„ nu eram membri N.A.T.O., am fi f„cut orice pentru a deveni membri nu doar cu drepturi egale, ci ∫i cu responsabilit„˛i ∫i obliga˛ii egale Óntr-o organiza˛ie Ón care unul dintre obiectivele principale este ∫i acela de men˛inere a p„cii. Iat„ c„ acum, c‚nd subiectul este numai bun de scandal sau de men˛inere a scandalului, uit„m at‚t de u∫or de aceste responsabilit„˛i, trecem peste obliga˛ii ∫i facem exact lucrul pe care n-ar trebui s„-l facem: nu ne respect„m angajamentele.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Rom‚nia, ∫i nu pre∫edintele B„sescu, are acorduri pe care le-a Óncheiat cu alte popoare, are misiuni pe care trebuie s„ le duc„ la bun sf‚r∫it, s„ le Óndeplineasc„. Nerespectarea acestora nu va face nimic altceva dec‚t ca Rom‚nia s„ piard„ Óncrederea care i-a fost acordat„ de c„tre celelalte state. Cine-i va mai acorda Rom‚niei Óncredere, c‚nd la primul îconflict“ ne l„s„m manipula˛i de preocup„ri false, cu iz electoral? Trupele rom‚ne∫ti existente Ón Irak nu se pot retrage peste noapte, iar ceea ce unele popoare doresc s„ fac„ este un lucru pe care noi l-am Ónceput demult. Rom‚nia a sc„zut num„rul solda˛ilor prezen˛i pe teritoriul irakian, astfel Ónc‚t Ón prezent mai avem doar 600 de militari, de∫i la Ónceput num„rul acestora era de trei ori mai mare.
Iat„ dovada falsei preocup„ri a unora dintre îpoliticienii“ de marc„ ai acestor vremuri! Iat„-i de fapt pe cei care n-ar avea ce c„uta Ón b„ncile Parlamentului, pe cei care nu slujesc aceast„ institu˛ie, ci doar pe al grupului care-i manipuleaz„.
Nu pot s„ nu m„ Óntreb p‚n„ unde merge nemernicia unora care se folosesc de ni∫te oameni care nu fac nimic altceva dec‚t ceea ce le cere datoria ∫i respectul fa˛„ de patrie ∫i a c„ror via˛„ poate lua oric‚nd sf‚r∫it.
Din respect pentru ei, comportamentul unora ar trebui s„ fie cu totul altfel. V„ mul˛umesc.
Rom‚nia, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, ∫i nu omul Traian B„sescu are acorduri pe care trebuie s„ le respecte, are misiuni pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ ∫i s„ le duc„ la bun sf‚r∫it. Nerespect‚ndu-le, Rom‚nia va pierde acea Óncredere care i-a fost acordat„. Trupele nu pot fi retrase peste noapte, cu toate c„ ceea ce alte state vor s„ Ónceap„ acum Rom‚nia a demarat deja demult. Num„rul trupelor rom‚ne∫ti aflate Ón prezent Ón Irak este de trei ori mai mic dec‚t la Ónceput.
M„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, nu este toat„ aceast„ ∫arad„ un alt mijloc de a aprinde sc‚ntei ∫i de a men˛ine aprins focul Óndreptat Ómpotriva unor personalit„˛i foarte clar stabilite? Œl las pe cet„˛eanul simplu s„ r„spund„ la aceast„ Óntrebare. V„ mul˛umesc.
Œn primul r‚nd, oamenii nu ∫tiu c„ produsele lor nu au protec˛ie Ón spa˛iul comunitar dac„ nu sunt protejate. ™i mai apare o problem„ grav„. Œn afar„ de produsul Ón sine, apar ni∫te denumiri neverificate de nimeni. Œn opinia mea, lipsa de informa˛ie face ca produc„torii s„ nu ∫tie c„ produsul sau produsele care Óntrunesc condi˛iile ∫i primesc marcajul de produs tradi˛ional trebuie s„ fie Ónregistrate la O.S.I.M. pentru a fi protejate, cu at‚t mai mult cu c‚t atestatul de produs tradi˛ional este dat de c„tre Ministerul Agriculturii.
