Ion Spânu

„Cu pași mari spre criza economică”

În timp ce în fanteziile Guvernului nu există o altă țară care să prospere mai mult decât România, datele statistice ale Uniunii Europene arată cu totul altceva. Mai exact, opusul. Un raport recent, publicat de Biroul European de Statistică Eurostat, plasează țara noastră pe primul loc în statele din Uniunea Europeană la rata inflației, în luna februarie a acestui an. De asemenea, datele furnizate de Institutul Național de Statistică indică o scumpire istorică a produselor alimentare în luna ianuarie 2019.

Anul 2019 este unul electoral. Coaliția aflată la guvernare este puțin interesată de indicatorii economici și extrem de interesată de capitalul electoral cumpărat pe bani publici. Nota de plată va veni la sfârșitul anului. Este foarte probabil ca pe această notă să apară două cuvinte – criză economică.

Procentul de 4%, atât cât a înregistrat România în luna februarie a acestui an, reprezintă cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, țara noastră fiind urmată de Ungaria și Letonia. La nivelul Uniunii Europene rata inflației a fost de 1,6%, față de 1,5% în ianuarie și 1,4% în urmă cu un an. Față de luna ianuarie, rata anuală a inflației a scăzut în șapte state membre ale Uniunii Europene, a rămas la același nivel într-unul și a crescut în celelalte 19.

Produsele alimentare s-au scumpit în luna ianuarie cu 1,3% față de luna anterioară, aceasta fiind cea mai mare creștere din 2003 până în prezent. Atunci majorarea față de luna anterioară a fost de 1,5%. În perioada 2003–2019, prețurile din luna ianuarie au crescut nesemnificativ raportat la ultima lună a anului anterior, cu mai puțin de un punct procentual. Excepție au fost anii 2011 și 2013, când alimentele s-au scumpit cu 1,14 și, respectiv, 1,24%. Raportat la ianuarie 2018, românii au scos din buzunare cu 3,7% mai mult pentru alimente.

Deficitul de cont curent a avansat puternic în urma majorării deficitului comercial cu 62% în ianuarie curent, față de ianuarie 2018. Guvernul a majorat foarte mult salariile, ceea ce nu este un lucru rău în sine, dar nu are niciun fel de acoperire în economia internă. Banii din aceste majorări se duc, din nefericire, în importuri de bunuri și produse, și nu în producția internă. Astfel, deficitul comercial crește și, inevitabil, trage după el și deficitul de cont curent. În final, tot acest dezechilibru va fi reflectat în cursul de schimb și în nivelul dobânzilor.

O redresare financiară ar putea apărea ca urmare a atragerii de fonduri europene, numai că în momentul de față gestionarea proiectelor de dezvoltare este foarte slabă. Rata absorbției efective a fondurilor europene este de sub 12% în cadrul Programului operațional capacitate administrativă și sub 13% la dezvoltare regională. În ceea ce privește Programul operațional „Capital uman”, rata este undeva la peste 13%, iar în cadrul Programului operațional „Competitivitate” este peste 15%.