Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 22 noiembrie 2005 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu convingerea c„ fiecare dintre noi dore∫te ca dezbaterile la acest buget s„ se desf„∫oare Óntr-o atmosfer„ corect„, cu convingerea c„ fiecare dintre noi ∫i fiecare grup parlamentar dore∫te ca aceste dezbateri la buget s„ fie constructive, cu convingerea c„ fiecare grup parlamentar ∫i fiecare dintre noi ∫tie c„ Ón afar„ de buget ne a∫teapt„ foarte multe legi privind integrarea Ón Uniunea European„, care este o prioritate na˛ional„ ∫i nu are nici un fel de culoare politic„, vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i v„ fac c‚teva propuneri, pentru ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 dezbaterile la acest buget s„ fie ∫i corecte, s„ fie ∫i substan˛iale ∫i s„ se termine Óntr-o perioad„ convenabil„, deci pentru a nu prelungi foarte mult aceste dezbateri.

Propunerile pe care vi le fac, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, ∫i pe care le pute˛i supune votului plenului reunit al Camerelor, dup„ voia dumneavoastr„, Ón bloc sau fiecare separat, sunt urm„toarele:

— sus˛inerea fiec„rui amendament s„ dureze un minut de c„tre ini˛iatori ∫i c‚te un minut de fiecare grup parlamentar care dore∫te s„ intervin„;

— sus˛inerea amendamentelor se va face numai de c„tre unii ini˛iatori; sunt amendamente care con˛in o list„ Óntreag„ de colegi, de 10—15 colegi, dar unul dintre ei s„ sus˛in„ acest amendament un minut, maximum dou„; — sus˛inerea contraargumentelor, de asemenea, se va face de c„tre un singur parlamentar tot un minut; un singur parlamentar de fiecare grup;

— de asemenea, punctul de vedere al Guvernului s„ fie exprimat tot Óntr-un minut, c‚t are la dispozi˛ie ∫i parlamentarul care sus˛ine amendamentele;

— Ón sf‚r∫it, a cincea propunere este aceea c„ Ón cazul amendamentelor, la anexa nr. 4 ∫i anexa nr. 5, un singur parlamentar nu poate face, pentru un jude˛, numai pentru un jude˛, dec‚t un singur amendament de modificare, enun˛‚nd proiectele avute Ón vedere Ón cadrul sumei respective: adic„ vreau s„ spun c„ sunt colegi parlamentari — ∫i toat„ cinstea pentru Domniile lor, — care au f„cut pentru un jude˛ 20, 30, chiar 120 de propuneri; eu vin ∫i spun c„ ar fi corect — ∫i cer votul plenului — ca un parlamentar s„ sus˛in„ un amendament pentru jude˛ul pe care-l reprezint„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Anghel Stanciu

#15066

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru, Stima˛i membri ai Guvernului, Stimate doamne ∫i stima˛i deputa˛i,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ declar c„ sunt unul dintre partizanii propunerii domnului senator, Ón sensul c„ Ón acest mod putem s„ nu avem mustr„ri de con∫tiin˛„, pentru c„ nu ∫tim ceea ce vot„m, neav‚nd timpul disponibil la a medita asupra textelor.

Ceea ce m„ Ómpiedic„, Óns„, sunt dou„ prevederi regulamentare. O prim„ prevedere regulamentar„ este cea care prive∫te art. 50 din Regulamentul ∫edin˛elor comune: îDup„ ini˛ierea dezbaterilor generale, se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiec„rui buget Ón parte“, este vorba de cele sec˛ionale, pe ordonatori de credite. îLa discutarea fiec„rui articol, deputa˛ii ∫i senatorii pot lua cuv‚ntul.“

Nu exist„ nici o limitare de timp Ón textul regulamentului comun, la sec˛iunea dezbaterii bugetului. Œn schimb, la art. 89, tot Ón Regulamentul ∫edin˛elor comune, se precizeaz„: îDispozi˛iile prezentului regulament se completeaz„ cu prevederile aplicate prin Regulamentul Camerei Deputa˛ilor ∫i Regulamentul Senatului.“

Venind la Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, la art. 100 alin. (1), se precizeaz„: îLa discutarea articolelor

la care s-au f„cut amendamente, deputa˛ii“ — deci deputa˛ii, nu un deputat — îpot lua cuv‚ntul pentru a-∫i exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuv‚ntul reprezentantul Guvernului sau ini˛iatorului ∫i raportorul comisiei sesizate Ón fond.“

Œntr-adev„r, la alin. 2 se prevede c„ îluarea de cuv‚nt a unui deputat cu privire la un text ce urmeaz„ s„ fie supus votului Camerei are, de regul„, durata de 5 minute“. îLa Ónceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili ∫i alt„ durat„ a interven˛iei.“

Deci, precizez: îluarea de cuv‚nt a unui deputat“, deci nu îa unui singur deputat“, ∫i îde regul„, este de 5 minute“; îse poate stabili ∫i alt„ durat„“.

Ca atare, domnule pre∫edinte, suntem pu∫i Óntr-o situa˛ie de a amenda îpe picior“ cele dou„ regulamente, lucru care nu s-a mai Ónt‚mplat ∫i nu cred c„ este cazul s„ cre„m o cutum„.

De aceea, Ómi cer scuze c„ nu pot fi p‚n„ la final de acord cu distinsul meu coleg Puiu Ha∫otti ∫i nu are sens s„ lungim sau s„ supunem la vot lucruri contrare regulamentului.

Dac„-mi permite˛i Ónc„ un minut, domnule pre∫edinte, este o chestiune pe care Grupul parlamentar al P.R.M. a f„cut-o, dar nu la timpul potrivit.

Dumneavoastr„ a˛i supus votului ordinea de zi ∫i a fost votat„. Exist„, Óns„, un articol Ón Regulamentul ∫edin˛elor comune, la art. 8, care prive∫te faptul c„, Ón mod excep˛ional, Ón orice ∫edin˛„ comun„ pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor sau pre∫edintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi la cererea, pentru motive temeinice, a unuia dintre Birourile permanente, deci Senat sau Camer„, sau a unui grup parlamentar din oricare Camer„ ori, dup„ caz, la cererea Guvernului.

Deci eu am Ón˛eles c„ Grupul parlamentar al P.R.M. a f„cut o propunere privind aceast„ modificare a ordinii de zi.

Cred c„ ar fi interesant de pus Ón discu˛ie ∫i aceast„ chestiune, dac„-∫i men˛ine propunerea grupul parlamentar, pentru c„ sunt consecin˛e foarte importante ∫i care Ómpiedic„ Guvernul tocmai Ón a-∫i duce la Óndeplinire propunerea foarte generoas„ pe care a f„cut-o, aceea de 5%.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Adrian N„stase

#24725

## Stima˛i colegi,

Mai sunt Ónc„ 4 sau 5 colegi. Imediat v„ dau cuv‚ntul.

Stima˛i colegi, pentru a simplifica pu˛in lucrurile, a∫ vrea s„ v„ rog s„ v„ uita˛i Ón Regulamentul ∫edin˛elor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 comune, ∫i la art. 26, ∫i la art. 28. Sigur, putem s„ continu„m aceast„ discu˛ie, dar eu v„ propun s„ v„ uita˛i la aceste texte, suplimentar fa˛„ de textele invocate, art. 50, spre exemplu, din Regulamentul ∫edin˛elor comune sau prin trimiterea de art. 89 la Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, art. 101.

Practic, Ón interpretarea regulamentului actual, pre∫edintele are dreptul s„ limiteze durata lu„rilor de cuv‚nt Ón func˛ie de obiectul dezbaterilor. Deci, teoretic, Ón actualul regulament limitarea nu poate fi f„cut„ dec‚t de pre∫edintele de ∫edin˛„. Acesta este art. 26 ∫i v„ rog s„ vede˛i la îDesf„∫urarea lucr„rilor“.

Œn plus, la art. 28 se arat„ c„ pre∫edintele sau un grup parlamentar poate cere Óncheierea dezbaterii unei probleme puse Ón discu˛ie. Cererea de Óncheiere a dezbaterii se adopt„ cu votul nu ∫tiu care...

Deci acestea sunt regulile generale pentru desf„∫urarea dezbaterilor. Œn plus, a∫ vrea s„ v„ rog s„ ˛ine˛i seama de faptul c„ atunci c‚nd am dorit o solu˛ie, care p‚n„ la urm„ instituie o practic„ cutumiar„ Ón Parlament, liderii politici ∫i membrii Birourilor permanente s-au Óntrunit pentru a face propuneri.

Discu˛ia de aici, practic, nu va face dec‚t s„ complice lucrurile ∫i nu ne va duce la o solu˛ie constructiv„, de aceea, eu am s„ v„ rog urm„torul lucru, dac„ ve˛i fi de acord: avem o Ón˛elegere privind dezbaterile generale, s„ facem dup„ aceea o discu˛ie la nivelul Birourilor permanente ∫i s„ punem Ón discu˛ie problema dezbaterii la articole, ˛in‚nd seama de actualele prevederi, ∫i v„ rog s„ v„ uita˛i cu aten˛ie la actualele prevederi din regulament.

Putem s„ facem Ón˛elegeri suplimentare, dar nu Ónc„lc‚nd prevederile existente, pentru c„ altfel s-ar pune problema corect„ a ceea ce a sugerat domnul deputat Bogdan Niculescu-Duv„z, a unei modific„ri de regulament îpe picior“ sau ad-hoc, sau, altfel spus, o Ónc„lcare a actualului regulament, ceea ce cred c„ nimeni nu dore∫te s„ sugereze.

Deci eu v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ citim cu aten˛ie prevederile regulamentelor, Ón m„sura Ón care — a∫a cum am f„cut pentru dezbaterile generale — putem s„ ajungem la o anumit„ solu˛ie care s„ fie regulamentar„ s„ revenim dup„ aceea pentru dezbaterea Ón plenul celor dou„ Camere. Altfel, vom face aici o discu˛ie Ón care... La sf‚r∫it, eu am s„ v„ rog s„ revenim la art. 26 sau la art. 28 ∫i s„ v„ cer s„ respect„m, pur ∫i simplu, aceste articole, pentru c„ nu putem s„ invent„m îpe picior“ reguli pentru desf„∫urarea dezbaterii.

De aceea, sugestia mea va fi, dup„ ce am s„-i dau cuv‚ntul domnului MÓnzÓn„, care insist„ s„ ia cuv‚ntul, ∫i domnului deputat Mitrea, dup„ aceea ∫i domnilor deputa˛i... Bun, eu am Óncercat s„ simplific oarecum lucrurile, dar sigur c„ nu pot s„ m„ opun atunci c‚nd colegii solicit„ s„ ia cuv‚ntul pe procedur„. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Miron Tudor Mitrea

#30294

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ salut Ónt‚i discu˛ia la care am asistat noi, deputa˛ii, Óntre colegii no∫tri senatori. A fost un exemplu pl„cut despre cum merg lucr„rile ∫i, sigur, putem s„ lu„m ∫i noi exemplu.

Am Ón˛eles din luarea de cuv‚nt a domnului senator c„ Domnia sa, dup„ ce s-au Óncheiat dezbaterile la toate institu˛iile privind Regulamentul Camerei ∫i Regulamentul Senatului, propune s„ discut„m aici regulamentul comun, lucru pentru care eu n-am nimic Ómpotriv„, Óns„ procedurile de punere Ón discu˛ie a Regulamentului comun al celor dou„ Camere sunt diferite. Dac„ Domnia sa va veni ∫i ne va propune, procedural, s„ discut„m Regulamentul celor dou„ Camere, avem experien˛a de la cele dou„ discut„ri ale dezbaterii privind regulamentele, suntem dispu∫i s-o facem. Sigur, Ón afara legilor privind priorit„˛ile ∫i a∫a mai departe.

Referitor la proceduri, domnule pre∫edinte, Ómi permite˛i s„ nu fiu de acord cu interpretarea pe care a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 dat-o domnul senator, dar nici cu interpretarea pe care a˛i dat-o dumneavoastr„. Art. 27 ∫i 28 se refer„ la procedurile ordinare. Avem capitolul II Ón regulamentul comun care se intituleaz„: îProceduri speciale“, iar la proceduri speciale, la art. 50, dup„ cum a˛i spus, este foarte clar scris: la discutarea fiec„rui articol deputa˛ii ∫i senatorii pot lua cuv‚ntul.

Am citit tot Capitolul II — îProceduri speciale“ ∫i nu am g„sit nic„ieri vreo procedur„ de limitare a num„rului de minute Ón care vorbe∫te un coleg parlamentar, a num„rului de interven˛ii sau a num„rului de parlamentari care pot s„ discute, s„ intervin„ la un amendament. Deci, Ón nici un caz, nu vom fi de acord ca acest regulament, acest capitolul II îProceduri speciale“ s„ fie Ónc„lcat. Deci interpretarea pe care eu ∫i colegii no∫tri o d„m, citind regulamentul, este: la fiecare amendament, la fiecare articol, oricare parlamentar, oricare senator poate interveni at‚t c‚t consider„ Domnia sa c„ este necesar, iar, dup„ p„rerea mea, art. 27 ∫i 28 nu se aplic„ Ón momentul Ón care vorbim de regulament. Revin, avem o procedur„ special„ pentru buget ∫i vreau s„ fim foarte exac˛i Ón respectarea regulamentului ∫edin˛elor comune. V„ mul˛umesc.

Adrian N„stase

#32585

Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu aceast„ chestiune vreau s„ reiau interpretarea pe care am dat-o: Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, Ón mod evident, Ónclin s„ cred c„ interpretarea mea va fi cea care va conta.

Art. 26—28 vizeaz„ desf„∫urarea ∫edin˛elor comune. Dezbaterea bugetului se face tot Ón ∫edin˛e comune.

Art. 50 stabile∫te o succesiune sau modul de derulare a lucr„rilor, dar regulile generale sunt prev„zute Ón sec˛iunea a IV-a îDesf„∫urarea ∫edin˛elor comune“ ∫i, practic, cele dou„ texte sunt complementare, Ón ideea c„, pe de o parte, conform art. 50, la discutarea fiec„rui articol, deputa˛ii ∫i senatorii pot lua cuv‚ntul, dar asta nu Ónseamn„ c„, Ón baza art. 26, pre∫edintele nu poate limita durata lu„rilor de cuv‚nt Ón func˛ie de obiectivul dezbaterilor.

Pe de alt„ parte, este evident c„ Ón m„sura Ón care o problem„ care este pus„ Ón discu˛ie, care poate s„ fie foarte important„, ∫i unde dezbaterile tind s„ se extind„ foarte mult, Ón acele condi˛ii pre∫edintele sau un grup parlamentar pot cere Óncheierea dezbaterii, sigur, Ón condi˛ii rezonabile. Deocamdat„, eu cred c„ nu am ajuns la acest moment, pentru a judeca aceste chestiuni, dar ceea ce v-am prezentat dovede∫te, Ónc„ o dat„, faptul c„ anumite ini˛iative intempestive creeaz„ mai mult„ pierdere de timp dec‚t atunci c‚nd lucrurile se deruleaz„ Ón baza unor consult„ri, care pot duce la ni∫te solu˛ii care, eventual, s„ fie constructive.

De aceea, am s„ dau cuv‚ntul ∫i celorlal˛i colegi. Am s„ revin, Óns„, dup„ aceea, la propunerea pe care v-am f„cut-o Ón leg„tur„ cu faptul c„ avem deja un punct de vedere ∫i propuneri deja agreate Ón ceea ce prive∫te dezbaterea general„, s„ putem Óncepe aceste dezbateri generale, dup„ ce vom tran∫a chestiunea pe care domnul deputat MÓnzÓn„, Ón numele Grupului parlamentar P.R.M., a ridicat-o, Ón ceea ce prive∫te ordinea de zi.

Dar, mai Ónainte, Ói dau cuv‚ntul domnului deputat Bivolaru.

™i apoi, cred c„ mai erau Ónscri∫i domnul Tudose ∫i domnul Florin Iordache.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Bivolaru.

Ioan Bivolaru

#34655

Domnilor pre∫edin˛i, Stima˛i colegi,

Domnul senator Puiu Ha∫otti ne propune, Óntr-adev„r, s„ modific„m ∫i regulamentele celor dou„ Camere, nu vizeaz„ numai modific„ri intempestive ale Regulamentului ∫edin˛elor comune. Trimiterea care se face la art. 89 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ne oblig„ s„ ˛inem cont, Ón problemele de procedur„, de cele dou„ regulamente.

Ar fi interesant, Óntr-adev„r, de discutat o astfel de trimitere Ón condi˛iile Ón care cele dou„ regulamente, ale celor dou„ Camere, au proceduri diferite sau proceduri oarecum nesemnificative Ón leg„tur„ cu aceast„ dezbatere a bugetului de stat.

Œn aceste condi˛ii, domnule pre∫edinte, consider c„ discu˛ia pentru eficientizarea pe care o reclam„ domnul Ha∫otti ar fi fost normal s„ aib„ loc Ón recenta ∫edin˛„ a Birourilor permanente ale celor dou„ Camere, pentru c„ acolo s-au stabilit c‚teva probleme de procedur„, ˛in‚nd cont ∫i de timpii de dezbatere.

Œn aceast„ situa˛ie, sigur c„ din punct de vedere politic s-ar fi putut discuta ∫i dezbate Ón ∫edin˛ele celor dou„ Birouri permanente, Ón ∫edin˛a comun„, ∫i propunerile domnului Puiu Ha∫otti. Este de neÓn˛eles de ce, Ón condi˛iile Ón care primul-ministru ∫i cu Guvernul sunt prezen˛i ast„zi, aici, ca s„ fac„ aceast„ deschidere Ón dezbaterea bugetului de stat, Ói este blocat„ aceast„ procedur„ domnului prim-ministru chiar din partea unui coleg de partid, prin aceast„, efectiv, torpilare a dezbaterii ∫i torpilare a debutului Ón dezbaterea bugetului de stat, cu o propunere care nu vine dec‚t s„ se prelungeasc„ prin alte dezbateri de care efectiv nu ∫tiu dac„ domnul Puiu Ha∫otti a ˛inut cont, ce tevatur„ se va isca pe aceast„ dezbatere de procedur„, ∫i Ól oblig„m pe domnul prim-ministru s„ accepte Ón condi˛iile acestea dezbaterea pe problemele ∫i propunerile domnului Puiu Ha∫otti.