Un alt aspect asupra c„ruia institu˛iile specializate trebuie s„ insiste este cel legat de faptul c„ produc„torii nu ∫tiu c„ indica˛iile geografice ale produselor, Ónregistrate la Oficiul de Stat pentru Inven˛ii ∫i M„rci, pot fi folosite numai de persoanele care produc sau comercializeaz„ produsele pentru care aceste indica˛ii au fost Ónregistrate ∫i mai ales nu ∫tiu c„ legea spune c„ au calitatea de a solicita Oficiului de Stat pentru Inven˛ii ∫i M„rci Ónregistrarea unei indica˛ii geografice asocia˛iile de produc„tori care desf„∫oar„ o activitate de produc˛ie Ón zona geografic„, pentru produsele indicate Ón cerere.
De aceea, oamenii trebuie l„muri˛i s„ se asocieze, cel pu˛in 5, cu un produs tradi˛ional, ca s„-l poat„ promova ca atare. Altfel, va r„m‚ne fiecare cu denumirea lui ∫i cu imposibilitatea de a-l valorifica.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 vorb„ cu ei. ™i-au dat seama c„ au fost manipula˛i. Dup„ mul˛i ani, ei ro∫esc. Aviz amatorilor!
Mai departe, alt„ ∫tire. Vanghelie vrea s„ fie pre∫edinte la P.S.D. Bucure∫ti.
Pre∫edintele ˛„rii face pe evanghelistul ∫i pleac„ din cas„ Ón cas„ s„ propov„duiasc„ votul uninominal. Un vot pe care Ól doresc to˛i rom‚nii ce vor ca politicienii s„ r„spund„ personal Ón fa˛a lor pentru activitatea sau inactivitatea din Parlament. Pre∫edintele vrea s„ cheltuiasc„ 30 de milioane de euro pe acest referendum cu final cunoscut dinainte. Poate pre∫edintele face campanie electoral„? Pentru cine, c„ Domnia Sa nu candideaz„... A, sunt alegeri europarlamentare, iar domnul pre∫edinte ∫i-a amintit c„ partidul s„u de suflet nu a c‚∫tigat nici Ón alegerile din 2004, astfel Ónc‚t a fost nevoit s„-l trag„ de m‚nec„ s„ ajung„ la putere...!
- M„ revolt!
M„ uit pe agen˛iile de ∫tiri:
Grev„ la metroul bucure∫tean.
Grev„ la Uzinele îDacia“.
Salaria˛ii de la îTractorul“ Bra∫ov au pornit Ón miting de protest.
Cei de la îRulmentul“ li s-au al„turat ∫i au blocat circula˛ia.
La Ineu, autorit„˛ile cer sprijin pentru stingerea unui focar TBC.
Œn Suceava, un drum a fost Ónchis din cauza viscolului.
La Sibiu, o femeie s-a aruncat de la etaj.
Rom‚nii vor m‚nca de Pa∫te miei din import. Din Bulgaria.
îCovalact“ import„ lapte din Ungaria.
Vecinii mei din Boze∫, Hunedoara, hr„nesc porcii cu laptele vacilor, pentru c„ nu au cui s„-l dea.
Gabriel Bivolaru a fost eliberat din Ónchisoare, unde era Óncarcerat pentru Ón∫elarea unei b„nci cu 50 de milioane de euro.
Un pedofil este eliberat pentru bun„ purtare: a scris o carte Ón timpul deten˛iei!
Œn Foc∫ani, un b„tr‚n care a lucrat toat„ via˛a la C.A.P. are o pensie de 11 lei noi.
Œn Capitala Rom‚niei europene nu sunt locuri la gr„dini˛„ pentru copila∫i. Ministrul H„rd„u recunoa∫te c„ situa˛ia gr„dini˛elor este critic„.
Primarii tulceni amenin˛„ cu greva.
Œn Buz„u, planta˛iile pomicole au fost compromise de ger Ón propor˛ie de 80%.
Rom‚nii ∫i bulgarii sunt cei mai neferici˛i cet„˛eni ai U.E.
Pentru tractoarele ∫i tramvaiele din Rom‚nia se pl„te∫te cartea verde.
M„ Ónsp„im‚nt!
Œmi vin Ón minte c‚teva Ónt‚lniri ale mele cu oamenii din jude˛.
O pensionar„ mi-a ar„tat talonul Ón urma recalcul„rii pensiei: a mai primit 8.000 de lei vechi.
