Cu permisiunea dumneavoastr„, stima˛i colegi deputa˛i ∫i senatori, ast„zi am avut o oarecare revela˛ie. Am fost foarte atent s„-l ascult pe domnul Geoan„, pe domnul senator Geoan„, ∫i pe domnul deputat Mihai T„n„sescu.
™i ce-am constatat? Ascult‚ndu-l cu mult„ aten˛ie pe domnul ex-ministru T„n„sescu, am observat c„ ∫i-a Ómbun„t„˛it radical discursul politic. Un discurs admirabil. Ce p„cat, Óns„, c„ pe m„sur„ ce discursul politic cre∫te Ón valoare scade cel economic, de finan˛ist.
A˛i st‚rnit stupoare, domnule fost-ministru, c‚nd a˛i afirmat c„ datorit„ cotei unice s-a Ónregistrat un excedent bugetar. P„i, haide˛i s„ ne l„murim! Ori cota unic„ aduce mai pu˛ini bani, ∫i atunci ar fi trebuit s„ avem un deficit mai mare, ori dac„ n-aduce mai pu˛ini bani ∫i aduce mai
mul˛i bani, atunci ave˛i demonstra˛ia contrariului a ceea ce dumneavoastr„ a˛i afirmat. Vreau s„ v„ dau eu explica˛ia, cu toate c„ nu sunt finan˛ist.
Explica˛ia rezid„ Óntr-un fapt incredibil de simplu. Bugetul, a∫a cum a fost alc„tuit pe 2005, nu vreau s„ fac nici un comentariu mali˛ios, cuprindea cheltuieli consistente sau sume consistente la capitolul îCheltuieli de capital“.
Am avut anumite Óndoieli c„ aceste sume vor fi direc˛ionate c„tre investi˛ii, c„tre ceea ce are economia rom‚neasc„ mai mult nevoie dec‚t oric‚nd, ∫i, pentru c„ aveam aceste Óndoieli, la Ónceputul anului am luat m„sura, care unora li s-a p„rut bizar„, dar totu∫i presa a salutat-o, ∫i anume aceea de a limita cheltuielile pentru achizi˛ia de autoturisme ∫i mobilier.
™i, surpriz„: pe m„sur„ ce lunile curgeau, constatam c„ la capitolul îCheltuieli de capital“ numai Óntr-o mic„ m„sur„ se realizeaz„ aceste cheltuieli, pentru c„ func˛ion„rimea din ministere, cu care ne-am obi∫nuit cu to˛ii, Ón loc s„ prevad„ aceste sume pentru investi˛ii Ón infrastructur„, Ón proiecte, a prev„zut o bun„ parte, care probabil au fost ascunse ∫i de ochii mini∫trilor, pentru aceste achizi˛ii de mobilier ∫i autoturisme, ca ∫i c‚nd Ón asta st„ dezvoltarea Rom‚niei.
™i „sta este motivul principal pentru care acum, la final de an, ne-am trezit cu un excedent important ∫i acest lucru cred c„ nu stric„, este o lec˛ie pe care o primim cu to˛ii ∫i din care am putea s„ Ónv„˛„m cu to˛ii atunci c‚nd este vorba de buna gestiune a banului public.
Deci nu v„ lua˛i dup„ explica˛iile date de F.M.I., care fac un calcul absolut contabil ∫i Óncearc„ s„ evalueze venituri eventuale, poten˛iale dintr-o cot„ de impozitare mai mare.
Realitatea cotei unice o cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„ foarte bine ∫i Ómi pare r„u c„ trebuie s„ aduc aminte tuturor celor care sunt ast„zi prezen˛i Ón sal„ la dezbatere c„ domnul ministru a Óncercat, cu o voce timid„, modest„, pe c‚nd era ministru, s„ introduc„ cota unic„. Numai c„, la vremea respectiv„, a avut parte de un tampon nefericit din partea institu˛iei preziden˛iale ∫i tot proiectul s-a n„ruit. ™i d‚nsul credea la vremea respectiv„. Acum, sigur, ∫tiu, este Ón opozi˛ie, este de datoria dumneavoastr„ politic„ ∫i moral„ s„ sus˛ine˛i un alt punct de vedere, nu este nici o problem„, dar cota unic„ ∫i-a f„cut efectele. ™i, nu numai at‚t, v„ reamintesc c„ ac˛iunea pentru care cota unic„ a fost introdus„ la nivelul actual de 16% a fost determinat„ de nivelul real de colectare a impozitului pe profit.