Domnule pre∫edinte, propunerile, care sunt mai multe la num„r, f„cute de c„tre domnul Puiu Ha∫otti ∫i care contravin ∫i prevederilor regulamentelor Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, ∫i aici este vorba, cel pu˛in, la Regulamentul Camerei sunt afectate aproximativ 15 articole din Regulamentul Camerei prin propunerile f„cute, nu pot fi discutate, cred, dec‚t acum, din nou, Óntr-o Óntrunire a celor dou„ Birouri permanente, Ón grupurile parlamentare, ca s„ putem... ™i Ól rug„m pe domnul Puiu Ha∫otti s„ ne Ónainteze aceast„ complet„ list„ de propuneri ca s„ le discut„m ∫i noi Ón grupurile parlamentare, s„ vedem care este pozi˛ia noastr„ fa˛„ de aceast„ revolu˛ie, fa˛„ de aceast„ inven˛ie, pentru prima dat„ dup„ 16 ani de dezbateri Ón acest Parlament, prin care se propune ca acest buget s„ treac„ – ∫i aici trebuie s„ aplaud„m generozitatea domnului Puiu Ha∫otti – pu˛in mai relaxat prin aceast„ dezbatere Ón Camerele comune, dec‚t a trecut, de exemplu, Regulamentul Camerei Deputa˛ilor la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón 15 secunde.

Deci aceast„ propunere, domnule pre∫edinte, trebuie luat„ Ón considerare cu at‚t mai mult cu c‚t P.R.M.-ul a f„cut ∫i aceast„ propunere de modificare a ordinii de zi, legat„ de obiectul pe care l-a ridicat, ∫i este foarte corect, nu se reg„se∫te Ón proiect ∫i nici Ón raportul f„cut de c„tre cele dou„ comisii speciale aceast„ propunere de modificare a bugetului pe educa˛ie. Trebuie discutat Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 Biroul permanent, trebuie discutat Ón grupurile parlamentare acest lucru, ca s„ putem s„ lu„m o decizie.

Œl felicit„m pe domnul Puiu Ha∫otti pentru torpilarea acestui debut.

Valer Dorneanu

#46247

Sta˛i pu˛in, c„ nu vreau s„ aduc aici discu˛ia! Œmi exprimam temerea c„ risc„m s„ c„dem Ón plasa unor discu˛ii sterile, care n-ar da bine nici pentru Parlament ∫i nici pentru ˛ara care are nevoie de buget.

Eu sunt de acord c„ trebuie s„ fluidiz„m discu˛iile ∫i trebuie s„ intervenim doar acolo unde, Óntr-adev„r, putem avea ∫ansa unei noi construc˛ii Óntr-un domeniu sau altul, Óntr-o cheltuial„ sau alta.

Dar pentru aceasta trebuie s„ avem o condi˛ie: bugetul s„ fie bine construit. Eu nu m„ refer aici la parametrii economici, m„ refer strict la faptul c„, potrivit Legii finan˛elor publice, orice cheltuial„, orice venit nu poate fi pus Ón discu˛ie dec‚t dac„ are un temei legal.

Noi ne vom lovi de lipsa unui temei legal Ón multe din capitolele acestui buget ∫i de aceea propunerea domnului MÓnzÓn„, de a restitui bugetul la comisie, este perfect legal„.

Vreau s„ v„ reamintesc problema esen˛ial„, aceea din Ónv„˛„m‚nt. S-a spus c„ pe programe sau nu ∫tiu sub ce form„ bugetul de la Ónv„˛„m‚nt va ajunge la 5% din P.I.B. Deocamdat„ nu am v„zut nici o modificare Ón capitolul îVenituri“ ∫i nici Ón capitolul îCheltuieli“, care s„ dea substan˛„ acestui angajament fa˛„ de sindicate ∫i fa˛„ de profesori, fa˛„ de copii.

Vreau s„ v„ reamintesc c„ Ón buget nu se poate include nici un venit ∫i nici o cheltuial„ dac„ nu are un temei legal.

Bugetul nu se poate constitui din deziderate, ca venituri, dup„ cum nu se poate constitui din proiecte pentru care nu avem un temei legal, nu avem proiectul deja rezolvat, inclusiv cu documenta˛ia tehnic„.

Le amintesc colegilor no∫tri din Alian˛a D.A. c„ atunci c‚nd se punea Ón discu˛ie Ón bugetele trecute un capitol de cheltuieli sau altul s„rea˛i cu foarte mult„ fermitate ∫i, pe bun„ dreptate, spun‚nd îtoate proiectele trebuie s„ fie concretizate, s„ vedem dac„ sunt prev„zute toate documenta˛iile tehnice, dac„ sunt prev„zute cheltuielile de finan˛are“.

Œn ceea ce prive∫te Ónv„˛„m‚ntul, dumneavoastr„ ba vorbi˛i de faptul c„ ve˛i contracta Ómprumuturi, acestea Óns„ trebuie deja s„ fie contractate, s„ fie prev„zute. Œn buget nu exist„ a∫a ceva!

Am auzit un lider al alian˛ei c„ ve˛i ob˛ine ace∫ti bani din privatizarea B„ncii Comerciale Rom‚ne. P„i nu pute˛i face acest lucru dac„ nu ave˛i un temei legal pentru aceasta! Nu ∫tiu, pute˛i avea suficiente propuneri cu privire la asigurarea acelui angajament fa˛„ de Ónv„˛„m‚nt, Óns„ toate acestea trebuie s„ aib„ o construc˛ie legal„.

De aceea, eu cred c„ ∫i domnul prim-ministru, care este aici prezent, ar trebui s„ ne spun„, Ónainte de a trece la vot, care sunt temeiurile legale ale acelui angajament cu privire la 5% pentru Ónv„˛„m‚nt. Pentru c„ ∫i programele..., le-a˛i spus sindicatelor c„ ve˛i veni cu programe, c„ dac„ vor veni cu programe de Ónv„˛„m‚nt, o s„ le finan˛a˛i.

P„i, trebuie s„ prevede˛i Ón buget finan˛ele necesare pentru a cheltui, pentru a finan˛a acele cheltuieli.

De aceea, eu cred c„ este mult mai Ón˛elept s„ restituim bugetul la Comisiile pentru buget, pentru a se prevedea acolo ∫i Ón cazul Ónv„˛„m‚ntului, dar ∫i Ón alte cazuri, pentru c„ a˛i vorbit acolo cu privire la so˛ul supravie˛uitor, cu privire la protec˛ia persoanelor v‚rstnice. Multe ambi˛ii v-a˛i pus acolo, ca deziderate politice, numai c„ nici unul nu are un suport economic.

Pe de alt„ parte, Ón comisii s-au adoptat mai multe amendamente, nu s-au f„cut corela˛iile necesare, ∫i atunci noi ne vom lovi, Ón tot timpul dezbaterilor, de aceast„ problem„. Cred c„ trebuie o restituire, pentru a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 se revedea toate aceste lucruri ∫i pentru ca bugetul s„ fie construit Ón a∫a fel Ónc‚t, Óntr-adev„r, dezbaterile s„ fie fluidizate ∫i s„ nu intervenim doar, strict, acolo unde este cazul.

V„ mul˛umesc.

Adrian N„stase

#52189

## Stima˛i colegi,

Eu am s„ v„ rog s„ vede˛i art. 8 Ón Óntregime. Œntr-adev„r, se poate realiza modificarea ordinii de zi, dar motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singur„ luare de cuv‚nt, limitat„ Ón timp. Œn cazul Ón care exist„ opinii contrare, se va da cuv‚ntul c‚te unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, dup„

care se vor supune vot„rii propunerile formulate. Modificarea ordinii de zi se efectueaz„ Ón acelea∫i condi˛ii ca ∫i aprobarea acesteia.

Deci, dac„ suntem la acest capitol, v„ rog s„ vedem art. 8 Ón Óntregime.

De aceea, vreau s„ v„ consult dac„ Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere de modificare a ordinii de zi, formulat„ pentru temeiurile respective, sunt ∫i alte puncte de vedere, de∫i da˛i-mi voie s„ cred c„ la acest moment o clarificare din partea Guvernului ar putea s„ fie foarte util„.

Problema Ón discu˛ie este urm„toarea, ∫i Ómi permit s„ solicit o clarificare la acest moment, ca s„ ∫tim despre ce discut„m, exist„ o ambiguitate Ón leg„tur„ cu proiectul de buget. Noi avem Ónscris pe ordinea de zi proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 ∫i proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2006.

Textul acestui proiect de lege a fost transmis de Guvern, a fost avizat de comisii ∫i este acum Ón dezbatere. Œn m„sura Ón care textul pe care noi Ól examin„m are Ón cuprinsul s„u o alocare bugetar„ de 3,9 pentru educa˛ie, atunci, Ón mod evident, nu apare nici un fel de problem„ Ón contextul procedurii respective.

Ambiguitatea sau aspectele men˛ionate aici provin din faptul c„, public, s-a men˛ionat un alt procent de alocare pentru educa˛ie. Cred c„ aceast„ chestiune trebuie l„murit„ Ónainte de a decide Ón leg„tur„ cu propunerile de modificare a ordinii de zi, retrimitere la comisii, retrimitere la Guvern ∫i a∫a mai departe.

Domnule prim-ministru sau domnul ministru de finan˛e, cine considera˛i, eu am s„ v„ rog, dac„ se poate, s„ da˛i aceste l„muriri, pentru ca aceast„ problem„ s„ poat„ s„ fie clarificat„ ∫i apoi s„ mergem mai departe.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule prim-ministru.

Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z

#56286

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i,

Domnule prim-ministru, Stima˛i membri ai Guvernului,

Stima˛i colegi,

Am Ón˛eles din interven˛ia domnului prim-ministru c„ deocamdat„ vorbim despre 3,9% la Ónv„˛„m‚nt. Interven˛ia mea, Ón ceea ce prive∫te procedura, este de a face men˛iunea c„ orice fel de alte cheltuieli care pot fi promise, propuse sau chiar care pot fi angajate prin atitudine public„ trebuie s„ aib„ un suport Ón buget. Din p„cate, aceast„ Óntrebare, sigur, nu viza schimbarea ordinii de zi. Sigur, Óns„, c„ schimbarea ordinii de zi ar fi permis, domnule prim-ministru ∫i domnilor pre∫edin˛i, ca acest detaliu semnificativ, de altfel, pentru c„ vorbim de vreun miliard ∫i 100 de milioane de euro ∫i nu vorbim de m„run˛i∫, deci acest detaliu s„ fie specificat ∫i men˛ionat, s„ existe un capitol... Domnul prim-ministru ne-a men˛ionat capitolul de îCheltuieli de capital“, care exist„ deja!

Da, domnule prim-ministru, dar acela este Ón 3,9% deja prev„zut.

Nu o s„ fac aici men˛iunea c„ au existat negocieri ∫i ale vechiului Guvern cu sindicatele ∫i angajamente care trebuiau ∫i au fost Óntotdeauna reg„site Ón buget, dar, din punct de vedere al procedurii, eu trebuie s„ Ón˛eleg c„ celelalte cheltuieli care nu au suport, domnule prim-ministru, deocamdat„, prev„zut Ón buget vor fi cum, Óntemeiate legal? Acesta era r„spunsul pe care Ól a∫teptam cu to˛ii pentru a decide, c„, Ón ultim„ instan˛„, sigur, decizia, domnule pre∫edinte, de restituire sau nu este a Camerelor reunite, sigur, ˛in‚nd cont de opinia Guvernului exprimat„ de domnul prim-ministru.

P‚n„ la urm„ noi decidem, deci, procedural, noi vom vota dac„ este cazul sau nu s„ restituim, dac„ dumneavoastr„ ve˛i avea bun„voin˛a s„ supune˛i la vot, dac„ este cazul sau nu s„ restituim comisiei pentru a se face aceste amendamente.

N-am Ón˛eles ∫i regret c„ n-am Ón˛eles, domnule prim-ministru, de unde ar exista aceast„ resurs„ de 1,1 miliarde euro.

V„ mul˛umesc.

C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu

#60888

## V„ mul˛umesc.

## Domnilor pre∫edin˛i,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

M„ aflu ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a prezenta Ón numele Guvernului proiectul Legii bugetului de stat ∫i Legii bugetului asigur„rii sociale de stat pe anul 2006.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 Guvernul pe care-l conduc a elaborat aceste dou„ proiecte cu respectarea prevederilor art. 138 din Constitu˛ie ∫i ˛in‚nd cont de priorit„˛ile strategice ale Rom‚niei Ón acest moment: integrarea european„, de la 1 ianuarie 2007, dezvoltarea infrastructurii, modernizarea agriculturii, reforma sistemului de Ónv„˛„m‚nt ∫i reforma s„n„t„˛ii. Este un buget echilibrat, care va permite dezvoltarea s„n„toas„ a economiei Ón 2006 ∫i aderarea Rom‚niei, a∫a cum ne-am angajat, de la 1 ianuarie 2007.

Anul 2006 este crucial pentru succesul integr„rii europene. Vor fi 12 luni Ón care vom munci cu to˛ii, cot la cot, pentru a ne Óndeplini angajamentele de integrare. Va fi un an al reformelor duse p‚n„ la cap„t. Este singurul mod Ón care putem intra Ón Uniunea European„, este singura cale pentru a crea locuri de munc„ bine pl„tite ∫i pentru a asigura un nivel de trai Ón cre∫tere.

Reforma nu cere doar voin˛„ politic„, ci ∫i bani. Fiecare leu din acest buget a fost astfel distribuit Ónc‚t noi to˛i s„ devenim cet„˛eni europeni Ón 2007.

Un procent de 8,7% din totalul cheltuielilor din 2006 a fost alocat pentru finan˛area angajamentelor asumate Ón procesul de aderare la Uniunea European„. Prioritate au avut acele domenii sensibile care ar putea pune Ón pericol termenul de 1 ianuarie 2007 din calendarul integr„rii, ∫i anume asigurarea unui sistem judiciar independent, prevenirea ∫i combaterea corup˛iei, reforma sistemului penitenciar, securizarea frontierelor, combaterea traficului de persoane ∫i combaterea criminalit„˛ii organizate ∫i a sp„l„rii banilor.

Am s„ v„ dau c‚teva exemple. Pentru cre∫terea eficien˛ei sistemului judiciar am alocat 8.947 de miliarde lei. Comparativ cu anul 2005, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Consiliul Superior al Magistraturii ∫i Parchetul au primit o cre∫tere a bugetului de peste 20%.

Beneficiarul final al acestor finan˛„ri sporite este cet„˛eanul, contribuabilul la bugetul de stat. Fiecare rom‚n a∫teapt„ ca justi˛ia s„ fac„ dreptate. Doar dac„ finan˛„m reforma justi˛iei, rom‚nii Ó∫i vor g„si dreptatea, iar corup˛ia va putea fi comb„tut„ cu eficien˛„.

Niciodat„ p‚n„ acum un Guvern al Rom‚niei nu a mai f„cut at‚tea eforturi pentru a da o putere real„ autorit„˛ii judec„tore∫ti.

Guvernarea P.S.D. ne furnizeaz„, din p„cate, cele mai recente exemple. Dup„ ce timp de 4 ani justi˛ia a fost supus„ influen˛elor politice, fo∫tii guvernan˛i nu au prev„zut Ón bugetul promovat anul trecut fonduri pentru implementarea angajamentelor asumate la Bruxelles Ón numele Rom‚niei pentru reforma sistemului judiciar. Nu a contat faptul c„ acele m„suri de reform„ nu erau puse Ón practic„ ∫i, evident, risca s„ fie activat„ clauza de salvgardare. Era vorba de o sum„ de aproape 12.000 de miliarde de lei vechi pe care fostul Executiv nu a prev„zut-o Ón bugetul pentru anul 2005.

Ulterior, Ón anul acesta, am fost nevoit s„ redirec˛ion„m banii necesari pentru reforma justi˛iei prin rectific„ri bugetare ∫i prin aloc„ri suplimentare de fonduri, iar acum, pentru anul 2006, a∫a cum se poate vedea din proiectul pe care vi-l prezent„m ast„zi, am inclus de la bun Ónceput sumele necesare pentru reforma justi˛iei, urm‚nd ca pe parcursul anului s„ mai supliment„m fondurile, Ón func˛ie de nevoi.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Œn 2007 vom avea sub paz„ nu doar frontierele noastre, ci ∫i pe cele ale Uniunii Europene. Din acest

motiv, aloca˛ia pentru securizarea ∫i supravegherea frontierei de stat va cre∫te la 4.770 de miliarde lei, reprezent‚nd 8,5% din totalul cheltuielilor pentru ordine ∫i ap„rare.

Pentru a combate traficul de droguri, traficul de carne vie ∫i pentru a Ónt„ri respectarea legii, finan˛„m corespunz„tor ∫i capitolul referitor la siguran˛a cet„˛eanului, cu 17.758 de miliarde.

Pe ansamblu, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor i-am alocat cu 10,5% mai multe resurse fa˛„ de anul 2005. Din aceste aloc„ri de fonduri suplimentare pentru justi˛ie ∫i afaceri interne vom Ónt„ri reformele pe care le-am f„cut p‚n„ acum ∫i care au fost recunoscute Ón Raportul de monitorizare al Comisiei Europene.

Am convingerea ferm„ c„ securizarea frontierei ∫i combaterea corup˛iei vor ie∫i Ón anul 2006 de sub inciden˛a clauzei de salvgardare.

Stima˛i colegi,

Pe l‚ng„ aderarea la Uniunea European„, bugetul pe 2006 acord„ o aten˛ie special„ priorit„˛ilor care sunt strategice pentru dezvoltarea Rom‚niei, Ón viziunea Guvernului pe care-l conduc.

Vreau s„ m„ refer, Ón primul r‚nd, la un domeniu care a ˛inut prima pagin„ Ón ultimele s„pt„m‚ni ∫i asupra c„ruia deja am f„cut c‚teva referiri.

Pentru educa˛ie vom aloca, pe parcursul anului 2006, un plus de 1,1% din P.I.B., adic„ aproximativ 34.500 de miliarde lei ∫i — subliniez — ace∫ti bani vor fi utiliza˛i exclusiv pe proiecte efective de modernizare a sistemului de educa˛ie, iar aceste proiecte vor fi finan˛ate pe m„sur„ ce ele vor fi prezentate spre aprobare.

Ministrul de Finan˛e s-a angajat ferm s„ finan˛eze toate proiectele temeinic fundamentate care Ói vor fi prezentate pe parcursul anului, cum ar fi: dotarea laboratoarelor din Ónv„˛„m‚nt, construc˛ia ∫i reabilitarea unor c„mine, dotarea cu material didactic, finan˛area unor investi˛ii Ón infrastructura ∫colar„, dotarea cu calculatoare sau orice alt proiect care s„ duc„ la Ómbun„t„˛irea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului pentru elevi ∫i studen˛i.