O feti˛„ bursier„ a mea din jude˛ a pl‚ns c‚nd a primit cele 500.000 de lei care Ói trebuie lunar s„-∫i achite cazarea la internat.
Œn toate localit„˛ile V„ii Jiului exist„ mii de familii care tr„iesc Ón ghetouri.
Un copil din Petrila, care se lupt„ cu o boal„ incurabil„, este olimpic la chimie.
O feti˛„ din Deva, infestat„ cu virusul HIV, a murit Ón urma unei probleme dentare. P„rin˛ii spun c„ medicii stomatologi au refuzat s„ Ói acorde tratament.
Copiii se sp‚nzur„ de dorul p„rin˛ilor pleca˛i din ˛ar„ la munc„. Copiii mor Ón incendii Ón propriile case. Ministerele r„spund c„ nu pot interveni.
Œn comuna B„tr‚na din Hunedoara, cei abia pu˛in peste 100 de locuitori care nu au p„r„sit satele nu mai au medic de 50 de ani.
Am fost Ón aceast„ comun„ unde 3 din cele 4 sate sunt neelectrificate. Oamenii n-au curent. A∫adar, n-au un bec, n-au frigider, n-au televizor. Nu ∫tiu ce e acela un deputat sau Traian B„sescu.
Am z‚mbit amar la prima mea Ónt‚lnire cu un locuitor al comunei. Un b„tr‚n c„ruia i-am fost prezentat„ îBade, doamna deputat a venit la mata s„-i spui ce probleme ai!“ Omul m-a privit cu Óng„duin˛„, a Ónclinat din cap nedumerit, a spus Ón treac„t un îNo, fie!“ dup„ care ∫i-a Óndreptat aten˛ia c„tre ∫oferul ma∫inii îAro“ cu care am urcat, greu, p‚n„ Ón localitate ∫i l-a Óntrebat luminat: îPoate a˛i venit cu cucuruzul meu de la Dobra?“ (satul din vale, unde exist„ curent electric ∫i unde s-au mutat aproape to˛i b„tr‚nenii).
Am rememorat cr‚mpeie din Rom‚nia real„. ™i mi-am f„cut cruce!
Printre toate acestea sau pe l‚ng„ drama unui copil care alege s„-∫i pun„ cap„t zilelor de dorul mamei plecate la munc„ Ón str„in„tate, referendumul pre∫edintelui pe o tem„ dorit„ de toat„ lumea ∫i mitingul intelectualilor pro-Macovei mi se par bancuri proaste!
Sau, cum mi-a spus unche∫ul de la B„tr‚na, îNo, miting s„ fie! Da’ cucuruzul meu unde este?“ Œntreb ∫i-mi mai fac o dat„ cruce!
Bravos na˛iune, halal s„-˛i fie!
Œn episodul urm„tor ne vom ocupa de anexele ∫i anexitele lor.
La ora actual„, problema major„ este c„ Ón Rom‚nia criza institu˛ional„ este generalizat„. Pre∫edintele nu se Ón˛elege cu premierul ∫i cu Parlamentul, premierul are diferende de opinie cu unii membri ai Executivului, Alian˛a D.A. are ∫i ea problemele ei. Pe de alt„ parte, pre∫edintele se ceart„ cu presa. Astfel, ˛ara a ajuns un c‚mp de lupt„, Ón care armele sunt bile˛ele, valize cu bani, corup˛ia, iar alia˛ii, grupurile de interese din domeniile energiei, petrolului, îmogulii“ din pres„, _yesmen_ -ii din partide etc.
Criza institu˛ional„ existent„ este relevat„ ∫i prin faptul c„, Ón urma acuzelor grave pe care ∫i le-au adus unul altuia cei mai puternici oameni din stat, justi˛ia, Ón spe˛„, D.N.A.-ul, nu a reac˛ionat. A considerat, Ón mod gre∫it, c„ nu este necesar s„ se autosesizeze, cu toate c„ s-au f„cut afirma˛ii grave, legate de fapte pe care trebuia s„ le l„mureasc„.