Nu e nici o problem„! N-a˛i putut s-o face˛i dumneavoastr„, am f„cut-o noi. Efectele, ∫i aici m-a˛i Óntrebat de c‚teva ori, retoric, dac„ cunosc care este impactul ∫i care sunt efectele asupra salaria˛ilor? Nu sunt at‚t de mici pe c‚t le considera˛i.
Eu a trebuit, datorit„ func˛iei pe care o am, s„ fac o analiz„ foarte atent„ ∫i am constatat c„ Ón sectorul la care v-a˛i referit, Ón sectorul de Ónv„˛„m‚nt, care sunt efectele cotei unice. Evident, c‚∫tigurile salariale nu au fost egale, dar s„ ∫ti˛i c„ nu au fost de 100.000 lei/angajat, a∫a cum a˛i spus. Datorit„ cotei unice Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt c‚∫tigurile au urcat p‚n„ la peste 4 milioane de lei/lun„ la un salariu. Peste 4 milioane de lei, ∫ti˛i c„ Ónseamn„ bine de tot, peste 100 de euro/lun„. Acesta a fost c‚∫tigul pe care l-a adus cota unic„ de impozitare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
Sigur c„ ar fi fost foarte bine dac„ ar fi fost ∫i domnul fost-ministru de externe Ón sal„, pentru c„ aproape c„ la d‚nsul am constatat un raport invers: mi s-a p„rut c„ discursul economic a Ónceput s„ c‚∫tige Ón valoare, dar pe partea politic„ a l„sat-o ceva mai slab.
Oricum, haide˛i s„ facem totu∫i o recapitulare a c‚torva date esen˛iale legate de bugetul pe care ast„zi Ól discut„m Ón Parlament.
Stima˛i senatori ∫i deputa˛i,
Cheltuielile bugetare Ón 2006 vor cunoa∫te o majorare important„, ∫i anume 12,06%.
Cheltuielile de capital, un lucru esen˛ial pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ∫i pentru dezvoltarea infrastructurii, vor fi cu 36,4% mai mari dec‚t Ón 2005.
Œn ceea ce prive∫te bugetul general consolidat, Ón 2006 veniturile cresc cu 15,8%; cheltuielile de capital pentru investi˛ii sunt cu 21% mai mari Ón 2006, fa˛„ de 2005, iar ponderea lor reprezint„ 3,2% din P.I.B. Ón 2006, fa˛„ de 3% Ón 2005.
Am s„ m„ refer la c‚teva elemente punctuale, care au fost aici abordate, c‚teva capitole.
La capitolul îAgricultur„“, bugetul alocat pentru Ónfiin˛area ∫i modernizarea fermelor, prin programul îFermierul“, buget care va fi folosit nu numai pentru Ónfiin˛are ∫i modernizare, ci ∫i pentru crearea de unit„˛i de procesare, pentru achizi˛ia de animale de ras„ ∫i a∫a mai departe, cre∫te Ón anul 2006 la 7.000 miliarde lei, fa˛„ de 1.000 miliarde lei Ón 2005, deci de ∫apte ori.
La capitolul îM„suri de pia˛„“ aloc„m peste 1.000 de miliarde pentru interven˛ii de corec˛ii a pre˛urilor, pentru c„, a∫a cum am observat Ón ultima perioad„, agricultura rom‚neasc„ a Ónceput s„ se confrunte cu probleme de supraproduc˛ie care duc pre˛urile de pia˛„ foarte, foarte jos.