Valoarea medie a aloc„rilor bugetare Ón perioada 1993—2004 a fost de 3,2% din P.I.B., iar media Ón anii 2001 p‚n„ Ón 2004 a fost de 3,1% din P.I.B.

Pentru anul 2005, proiectul de buget promovat de fostul Guvern nu a prev„zut supliment„rile salariale promise profesorilor de c„tre Executivul P.S.D.

Œn 2004, fostul Guvern a v‚ndut doar iluzia unor cre∫teri salariale, fiind constr‚ns de campania electoral„, dar nu a identificat resursele necesare pentru a finan˛a aceast„ promisiune.

Pentru anul 2005, Guvernul a g„sit solu˛ii pentru ca personalul din Ónv„˛„m‚nt s„-∫i primeasc„ sporurile promise.

Œn 2006, obiectivul nostru este de a ajunge la o finan˛are a reformei din educa˛ie cu 5% din produsul intern brut, ∫i acest angajament ni-l vom onora.

Am spus-o ∫i o repet: Ón 2006 trebuie s„ finan˛„m cu prioritate proiecte pentru reforma educa˛iei. Vreau s„ construim campusuri ∫colare, vrem s„ continu„m dotarea cu calculatoare Ón ∫coli, vrem s„ dezvolt„m Programul îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, care este Ón conformitate cu direc˛iile strategice de dezvoltare ale Uniunii Europene, vreau s„ punem accent pe calitatea Ónv„˛„m‚ntului, lucru perfect posibil prin aplicarea reformelor recent Óncepute ∫i prin facilitarea accesului elevilor la activit„˛i extra∫colare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 Economia rom‚neasc„ nu-∫i permite, Ón acest moment, s„ finan˛eze cre∫teri salariale majore. Punem accent pe proiecte de dezvoltare, de aceea ne angaj„m s„ men˛inem puterea de cump„rare a profesorilor, printr-o majorare salarial„ Ón 2006. Œns„, ceea ce am oferit este maximum pe care ni-l putem permite Ón acest moment, pentru a nu destabiliza economia. Orice cre∫tere peste acest prag va alimenta pre˛urile ∫i infla˛ia, ceea ce va Ónsemna, Ón final, reducerea puterii de cump„rare ∫i a nivelului de trai al tuturor.

Obiectivul nostru este ca, Ómpreun„ cu Banca Na˛ional„, s„ diminu„m infla˛ia Ón anul 2006, care va trebui s„ scad„ Ón zona 5,5–6%. Œn aceste condi˛ii, este normal ca major„rile salariale pentru to˛i func˛ionarii publici, dar ∫i pentru cei care lucreaz„ Ón Ónv„˛„m‚nt, s„ fie exprimate, de asemenea, cu o singur„ cifr„.

Œn conformitate cu agenda Lisabona, doresc s„ subliniez c„ am majorat, de asemenea, bugetul pentru cercetare cu peste 80% ∫i bugetul pentru cercetare va avea cea mai important„ alocare bugetar„, Óncep‚nd din 1990 p‚n„ Ón prezent.

Un al doilea domeniu prioritar pentru Rom‚nia Ón acest moment este s„n„tatea. Bugetul pe care vi-l propun merge pe dou„ direc˛ii: pe de o parte, pentru prima oar„, vom rezolva definitiv problema datoriilor istorice din sistemul sanitar. Este vorba de datorii de aproximativ 10 mii de miliarde de lei, dintre care unele erau sume nepl„tite Ónc„ din ani 2002, 2003 ∫i 2004.

Unele dintre aceste sume, din p„cate, reprezint„, a∫ spune, îfactura electoral„“ a P.S.D. pentru anul 2004. M„sura populist„ de a cere farmaciilor s„ elibereze medicamente compensate peste pragul legal mi s-a p„rut un gest de iresponsabilitate politic„. E un gest care m-a f„cut s„ m„ Óntreb adeseori: c‚t cost„, oare, un vot pentru P.S.D.?

V„ asigur c„ Guvernul pe care Ól conduc nu va Óncerca s„ cumpere electoratul cu m„suri populiste, care s„ pun„ Ón pericol economia rom‚neasc„ ∫i sistemul de s„n„tate public„. De aceea am sus˛inut, ca prim-ministru, achitarea tuturor datoriilor istorice din sistemul sanitar. Ne vom respecta integral ∫i chiar Ón avans angajamentul de a pl„ti p‚n„ la 31 ianuarie 2006 toate datoriile istorice, conform memorandumului care s-a semnat Ón prezen˛a mea cu distribuitorii de medicamente. Este prima oar„ din 1990 c‚nd Guvernul vizeaz„ rezolvare problemei, ∫i nu am‚narea unei crize, prin ree∫alonarea sau rostogolirea datoriilor.

Cea de a doua direc˛ie din domeniul s„n„t„˛ii este vital„ pentru asigurarea accesului cet„˛eanului la servicii medicale de calitate. Este vorba de reforma sistemului de s„n„tate, pe care ministrul s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, a demarat-o. Absen˛a reformei va fa ce ca to˛i banii pe care Ói aloc„m acestui sector s„ fie risipi˛i f„r„ urm„. A∫a s-a Ónt‚mplat Ón ultimii ani: a crescut bugetul pentru s„n„tate, iar problemele, Ón loc s„ se diminueze, dup„ cum ∫ti˛i, au sporit.

Noi am luat deja o serie de m„suri pentru a preveni crizele ∫i a cheltui ra˛ional banii pe care Ói avem. Œn primul r‚nd, orice dep„∫ire a plafonului la farmacii cu mai mult de 5% echivaleaz„ acum cu rezilierea contractului. Am introdus un control am„nun˛it Ón cheltuirea banilor, am organizat concursuri ∫i contracte de management pentru directorii caselor de s„n„tate jude˛ene ∫i am readus ordinea Ón sistem. Pentru 2006, avem Ón vedere

cre∫terea consumului de medicamente compensate cu circa 15%.

Vom merge, Óns„, mai departe, vom pune Ón practic„ un pachet complex de reforme. Vom Óncepe cu evaluarea managerilor din spitale ∫i cu evaluarea celor care au Ónregistrat cele mai mari datorii, de∫i, Ón unele cazuri, beneficiaz„ de resurse substan˛ial mai mari Ón compara˛ie cu alte spitale ∫i nici nu au tratat mai mul˛i pacien˛i. Mai pu˛in de 15% din spitale, este bine de re˛inut, concentreaz„ peste 70% din datoriile totale acumulate.

Œmpreun„ cu o evaluare temeinic„ a spitalelor, avem Ón vedere legiferarea unui pachet, care se apropie de 20 de componente ∫i la care lucreaz„ Ón prezent Ministerul S„n„t„˛ii. Vrem o nou„ Lege a farmaciilor, o Lege a spitalelor, care s„ delimiteze clar conflictele de interese, Legea medicamentului ∫i Legile asigur„rilor sociale de s„n„tate, precum ∫i reglementarea unui pachet de baz„ pentru servicii de s„n„tate acoperite din fonduri publice.

Un al treilea domeniu prioritar pentru dezvoltarea Rom‚niei este infrastructura. Vom urgenta construc˛ia Autostr„zii Bucure∫ti–Constan˛a, ca o parte component„ a Coridorului IV Paneuropean, care constituie prioritatea zero Ón acest domeniu. Dorim s„ continu„m contractul pentru Autostrada Bra∫ov—Bor∫, dar Ón m„sura Ón care va fi renegociat, astfel Ónc‚t s„ respecte prevederile legale rom‚ne∫ti pentru plata avansului, iar cheltuielile s„ fie mai apropiate de realit„˛ile costurilor din Rom‚nia.

Exist„ o responsabilitate a utiliz„rii banului public, nu putem accepta s„ pl„tim unei companii ni∫te sume care sunt justificabile doar la Óncheierea contractului ∫i doresc s„ subliniez c„ acesta este ∫i punctul de vedere al Cur˛ii de Conturi.

Este Ón lucru modificarea legisla˛iei referitoare la parteneriatul public-privat pentru a aplica Ón Rom‚nia normele europene. Aceasta ne va permite s„ acceler„m dezvoltarea proiectelor de infrastructur„, inclusiv a Autostr„zii Bucure∫ti–Bra∫ov.

Avem, de asemenea, Ón vedere, pentru anul 2006, construirea de rute ocolitoare pentru unele ora∫e importante, de care se va lega viitorul Coridor IV. Inclusiv pentru centura Bucure∫tiului, vom colabora cu Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, pentru crearea unui parteneriat public-privat care s„ accelereze procesul de construc˛ie ∫i s„ mute o parte din risc asupra sectorului privat, printr-o structur„ inovatoare. Am prev„zut Ón acest scop 3.500 de miliarde de lei pentru finan˛area drumurilor comunale ∫i jude˛ene, pentru refacerea infrastructurii ∫i modernizarea ei pe Óntreg teritoriul Rom‚niei.

Al patrulea domeniu prioritar pentru Rom‚nia este dezvoltarea agriculturii. Am alocat acestui domeniu cu 20% mai multe resurse dec‚t Ón anul 2005, dar, Ón acela∫i timp, schimb„m fundamental filozofia de acordare a subven˛iilor. Anul 2006 va reprezenta un an de tranzi˛ie c„tre fondurile comunitare. Vom finan˛a Programul îFermierul“ pentru dezvoltarea microfermelor ∫i vom sprijini comasarea suprafe˛elor agricole prin acordarea rentei viagere. Nu vom mai acorda progresiv subven˛ii pe produs, ci vom Óncepe programele de finan˛are europene prin Agen˛ia de Pl„˛i, care a fost creat„ la nivelul Ministerului Agriculturii. Statul urm„re∫te garantarea unor sume, pentru a permite finan˛area Ón condi˛ii optime ∫i pentru acest sector ∫i vom acorda inclusiv subven˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 pentru finan˛area celor care doresc s„ acceseze programele SAPARD.

Programele derulate de Ministerul Agriculturii vor permite scoaterea sectorului agricol din s„r„cie ∫i din subdezvoltare. Œn plus, prin aceste proiecte, vom putea s„ avem o agricultur„ competitiv„ pe pia˛a european„, dup„ aderarea la Uniunea European„, Ón anul 2007.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Vreau s„ subliniez c„ proiectul de buget propus de Guvernul pe care Ól conduc este, pentru anul 2006, unul onest ∫i acoperitor. Œn prezentarea mea am punctat Ón mod succint modul Ón care vom finan˛a reforma pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i proiectele prioritare pentru dezvoltarea Rom‚niei, dar bugetul pe anul 2006 face mai mult dec‚t at‚t.

Bugetul pe 2006 permite continuarea eforturilor pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre ˛ara noastr„ ∫i ˛„rile dezvoltate, ∫i acest lucru trebuie re˛inut, contribuie la continuarea ∫i consolidarea tendin˛elor pozitive din economie Ónregistrate p‚n„ Ón prezent, asigur„, Ón acela∫i timp, o pozi˛ie bugetar„ consistent„ cu politicile bugetare Ón cadrul Pactului de Stabilitate ∫i Cre∫tere, pact adoptat la nivelul ˛„rilor membre ale Uniunii Europene.

Dup„ cum vede˛i, bugetul este concordant cu obiectivele europene pe care Rom‚nia ∫i le-a asumat. Œn trecut ∫i cu prec„dere sub conducerea P.S.D., guvernele au preferat s„ dea prioritate unor pretinse m„suri de protec˛ie social„ ∫i s„ sacrifice stabilitatea macroeconomic„. Nimic nu e mai d„un„tor pentru asigurarea unui nivel de trai decent dec‚t populismul, pentru c„, printr-o m„sur„ populist„, un guvern poate s„ arunce praf Ón ochii electoratului, urm‚nd ca dup„ o scurt„ perioad„ de timp Óntreaga societate s„ pl„teasc„ o factur„ exagerat de mare pentru aceasta.

Cea mai bun„ protec˛ie social„ — ∫i doresc s„ subliniez acest lucru — se face prin munc„. Un loc de munc„ stabil ∫i bine pl„tit permite cet„˛enilor s„ aib„ acces la resurse financiare ∫i s„ se Ómplineasc„ din punct de vedere profesional.

De aceea, a∫a cum am promis Ón anul 2006, contribu˛ia la asigur„rile sociale va sc„dea cu dou„ puncte procentuale, iar aceasta se poate realiza doar printr-o dezvoltare s„n„toas„ a economiei. Este unul din obiectivele care pot fi atinse prin aplicarea acest proiect de buget.

Pentru categoriile sociale care au nevoie de sprijin ∫i de solidaritatea noastr„, a tuturor, Guvernul are, Óns„, Ón acela∫i timp, datoria s„ dezvolte programe sustenabile pe termen lung ∫i nu doar programe de sezon electoral, cum s-a f„cut p‚n„ acum. Guvernul acord„ toat„ aten˛ia categoriilor sociale care au nevoie de sprijin. O face cu respectarea drepturilor lor ∫i a demnit„˛ii lor ∫i f„r„ s„-i considere pe ace∫ti oameni drept o mas„ de manevr„ electoral„.

Astfel, Ón 2006, pensionarii vor primi pensii mai mari. Punctul de pensie se va majora cu 9,3%, de la 1 ianuarie, Ón condi˛iile unei infla˛ii Ón sc„dere, ∫i acest lucru le va consolida puterea de cump„rare. Aceast„ m„sur„ vine dup„ ce Guvernul a adus, pentru prima oar„, echitatea Ón sistemul de pensii dup„ 1990, prin procesul de recalculare a pensiilor. A treia etap„ a recalcul„rii pensiilor se termin„ chiar ast„zi, ea aduce cre∫teri importante pentru majoritatea celor viza˛i, dar ∫i o repara˛ie moral„ important„ pe care am promis-o c„ o

vom face ∫i am realizat-o integral, astfel Ónc‚t la contribu˛ii egale s„ avem pensii egale.

Bugetul pe 2006 sus˛ine, de asemenea, majorarea cuponului de Ónc„lzire, care materializeaz„ subven˛ia pentru iarn„ acordat„ de Guvern cu peste 20%. Astfel, Ón perioada noiembrie 2005–martie 2006, o persoan„ care are un venit de 1,5 milioane de lei vechi va primi un ajutor lunar de 1.452.000 de lei. Va cre∫te cu peste 10 procente ∫i ajutorul pentru Ónc„lzirea cu lemne, c„rbuni ∫i combustibili petrolieri. Am demarat un proiect pentru sprijinirea achizi˛ion„rii de centrale termice pe gaze ∫i de arz„toare de Ónalt„ eficien˛„, tocmai pentru a diminua consumul ∫i, Ón final, a ajuta cet„˛eanul s„ aib„ o factur„ c‚t mai redus„ pentru consumul de gaze ∫i de energie termic„.

Am bugetat, de asemenea, acordarea de indemniza˛ii lunare, Ón valoare de 8 milioane de lei, pentru mamele cu copii p‚n„ la 2 ani ∫i stimularea acestora pentru a reveni Ón munc„, prin facilit„˛i suplimentare.

Stima˛i colegi,

M„surile de protec˛ie social„ promovate de Guvern nu vor afecta echilibrele macroeconomice. Realiz„m aceste programe, ca ∫i toate obiectivele pe care le-a propus Guvernul pentru 2006, prin asigurarea macrostabilit„˛ii economice, prin cre∫terea s„n„toas„ a economiei, estimat„ la 6% din produsul intern brut, ∫i prin utilizarea prudent„ a resurselor.

Am introdus, Ón anul 2005, un sistem de taxare minimal: cota unic„, ce ∫i-a dat roadele Ón acest an, aduc‚nd venituri suplimentare la buget ∫i Óncuraj‚nd dezvoltarea economic„. Œn schimb, pentru a asigura buna func˛ionare a tuturor sectoarelor, viz„m s„ cre∫tem veniturile bugetare. Este important„ tendin˛a de consolidare a veniturilor bugetare cu peste 0,3% din P.I.B. Ón plus fa˛„ de anul 2005, Ón condi˛iile men˛inerii nivelului general al taxelor ∫i impozitelor ∫i al sc„derii C.A.S.-ului cu dou„ puncte procentuale.

Estim„m o infla˛ie Ón sc„dere fa˛„ de anul 2005, ceea ce va permite cre∫terea puterii de cump„rare a cet„˛enilor. Cre∫terea economic„ va fi de 6% din P.I.B., adic„, mai mare dec‚t cea de pe anul Ón curs. Deficitul bugetar prognozat este de 0,5% din P.I.B., iar deficitul de cont curent va sc„dea, fa˛„ de anul 2005, reflect‚nd o cre∫tere mai echilibrat„ a economiei ∫i o moderare a consumului. Urm„rim s„ asigur„m locuri de munc„ suplimentare cu aproximativ 100.000, ad„ug‚nd astfel celor peste 150.000 de locuri de munc„ c‚∫tigate Ón acest an, datorit„ cotei unice, prin cre∫terea investi˛iilor str„ine, cu impact semnificativ Ón economie, prin cre∫terea investi˛iilor rom‚ne∫ti ∫i prin mic∫orarea costurilor asociate unui angajat.

## Doamnelor ∫i domnilor,

f n‚nd cont de importan˛a acestui proiect de buget pentru economia na˛ional„, pentru finan˛area angajamentelor asumate de c„tre ˛ara noastr„ Ón fa˛a Uniunii Europene, precum ∫i pentru fiecare institu˛ie public„ Ón parte ∫i mul˛umindu-v„ pentru aten˛ia acordat„, v„ solicit s„ vota˛i Legea bugetului de stat ∫i Legea bugetului asigur„rilor sociale pe anul 2006.

V„ mul˛umesc. ( _Aplauze ale parlamentarilor din majoritate._ )

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005

Dan Mircea Geoan„

#82763

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule prim-ministru,

Stimate colege ∫i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Dezbaterea bugetului reprezint„, Óntr-o ˛ar„ democratic„ ∫i Óntr-o ˛ar„ european„, cel mai important moment politic al anului. Este locul Ón are se Ónt‚lnesc propunerile Guvernului cu contrapropunerile opozi˛iei. De aceea, domnule prim-ministru ∫i stima˛i colegi din majoritatea actual„, partidul nostru va promova o dezbatere consistent„ ∫i viguroas„ pe tema bugetului.

