– cum poate România să reducă mai repede decalajele ce o separă de celelalte țări europene?;
– cum se poate regăsi dezvoltarea economică mai bine în viața de zi cu zi a cetățeanului?
Am promis, în decembrie 2004, la votul de învestitură, să reconstruim bunăstarea și am avut această promisiune în minte, clipă de clipă, la fiecare decizie pe care am luat-o.
Acest lucru s-a văzut și din politicile economice și bugetare pe care le-am practicat în cei 3 ani de mandat de până acum. Au fost 3 ani de mandat care au reprezentat pentru România 3 ani de creștere economică ridicată, constantă și sănătoasă.
Politicile liberale au făcut ca economia românească să sfideze condițiile nefavorabile și să aibă o creștere medie anuală de 6% în această perioadă, comparativ cu media de 5,4% în primii ani ai guvernării trecute.
Pentru anul 2008 avem în vedere o creștere similară. Scopul nostru este să valorificăm cu responsabilitate această creștere economică și să generăm dezvoltare pe termen lung. Vrem ca ea să se regăsească atât în buzunarele românilor, cât și în investiții suplimentare de la buget în acele domenii care transformă, pe termen lung, viața de zi cu zi a cetățeanului, și anume: educație, sănătate, infrastructură și transporturi.
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Am construit proiectul de buget pe 2008 pornind de la șapte principii fundamentale.
Primul principiu: nu poți cheltui mai mult decât produci. De aceea, mergem cu același deficit bugetar ca și cel prognozat pentru anul 2007, și anume 2,7%. Menținem, așadar, deficitul bugetar sub 3%, în concordanță atât cu criteriile Maastricht, cât și cu exigențele unei economii sănătoase. Aceasta înseamnă să folosim banul public în mod responsabil și pragmatic.
Dacă o vor permite condițiile economice, este posibil să reducem această țintă de deficit la fel cum încercăm să facem și în acest an.
Echilibrele macroeconomice reprezintă acele echilibre care există în bugetul fiecărei familii între venituri și cheltuieli, astfel încât prosperitatea să fie asigurată pe termen lung. Așa cum se întâmplă în orice familie, dacă am cheltui acum mai mult decât producem, riscul ar fi ca, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, să constatăm că, în loc să devenim mai prosperi, am devenit mai săraci.
De aceea, în acest proiect de buget, am așezat cheltuielile publice pe o bază solidă și sănătoasă. Este o bază care poate să susțină nu doar dezvoltarea economică, ci și programele sociale în derulare. Potrivit tuturor măsurătorilor, sărăcia din România a ajuns la un nivel minim al ultimilor 18 ani. Prin programele pe care le vom finanța în 2008, vom întări în continuare coeziunea socială, astfel încât toată lumea să resimtă beneficiile creșterii economice, fără ca indicatorii macroeconomici să fie dezechilibrați.
Al doilea principiu: politica noastră fiscală și, în special, cota unică de impozitare, care au fost un succes, vor fi menținute.
Reforma fiscală promovată la începutul anului 2005 a avut drept coordonate principale reducerea per ansamblu a fiscalității, simplificarea sistemului fiscal și creșterea bazei de impozitare, în locul creșterii fiscalității, utilizarea eficientă a pârghiilor fiscale, pentru a ameliora comportamentul economic al contribuabililor.
Prin proiectul de buget pe 2008 propunem să menținem o stabilitate fiscală fără precedent în România modernă. Nu creștem impozitele și taxele și nici nu introducem impozite noi. Urmărim să creștem veniturile bugetare, însă concomitent cu menținerea unei fiscalități reduse. Vrem ca bugetul să fie alimentat din creșterea economică, din îmbunătățirea disciplinei fiscale și din lărgirea bazei de impozitare.
După cum știți, Guvernul a adoptat măsuri ferme în lupta împotriva evaziunii fiscale, prin aplicarea sistematică a procedurii de executare silită a creanțelor bugetare. Am eliminat practicile de scutire sau de reeșalonare a datoriilor la bugetul public, fapt ce transformă obiectivul creșterii veniturilor bugetare în 2008 într-unul realizabil.
Vom lărgi baza de impozitare a veniturilor prin câteva măsuri.
Prima, eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute la plata contribuțiilor la pensii, corelat cu eliminarea plafonului de pensii, egalizarea bazei de impunere pentru pensii și șomaj și prin includerea tuturor veniturilor în baza de calcul pentru contribuțiile sociale. La acești bani se mai adaugă și sprijinul pe care România îl va primi din partea Uniunii Europene în perioada 2007—2013, inclusiv prin fluxurile de fonduri structurale și de dezvoltare rurală și agricolă.