Œn domeniul sanitar veterinar, aloc„rile au crescut cu peste 50% fa˛„ de 2005, de la 2.800 de miliarde, la 4.200 de miliarde, ∫i, re˛ine˛i, este capitolul la care Rom‚nia a primit cele mai multe semnale negative Ón ceea ce Ónseamn„ procesul de integrare.
S-a discutat aici despre medicamente compensate. Reu∫im, anul acesta, pe bugetul lui 2005, s„ rezolv„m o problem„ care treneaz„ de foarte mul˛i ani, problema datoriilor restante, care au fost ree∫alonate ∫i rostogolite, ∫i doresc, Ón acela∫i timp, s„ subliniez c„ Ón viitor, Ón ceea ce Ónseamn„ politica medicamentului compensat, preocuparea principal„ va fi asigurarea medicamentelor compensate pentru o categorie c‚t mai larg„ de cet„˛eni ∫i un interes c‚t mai redus pentru cre∫terea cifrei de afaceri a produc„torilor ∫i importatorilor de medicamente. Nu acesta este obiectivul unei politici care trebuie s„ vizeze ameliorarea s„n„t„˛ii ∫i ameliorarea condi˛iilor de trai ale cet„˛eanului.
Œn ultimii ani, din p„cate, _lobby_ -ul care s-a exercitat la nivelul aparatului guvernamental a f„cut ca aceste costuri s„ creasc„ excesiv Ón dauna bugetului, f„r„ ca s„ existe o ameliorare a st„rii generale de s„n„tate a popula˛iei. Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului, cred c„ tot domnul ministru T„n„sescu cunoa∫te foarte bine problema.
V„ mai aduce˛i aminte, domnule ministru, prin hot„r‚rile de guvern care au fost promovate Ón 2004, care a fost suma nebugetat„ care viza major„ri de salarii Ón anul 2005? V„ aduc eu aminte: nici mai mult, nici mai pu˛in de 12.000 de miliarde de lei. Hot„r‚ri de guvern prin care s-au dat major„ri de salarii ∫i pentru care nu a fost prev„zut un leu ∫i, Ón final, problema a fost
rezolvat„, pentru c„ am considerat c„ nu este angajamentul unei persoane sau a alteia, nu este angajamentul dumneavoastr„ personal, ci este angajamentul Guvernului Rom‚niei, pe care trebuie s„ Ól onor„m.
Œn ceea ce Ónseamn„... m„ apropii de zona social„. Am vorbit ast„zi despre recalcularea pensiilor. Intrarea Ón plat„ a drepturilor pentru ultimele persoane care beneficiaz„ de recalculare se va face Óncep‚nd cu luna decembrie. Procesul de recalculare va aduce o cre∫tere a pensiei medii cu aproape 8%, iar pentru cei care au beneficiat de cre∫tere, Ón urma recalcul„rii, majorarea este de 19%, deci o sum„ deja consistent„.
Punctul de pensie cre∫te cu 9,3% Ón 2006 fa˛„ de cre∫terea de numai 3% Ón 2005, aprobat prin bugetul pe care dumneavoastr„ l-a˛i promovat la vremea respectiv„. Prin aceast„ m„sur„, valoarea punctului de pensie va ajunge la 3.231.000 lei, fa˛„ de 2.955.000 lei.
Merit„ de re˛inut care este evolu˛ia, valoarea pensiei medii din sistemul public. Dac„ Ón decembrie 2004, pensia medie era de 2.350.000 lei, Ón septembrie 2005 a ajuns la 2.705.000 lei, pentru ca Ón decembrie 2006 va urma s„ fie 3.111.000 lei.
De asemenea, pe bugetul de stat, alocarea pentru asisten˛„ social„ — ∫i aici m„ refer la protec˛ia drepturilor copilului, drepturi pentru persoane cu handicap, aloca˛ii pentru copii ∫i a∫a mai departe — cre∫te de la 46.847 de miliarde, Ón 2005, la 54.400 de miliarde Ón 2006, ceea ce reprezint„ 1,7% din P.I.B., comparativ cu 1,6 Ón 2005.