Toate faptele enumerate Ón interven˛ia mea de ast„zi, care nu epuizeaz„ subiectul, nu fac dec‚t s„ ad‚nceasc„ pr„pastia care s-a deschis Óntre poporul rom‚n, tot mai disperat ∫i am„r‚t, ∫i putere, tot mai rupt„ de realitate ∫i anacronic„. Pre∫edintele Traian B„sescu a deschis aceast„ pr„pastie f„r„ s„ ˛in„ seama c„ va mai avea nevoie de aleg„tori. Este foarte sigur pe el ∫i Ó∫i permite s„ îjoace tare“!
™i al˛ii au crezut la fel ∫i au c„zut de sus, c„ a∫a e Ón politic„! ™i dac„ este s„ apreciem cine a c‚∫tigat ∫i cine a pierdut din aceste lupte de interese meschine, ei bine, acela este poporul rom‚n. ™i m„ g‚ndesc aici la ˛„rani, pensionari, Óntreprinz„tori etc., care a∫teptau dezbateri aprinse pe teme de interes european, legate de finan˛„rile europene, ∫i nu de finan˛area unor grupuri de interese.
Se pierd zilnic milioane de euro, pentru c„ personalit„˛ile-cheie Ón stat sunt mai interesate de r„fuiala public„ la ore de maxim„ audien˛„. Iat„ o posibil„ carte a noastr„ de vizit„ postaderare!
Œn ce m„ prive∫te, cred c„ avantajele sunt mai multe: 1. votul devine o opera˛ie concret„, transparent„ ∫i foarte responsabil„, cineva anume alege pe altcineva anume;
2. alegerea c‚∫tig„ Ón ra˛ionalitate, aleg„torul trebuie s„ caute date, candidatul trebuie s„ ofere c‚t mai clar informa˛ii;
3. Ónsu∫i Parlamentul are ∫ansa de a se reabilita Ón opinia public„, prin selectarea unor persoane potrivite.
S-ar putea ca la nivel practic s„ mai treac„ timp p‚n„ va prinde ideea. Teoretic, ea e bun„ ∫i personal consider c„ ar trebui s„ o lu„m Ón calcul pentru perioada urm„toare.
Cineva spunea c‚ndva c„ cel mai mare beneficiu Óntr-un regim democratic e faptul c„, la patru ani, poporul are ocazia de a sc„pa definitiv de cei care l-au nemul˛umit. V„ Óntreb cu ce drept noi, cei de ast„zi, suntem pe cale de a lipsi rom‚nii de acest beneficiu?
Termenul de 30 de zile este strict ∫i nu poate fi dep„∫it. Este cuprins la cu totul alt capitol dec‚t cel unde se spune de legi de importan˛„ deosebit„ ∫i coduri. Acolo zice de 45—60 de zile, iar ordonan˛a este la delegarea legislativ„, la raporturile Guvernului cu Parlamentul, este Ón cu totul alt capitol, ∫i acolo nu se fac niciun fel de prevederi, nu exist„ niciun fel de porti˛„ de prelungire a termenului peste 30 de zile.
A∫a c„, cu toat„ insatisfac˛ia c„ nu putem s„ finis„m aceast„ lege, totu∫i, dincolo de chestia aceasta, cred c„ primordial este s„ respect„m Constitu˛ia.
Revenind, s-au dat dou„ voturi, nici eu n-a∫ merge pe repetarea unui vot cu tot felul de artificii ∫i subterfugii pentru a ne justifica dup„ aceea.
S-au dat ni∫te voturi, aceasta este situa˛ia, mai este o Camer„, de aceasta func˛ion„m de 17 ani Óntr-un Parlament bicameral, Ón speran˛a c„ dac„ o Camer„ nu este atent„, m„car cealalt„ va finisa mai bine legile.
Urm„ri˛i, v„ rog, art. 7, punctul 11 din raport, prin care comisia propune un amendament la alin. 3.
- Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la pagina
- 22? Nu.
Votat Ón unanimitate.
Articolul 8.
Nu sunt obiec˛iuni, nici amendamente. Votat Ón unanimitate.
Articolul 9.
Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul comisiei de la pagina 22 ∫i 23, amendamentul de la punctul 12. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate.
Articolul 10, punctul 13 din raport. Nu sunt amendamente la comisie. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu.
Votat Ón unanimitate.
Articolul 11.
Nu sunt amendamente. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.
Articolele 12 ∫i 13, care sunt ∫i ultimele.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut amendamente.