În tot ansamblul politicii bugetare a Guvernului pe care-l conduc, piatra de temelie rămâne la locul ei, și anume cota unică de 16%. Vă asigur că atâta vreme cât voi fi prim-ministru cota unică va rămâne fundamentul indispensabil al politicilor noastre fiscale.
Când am introdus cota unică, chiar în prima zi de mandat, criticile au fost intense și au venit din mai multe părți.
Fondul Monetar Internațional susținea că veniturile bugetare vor scădea, însă a uitat să ia în calcul efectul proactiv al scăderii taxelor.
Opoziția a criticat atunci introducerea unei taxe unice, situate la același nivel pentru bogați și săraci, însă am constatat împreună, în ultimii ani, că această măsură a adus veniturile la suprafață și a încurajat munca, ceea ce este extrem de important.
Departe de a pierde din încasări, am avut creșteri ale veniturilor față de anii anteriori de 18% în 2005, de 24% în 2006 și este preconizată o creștere de peste 30% în 2007.
Efectele benefice s-au tot multiplicat în timp. Motivul este evident: creșterea încasărilor din taxa pe valoarea adăugată a compensat taxarea veniturilor din impozitul direct. România se aliniază astfel tendințelor europene, prin taxarea consumului, și nu a veniturilor.
Ba, mai mult, cu taxe mai mici vom încasa la buget, în anul 2008, 39,3% din produsul intern brut, comparativ cu aproximativ 29% din produsul intern brut, în anul 2004. Este o creștere spectaculoasă, care este bazată pe scoaterea la suprafață a unor venituri, pe toleranța zero vizavi de cei care nu își plătesc taxele la buget și ruperea oricăror legături între sfera politică și cea economică. Putem asigura astfel resurse suplimentare pentru școli, pentru spitale, pentru drumuri, pentru agricultură și pentru asistența socială.
Al treilea principiu: scăderea fiscalității este o măsură de esență liberală, care a condus la creștere economică prin
motivarea firmelor să aibă profituri mai mari și să investească mai mult.
Profituri mai mari și planuri sigure de afaceri, însoțite de costuri de firmă mai mici în raport cu salariile, înseamnă mai multe locuri de muncă.
Un obiectiv central al Programului de guvernare, urmărit constant de Guvern, este stimularea mediului de afaceri și a inițiativei private, concomitent cu reducerea economiei ascunse. În acest scop, am urmărit oficializarea activităților nedeclarate, prin reducerea poverii fiscale și a îmbunătățirii sistemului de ajutor social. Am urmărit, de asemenea, în paralel cu relaxarea fiscală, creșterea capacității de administrare fiscală.
După cum știți, în Programul de guvernare ne-am angajat la scăderea contribuțiilor la asigurările sociale cu 10 puncte procentuale. Am acționat constant în cei trei ani de mandat pentru a reduce progresiv cotele de contribuții ale angajatorilor: pentru asigurările sociale de stat am redus de la 22% în 2005, la 19,75% în 2006 și la 19,5% în anul 2007; pentru asigurările pentru șomaj am redus de la 3% în anul 2005, la 2,5% în 2006 și 2% în anul 2007.
Care a fost efectul acestor măsuri suprapuse peste beneficiile cotei unice? Valoarea contribuțiilor de asigurări sociale în bugetul asigurărilor sociale de stat a sporit în 2006, față de 2004, cu 41,7%, în termeni nominali, fiind programată o creștere suplimentară cu 11,7%, în termeni nominali, în 2007 față de 2006.
După o scădere cu 4 puncte procentuale în ultimii trei ani, facem un pas curajos și decisiv, prin care ne îndeplinim integral angajamentele: din 2008 contribuțiile sociale vor scădea cu 6 puncte procentuale, reduceri ce vor fi distribuite în ianuarie și decembrie 2008 pentru angajator, respectiv în iulie, pentru angajat.
Așa cum politica noastră fiscală nu a atras o diminuare a veniturilor pentru asigurări sociale în perioada 2005–2007, bugetul pe care îl propunem pentru 2008 prevede o creștere a veniturilor bugetare pentru asigurările sociale cu 35% față de 2007 și cu 114% față de 2004, în termeni nominali.
Valoric, proiectul de buget pentru 2008 prevede o creștere a veniturilor bugetare din contribuții de asigurări sociale la 30.500 de milioane lei, față de 22.546 milioane de lei, în anul 2007.
Această creștere se bazează pe lărgirea bazei de impozitare și pe sporirea gradului de conformare voluntară a operatorilor economici la plata obligațiilor fiscale.
Datorită acestor politici fiscale coerente și consistente am putut să investim și în reducerea inechității în societate. Cel mai elocvent exemplu este creșterea pensiilor, măsură ce este susținută prin bugetul pe 2008, pe care vi-l propunem astăzi.