Cunoa∫te˛i faptul c„ ne-am opus ∫i ne opunem variantei prezentate de primul-ministru pentru bugetul pentru 2006. Niciodat„, Ón 15 ani de zile, nu a existat o diferen˛„ mai mare Óntre realitatea social„ ∫i economic„ a ˛„rii ∫i proiectul de buget prezentat!

Ve˛i spune: îEste normal, e vorba de un prim-ministru liberal, de un liberal pur s‚nge, pentru care problemele sociale nu conteaz„ at‚t de mult!“ Pentru noi, pentru

P.S.D., problemele sociale conteaz„, domnule prim-ministru, ∫i este normal s„ punem accent pe acestea.

Niciodat„, Ón 15 ani de zile, nu a fost diferen˛„ mai mare Óntre premisele pe care s-a construit acest proiect de buget ∫i situa˛ia care se Ónt‚mpl„ ast„zi. Niciodat„ nu am avut o modificare de ˛inte macroeconomice at‚t de dramatic„ Ón numai c‚teva s„pt„m‚ni! C‚nd s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia democratic„ de dup„ ’90 s„ proiect„m un buget pe o ˛int„ de infla˛ie modificat„ Óntre timp ∫i c‚nd s-a Ónt‚mplat, Ón 15 ani de zile, s„ oper„m pe un deficit bugetar modificat Ón mod dramatic Ón ultimele zile? Cum este posibil ca Guvernul s„ vin„ cu un proiect de buget Ón care cele dou„ chei macroeconomice, care definesc suma de bani pe care o propunem, cheltuieli ∫i venituri, anul viitor s„ fie dramatic modificate doar Ón c‚teva s„pt„m‚ni? Este nemaiÓnt‚lnit!

De aceea, faptul c„ Fondul Monetar a decis sau Guvernul a deci s„ Óntrerup„ rela˛iile cu Fondul Monetar Interna˛ional reprezint„, Ón opinia noastr„, ∫i motivul pentru care acest proiect de buget este un proiect de buget f„r„ fond, pentru c„ fondul de construc˛ie a acestui buget este fals!

Este ∫i o recunoa∫tere, de∫i domnul prim-ministru, Ón mod firesc, Ó∫i ap„r„ propunerea din campanie, f„cut„ cu domnul pre∫edinte B„sescu ∫i cu Alian˛a P.N.L.-P.D., de cot„ unic„ de 16%, dar, cum o arat„ ∫i Raportul B„ncii Na˛ionale, adev„rata îcontribu˛ie“ a cotei unice este o gaur„ la veniturile bugetului de aproape 1 miliard de euro, care n-are cum s„ fie compensat„ altfel ∫i care denot„ aceast„ sc„dere dramatic„ a aten˛iei sociale a bugetului.

Nu am constatat niciodat„ Ón ultimii ani de zile un ritm at‚t de sc„zut al cheltuielilor publice.

™i Ól Óntreb pe domnul prim-ministru ∫i Óntreb economi∫tii ∫i finan˛i∫tii, pe care Ói respect, din partea alian˛ei, cum ne putem Ónchipui c„ va cre∫te economia rom‚neasc„ Ón ritmuri Ónalte ∫i sus˛inute pentru a reduce decalajele de dezvoltare de care vorbea premierul T„riceanu Ón urm„ cu c‚teva minute, Ón condi˛iile Ón care avem ˛inte macroeconomice contradictorii? Cum vom cre∫te economia ˛„rii, Ón condi˛iile Ón care avem cheltuieli publice reduse? Cum cre∫te economia ˛„rii, Ón condi˛iile Ón care dorim s„ control„m infla˛ia ∫i s„ control„m consumul? Cum vom reu∫i s„ atingem ˛intele care ne apropie de Europa?

Domnule prim-ministru,

Adev„rul adev„rat este c„ Ón acest aproape un an de la preluarea guvern„rii, toate ˛intele macroeconomice pe care vi le-a˛i propus au fost ratate. Este aproape un record demn de invidiat! A fost vorba de cre∫tere economic„ de 6%, este sub 5% Ón acest an, v-a˛i propus o infla˛ie de 7%, va fi de 8,5%, v-a˛i propus un deficit extern de 7%, este aproape 9%, este un deficit bugetar, nu de 0,5%, ci de 1% ∫i este, bineÓn˛eles, o rezultant„, Ón acest proiect de buget, care Ól face s„ fie nerealist ∫i nesustenabil. ™i este grav c„ persista˛i Ón aceste gre∫eli ∫i pentru proiectul de buget pe anul 2006!

Sunt ˛inte macroeconomice pe care vi le propune˛i Ón proiectul de buget care sunt concurente. Sunt ˛inte macroeconomice care sunt ∫i contradictorii, ∫i vreau s„ v„ spun c„ ˛inta principal„ privind Óncas„rile la buget este complet nerealist„. Construc˛ia bugetului, repet, critica noastr„ principal„ la acest buget este construit pe premise false.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 Nu ne preg„tim suficient de bine pentru 2007, domnule prim-ministru, s„ dea Dumnezeu s„ ne integr„m pe la 1 ianuarie 2007! Nu este adev„rat c„ acest buget r„spunde preocup„rilor de integrare. Poate r„spunde, Óntr-o anumit„ m„sur„, obliga˛iilor asumate Ón cadrul negocierilor de aderare, aici dau un punct valabil pentru anumite m„suri, dar preg„tirea economiei, a firmelor rom‚ne∫ti, a capacit„˛ii noastre de a face fa˛„ presiunilor concuren˛iale din Europa, nu sunt acoperite Ón acest proiect de buget.

Cum putem s„ credem c„ vom reduce decalajele de dezvoltare cu Uniunea European„, c‚nd nu avem investi˛ii publice? Cum putem s„ credem c„ ne vom uni cu Europa, c‚nd n-am f„cut Óntr-un an de zile un centimetru de autostrad„ Ón aceast„ ˛ar„?

Cum putem s„ credem c„ pensionarii acestei ˛„ri, domnule prim-ministru, vor accepta afirma˛ia dumneavoastr„, pe care o contrazic extrem de ferm ∫i Ón termeni politico∫i: îC‚t a costat pentru P.S.D. un vot de la pensionari?“ Dar c‚t cost„ pentru partidul pe care Ól conduce˛i ∫i Guvernul pe care Ól conduce˛i via˛a unui pensionar, Ón condi˛iile Ón care medicamentele compensate nu mai sunt pl„tite? V„ place, domnule prim-ministru, s„ vede˛i pensionarii, la ora 3 diminea˛a, b„t‚ndu-se pentru medicamente pentru diabet? Ne place s„ vedem oamenii care de-abia mai supravie˛uiesc cu pensiile ∫i veniturile mici pe care le au? 9% cre∫tere pentru pensii? Ce a˛i promis Ón campania electoral„?

Dan Mircea Geoan„

#88738

## **Domnul Dan Mircea Geoan„:**

Mai este un lucru pe care doresc s„ vi-l spun cu privire la agricultura Rom‚niei.

Degeaba vorbim de faptul c„ 2006 va fi un an de preg„tire pentru 2007, c‚nd se schimb„ regula de bugetare. Europa subven˛ioneaz„ produc˛ia, domnule prim-ministru, ∫i nu elimin„ subven˛iile pentru agricultur„!

Oric‚t de frumos ar fi pe h‚rtie Programul îFermierul“, el nu ˛ine loc de subven˛ii pentru agricultorii rom‚ni ∫i, Ón 2007, ne vom trezi cu un sat rom‚nesc Ón care c‚˛iva dintre fermierii selecta˛i pe spr‚ncean„, probabil, de c„tre Guvern vor reu∫i s„ ia bani europeni ∫i marea majoritate a ˛„ranilor, a fermierilor, a gospodarilor nu se vor putea califica pentru bani europeni. E o provocare formidabil„ pentru Rom‚nia ∫i pentru Guvernul pe care Ól conduce˛i. Domnule prim-ministru,

Cum crede˛i c„ subven˛ia majorat„ at‚t de modest pentru factura de Óntre˛inere ∫i pentru ajutorul de iarn„ poate s„ acopere cre∫terea exorbitant„ a costurilor utilit„˛ilor, a gazelor, a electricit„˛ii ∫i a combustibililor de Ónc„lzire Ón aceast„ toamn„? Cum se vor putea acoperi oameni cu venituri modeste ∫i cu pensii mici, Ón condi˛iile Ón care factura de Óntre˛inere a crescut cu peste 40%, c‚nd acord„m doar c‚teva procente Ón plus? Cum vor tr„i ace∫ti oameni, Ón aceast„ iarn„? Nu-i o problem„ numai social-democrat„, e o problem„ de omenie, e o

problem„ de supravie˛uire pentru ace∫ti oameni, iar banii pu∫i Ón buget nu sunt suficien˛i pentru acest lucru.

Œn final, domnule prim-ministru, vreau s„ v„ spun c„ Guvernul precedent, Guvernul P.S.D., a fost capabil s„ asigure, Ón acela∫i timp, ∫i cre∫terea economic„ Ón ritmuri remarcabile: am reu∫it, Ón acela∫i timp, s„ reducem rata s„r„ciei cu peste 20% Ón 4 ani de guvernare, am reu∫it s„ aducem infla˛ia sub control ∫i s„ men˛inem disciplina macroeconomic„, av‚nd Ón premier„ ∫i Óncheind un acord cu Fondul Monetar Interna˛ional.

Stabilitate macroeconomic„, cre∫tere economic„ Ón ritmuri Ónalte ∫i reducerea s„r„ciei pot fi f„cute Ón acela∫i timp. Aceasta este, de fapt, critica cea mai important„ pe care o aducem proiectului de buget ∫i filozofiei economice ∫i fiscale pe care o promova˛i.

Domnule prim-ministru,

Cu tot respectul, v„ spun, acest buget nu este onest ∫i acoperitor, este un buget construit pe o minciun„ ∫i pe o fic˛iune, este un buget minimalist, este un buget care, din partea Grupului parlamentar P.S.D., va fi Ónso˛it cu un vot Ómpotriv„, Ón condi˛iile Ón care nu ve˛i ˛ine cont de amendamentele elementare, necesare ∫i utile bunului mers al Rom‚niei europene.

V„ mul˛umesc.

Varujan Vosganian

#91551

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Stima˛i colegi,

M„ simt obligat s„ vorbesc pe un ton mai concesiv, av‚nd Ón vedere dramatismul care l-a Óncercat pe preopinentul meu, domnul Mircea Geoan„. Nu vreau s„ reiau toate dezbaterile cu privire la îrodnicia“ guvern„rii P.S.D., vreau s„ amintesc domnului Mircea Geoan„ despre c‚teva dintre temele majore ale guvern„rii Domniei sale, pe care noi, din p„cate, le-am mo∫tenit.

™i c‚teva dintre acestea sunt ∫i cele care ˛in de evolu˛ia deficitului de cont curent, cele care ˛in de tensiunile de natur„ monetar„, cele care ˛in de situa˛ia de ansamblu a deficitelor economiei rom‚ne∫ti. ™i dac„ acordul pe care l-a˛i Óncheiat cu Fondul Monetar Interna˛ional ar fi fost nu doar un gest de amabilitate pentru pozi˛ia interna˛ional„ a Rom‚niei, ci ar fi fost Óncheiat Ón mod efectiv, cu siguran˛„, Ón fondul s„u, nu ar fi fost nevoie de acordul preventiv care a urmat ∫i care, Ón linii mari, relua acelea∫i teme care fuseser„ induse Ón memorandumul din anul 2001.

Dar, domnule Mircea Geoan„, dincolo de dramatismul pe care l-a˛i afi∫at, eu am s„ v„ rog, cu toat„ polite˛ea coabit„rii Ón Parlamentul Rom‚niei, s„ face˛i un efort de a v„ adapta mentalitatea, ∫i probabil ∫i a partidului pe care-l conduce˛i, la realit„˛i.

Eu cred c„ principalul obiectiv al unei guvern„ri este, Óntr-adev„r, s„ fac„ dezvoltare economic„, dar nu Ón primul r‚nd prin cheltuieli publice, ci Ón primul r‚nd prin dezvoltarea sectoarelor economice.

De aceea, a c„ina impasul dezvolt„rii economice, pornind de la evolu˛ia cheltuielilor publice, mie mi se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 pare, dincolo de erorile de natur„ teoretic„, mi se pare o eroare fundamental„ Ón planul mentalit„˛ilor.

™i, Ón al doilea r‚nd, tentativa de a ne sugera s„ prelu„m filozofia dumneavoastr„ bugetar„, care numai Ón anul 2004 a alocat pentru costurile sociale cu tent„ clar electoral„ sume imense, este o viziune pe care noi nu o Ómp„rt„∫im.

A∫ vrea s„ v„ mai aduc aminte c„ Ón leg„tur„ cu execu˛ia bugetar„ a˛i ridicat ∫i acum, ∫i colegii dumneavoastr„ au ridicat Ón comisii, chestiunea execu˛iei ∫i a realismului s„u, invoc‚nd faptul c„ exist„ o seam„ de cheltuieli Ónc„ neonorate pe proiectele de investi˛ii. V„ aduc aminte c„ situa˛ia anilor 2003 ∫i 2004, Ón aceast„ privin˛„, a fost at‚t de tragic„ Ónc‚t noi, Ón 2005, a trebuit s„ mai onor„m din cheltuielile neonorate de dumneavoastr„, dar c„ aceast„ practic„ uzual„ Ón execu˛ia bugetar„ nu va tulbura echilibrele ∫i, Ón nici un caz anul 2005, un an dificil, cu o evolu˛ie interna˛ional„ a pie˛ei petrolului potrivnic„ intereselor financiare ale Rom‚niei, an cu inunda˛ii, an Ón care Rom‚nia s-a confruntat cu teme care nu puteau fi prev„zute, ∫i includ Óntre acestea ∫i gripa aviar„.

Cu toate acestea, stima˛i colegi, vreau s„ v„ informez – ∫i r„spund Ón acest fel r‚sului plin de umor, dar de polite˛e, al domnului Mihai T„n„sescu, colegul meu, pe care cu polite˛e Ól invit din nou Ómpreun„ cu mine – c„ fa˛„ de o prognoz„ pe anul 2005 de 31,2% din veniturile bugetare, chiar Ón aceste condi˛ii, chiar introduc‚nd facilit„˛i fiscale majore, noi termin„m exerci˛iul bugetar cu 31% procent de venituri Ón P.I.B. De aceea, toate acuzele pe care le aduce˛i coali˛iei de guvern„m‚nt, cum c„ veniturile bugetare au fost reduse dramatic Ón urma introducerii cotei unice, sunt contrazise de fapte ∫i v-a∫ ∫i Óntreba, atunci c‚nd ve˛i continua declara˛iile Ón numele grupului dumneavoastr„ parlamentar, de ce, dac„ nu a˛i procedat la cota unic„, proiec˛ia veniturilor bugetare Ón 2005 era sensibil aceea∫i cu cea care a rezultat Ón urma exerci˛iului bugetar.

A∫adar, domnule Mircea Geoan„, pentru a Óncheia aceast„ replic„ plin„ de polite˛e la cele pe care le-a˛i spus, eu v„ Óncredin˛ez c„ suntem Ón linia Programului de guvernare, v„ Óncredin˛ez c„ tendin˛a de dezinfla˛ie va continua, a∫a cum a continua ∫i Ón acest an ∫i, de asemenea, v„ Óncredin˛ez c„, Ón ceea ce prive∫te viziunea despre economia na˛ional„, vom continua s„ sus˛inem, a∫a cum ne-am propus, ini˛iativa privat„, libera concuren˛„, proprietatea ∫i, prin acestea, ∫i cre∫terea veniturilor bugetare ∫i a cheltuielilor publice.

Acum, pentru a nu repeta cele pe care domnul prim-ministru le-a spus, voi puncta foarte pe scurt care este filozofia acestui buget ∫i care sunt, a∫adar, argumentele pentru care reprezentan˛ii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ vor vota acest proiect de buget.

Œn primul r‚nd, Ón condi˛iile Ón care, Ón ciuda sugestiilor pe care le-am primit, nu am operat nici modific„ri ale cotei unice, nu am operat nici major„ri ale taxei pe valoarea ad„ugat„, iar modific„rile Ón Codul fiscal sunt, pe anul 2005 pentru anul 2006, sunt extrem de restr‚nse Ón ceea ce prive∫te impactul cre∫terii fiscalit„˛ii, reu∫im Ón anul 2006 s„ cre∫tem veniturile bugetului consolidat at‚t Ón termeni reali, c‚t ∫i ca procent Ón produsul intern brut.

™i acum, ca s„ Óntorc cu aceea∫i polite˛e dramatismul colegului Mircea Geoan„, care spunea c„, Ón ultimii 15 ani, este prima oar„ c‚nd se Ónt‚mpl„ a∫a ∫i pe dincolo, r„u, eu am s„-i spun domnului Mircea Geoan„

c„ niciodat„ Ón 15 ani, chiar Ón condi˛iile proiectului de buget a∫a cum este el, Ón termeni reali, Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea ∫i cercetarea nu au avut o sus˛inere bugetar„ a∫a cum este ea acum. Niciodat„, Ón 15 ani, agricultura nu a avut Ón termeni reali sus˛inerea financiar„ pe care o are Ón acest buget.

De aceea, acest îniciodat„“ poate fi interpretat cu totul diferit dac„ parcurgem bugetele anilor 1990—2005, cu creionul Ón m‚n„ ∫i cu operarea corect„ a modific„rilor ce rezult„ din evolu˛ia infla˛iei.

A∫adar 2006 este un an Ón care veniturile cresc Ón termeni reali ∫i ca procent Ón produsul intern brut ∫i este, dup„ opinia mea, primul c‚∫tig, primul argument Ón favoarea promov„rii acestui proiect de buget.

A doua chestiune este cea a deficitului.

Domnule Mircea Geoan„ ∫i dragi colegi din P.S.D., dac„ noi am fi operat deficitele bugetare pe care le-a˛i operat dumneavoastr„ Ón anii 2000–2004, nu am fi avut ast„zi nici o problem„, nici cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, nici cu sindicatele din Metrou, nici cu sindicatele, cu patronatele din alte domenii. Cu un deficit bugetar de 1,5 sau 2%, a∫a cum ∫i dumneavoastr„ a˛i fi preconizat pentru 2006, am fi avut fonduri suficiente pentru toate aceste domenii, chiar la nivelul solicit„rii partenerilor sociali.