Votate Ón unanimitate.
Va r„m‚ne proiectul de lege de aprobare a ordonan˛ei
la votul final, care se va desf„∫ura Ón aceast„ ∫edin˛„. Punctul 6 v„ reamintesc c„ a r„mas la vot final.
Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea ∫i finan˛area programelor multianuale prioritare de mediu ∫i gospod„rire a apelor.
Suntem Camer„ decizional„.
Rog ini˛iatorul s„ prezinte pe scurt ∫i apoi comisia s„ propun„ timpii de dezbatere, dup„ ce prezint„ ∫i raportul.
**Doamna Lucia Ana Varga** _— secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**
Œn cadrul procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, problematica de mediu ∫i de gospod„rire a apelor joac„ un rol deosebit de important.
Pentru a putea Óndeplini angajamentele asumate Ón perioada 2007—2013, sunt necesare investi˛ii Ón valoare de aproximativ 18 miliarde, iar din fondurile comunitare sunt asigurate doar 4 miliarde de euro. Presiunea cea mai mare de investi˛ii este prev„zut„ a fi pentru urm„torii 7 ani.
O mare parte din perioada de tranzi˛ie negociat„ cu Uniunea European„ pentru Capitolul 22 — îProtec˛ia mediului Ónconjur„tor“, are termen-limit„ pentru conformare anul 2013.
Prin urmare, este necesar„ finan˛area ca prim„ faz„ a unor planuri de investi˛ii pe termen lung Ón sectorul de ap„ ∫i ap„ uzat„ ∫i de de∫euri.
Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de lege Ón vederea aprob„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului pentru aprobarea ∫i finan˛area programelor multianuale prioritare de mediu ∫i de gospod„rire a apelor, pe care Ól supunem spre adoptare,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 cu modific„rile aduse de comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor, modific„ri pe care le sus˛inem. V„ mul˛umesc.
Nu e nimeni de la Ministerul Justi˛iei? Nu.
Dau cuv‚ntul Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul ∫i propunerea de dezbatere.
™i atunci, ne∫tiind s„ lucreze Ón acest mod, ne pune Ón fa˛a unor ac˛iuni de for˛„, pe care eu le numesc îdemne de un regim totalitar“. ™i, evident, interceptarea comunica˛iilor electronice, controlul asupra conturilor bancare, f„cute discre˛ionar de o persoan„, f„r„ acordul unui judec„tor, nu este democra˛ie.
Categoric vom vota Ómpotriv„! V„ mul˛umesc.
normal„, s„ dezbat„, dac„ Óntr-adev„r trebuia modificat„ Legea nr. 508/2004. Dar Ón loc s„ aib„ t„ria s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului sau m„car Ón fa˛a Comisiei juridice, dumneaei umbl„ prin televiziuni ∫i reglementeaz„ la televizor reforma. Cu sprijinul anumitor O.N.G.-uri, str‚nge oamenii Ón pia˛„ pentru a o sus˛ine. Dar ce s„ sus˛in„? C„, de fapt, reforma ar trebui f„cut„ Ón Parlament, ∫i nu Ón pie˛e, f„r„ s„ mai vorbim c„ o parte dintre aceste O.N.G.-uri, Ón perioada 2005—2006, au avut contracte cu Ministerul Justi˛iei ∫i, normal, fiind pl„tite de la Ministerul Justi˛iei, acum trebuie s„ vin„ ∫i s„ o sus˛in„ Ón pia˛„.
Repet, este foarte clar, dac„ se vrea reform„, s„ se vin„ Ón Parlament, nu Ón pia˛„! Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Vreau s„ v„ spun c„ toate aceste elemente, îse poate“ sau îse poate solicita, dup„ caz, un anumit control“... sunt, de fapt, o regul„. Nicio nav„ nu Óncepe operarea p‚n„ c‚nd aceast„ comisie de revizie nu vine la bordul navei.
Vreau s„ v„ spun c„ acest element nu face altceva dec‚t s„ condi˛ioneze Ónceperea opera˛iunilor comerciale ∫i la fel este generator de corup˛ie. Mai ales c„ Rom‚nia a ratificat Conven˛ia ISPS, vorbim aici de Codul interna˛ional pentru siguran˛a navelor ∫i a facilit„˛ilor portuare. ™i, cu aceast„ conven˛ie, de fapt, porturile au
devenit adev„rate fort„re˛e ∫i nu este cazul s„ mai discut„m aici de anumite contracte de securizare a porturilor maritime sau fluviale, care cost„ milioane de dolari.