Dac„ ne referim la ansamblul cheltuielilor sociale gestionate de Ministerul Muncii pentru asisten˛„ social„, pensii ∫i ∫omaj, ele reprezint„ 8,1% din P.I.B. Ón 2006, fa˛„ de 7,9% Ón 2005.
Toate aceste m„suri la care m-am referit nu includ — subliniez —, nu includ m„surile de asisten˛„ social„ sau gratuit„˛i acordate de alte ministere, cum ar fi: Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerul Transporturilor, pentru gratuit„˛i C.F.R. ∫i metrou, sau cele care sunt acordate de autorit„˛ile locale.
Un capitol important la protec˛ie social„ se refer„ la subven˛iile pentru Ónc„lzire. Ajutoarele pentru Ónc„lzire au crescut de la 3.000 de miliarde Ón 2005, la 4.170 miliarde Ón 2006, Ón care sunt incluse ∫i subven˛iile pentru achizi˛ia de centrale termice ∫i arz„toare de eficien˛„ ridicat„ ∫i de care beneficiaz„, dup„ cum ∫ti˛i, persoanele cu venituri reduse, cele care au sub salariul minim, de 3,1 milioane.
Am majorat, de asemenea, subven˛ia pentru energie termic„, cu 20% pentru cei care sunt racorda˛i la sistemul centralizat, iar pentru cei care consum„ gaze naturale subven˛ia a crescut cu 34,7% p‚n„ la 1 ianuarie, dup„ 1 ianuarie urm‚nd s„ se adauge un spor de 10% la aceast„ subven˛ie.
Am pus accent pe toate aceste elemente pentru un simplu motiv: chiar dac„ m„ consider un liberal, un liberal autentic — ∫i o spun cu m‚ndrie, pentru c„ Ómi doresc ca Rom‚nia s„ ajung„ c‚t mai cur‚nd o adev„rat„ ˛ar„ european„, care s„ aib„ la baz„ un spirit liberal, un spirit de toleran˛„, de Ón˛elegere –, nu m„ dau la o parte ∫i nici un liberal nu se d„ la o parte Ón a-∫i asuma responsabilit„˛ile sociale. Responsabilit„˛ile sociale fac parte integrant„ din Programul nostru de guvernare ∫i nu vom neglija aceste lucruri, ∫i obiectivul nostru final, la orizontul celor patru ani, este s„ aducem bun„starea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
cet„˛enilor, s„-i facem s„ se simt„ ca viitori cet„˛eni europeni autentici.
De aceea, acest buget este dirijat, Ón principal, c„tre atingerea obiectivelor de integrare european„, dar mai mult dec‚t at‚t, nu numai a ceea ce este legat de condi˛ionalit„˛ile integr„rii Ón Uniunea European„, ci de ceea ce Ónseamn„, dac„ vre˛i, obiectivele de asigurare a convergen˛ei de dezvoltare a Rom‚niei cu celelalte ˛„ri europene. Avem nevoie de o infrastructur„ dezvoltat„, avem nevoie de un sistem de s„n„tate care s„ func˛ioneze eficient, avem nevoie de un Ónv„˛„m‚nt ∫i un domeniu al cercet„rii performante, care s„ asigure viitorul genera˛iilor de m‚ine, ∫i avem nevoie de o agricultur„ reformat„, modernizat„, care s„ poat„ s„ ajute mai mult ∫i mai consistent la cre∫terea ∫i dezvoltarea economic„ ∫i, totodat„, s„ ne permit„ dezvoltarea mediului rural.
Acestea sunt obiectivele prioritare ale Guvernului pe care-l conduc ∫i bugetul pe care-l prezent„m ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ este un buget care s„ asigure aceste priorit„˛i ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, bun„starea cet„˛eanului. Acestea sunt motivele pentru care v„ solicit ca Ón
dezbaterea care urmeaz„ s„ acorda˛i Óntreaga aten˛ie propunerilor pe care Guvernul le-a f„cut ∫i s„ sus˛ine˛i acest proiect pentru a fi votat.
V„ mul˛umesc. _(Aplauze din partea dreapt„ a s„lii)._
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.