Din p„cate Óns„, ∫i unii dintre dumneavoastr„ ∫tiu la fel de bine ca ∫i noi c„ atunci c‚nd infla˛ia scade, efortul de control pe deficit este mult mai riguros. Acesta este motivul pentru care a trebuit s„ cobor‚m Ón continuare deficitul bugetar ∫i mie mi se pare c„ aceast„ operare a cobor‚rii deficitului la 0,5%, Ón condi˛iile Ón care ne p„str„m priorit„˛ile programului de guvernare, este al doilea argument Ón favoarea vot„rii acestui buget.

Al treilea se refer„ la asigurarea fondurilor pentru absorb˛ia fondurilor europene. Este primul buget Ón care se opereaz„ ca filozofie alocarea de resurse pentru absorb˛ia fondurilor europene ∫i am s„ v„ dau, Ón aceast„ privin˛„, doar dou„ cifre: la Ministerul Transporturilor sunt 500 de milioane de lei iar la Ministerul Agriculturii 1,16 miliarde de lei, bani care sunt aloca˛i pentru a atrage fondurile comunitare.

Al patrulea argument Ón favoarea promov„rii acestui proiect de buget este legat de respectarea priorit„˛ilor din Programul de guvernare.

Noi am avut patru: infrastructura, agricultura, s„n„tatea ∫i educa˛ia plus cercetarea.

Œn ceea ce prive∫te transporturile ∫i agricultura, lucrurile sunt foarte limpezi. Avem ∫i ca alocare Ón termeni reali ∫i ca procent Ón produsul intern brut sume cu mult mai mari ∫i pot s„ v„ spun, pentru lini∫tea dumneavoastr„, c„, Ón ceea ce prive∫te de pild„ transporturile, bugetul Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale are o cre∫tere cum n-a mai avut niciodat„ din 1990 Óncoace, de la aproape 3 miliarde de lei noi la 8,2 miliarde de lei noi, deci o cre∫tere de 2,7 ori.

™i, Ón treac„t fie spus, domnule Mircea Geoan„, eu nu cred c„ un Guvern care a construit cam 20 de km de autostr„zi pe an ∫i care s-a ocupat mai mult de a repara autostr„zile deja construite poate ar„ta cu degetul o alt„ guvernare, chiar dac„ din cauza inunda˛iilor aceast„ guvernare a trebuit s„-∫i mute fondurile de pe autostr„zi pe construirea de case, de poduri ∫i pe consolidarea drumurilor comunale ∫i na˛ionale.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005

Œn ceea ce prive∫te s„n„tatea, dac„ vom scoate de aici plata unor datorii pe care le-am mo∫tenit ∫i care sunt foarte consistente, cum vede˛i, Ón bugetul anului 2005, Ón 2006 avem ∫i la s„n„tate o cre∫tere Ón termeni reali ∫i ca procent Ón P.I.B.

Œn chestiunea educa˛iei, dac„ avem Ón vedere educa˛ia singur„, cu suplimentarea din Parlament, noi am alocat Ón termeni reali mai mult dec‚t Ón 2005. Chiar ∫i Ón acest proiect de buget educa˛ia are mai mul˛i bani Ón termeni reali dec‚t Ón 2005, iar Ómpreun„ cu cercetarea are ca procent Ón P.I.B. mai mult dec‚t a avut vreodat„ din 1990 Óncoace. Ceea ce dorim s„ facem Ón 2006 este s„ orient„m educa˛ia pe o finan˛are real„ ∫i neinfla˛ionist„, a∫a cum deja domnul prim-ministru a men˛ionat.

A cincea tem„ este legat„ de cota unic„. S-a vorbit de faptul c„ aceast„ cot„ unic„ va crea pericole pentru finan˛area administra˛iei locale ∫i pentru finan˛area bugetului Ón ansamblul s„u. V-am ar„tat c„, Ón ce prive∫te veniturile bugetare, nu numai c„ nu este nici un pericol, dar Ón 2006 avem ca procent Ón P.I.B. venituri mai mari dec‚t au fost Ón 2004, atunci c‚nd guvernarea precedent„ a beneficiat de un Cod fiscal mult mai generos pentru bugetul statului. ™i nu uita˛i c„ Ón 2005 ∫i Ón 2006 Ómpreun„, rom‚nii, persoane fizice sau firmele rom‚ne∫ti, persoane juridice, r„m‚n Ón buzunar cu 2,5 miliarde de euro. Œn cei patru ani de guvernare pe care i-am proiectat Ón Programul de guvernare, rom‚nii vor avea Ón plus, Ón buzunare, peste 5 miliarde de euro. ™i, la urma urmei, noi nu guvern„m pentru administratorii sistemului fiscal, ci pentru cet„˛eni. Noi guvern„m pentru produc„torii impozitelor, ∫i nu pentru culeg„torii impozitelor. De aceea succesul cotei unice se m„soar„, Ón primul r‚nd, Ón buzunarele oamenilor, ∫i nu Ón sudoarea care curge pe frun˛ile administratorilor fiscali. Dar, chiar ∫i Ón aceste condi˛ii, iat„ c„ Ón 2006 avem venituri mai mari dec‚t Ón 2004.

V„ voi citi Óns„ dou„ cifre. Veniturile administra˛iei locale datorate impozitului pe venit cresc Ón 2006 la 11 miliarde, fa˛„ de 2005, 8,4 miliarde de lei noi, iar din TVA, la 9,7 miliarde, de la 8,6 miliarde. Pe ansamblu, administra˛ia local„ va dispune de 21 de miliarde de lei, fa˛„ de 17 miliarde de lei Ón 2005. De aceea, nu numai c„ nu exist„ nici un pericol, dar administra˛ia local„ va avea mai mul˛i bani dec‚t Ón anul 2005, ca s„ nu mai vorbim de anul 2004, pentru a nu accentua p‚n„ la tragedie dramatismul colegilor no∫tri.

M„ opresc aici, mul˛umind tuturor colegilor no∫tri cu care am lucrat Ón Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru a v„ spune c„ Ón aceste comisii am mai operat c‚teva modific„ri Ón ceea ce prive∫te educa˛ia, s„n„tatea ∫i cultura ∫i c„ Ón continuare avem Ón vedere, prioritar, Ón 2006, alocarea pentru educa˛ie ∫i pentru cultur„ a sumelor ce vor rezulta din aloc„ri din venituri suplimentare, dintr-o mai bun„ colectare ∫i din programe externe.

V„ mai spun doar c„ pentru a cre∫te veniturile bugetare noi nu avem Ón vedere, Ón ciuda tuturor tenta˛iilor ∫i presiunilor, major„ri de impozite, ci avem Ón vedere o mai bun„ colectare, stimularea economiei na˛ionale ∫i l„rgirea bazei de impozitare ∫i reconfigurarea produsului intern brut Ón sensul diminu„rii economiei naturale — ∫i a∫a trebuie interpretat Programul îFermierul“ — ∫i Ón sensul diminu„rii economiei subterane, ∫i aici avem un ∫ir Óntreg de acte normative ∫i un anumit tip de atitudine politic„, pe care le-am cultivat Ón acest an.

De aceea, dragi colegi, av‚nd Ón vedere toate aceste lucruri, Ónchegate Óntr-o filozofie bugetar„, Grupul parlamentar al P.N.L.-P.D. din Senat v„ propune votarea Legii bugetului de stat pe anul 2006, a∫a cum a fost propus de Guvern ∫i modificat de Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

V„ mul˛umesc.

Carol Dina

#104316

Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i membri ai Guvernului,

Pornind de la aprecierea c„ at‚t puterea, c‚t ∫i opozi˛ia au voca˛ia onestit„˛ii, voi prezenta unele evalu„ri izvor‚te din recentul Raport de ˛ar„ privind Rom‚nia, elaborat de Uniunea European„.

Raportul de ˛ar„, care face un bilan˛ asupra modului Ón care autorit„˛ile rom‚ne Ó∫i Óndeplinesc angajamentele asumate prin Tratatul de aderare, are un mesaj Óncurajator, optimist, at‚t pentru clasa politic„, dar mai ales pentru poporul rom‚n.

Judec‚nd lucrurile prin prisma acestui mesaj, consider„m cel pu˛in pripite acele declara˛ii prin care actualii guvernan˛i Ó∫i arog„ meritele pentru îsuccesul“ – cu ghilimelele de rigoare – actualului Raport de ˛ar„. Œn cele zece luni de guvernare portocalie, starea economic„ a ˛„rii ∫i nivelul de trai al popula˛iei nu s-au Ómbun„t„˛it cu nimic, ci dimpotriv„, Ón timp ce combaterea corup˛iei este ineficient„, r„m‚n‚nd Ón continuare un simplu deziderat.

Œn privin˛a situa˛iei economice, raportul de ˛ar„ consider„ c„ punctele tari sunt urm„toarele: Ómbun„t„˛irea situa˛iei macroeconomice, cre∫terea economic„, Ómbun„t„˛irea ratelor de colectare a taxelor, reducerea infla˛iei ∫i reforme majore Ón sectoarele energiei ∫i transporturilor.

Documentul, apreciat ca exigent ∫i obiectiv, red„ ∫i puncte slabe, cum sunt: cre∫terea economic„ ∫i bugetul general consolidat se bazeaz„, Ón primul r‚nd, pe majorarea f„r„ precedent a consumului, devenind vulnerabile Ón cazul Ón care cererea intern„ Ó∫i Óncetine∫te ritmul. Concomitent, investi˛iile din economie r„m‚n sub nivelul cererii de consum. Œn timp ce consumul popula˛iei a crescut cu 11,7% Ón prima jum„tate a anului 2005, fa˛„ de o cre∫tere economic„ de 4,9%, investi˛iile din economie au crescut cu doar 7,6%. Œn consecin˛„, politica fiscal„ a Guvernului nu este sustenabil„ pentru c„, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 condi˛iile Ón care cre∫terea economic„ ∫i cererea intern„ de consum Ó∫i reduc amplitudinea, veniturile la buget vor sc„dea dramatic.

Cota unic„ de impozitare de 16% a mic∫orat Óncas„rile bugetare cu peste un miliard de euro, ceea ce reprezint„ 1,5% din produsul intern brut, iar efectele dramatice ale acestui concept fiscal vor fi resim˛ite Ón continuare ∫i pe termen lung. Œn raport se men˛ioneaz„, Ón continuare, c„ procesul de dezinfla˛ie stagneaz„. Prognoza privind infla˛ia pentru acest an a crescut de la 7% Ón prim„var„ la 7,5%. Œn acest moment, cre∫terea pre˛urilor se situeaz„ la aproximativ 9%, Ón pofida faptului c„ rata de schimb leu/euro s-a apreciat puternic Ón ultima perioad„, la peste 15%. Œn contextul Ón care noua rectificare a bugetului va conduce la o accelerare a cheltuielilor pe ultimele dou„ luni ale acestui an, se poate aprecia c„ infla˛ia va fi de 9%, cu 2% mai mare fa˛„ de ˛inta angajat„, ceea ce reprezint„ o cre∫tere de aproximativ 30%.

Deficitul balan˛ei comerciale a urcat, pe primele nou„ luni, la aproape 7 miliarde de euro, nivel dublu Ón raport cu perioada similar„ a anului trecut. Pe Óntregul an se estimeaz„ un deficit comercial de aproape 10 miliarde de euro.

™i, Ón sf‚r∫it, Ón raport se mai subliniaz„ c„ deficitul de cont curent s-a Ónr„ut„˛it ∫i va atinge Ón acest an un nivel de circa 7 miliarde de euro, ceea ce reprezint„ 9% din produsul intern brut.

Doamnelor ∫i domnilor, Ón viziunea Guvernului, proiectul de buget pentru anul 2006 reprezint„ un instrument important pentru elaborarea politicii economice, subordonat celor dou„ mari obiective, respectiv consolidarea procesului de dezinfla˛ie ∫i men˛inerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil, pentru consolidarea stabiliz„rii macroeconomice ∫i pentru ca aderarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón anul 2007 s„ fie o ˛int„ ireversibil„ ∫i Óndeplinit„ cu succes.

Guvernul a proiectat o cre∫tere a produsului intern brut cu 6%, pe seama m„ririi volumului de activitate, cu deosebire Ón construc˛ii ∫i servicii. Cre∫terea se bazeaz„ pe o preconizat„ accelerare a investi˛iilor, Ón condi˛iile Ón care consumul popula˛iei Ó∫i va Óncetini ritmul de cre∫tere, iar exportul net va avea, Ón continuare, o contribu˛ie negativ„ la cre∫terea real„ a produsului intern brut.

Doamnelor ∫i domnilor,

Analiza onest„ ∫i responsabil„ a documentelor privind construc˛ia bugetar„ pentru anul 2006 a scos Ón eviden˛„ deficien˛e importante de natur„ economico-financiar„ care tind s„ compromit„ ∫ansele Rom‚niei de finalizare efectiv„ a tranzi˛iei, relansarea real„ a economiei na˛ionale ∫i, implicit, ∫ansele Rom‚niei de aderare la Uniunea European„ Ón anul 2007.

Œn spiritul acestor imperative, Partidul Rom‚nia Mare face urm„toarele evalu„ri.

1. Bugetul pe anul 2006 nu este realist. Œn primul r‚nd, dup„ cum se cunoa∫te, construc˛ia bugetului are Ón vedere ∫i rezultatele preliminate ale anului anterior, respectiv anul 2005, care reprezint„ baza pe care se fundamenteaz„ Óntregul proiect al viitorului an, 2006. ™i iat„ fundamentarea acestei afirma˛ii. Nivelurile preliminate ale principalilor indicatori Ón anul 2005 nu sunt reale, dup„ cum urmeaz„:

– cre∫terea economic„ se va situa Óntre 3,5 ∫i 4% din produsul intern brut fa˛„ de nivelul prognozat de Guvern, de 5,7%;

– infla˛ia tinde s„ ating„ nivelul de 9%, cu aproape 2% mai mult fa˛„ de ˛inta asumat„ de Guvern ∫i Banca Na˛ional„ a Rom‚niei;

– exportul net va avea o contribu˛ie negativ„ asupra produsului intern brut de peste 10 miliarde de euro, fa˛„ de nivelul de 8,1 miliarde euro prognozat, ceea ce reprezint„ o subevaluare de 25%;

– deficitul de cont curent se prelimin„ la nivelul de 6,3 miliarde de euro, Ón realitate, evolu˛ia deficitului tinde c„tre 7 miliarde de euro, ceea ce va reprezenta 9% din produsul intern brut.

Œn al doilea r‚nd, concep˛ia bugetului nu este credibil„ at‚ta vreme c‚t politica fiscal„ nu este pus„ pe o baz„ durabil„, pe termen mediu, fiind din p„cate Ónc„ Ón stadiul de schi˛„, prezentat sumar Ón noul Cod fiscal.

Cum spunea un coleg al meu, am pus Ónaintea cailor carul, respectiv nu avem Cod fiscal, dar avem buget Ón care problema principal„ este politica fiscal„.

Apoi, veniturile bugetare, care se situeaz„ la 31,3% din produsul intern brut, sunt insuficiente ∫i nu pot satisface viziunea fiscal„ european„, care presupune cheltuieli consistente ale statului pentru educa˛ie ∫i infrastructur„.

Cu acest nivel al veniturilor, Rom‚nia se apropie mai mult de Lituania, Azerbaidjan, Kazahstan sau Albania, state cu venituri bugetare sub 30% din produsul intern brut. Bulgaria st„ mult mai bine la acest capitol, Ónregistreaz„ venituri la bugetul general consolidat de 41% din produsul intern brut.

Structural, Rom‚nia nu poate atinge un nivel mai ridicat de 35% din produsul intern brut. Simpla Ómbun„t„˛ire a colect„rii nu este suficient„. Trebuie reg‚ndit Ón spirit european Óntregul sistem de taxe ∫i impozite, inclusiv nivelul cotei unice de impozitare.

Proiec˛ia deficitului bugetar de 0,5% din produsul intern brut nu este fezabil„ Ón raport cu cerin˛ele pentru infrastructur„, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt ∫i pensii. Asigurarea resurselor suplimentare cu cel pu˛in 3% din produsul intern brut pentru anul 2007, anul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, este, desigur, o problem„-cheie pentru care actualul buget nu are solu˛ii.

Œn sf‚r∫it, de ce nu este fezabil bugetul, ∫i pentru c„ cursul valutar de 3,5 lei noi pentru 1 euro nu este realist.

Eventualele fluctua˛ii semnificative ale cursului de schimb vor influen˛a, ca ∫i Ón anul 2005, deficitul comercial ∫i de cont curent, pun‚ndu-∫i amprenta, firesc, ∫i pe infla˛ie.