Iar„∫i o practic„ foarte Ónvechit„ la noi, cu toate c„ comandantul navei, agentul navei, care este reprezentantul armatorului ∫i al navei, certific„ pe propria r„spundere c„ actele navei sunt valide. De asemenea, nava poate, pe perioada sta˛ion„rii Óntr-un port, s„ fie controlat„ la orice zi, la orice or„ din zi ∫i noapte, dar f„r„ a opri operarea comercial„ a navei, cu toate acestea, actele navei trebui s„ r„m‚n„ la c„pit„nie, cu toate c„ ∫tim cu to˛ii c„ o nav„ nu poate fi arestat„ dec‚t printr-o hot„r‚re judec„toreasc„.
Vreau s„ v„ spun, Ónc„ o dat„ s„ subliniez, c„ sunt proceduri care sunt standard. Œn aceast„ conven˛ie este un articol care spune c„ aceste proceduri standard, impracticabile Óntr-un anumit stat, trebuie s„ se transforme Ón proceduri specifice statului respectiv ∫i sunt transmise de˛in„torului conven˛iei. Cu toate acestea, ca la rom‚ni, Óntotdeauna, noi transform„m totul Ón reglement„ri specifice ∫i, de fapt, denatur„m sensul acestei conven˛ii.
A∫ ruga ca — ∫i aici pentru aplicarea acestor proceduri sunt implicate 7 ministere —, Ón cazul Ón care aceste ministere nu specific„ c„ toate aceste inadverten˛e nu vor fi Ónl„turate ∫i aceast„ mimare a conven˛iei nu se va transforma Óntr-o aplicare ad litteram a conven˛iei, atunci voi cere retrimiterea acestei legi la comisie, pentru a redacta o alt„ form„, astfel Ónc‚t ∫i Parlamentul Rom‚niei s„-∫i poat„ spune cuv‚ntul asupra normelor metodologice de aplicare a conven˛iei.
V„ mul˛umesc.
Votat Ón formula comisiei.
Punctul 31. Urm„ri˛i amendamentul comisiei de la pagina 17, deci urm„ri˛i amendamentul 31 pentru art. 30, pagina 17. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat amendamentul comisiei.
Punctul 32, pentru art. 31. Urm„ri˛i pagina 18. Nu sunt obiec˛iuni.
Amendamentul comisiei, modificat alin. (1) de la art. 31, restul textului r„m‚ne nemodificat.
Punctele 33 ∫i 34. Comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu.
Votate Ón formula prezentat„ de comisie cele dou„ texte.
Punctele 35, 36, 37. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat Ón unanimitate.
La punctul 38, cu privire la art. 46, urm„ri˛i amendamentul comisiei, care Óncepe de la pagina 20 p‚n„ la pagina 21.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul comisiei. Nu ave˛i.
Votat amendamentul 38 Ón totalitate.
Œn continuare, v„ rog s„ urm„ri˛i punctul 39 din raport,
cu privire la art. 37. Comisia nu are reformul„ri.
Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu. Votat textul Senatului.
Punctele 40 ∫i 41. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Punctul 41 se refer„ la art. 48. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ propunerea comisiei.
La punctul 42 comisia propune eliminarea art. 49. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.
Adoptat amendamentul comisiei.
Punctele 43, 44 r„m‚n nemodificate Ón concep˛ia comisiei. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.
La punctul 45 comisia propune modificarea anexei
- nr. 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.
- Votat amendamentul comisiei.
- Punctul 46, cu privire la art. II.
Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul comisiei de la pagina
25. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.
Adoptat art. 2 a∫a cum a fost reformulat de comisie.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ónc„ o dat„ asupra anexei nr. 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la forma prezentat„ de comisie? Nu.
Votat„ Ón unanimitate.
La punctul 17, ultimul pe care-l vom lua Ónainte de votul final, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 29 din Legea nr. 608/2001.
Rog ini˛iatorul s„-l prezinte pe scurt, av‚nd Ón vedere presiunea timpului.