02 · other · adoptat

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 (dezbateri generale)

56 de discursuri

Adrian N„stase
#117136
Domnule senator, ierta˛i-m„, a˛i dep„∫it cele 17 minute alocate Ón Óntregime grupului dumneavoastr„.
Carol Dina
#117269
Œnchid.
Adrian N„stase
#117305
V„ rog.
Carol Dina
#117345
Deci, Ón acest mod, Ón acest an se pierde peste un miliard de euro.
Œn sf‚r∫it, doamnelor ∫i domnilor, privitor la fondurile provenite din privatizare, anun˛ Camerele reunite c„ noi sus˛inem concep˛ia ca aceste fonduri s„ fie alocate pentru proiecte Ón infrastructur„, Ón s„n„tate ∫i Ón educa˛ie, sens Ón care vom prezenta Ón cel mai scurt timp un proiect de lege.
Partidul Rom‚nia Mare dore∫te s„ participe constructiv la aderarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, dar nu-∫i poate asuma Ón fa˛a na˛iunii responsabilitatea unui proiect bugetar de avarie, prin care se spulber„ speran˛ele la mai bine ale cet„˛enilor pe urm„torii 4 ani.
Œn consecin˛„, Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare nu-∫i pot asuma construc˛ia bugetar„ propus„ pentru anul 2006 ∫i vor vota Ómpotriv„. V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#118174
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Cu acceptul domnului deputat Erdei-Dolóczi István, am s„ dau cuv‚ntul, Ón Óncheierea dezbaterilor de diminea˛„, domnului deputat Pambuccian Varujan care va vorbi Ón numele Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Camer„. Ne-a rugat s„ accept„m s„ vorbeasc„ Ónaintea altor colegi, deoarece are un program important dup„-amiaz„, o deplasare din Bucure∫ti, ∫i de aceea Ói dau cuv‚ntul la acest moment al dezbaterii.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
Varujan Pambuccian
#118694
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Œi mul˛umesc ∫i colegului de la U.D.M.R. pentru Ón˛elegere. Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru,
Stima˛i colegi,
O s„ Óncep prin a spune, a∫a cum facem Ón fiecare an, la legea bugetului anun˛„m cum vom vota, grupul nostru parlamentar va vota acest buget.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 Va vota acest buget ∫i cu bunele lui, ∫i cu relele lui, ∫i cred c„ ar trebui s„ vorbesc aici at‚t despre lucrurile pe care le consider„m a fi bunele acestui buget, c‚t ∫i despre cele pe care le consider„m a fi rele, pentru c„ vestea rea este cea pe care trebuie s-o afli prima, pentru a putea s„ Óndrep˛i lucrurile rele.
Bine este c„ a crescut produsul intern brut... Nu, asta este vorba lui Bill Gates, nu este de la Radio Erevan! Bine este c„ a crescut produsul intern brut. Eu cred c„ este bine ∫i faptul c„ bugetul reprezint„ o treime dintre produsul intern brut, ∫i nu mai mult de at‚t, pentru c„ dac„ ar reprezenta mai mult de at‚t, ar reflecta faptul c„ avem o fiscalitate excesiv„ ∫i cred cu t„rie c„ o fiscalitate excesiv„ face r„u economiei Óntr-o pia˛„ liber„.
De asemenea, cred c„ ar trebui ca multe dintre cheltuielile bugetare s„ se adreseze strict bugetarilor, adic„ s„ se adreseze acelor sectoare care Ón mod tradi˛ional european fac obiectul cheltuielilor bugetare. M„ refer la Ónv„˛„m‚nt, m„ refer la s„n„tate, m„ refer par˛ial la cultur„, m„ refer par˛ial la infrastructur„. Nu cred c„ este bine ca bani din buget s„ intre Ón zona care trebuie s„ fie Ón mod firesc pia˛a liber„ a mediului privat. ™i, de asemenea, cred din ce Ón ce mai mult, trebuie s„ Óncheiem procesul de privatizare o dat„ pentru totdeauna, sper ca Ón urm„torii 2–3 ani lucrul acesta s„ se Ónt‚mple.
Niciodat„ nu ne putem a∫tepta la venituri mai mari, dac„ o parte din activitatea economic„ r„m‚ne Ón continuare Ón sfera statului.
De asemenea, cred c„ atunci c‚nd vorbim de resurse am f„cut o gre∫eal„, ∫i reiterez aici un lucru pe care l-am spus ∫i c‚nd s-a discutat Codul fiscal Ón prim„var„, dar mai ales c‚nd s-a discuta Codul fiscal Ón ianuarie. Dac„ Ón ianuarie am fi dublat cota de 16% cu cre∫terea cu un punct procentual al TVA-ului, lucrurile probabil c„ ar fi stat ast„zi mult mai bine. ™i cred cu t„rie c„ este necesar„ aceast„ cre∫tere cu un punct procentual a TVA-ului, tocmai pentru a putea finan˛a ∫i mai bine sectoarele bugetare, strict sectoarele bugetare.
Adrian N„stase
#123681
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Conform programului pe care l-a˛i aprobat facem o pauz„ p‚n„ la ora 14,30. V„ invit s„ reveni˛i Ón sal„ pentru a continua dezbaterile generale.
V„ mul˛umesc.
## DUP√ PAUZ√
## _Pauza a durat Óntre orele 13,03—15,22._
Adrian N„stase
#123964
## Stima˛i colegi,
Œncepem cu o anumit„ Ónt‚rziere datorat„, s„ spunem, lipsei de entuziasm a unora dintre colegi, care nu au revenit Ónc„ din pauz„.
V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.
M-am consultat ∫i cu domnul pre∫edinte V„c„roiu ∫i, Ón urma discu˛iei de diminea˛„, v„ propunem ca dup„ epuizarea dezbaterilor generale, la un sfert de or„ s„ organiz„m ∫edin˛a Birourilor permanente, pentru a discuta eventuale chestiuni de organizare a dezbaterilor privind discu˛iile pe articole, urm‚nd ca discu˛iile pe articole s„ Ónceap„ efectiv Ón func˛ie de discu˛iile pe care le vom avea Ón Birourile permanente, m‚ine diminea˛„.
Acum revenim la lista de vorbitori.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Erdei-Dolóczi István, din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R.
Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul. Œnt‚i, ierta˛i-m„, o chestiune de procedur„. V„ rog, domnule senator.
Gheorghe Funar
#124858
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte pe durata mandatului Camerei, doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Ne spunea pre∫edintele nostru c„ nu prea exist„ dorin˛„ de participare din partea ale∫ilor Ón sal„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 Domnule pre∫edinte, observ de aici c„ nu suntem nici jum„tate dintre membrii Parlamentului Rom‚niei ∫i, ca atare, Ón numele Grupului de senatori P.R.M., solicit s„ se strige catalogul. E vorba de Proiectul de Lege al bugetului Rom‚niei pe 2006 ∫i Ómi pare r„u c„ Ón dreapta s„lii, constat c„ senatorii ∫i deputa˛ii P.D.-P.N.L., Partidul Conservator ∫i U.D.M.R. lipsesc din sal„. Rug„m s„ se citeasc„ catalogul...
Gheorghe Funar
#125598
Fac o corectur„, domnule pre∫edinte, v„ rog, Ómi cer scuze, parlamentarii Partidului Conservator sunt Ón sal„. V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#125726
V„ mul˛umesc.
Am re˛inut aceast„ propunere. V„ rog foarte mult s„mi da˛i voie s„ judec dac„ este nevoie de aceast„... Nu. Eu vreau s„ v„ reamintesc c„ suntem Ón procedura de dezbateri generale.
La dezbateri generale nu este nevoie, deci nu vot„m, nu avem nevoie de o prezen˛„ special„... Poftim?
Puiu Ha∫otti
#126056
Am o remarc„, domnule pre∫edinte.
Adrian N„stase
#126120
V„ rog s„ face˛i remarca ca s„ putem s„ intr„m pe o discu˛ie de fond Ón leg„tur„ cu remarcile acestea.
Puiu Ha∫otti
#126255
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, foarte mult. V„ rog, stima˛i colegi, s„ remarca˛i c„ cel mai ilustru absent este chiar pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare....
Adrian N„stase
#126460
Da. V„ mul˛umesc foarte mult. Domnule deputat,
V-am dat cuv‚ntul, v„ rog s„ veni˛i la microfon.
Erdei-Dolóczi István
#126589
Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Dezbaterea ∫i adoptarea Legii bugetului de stat ∫i a Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat, ca Ón fiecare an din 1990 Óncoace, ∫i Ón acest an este o prioritate legislativ„.
Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia a analizat proiectul de lege aflat„ Ón dezbatere...
Adrian N„stase
#126988
Doar o clip„, domnule deputat.
V„ rog s„ ˛ine˛i microfoanele mai aproape sau s„ vorbi˛i mai aproape de microfoane. Œi rog pe ceilal˛i colegi din sal„ s„ fac„ lini∫te, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se poat„ auzi ceea ce spune reprezentantul Grupurilor U.D.M.R.
V„ rog,
Erdei-Dolóczi István
#127280
## **Domnul Erdei-Dolóczi István:**
V„ mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.
Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia a analizat proiectul de lege aflat Ón dezbatere, constat‚nd aspectele
sale pozitive, elementele de noutate, elemente ale procesului de modernizare a construc˛iei bugetare, identific‚nd Óns„ ∫i posibilit„˛ile de Ómbun„t„˛ire ale proiectului. Œnainte de a face afirma˛ia c„ Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. vor vota sau nu proiectul de lege, da˛i-mi voie s„ fac c‚teva considera˛ii generale asupra contextului Ón care a avut loc preg„tirea, elaborarea, dezbaterea Ón Comisiile reunite pentru buget ale Parlamentului ∫i acum dezbaterea Ón plen a Legii bugetului.
Anul 2005 este anul Ón care Codul fiscal ∫i Codul de procedur„ fiscal„ au suferit modific„ri Ónsemnate, concretizate Óntr-o relaxare fiscal„ prin introducerea cotei unice de impozitare la impozitul pe venit ∫i la impozitul pe profit.
Totodat„, a avut loc ∫i l„rgirea bazei de impozitare. M„surile fiscale introduse la Ónceputul anului 2005 au avut efecte pozitive asupra Óncas„rilor. Analiz‚nd principalele venituri ale bugetului consolidat realizat Ón primele nou„ luni ale anului 2005, comparativ cu aceea∫i perioad„ a anului 2004, la impozite directe, de exemplu, constat„m o cre∫tere Ón valoare real„ de 8,2%, la impozite indirecte, Ón valoare real„ de 11,4%.
Cu toate c„ aceste date, dac„ sunt corecte, dovedesc corectitudinea m„surilor fiscale luate, exper˛ii Fondului Monetar Interna˛ional au criticat faptul c„ introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din P.I.B. la bugetul de stat, nu a fost compensat„ dec‚t prin m„suri care au provocat nesiguran˛„ Ón mediul de afaceri.
O alt„ problem„ dificil„ pe care acest proiect de lege trebuie s„ o rezolve este ca deficitul de buget s„ fie de 0,5% din P.I.B. Dac„ elementele pe care a fost construit bugetul pe anul 2006 nu sunt realiste, deficitul efectiv are ∫ansa s„ dep„∫easc„ ˛inta stabilit„.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn timpul dezbaterilor Ón plen a bugetului de stat consolidat pe 2006 cadrele didactice, elevii ∫i studen˛ii sunt Ón grev„. Este ceva real, de care trebuie s„ ˛inem cont. Revendic„rile grevi∫tilor sunt multiple, dar au un element principal, care este salariul. Politicile salariale trebuie recalibrate cu imperativul men˛inerii procentului cheltuielilor de personal la 5,5% din P.I.B., cu includerea Ón aceste cheltuieli de personal ∫i a cheltuielilor salariale Ón natur„. ™i dac„ vom vorbi de revendic„rile celor din Ónv„˛„m‚nt, v„ rog s„ sus˛ine˛i amendamentul care m„re∫te bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, bineÓn˛eles, nu acum, ci la momentul potrivit.
Adrian N„stase
#133444
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Are cuv‚ntul doamna deputat Iordache Gra˛iela Denisa, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.
Se preg„te∫te domnul deputat Dan Radu Ru∫anu, din partea Grupurilor parlamentare ale Alian˛ei P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.
Gra˛iela Denisa Iordache
#133764
## **Doamna Gra˛iela Denisa Iordache:**
V„ mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i, Stima˛i colegi,
Bugetul anului 2006 s-a transformat, din p„cate, Óntr-un subiect de controvers„ Ón spa˛iul politicii rom‚ne∫ti.
Dincolo Óns„ de discu˛iile politice, contest„rile sindicale, acest buget este un instrument important Ón atingerea obiectivului de aderare la Uniunea European„ Ón 2007. Principalul atu al acestuia Ól reprezint„ faptul c„ este construit pe baz„ de programe. Fiecare program prezint„ obiectivele, rezultatele estimate, indicatorii ∫i costurile asociate, asigur‚ndu-se astfel o mai mare transparen˛„ a utiliz„rii fondurilor publice ∫i o mai mare responsabilitate din partea ministerelor Ón cheltuirea acestora.
Principalele repere ale politicii bugetare pe anul 2006 sunt:
– stabilirea deficitului bugetar la 0,5%, astfel Ónc‚t s„ poat„ continua eforturile de sc„dere a ratei infla˛iei;
– reducerea contribu˛iei la asigur„rile sociale, ceea ce va determina stimularea mediului de afaceri;
– Ómbun„t„˛irea colect„rii obliga˛iilor la bugetul de stat, precum ∫i
– cre∫terea eficien˛ei aloc„rilor bugetare ∫i focalizarea acestora c„tre dezvoltarea infrastructurii, protec˛ia mediului, securizarea frontierelor, sus˛inerea politicii agricole, reforma sistemului de asigur„ri sociale.
Bugetul anului 2006 este unul al cre∫terii economice. Produsul intern brut cre∫te cu 6% Ón 2006, fa˛„ de anul 2005. Bugetul este un buget al cre∫terii economice, pentru c„ ponderea cheltuielilor de capital cre∫te la 3,2%, fa˛„ de 3% Ón 2005. Produc˛ia industrial„ cre∫te cu 4,4%, datorit„ major„rii cu deosebire a produc˛iei ramurilor industriei prelucr„toare cu cele de la export. Rata infla˛iei scade. Se estimeaz„ a ajunge la 5,5%, cu o medie anual„ de 6,3%. Veniturile bugetului general consolidat de stat pentru anul 2006 sunt Ón cre∫tere cu 0,3 puncte procentuale. Œn acela∫i timp, Óns„, subven˛iile, transferurile, inclusiv asisten˛a social„ continu„ s„ de˛in„ ponderea cea mai ridicat„ Ón produsul intern brut, 14,7%. E drept, pe fondul unei reduceri a subven˛iilor de la buget, ceea ce relev„ retragerea treptat„ a statului din economie.
Adrian N„stase
#138707
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat Dan Radu Ru∫anu ∫i se preg„te∫te domnul deputat Mihai T„n„sescu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.
Dan Radu Ru∫anu
#138940
## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi, Œntotdeauna discu˛ia proiectului Legii bugetului a generat dezbateri aprinse privind alocarea resurselor publice, ierarhizarea mai bun„ a priorit„˛ilor ∫i utilizarea mai eficient„ a banilor publici.
Evident, distin∫ii reprezentan˛i ai opozi˛iei au f„cut numeroase aprecieri negative critic‚nd construc˛ia ∫i efectele economico-financiare ale proiectului bugetului de stat, dar pe l‚ng„ considerentele profesioniste privind politicile economice de macrostabilizare, unele chiar corecte, s-a relevat discursul politicianist uneori, cu evidente tente demagogice sau populiste.
Ce se poate repro∫a unui buget care este subordonat celor dou„ mari obiective: consolidarea procesului de dezinfla˛ie ∫i reducerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil ∫i asigurarea cu prioritate a fondurilor necesare finan˛„rii angajamentelor rezultate Ón cadrul negocierilor de aderare, astfel ca integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón anul 2007 s„ fie o ˛int„ ireversibil„ ∫i Óndeplinit„ cu succes.
Construc˛ia bugetar„ a anului 2006 promovat„ de Guvern este proiectat„ Ón str‚ns„ corela˛ie cu pachetul politicilor macroeconomice prognozate pentru acest an, av‚nd ca ˛inte:
– men˛inerea unui ritm Ónalt de cre∫tere economic„, de circa 6%, de natur„ s„ asigure reducerea mai rapid„ a decalajelor fa˛„ de celelalte ˛„ri din Uniunea European„;
– diminuarea gradual„ a infla˛iei, de circa 8,5% Ón 2005, la 5,5 Ón 2006, astfel Ónc‚t Ón perioada anilor
2008—2009 s„ se ajung„ la un nivel comparabil cu cel din ˛„rile din Uniunea European„;
– reducerea deficitului de cont curent al balan˛ei de pl„˛i externe la 6,9% din P.I.B., fa˛„ de 8,1 estimat pentru anul 2005, av‚nd Ón vedere o cre∫tere a exporturilor cu 14,6% ∫i a importurilor cu 15,8 comparativ cu 22, 3% c‚t se estimeaz„ pentru anul 2005;
– sc„derea cotelor de contribu˛ii de asigur„ri sociale cu dou„ puncte procentuale, din care 1,5 puncte procentuale la asigur„rile sociale de stat ∫i 0,5 puncte procentuale la asigur„rile de ∫omaj, Ón scopul elimin„rii dezavantajului de competitivitate fiscal„ ∫i pentru crearea condi˛iilor l„rgirii bazei de impozitare;
Adrian N„stase
#145371
## V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat Mihai T„n„sescu.
Se preg„te∫te domnul deputat Anghel Stanciu.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#145526
## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru,
Stima˛i membri ai Cabinetului T„riceanu, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
A∫ vrea s„ Óncep alocu˛iunea mea prin a v„ readuce aminte c„ ast„zi este 15 noiembrie. Œn 1987, de 15 noiembrie, mii de oameni erau Ón strad„ la Bra∫ov. Vroiau salarii mai mari, vroiau o via˛„ mai bun„.
Dup„ 18 ani, Guvernul T„riceanu aduce oameni Ón strad„ pe data de 15 noiembrie, cu ocazia discu˛iei bugetului Ón Parlament.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#146043
De data aceasta, sunt sute de mii. Sunt sute de mii de profesori care demonstreaz„, care sunt Ómpotriva politicii guvernamentale, sunt mii de oameni care m‚ine, de la Metrou, vor ie∫i Ón strad„. Func˛ionarii publici, la fel, iar la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, un mare miting al profesorilor va fi Ón Capital„.
Este foarte clar c„ aceast„ politic„ economic„ adoptat„ de Guvernul T„riceanu Ón acest an 2005 nu face dec‚t s„ scoat„ oamenii Ón strad„. La Constan˛a, la ora actual„, sunt peste 1.500 de profesori care sunt Ón strad„, la Oradea sunt mii de profesori Ón strad„, la Vaslui sunt mii de profesori Ón strad„.
™tia˛i acest lucru, domnule T„riceanu? Pentru cine a˛i venit s„ vota˛i sau s„ sus˛ine˛i acest buget? Poate pentru membrii dumneavoastr„, c„ oricum pentru profesori, pentru cei care lucreaz„ Ón administra˛ia public„, acest buget este nesatisf„c„tor.
A∫ vrea s„ v„ Óntreb ∫i, sigur, este foarte u∫or de afirmat, a∫a cum spunea˛i, c„ acest buget este unul pe
care-l sus˛ine˛i. Eu nu pot s„ Ón˛eleg cum un buget at‚t de bun pe care ni-l Ónf„˛i∫a˛i este vehement criticat chiar de propriii dumneavoastr„ colegi. ™i mi-aduc aminte cum doamna Mona Musc„, eminent membru al Partidului Na˛ional Liberal, a criticat acest buget Ón timpul discu˛iilor din Comisia de buget, finan˛e. Pentru cine este bun acest buget? Poate pentru unii membri ai dumneavoastr„.
A˛i expus Ón _speech_ -ul pe care l-a˛i avut la Ónceput, c„ acest buget are o dezvoltare s„n„toas„ a economiei. V„ pot spune, domnule prim-ministru, stima˛i colegi, c„ cifrele care fundamenteaz„ bugetul sunt gre∫ite. Nu spun c„ sunt false, dar sunt gre∫ite. ™i ∫tiu ce vorbesc.
Atunci c‚nd veni˛i ∫i ne spune˛i c„ anul urm„tor o s„ avem o cre∫tere economic„ de 6% este fals, domnule prim-ministru.
Atunci c‚nd veni˛i ∫i argumenta˛i aceast„ cre∫tere economic„ pe o cre∫tere a anului 2005 de 5,7% este fals, domnule prim-ministru.
Œn primul semestru avem o cre∫tere economic„ de 4,9%, Ón continu„ descre∫tere. Œn trimestrul III, cifrele nu arat„ mai bine. Probabil c„ o s„ fie o cre∫tere economic„ undeva la 4%. Cum vede˛i dumneavoastr„ ca sf‚r∫itul de an s„ Ónregistreze aceast„ cre∫tere economic„? Poate aceste lucruri nu sunt foarte bine calculate ∫i poate c„ ele nu v„ sunt prezentate corect.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#150640
Spunea˛i, domnule premier, c„ nu vre˛i s„ da˛i salarii mai mari la profesori, c„ va cre∫te infla˛ia. ™ti˛i c‚˛i bani au primit profesorii prin cota unic„? ™ti˛i c‚t Óncaseaz„ un profesor? ™ti˛i cui a servit aceast„ politic„ a cotei unice? V„ spun eu, domnule prim-ministru, dac„ nu ∫ti˛i, dumneavoastr„ ∫i oamenilor din Partidul Na˛ional Liberal ∫i din celelalte partide. Dumneavoastr„ poate a˛i c‚∫tigat mai mult, dar un profesor a c‚∫tigat 100.000 ∫i el vrea bani mai mul˛i ca s„ se duc„ s„ nu-∫i mai ia haine de la _second hand_ , vrea s„ aib„ un salariu decent ∫i s„ poat„ s„ tr„iasc„.
Dumneavoastr„ crede˛i c„ aceste salarii pe care ei le cer sunt Ómpotriva firii? Eu cred c„, Ón momentul de fa˛„, trebuie s„ ne uit„m cu mult„ aten˛ie asupra modului Ón care construim aceste politici bugetare, cum r„spund cerin˛elor pe care oamenii le au?
A˛i vorbit de pomeni electorale...
Adrian N„stase
#151525
Doar o clip„, domnule deputat.
Rog colegii din sal„ s„ se Ónscrie la cuv‚nt dac„ au ceva de spus, s„ nu comenteze din sal„.
V„ rog s„ continua˛i, domnule deputat.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#151722
## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**
Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A˛i vorbit Ón discursul dumneavoastr„ de pomeni electorale. Eu cred c„ Ómi este realmente jen„ s„ v„ aduc aminte ce a˛i f„cut dumneavoastr„ ∫i Guvernul dumneavoastr„ acum cinci luni, c‚nd cele dou„ palate, Victoria ∫i Cotroceni, se preg„teau de alegeri anticipate. ™i atunci a˛i c„lcat Ón picioare totul, n-a˛i mai ˛inut cont de rela˛ia cu Fondul Monetar Interna˛ional, n-a˛i mai m„rit taxa pe valoarea ad„ugat„, care, ulterior, o s„ v„ aduc aminte, o regreta˛i c„ n-a˛i f„cut-o, probabil c„ ave˛i dreptate de ce s„ regreta˛i, fiindc„ Ón momentul de fa˛„ Rom‚nia, ∫i Ón 2005, ∫i Ón anul 2006, vine cu venituri bugetare sub 30%. S„ nu ad„ug„m acele venituri care vin de la Uniunea European„.
Veniturile Rom‚niei sunt sub 30%, ∫i cum spune˛i dumneavoastr„ c„ acest buget este crucial pentru Uniunea European„, c‚nd aceste venituri ar trebui s„ fie mai mari cu cel pu˛in 3–4 puncte procentuale atunci c‚nd Rom‚nia se va Óncadra Ón Uniunea European„?
Aceasta este propunerea cu care veni˛i Ón fa˛a Parlamentului? Sigur, poate este o propunere pentru un Guvern care nu mai are zile multe.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#152937
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul deputat Anghel Stanciu, Ón numele deputa˛ilor independen˛i. S-a folosit timpul cumulat al deputa˛ilor independen˛i.
Dup„ aceea, va lua cuv‚ntul domnul deputat Alexandru Mocanu, deputat P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
Anghel Stanciu
#153229
Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,
Domnule prim-ministru,
Stimate doamne ∫i stima˛i deputa˛i, Domnilor mini∫tri,
Asista˛i pentru prima oar„ la o dezbatere a bugetului Ón direct, la fa˛a locului. Suntem convin∫i c„ fiecare dintre dumneavoastr„ v-a˛i zb„tut pentru domeniul pe care Ól p„stori˛i. A∫a s-a zb„tut ∫i ministrul Mircea Miclea, pe care Ómi fac o datorie de onoare s„-l felicit pentru curajul de a nu fi p„rta∫ la dezastrul ∫colii rom‚ne∫ti ∫i ∫i-a dat demisia. Nu-l felicit Ónc„ pe domnul ministru, coleg de-al nostru, inginer, pentru c„ nu ∫tie Ón ce a intrat.
Œl felicit ∫i pe domnul ministru T„n„sescu pentru excelentul discurs. Era bine dac„ Ól continua de r‚ndul trecut.
## Domnilor colegi,
Europa Ón care vrem s„ intr„m, cel pu˛in declarativ, ∫i-a fixat la Consiliul din martie 2002 de la Lisabona un obiectiv, Europa va deveni p‚n„ Ón anul 2010 cea mai competitiv„ ∫i dinamic„ economie din lume, bazat„ pe cunoa∫tere ∫i capabil„ de a sus˛ine o cre∫tere economic„ rapid„, cu locuri de munc„ mai multe ∫i mai bune.
De asemenea, Consiliul European a ajuns la o concluzie stupefiant„, dac„ ne uit„m pu˛in cu vreo 17—18 ani Ón urm„, spun‚nd c„ oamenii reprezint„ principalul bun al Europei ∫i trebuie s„ constituie punctul central al politicii Uniunii.
Cred c„ la acest punct ∫i, respectiv, la aceast„ concluzie a ajuns ∫i un distins fost coleg de-al nostru, deputat, care Ón campania din 2004 ne-a trimis o scrisoare, nou„, profesorilor. Citez: îStimate, domnule profesor, m-am g‚ndit bine ce responsabilitate Ómi asum prin candidatura mea la pre∫edin˛ia Rom‚niei. Misiunea mea ca pre∫edinte este una foarte important„. Trebuie s„ fac Rom‚nia s„ func˛ioneze, s„ devin„ performant„, Óns„ nici o ˛ar„ nu poate progresa dac„ educa˛ia ∫i Ónv„˛„m‚ntul nu sunt considerate ∫i Ón fapte, nu numai Ón vorbe, priorit„˛i na˛ionale.
Eu doresc s„ Ónf„ptuiesc acest lucru. Pentru aceasta, am nevoie de ajutorul dumneavoastr„. Este un fapt real c„, Ón ultimii patru ani, dezastrul din Ónv„˛„m‚nt produs de guvernarea P.S.D. ne-a cople∫it pe to˛i. Cunosc bine nemul˛umirile dumneavoastr„, ∫colile sunt insalubre, materialul didactic dep„∫it, reforma Ón Ónv„˛„m‚nt este incoerent„, salariile sunt ridicole.
Adrian N„stase
#159392
Domnule deputat, am o rug„minte, dac„ se poate s„ Óncheia˛i. A˛i dep„∫it deja timpul.
Anghel Stanciu
#159510
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Œnchei, domnule pre∫edinte.
Nu cred, domnule prim-ministru, ∫i nu cred, domnilor colegi, pentru c„ Ón 28 octombrie 1998, grev„, se propune abordarea Ónv„˛„m‚ntului ca prioritate general„, prin acord semnat de primul-ministru, nerespectat. 17 iunie 1999, acord cu sindicatele. Grev„. Semnat de Guvern, nerespectat.
Œn aceast„ situa˛ie, cum credem c„ va fi respectat, domnule prim-ministru, c‚nd Legea finan˛elor spune clar c„ angajarea cheltuielilor se face numai Ón limitele bugetului ∫i cei care nu respect„ acest lucru, vinova˛ii, vor fi sanc˛iona˛i. Vre˛i s„-l sanc˛iona˛i pe domnul ministru de finan˛e?! Nu cred. De aceea, ave˛i o singur„ ∫ans„: s„ da˛i ∫colii ceea ce merit„ ca om al ∫colii, altfel, plasa˛i Rom‚nia la periferia Europei, ceea ce va fi grav s„ v„ asuma˛i, distin∫i colegi de la putere.
F„r„ ∫coal„ vom fi to˛i nimic. Sper„m s„ nu ajungem la acest r„spuns. Da˛i ∫colii ∫i da˛i ∫colilor ceea ce li se cuvine: respectul celor care v-au Ónv„˛at carte. V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#160541
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Are cuv‚ntul domnul deputat Alexandru Mocanu. Urmeaz„ domnul senator ™tefan Viorel, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.
Alexandru Mocanu
#160735
## **Domnul Alexandru Mocanu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor membri ai Cabinetului, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œnceperea dezbaterilor noastre asupra proiectului Legii bugetului pe 2006 reprezint„ o stare de normalitate Ón care am Ónceput s„ p„∫im Ón urm„ cu 5 ani.
V„ rog s„ observa˛i c„ proiectul de lege a fost transmis Parlamentului spre dezbatere ∫i aprobare Ón termen, dovedindu-se Ón acest mod c„, indiferent de culoarea Guvernului, depunerea ∫i dezbaterea la termen a Legii bugetului nu mai este o Ónt‚mplare Ón Parlamentul Rom‚niei, ci a devenit o practic„.
Pentru acest motiv cred c„ se cade s„ apreciem atitudinea Guvernului, a primului-ministru ∫i a Ministerului Finan˛elor Publice, Ón mod special.
Œntotdeauna, stima˛i colegi, dezbaterea proiectului Legii bugetului s-a focalizat pe alocarea resurselor publice pentru diferite sectoare sau activit„˛i ∫i mai pu˛in ori aproape de loc pe realizarea veniturilor care, ulterior, s„ poat„ fi distribuite.
Din acest punct de vedere, cu p„rere de r„u, constat c„ nici dezbaterile din comisii la proiectul Legii bugetului de stat pe 2006 nu au f„cut excep˛ie. Dimpotriv„. Dup„ num„rul amendamentelor depuse la ∫i Ón comisii, s-ar p„rea c„ dezbaterile au st‚rnit un interes mai mare ca niciodat„.
Se ∫tie Óns„ c„ filozofia elabor„rii proiectului Legii bugetului ˛ine de voin˛a politic„ a Guvernului, prin care acesta Ón˛elege modalit„˛ile ∫i c„ile de ducere la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 Óndeplinire a Programului de guvernare aprobat de c„tre Parlament, program care, la r‚ndul s„u, nu este altceva dec‚t expresia promisiunilor f„cute Ón campania electoral„ de c„tre partidele ce sus˛in Guvernul.
Ve˛i fi cu to˛ii de acord c„ proiectul de buget, a c„rui dezbatere o Óncepem ast„zi, nu se afl„ numai Ón aten˛ia noastr„, ci, de cel pu˛in 30 de zile, el se afl„ ∫i Ón aten˛ia mai multor cet„˛eni preocupa˛i ∫i oricum Óndrept„˛i˛i s„ afle, fie ∫i numai cu o zi mai devreme, cum vor tr„i anul viitor.
Din acest punct de vedere, ce ar trebui spus despre acest buget? Colegii no∫tri de la opozi˛ie au formulat deja o sum„ de critici privind construc˛ia ∫i efectele economico-sociale ale proiectului Legii bugetului pe 2006. Majoritatea acestor critici sunt rezultatul viziunilor diferite Ón ceea ce prive∫te construc˛ia bugetului de stat.
Adrian N„stase
#170377
## **Domnul Adrian N„stase:**
V„ mul˛umesc.
Œnainte s„-i dau cuv‚ntul domnului senator Viorel ™tefan, am o rug„minte: unii dintre colegii din Parlament au petrecut ani mai mul˛i sub aceast„ cupol„ sau Ón cl„direa din Dealul Mitropoliei. Rug„mintea mea, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, atunci c‚nd v„ referi˛i la unul dintre colegi, dac„ se poate s„ ad„uga˛i la numele lui ∫i calitatea pe care o are. Eventual, s„ ad„uga˛i, cum se Ónt‚mpl„ Ón alte parlamente, o formul„ de genul: îdistinsul reprezentant al opozi˛iei, domnul...cutare“, îonorabilul reprezentant al Grupului...“ — ∫i spune˛i grupul respectiv. Pentru c„, altfel, dac„ vom folosi aceste forme de apelare: Mihai T„n„sescu, Mircea Geoan„, nu se va ∫ti dac„ este vorba de persoane Ón via˛„ sau nu, despre membri ai Parlamentului sau nu, ∫i vreau s„ v„ rog...
Adrian N„stase
#171258
... ∫i vreau s„ rog, de aceea, s„ ne Ónv„˛„m unii cu al˛ii, s„ ne respect„m unii pe al˛ii ∫i s„ folosim formulele adecvate din orice Parlament din lume.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Viorel ™tefan
#171447
## **Domnul Viorel ™tefan:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Onorat„ asisten˛„,
Distin∫i domni din dreapta,
Viorel ™tefan
#171721
care cu non∫alan˛„ repeta˛i ni∫te cifre nerealiste, vi se potrive∫te mai bine discursul despre plapum„ ∫i l‚n„, dec‚t despre cifre macroeconomice.
Viorel ™tefan
#171922
Elaborarea ∫i adoptarea bugetului de stat reprezint„ cea mai important„ decizie administrativ„ pe care trebuie s„ ∫i-o asume un guvern. Œn ultimul timp, multe dintre nerealiz„rile actualei guvern„ri ne-au fost explicate prin prisma incompatibilit„˛ii dintre obiectivele Programului de guvernare asumat ∫i construc˛ia bugetar„, care a fost apreciat„ ca o mo∫tenire a fostei guvern„ri, deoarece
Legea bugetului pe anul 2005 a fost adoptat„ Ón ultima sesiune a legislaturii precedente.
De∫i nimeni ∫i nimic nu putea s„ opreasc„ actuala guvernare, actuala majoritate parlamentar„ s„ modifice construc˛ia bugetar„ pentru anul 2005, Domniile lor n-au f„cut-o ∫i ne-am pus de multe ori Óntrebarea: de ce? N-au vrut sau n-au putut?
Iat„ c„ dup„ 10 luni de zile am primit ∫i r„spunsul: nu a˛i fost Ón stare, stima˛i domni!
Iat„ c„, acum, c‚nd obliga˛i de lege ∫i de Ómprejur„ri s„ adopta˛i proiectul bugetului de stat pe anul viitor, f„r„ a mai avea posibilitatea am‚n„rii acestui moment, f„r„ ∫ansa de a v„ putea r„zg‚ndi, f„r„ posibilitatea de a transfera responsabilitatea c„tre Palatul Cotroceni sau c„tre conducerea unuia sau altuia dintre partidele membre ale coali˛iei, iat„ c„ actualul Guvern ∫i-a dovedit incapacitatea adopt„rii unei solu˛ii func˛ionale.
Consecin˛ele se manifest„ Ón plan politic printr-o dezam„gire general„. Nu cred c„ exist„ ast„zi un segment al societ„˛ii rom‚ne∫ti satisf„cut de modul Ón care se preconizeaz„ constituirea ∫i administrarea resurselor bugetare, Ón perspectiva anului 2006: mini∫tri demisionari, din ce Ón ce mai multe organiza˛ii sindicale care protesteaz„ Ón strad„, reprezentan˛i ai mediului de afaceri care-∫i exprim„ Óngrijorarea Ón leg„tur„ cu perspectiva instabilit„˛ii fiscale ∫i lipsa predictibilit„˛ii economiei rom‚ne∫ti Ón perioada urm„toare, institu˛ii de referin˛„ din domeniul financiar-bancar care-∫i reevalueaz„ Ón sens pesimist ˛intele macroeconomice pentru anii urm„tori, nemul˛umirea alia˛ilor NATO, deoarece nu ne respect„m angajamentul extern pe aceast„ rela˛ie, nemul˛umirea reprezentan˛ilor autorit„˛ilor administra˛iei publice locale care, la unison, reclam„ subfinan˛area cheltuielilor descentralizate ∫i exemplele ar putea continua.
Adrian N„stase
#181473
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Au mai r„mas: Grupurile parlamentare ale P.S.D. aveau 51 de minute ∫i au folosit, cu cele 15 minute ale domnului senator plus 31 anterioare, 46 de minute; deci, mai sunt 5 minute care au r„mas. Rog grupul, pentru c„ mai sunt Ónscri∫i Ónc„ 4 parlamentari pe aceast„ list„, s„ decid„ cum vor fi folosite aceste minute. Pe de alt„ parte, domnul deputat Lakatos Petru, de la U.D.M.R., mai are, practic, un minut, dar b„nuiesc c„ Ón dou„ minute va putea s„ fac„ esen˛a discursului s„u. Colegul s„u, domnul Erdely, a folosit 10 minute din cele 11 ale grupurilor.
Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul. Ierta˛i-m„!
Va urma domnul deputat Dr„gu∫ Radu C„t„lin, din partea Grupului parlamentar al P.D.
Ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
Lakatos Petru
#182313
## **Domnul Lakatos Petru:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Stima˛i membri ai Cabinetului, Doamnelor ∫i domnilor,
Dac„ ∫i aceste formule de salut se cronometreaz„, atunci colegul meu a vorbit 7 minute ∫i 10 secunde. Dar, o s„ Óncerc la foc continuu.
Adoptarea bugetului de stat este un exerci˛iu complicat, dar cu final previzibil. Nici un partid, nici o institu˛ie bugetar„ nu vor fi mul˛umite pe deplin. To˛i ∫i-ar dori mai mul˛i bani. Œn aceste condi˛ii, Guvernului, Coali˛iei aflate la guvernare le revin rolul primordial Ón stabilirea priorit„˛ilor pe anul urm„tor.
Œntr-o ˛ar„ Ón tranzi˛ie, cum este Rom‚nia, care trebuie s„ recupereze decalaje uria∫e fa˛„ de majoritatea ˛„rilor Uniunii Europene, cea mai dificil„ este stabilirea priorit„˛ilor. Este cumplit de greu, c‚nd nu sunt suficiente resurse de finan˛are, s„ iei decizii de alocare de fonduri, sau de limitare de cheltuieli, decizii care numai peste un an sau chiar mai t‚rziu vor fi validate sau invalidate de evolu˛iile ulterioare.
Probabil de aceea a preferat ministrul finan˛elor s„ dea o tent„ realist„ capitolului de cheltuieli pe anul urm„tor ∫i s„ prezinte u∫or Ón roz previziunile pentru anii 2007–2009.
Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia consider„ c„ obiectivul principal al anului 2006 Ól constituie aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„. Politica monetar„, fiscal„ ∫i bugetar„, Ómpreun„ ∫i corelate Óntre ele, trebuie s„ serveasc„ acest scop.
Proiectul bugetului de stat pe anul 2006, cu modific„rile recente anun˛ate de Guvernul T„riceanu Ón ceea ce prive∫te supliment„rile de p‚n„ la 5% din P.I.B. educa˛iei, prin alocarea resurselor ∫i limitarea cheltuielilor, reflect„ Ón bun„ m„sur„ priorit„˛ile stabilite, astfel:
– dezvolt„ri infrastructurale — anul 2006 este propus de U.D.M.R. s„ fie anul infrastructurii Ón Rom‚nia;
– restructurarea economiei, preg„tirea ei ∫i a popula˛iei pentru integrarea Ón Uniunea European„, cu accent pe sus˛inerea politicii agricole;
– modernizarea ∫i dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ca cea mai profitabil„ investi˛ie pe termen lung.
De aceea, Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia consider„ c„ neÓncheierea unui nou acord cu F.M.I. nu Ónseamn„ altceva dec‚t asumarea con∫tient„ de c„tre Guvernul Rom‚niei a responsabilit„˛ii m„surilor luate. Guvernele anterioare de multe ori puneau Ón c‚rca F.M.I. m„surile nepopulare, dar necesare pentru integrare.
Lakatos Petru
#187168
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#187185
Mul˛umesc, domnule deputat.
Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul deputat Dr„gu∫ Radu C„t„lin, din partea grupului P.D.
Va urma domnul deputat Mihai Tudose, din partea grupurilor parlamentare P.S.D.
Radu C„t„lin Dr„gu∫
#187416
## **Domnul Radu C„t„lin Dr„gu∫:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru,
Stima˛i colegi,
Faptul c„ domnul pre∫edinte, distinsul ∫i onorabilul domn senator Mircea Geoan„ roste∫te de aici un discurs politic este firesc, c„ de-aia l-a ales P.S.D.-ul. Faptul c„ domnul senator ™tefan Viorel roste∫te de aici un discurs politic este firesc. Nu ∫tiu de ce, dar este firesc. Dar faptul c„ distinsul ∫i onorabilul pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor, domnul Mihai T„n„sescu, roste∫te de aici un discurs politic este o dovad„ clar„ c„ politica c‚teodat„ poate s„ fie foarte nociv„ pentru g‚ndirea unui om, de altfel recunoscut ca un bun profesionist, dar, este o dovad„ clar„.
Œn urm„toarele zile ∫i Ón dezbaterile acestea generale ve˛i avea surprinderea s„ afla˛i foarte multe lucruri noi: c‚te comune are jude˛ul Dolj ∫i cum se numesc ele; ve˛i mai afla cum se fac 3 miliarde de euro t„ind din bugetul S.R.I.-ul m„turile ∫i detergen˛ii, de asemenea, vi se vor prezenta previziuni apocaliptice despre execu˛ia acestui
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 buget, previziuni prezentate de membrii unui Guvern care Ón mai 2004 anun˛au c„ Ón 2005 moneda european„ va ajunge la 41.000 lei. Cei care au suferit au fost exportatorii, deci cei care ar trebui s„ fie motorul dezvolt„rii economice a Rom‚niei.
V„ mai aduc aminte, distin∫i colegi, c„ Ón momentul Ón care ministrul educa˛iei, Mircea Miclea, a f„cut regretabilul gest de a-∫i da demisia din func˛ia de˛inut„, cererea sa de suplimentare a bugetului ministerului p‚n„ la 5% era Ónso˛it„ ∫i de o analiz„ lucid„ a stadiului Ón care se afl„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc Ón momentul de fa˛„, analiz„ care prezenta ∫i proiectul de m„suri impuse a se lua.
Din nefericire, interese politicianiste au canalizat ∫i Óncurajat eforturile sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt c„tre revendic„ri de natur„ salarial„, ∫i nu spre discutarea pe fond a problemei Ónv„˛„m‚ntului. Suntem de p„rere c„ a folosi cifrele acestui buget doar pentru interese politice de moment este extrem de d„un„tor intereselor economice ale Rom‚niei. Procentele din P.I.B. alocate unui minister sau altul, comparate cu aloc„rile similare din celelalte ˛„ri europene ar trebui s„ ne Óndrepte spre discu˛ia legat„ de modul de construire a bugetului, ∫i nu spre Óncurajarea revendic„rilor salariale.
Adrian N„stase
#190512
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Are cuv‚ntul domnul deputat Mihai Tudose. Se preg„te∫te domnul senator Io˛cu Petru Nicolae.
Mihai Tudose
#190667
## **Domnul Mihai Tudose:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Domnilor mini∫tri,
Doamnelor ministru,
Discursul ini˛ial era mai lung. O s„ Óncerc s„ fiu mai concis ∫i o s„ m„ refer punctual la faptul c„ Ón explica˛ia domnului prim-ministru, la Ónceputul dezbaterilor, Ón˛eleg c„ de fapt am fost Ón∫ela˛i, c„ mai era o rezerv„ de 1,1% din P.I.B., care dac„ exist„ ∫i nu va fi semnat acordul cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, Ónseamn„ c„ noi mai aveam o baz„ de discu˛ie de 1,1. Sau aceast„ baz„ nu exist„, ∫i atunci sindicali∫tii sunt min˛i˛i, sau aceast„ baz„ are de unde veni ∫i nu ∫tim unde se va duce, dac„ nu se va semna acel acord.
Acest buget este conceput cumva ca o prad„, care a apucat tot ce a putut, Ón urma unei negocieri pe algoritm, de care Ón nici un caz nu poate fi f„cut vinovat ministrul de finan˛e. Este rezultatul negocierii Óntre partide.
S-a vorbit la Ónceput, stima˛i colegi, stimat prezidiu, domnilor mini∫tri, despre 1.000 de amendamente. A∫a
este. Poate c„ nu ar trebui s„ discut„m despre mia de amendamente deoarece, cum mare dreptate aveau colegii no∫tri din spectrul puterii, acest buget este at‚t de ∫ubred, Ónc‚t orice amendament poate fi privit sau Óncadrat ca o profanare de morminte.
Œn ceea ce prive∫te votul pentru acest buget, la fel de adev„rat este c„ orice vot pentru sus˛inerea acestui buget va putea fi u∫or catalogat ca o complicitate a noastr„, a Parlamentului, la dezastrul ˛„rii. Din acest punct de vedere, poate era bine de vorbit, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ca acest buget s„ fie retrimis Ónapoi la Guvern, nu la comisie, ∫i de data asta cineva, ni∫te speciali∫ti, eventual, poate Ói ajut„m ∫i noi, s„ fac„ Óntr-adev„r un Guvern care s„ r„spund„ cerin˛elor de care vorbea un coleg mai devreme, s„ fie un buget care s„ duc„ Rom‚nia Ón Uniunea European„, ∫i nu s„ transforme Rom‚nia Óntr-un obiect de studiu pentru Uniunea European„: îAu avut o ˛ar„, uite ce-au f„cut cu ea!“
Adrian N„stase
#192653
Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Io˛cu. Œn Óncheiere, doamna deputat Ecaterina Andronescu, din partea grupurilor P.S.D.
Petru Nicolae Io˛cu
#192812
## **Domnul Petru Nicolae Io˛cu:**
Domnilor pre∫edin˛i,
Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Sigur, dincolo de discursurile politice, poate ar trebui s„ ne aplec„m un pic ∫i asupra unor principii ∫i cifre din buget, pentru c„ p‚n„ la urm„ cred c„ acesta este fondul discu˛iilor pe care o s„ le avem Ón urm„toarele zile.
Œnc„ de la Ónceputul mandatului s„u, actuala echip„ guvernamental„ ∫i-a propus crearea unei economii de pia˛„ func˛ionale, capabile s„ interac˛ioneze ∫i s„ fac„ fa˛„ mediului concuren˛ial, s„ fie preg„tit„ pentru anul 2007, c‚nd Rom‚nia va deveni membru al Uniunii Europene.
Elaborarea proiectului de buget pe 2006 s-a f„cut pornind de la particularit„˛ile anului 2005, ale c„rui func˛ionalit„˛i ∫i disfunc˛ionalit„˛i se apreciaz„ c„ vor influen˛a ∫i evolu˛ia anului 2006. Principalele coordonate ale politicii fiscal-bugetare pe anul 2006 au fost subordonate, Ón principal, urm„toarelor obiective:
– reducerea infla˛iei prin stabilirea unui nivel al deficitului bugetului general consolidat, care s„ fie corelat cu obiectivele macroeconomice;
– eliminarea dezavantajului de competitivitate fiscal„ ∫i reducerea economiei subterane, prin sc„derea ratelor de contribu˛ie la asigur„rile sociale;
– Ómbun„t„˛irea colect„rii obliga˛iilor bugetare prin consolidarea administra˛iei fiscale;
– cre∫terea transparen˛ei ∫i eficientei utiliz„ri a fondurilor publice;
– consolidarea veniturilor bugetare pentru a face fa˛„ angajamentelor de cheltuieli cu care Rom‚nia se va confrunta Ón urm„torii ani;
– preg„tirea asigur„rii condi˛iilor necesare capacit„˛ii de absorb˛ie a instrumentelor structurale.
Anul 2005 a marcat o abordare nou„ a politicii fiscale, prin politicile Óntreprinse Ón domeniul impozitului pe venit, impozitului pe profit, taxei pe valoarea ad„ugat„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005 accizelor, taxelor ∫i impozitelor locale, conduc‚nd la o mai bun„ colectare a veniturilor la bugetul general consolidat, care Ón primele 8 luni ale anului au fost superioare celor Ónregistrate Ón perioada similar„ a anului precedent.
Adrian N„stase
#198687
V„ mul˛umesc. Œn Óncheierea dezbaterilor, are cuv‚ntul doamna deputat Ecaterina Andronescu.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat!
Ecaterina Andronescu
#198844
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Stima˛i membri ai Guvernului,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
F„r„ Óndoial„, a∫ vrea s„ v„ m„rturisesc dubla calitate Ón care m„ adresez dumneavoastr„ aici: cea de membru al Parlamentului, cu toate responsabilit„˛ile care deriv„ din aceasta, dar Ón primul r‚nd Ón calitatea mea de dasc„l, calitate pe care f„r„ Óndoial„ n-am cum s-o uit nici un moment, nici o clip„, ∫i din care v„ adresez, cu toat„ c„ldura glasului meu, rug„min˛ile care urmeaz„.
V-am urm„rit, stima˛i colegi de la putere Programul de guvernare pe domeniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i am crezut c„ ve˛i face mai mult dec‚t a f„cut guvernarea socialdemocrat„. Am crezut c„ ve˛i construi mai mult de 3.000 ∫coli noi; am crezut c„ ve˛i face mai mult de 400 s„li de sport; am crezut c„ ve˛i duce pentru transportul elevilor din mediul rural mai mult de 800 de microbuze; c„ ve˛i finaliza cele 70 de investi˛ii, Óncepute pentru Ónv„˛„m‚ntul superior; c„ nu vor mai fi probleme cu bursele studen˛ilor, c„ ve˛i da mai multe, iar salariile profesorilor vor fi mai mari.
F„r„ Óndoial„, pe tot parcursul acestui an, toate aceste promisiuni s-au l„sat a∫teptate ∫i de fiecare dat„ am auzit acela∫i r„spuns: îNu putem s„ rezolv„m aceste obiective, pentru c„ este un buget aprobat de P.S.D.“
Dar, iat„, suntem acum Ón fa˛a unui buget pe care dumneavoastr„ l-a˛i proiectat. Acest buget, acest proiect de buget a produs, Ón primul r‚nd, Óngrijorare comisiilor de Ónv„˛„m‚nt, care cunosc destul de bine sistemul ∫i, ca niciodat„ p‚n„ acum, cele dou„ comisii reunite n-au votat bugetul pentru educa˛ie.
Consider c„ acesta putea s„ fie, domnule prim-ministru, un prim semnal care trebuia s„ v„ dea de g‚ndit c„ ceva se Ónt‚mpl„ Ón sistemul de educa˛ie ∫i c„ trebuie s„ interveni˛i de la Ón„l˛imea func˛iei dumneavoastr„.
Nu s-a Ónt‚mplat a∫a ∫i studen˛ii, ∫i profesorii, deopotriv„, au ie∫it Ón grev„. Cu ce s-au ales? Cu promisiuni.
Sigur, acum juca˛i o carte foarte mare, pentru c„, dac„ aceste promisiuni nu se transform„ Ón realitate, f„r„ Óndoial„, consecin˛ele nu se vor l„sa a∫teptate.
Adrian N„stase
#202294
Doamna deputat, am o rug„minte, dac„ pute˛i s„ Óncheia˛i.
Ecaterina Andronescu
#202384
## **Doamna Ecaterina Andronescu:**
## Œnchei imediat.
V-a∫ mai adresa, domnule prim-ministru, s„ nu accepta˛i ca educa˛ia s„ fie ping-pong Óntre palate, pentru c„, din p„cate, din acest joc, nu dumneavoastr„ sunte˛i Ón avantaj.
™i v-a∫ mai adresa Ónc„ o rug„minte, domnule prim-ministru. A∫eza˛i fotoliul ministrului educa˛iei l‚ng„ dumneavoastr„! Poate c„ Ón felul acesta a˛i sim˛i mai bine fr„m‚nt„rile sistemului de Ónv„˛„m‚nt.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#202889
## V„ mul˛umesc, doamna deputat.
Œl rog acum pe domnul prim-ministru dac„ dore∫te s„ comenteze. Œn˛eleg c„ dore∫te s„ comenteze la finalul dezbaterilor noastre lu„rile de cuv‚nt ∫i unele dintre afirma˛iile care s-au f„cut Ón cursul dezbaterilor.
Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul!
C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu
#203208
Cu permisiunea dumneavoastr„, stima˛i colegi deputa˛i ∫i senatori, ast„zi am avut o oarecare revela˛ie. Am fost foarte atent s„-l ascult pe domnul Geoan„, pe domnul senator Geoan„, ∫i pe domnul deputat Mihai T„n„sescu.
™i ce-am constatat? Ascult‚ndu-l cu mult„ aten˛ie pe domnul ex-ministru T„n„sescu, am observat c„ ∫i-a Ómbun„t„˛it radical discursul politic. Un discurs admirabil. Ce p„cat, Óns„, c„ pe m„sur„ ce discursul politic cre∫te Ón valoare scade cel economic, de finan˛ist.
A˛i st‚rnit stupoare, domnule fost-ministru, c‚nd a˛i afirmat c„ datorit„ cotei unice s-a Ónregistrat un excedent bugetar. P„i, haide˛i s„ ne l„murim! Ori cota unic„ aduce mai pu˛ini bani, ∫i atunci ar fi trebuit s„ avem un deficit mai mare, ori dac„ n-aduce mai pu˛ini bani ∫i aduce mai
mul˛i bani, atunci ave˛i demonstra˛ia contrariului a ceea ce dumneavoastr„ a˛i afirmat. Vreau s„ v„ dau eu explica˛ia, cu toate c„ nu sunt finan˛ist.
Explica˛ia rezid„ Óntr-un fapt incredibil de simplu. Bugetul, a∫a cum a fost alc„tuit pe 2005, nu vreau s„ fac nici un comentariu mali˛ios, cuprindea cheltuieli consistente sau sume consistente la capitolul îCheltuieli de capital“.
Am avut anumite Óndoieli c„ aceste sume vor fi direc˛ionate c„tre investi˛ii, c„tre ceea ce are economia rom‚neasc„ mai mult nevoie dec‚t oric‚nd, ∫i, pentru c„ aveam aceste Óndoieli, la Ónceputul anului am luat m„sura, care unora li s-a p„rut bizar„, dar totu∫i presa a salutat-o, ∫i anume aceea de a limita cheltuielile pentru achizi˛ia de autoturisme ∫i mobilier.
™i, surpriz„: pe m„sur„ ce lunile curgeau, constatam c„ la capitolul îCheltuieli de capital“ numai Óntr-o mic„ m„sur„ se realizeaz„ aceste cheltuieli, pentru c„ func˛ion„rimea din ministere, cu care ne-am obi∫nuit cu to˛ii, Ón loc s„ prevad„ aceste sume pentru investi˛ii Ón infrastructur„, Ón proiecte, a prev„zut o bun„ parte, care probabil au fost ascunse ∫i de ochii mini∫trilor, pentru aceste achizi˛ii de mobilier ∫i autoturisme, ca ∫i c‚nd Ón asta st„ dezvoltarea Rom‚niei.
™i „sta este motivul principal pentru care acum, la final de an, ne-am trezit cu un excedent important ∫i acest lucru cred c„ nu stric„, este o lec˛ie pe care o primim cu to˛ii ∫i din care am putea s„ Ónv„˛„m cu to˛ii atunci c‚nd este vorba de buna gestiune a banului public.
Adrian N„stase
#215481
## **Domnul Adrian N„stase:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
S-a Óncheiat dezbaterea general„.
Conform Ón˛elegerilor pe care le-am avut, vreau s„ rog membrii Birourilor permanente de la Camer„ ∫i de la Senat s„ ne revedem la ora 18,00, pentru a decide modul de desf„∫urare a dezbaterilor la buget, Ón ceea ce prive∫te dezbaterea pe articole, ∫i ne vom revedea Ón plen m‚ine diminea˛„, c‚nd aspecte de procedur„ sau alte chestiuni care ˛in de dezbaterea pe con˛inut a proiectelor de lege vor putea s„ fie ridicate.
Œncheiem ∫edin˛a de ast„zi ∫i v„ invit s„ ne reÓnt‚lnim m‚ine diminea˛„, Ón ∫edin˛a Ón plen, la ora 9,00.
Adrian N„stase
#216143
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JU&JUYDGY|067455]G
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 177/22.XI.2005 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 6,93 lei noi/69.300 lei vechi

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 (dezbateri generale)