Scăderea cu 6 puncte procentuale a cotei de contribuție la asigurările sociale este cea mai semnificativă diminuare a taxării muncii din 1990 încoace. Vreau să subliniez acest lucru, pentru că s-a vorbit extrem de mult și foarte multe observații și analize au indicat că nivelul contribuțiilor sociale este extrem de ridicat în România. Prin urmare, această măsură este, aș spune, una firească, naturală, care trebuia să fie luată.
Reducând contribuțiile de asigurări sociale permitem investitorilor să angajeze suplimentar salariați, fără să se teamă de povara impozitelor.
Evident, această politică este soluția cea mai bună de ieșire din sărăcie și pentru zonele țării unde șomajul încă mai este o problemă și o sursă de amărăciune pentru mulți români.
Al patrulea principiu: politica de salarii trebuie să fie corelată cu modul în care economia crește.
Veniturile individuale ale cetățenilor au crescut datorită creșterii economice susținute prin investiții, și nu a unei politici sociale derapante.
Dovada stă în recordurile înregistrate în expansiunea investițiilor – 16% în 2006, 25,3% în primele luni din 2007. Aceste investiții vor reprezenta suportul creșterii bunăstării viitoare. Important este că, în acești primi trei ani, formarea brută de capital fix a crescut într-un ritm mediu de aproape 18%, comparativ cu numai 9% în perioada 2001–2003.
Creșterea economică se resimte în viața de zi cu zi a cetățenilor, atunci când duce la creșterea nivelului de trai al fiecăruia. Sunt mândru că salariul real s-a majorat an de an în timpul mandatului nostru.
În luna octombrie a acestui an salariul mediu brut a ajuns la 1.471 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 75% față de anul 2004. În același timp, salariul mediu net, atingând nivelul de 1.084 de lei, acumulează o creștere de 79% față de 2004, conform Institutului Național de Statistică.
Măsurile întreprinse pentru creșterea nivelului de trai al angajaților din România sunt completate de stabilirea cuantumului de 500 de lei pentru salariul minim în anul 2008.
Acest cuantum ar putea să crească până la 540 de lei de la jumătatea anului viitor, în măsura în care condițiile economice o vor permite.
Am agreat cu partenerii sociali un nivel al salariului minim care să nu fie punitiv pentru companii și care, în același timp, să ofere o creștere importantă față de anul trecut pentru salariați.
Principiul numărul cinci _:_ grija pentru pensionari a fost și trebuie să fie un element continuu al oricărei guvernări. Ne-am propus și am reușit, și am găsit soluțiile pentru a asigura resursele financiare necesare măririi pensiilor.
În anul 2005, prima noastră grijă a fost eliminarea inechităților din sistem, prin recalcularea pensiilor pe principiul „la aceeași contribuție, pensie egală”. Recalcularea pensiilor a reprezentat o reparație importantă și o promisiune îndeplinită față de peste un milion și jumătate de pensionari.
S-a pus deseori problema cu ce vom acoperi creșterea pensiilor pe care am anunțat-o de curând și pe care am inclus-o în propunerea de buget pe anul 2008. După cum bine știți, unul dintre obiectivele prevăzute în Programul de guvernare era creșterea pensiilor cu 30% în termeni reali.
În anul 2008 pensia medie lunară de asigurări sociale va fi de 551 de lei pentru cei peste 5 milioane și jumătate de pensionari. Este o creștere reală de 88%, deci o creștere reală de 88% față de 2004, de trei ori mai mult decât ne propusesem. Ea va putea fi susținută din fondul de pensii.
Este o creștere, evident, fără precedent în istoria de după 1989.
Pun o întrebare: ne puteam permite ca acum, când România este stat membru al Uniunii Europene, atât de mulți români să trăiască sub nivelul minim de subzistență? Răspunsul este, evident, nu.
În plus, prin demararea sistemului de pensii administrate privat vom reuși să rezolvăm una dintre problemele majore cu care s-a confruntat economia românească de tranziție: pensionarea să nu mai fie asociată cu sărăcirea.
Principiul șase _:_ impulsionarea creării mai multor locuri de muncă este cea mai bună modalitate de reducere a sărăciei. Prin urmare, reducerea nivelului de șomaj și mai mult este soluția cea mai sigură, cea mai directă pentru reducerea sau diminuarea sărăciei.
Reducerea șomajului, după cum ați observat, a fost una dintre preocupările fundamentale aflate pe agenda de lucru a Guvernului. În momentul de față, avem un șomaj foarte redus, 4,1% în luna octombrie a anului 2007.
În consecință, ceea ce ne interesează este să creștem gradul de participare a românilor în economia noastră.
Dacă în anul 2004 erau angajați 4.468.000 de salariați, în 2008 estimăm că vor fi angajate 4.865.000 de persoane. Adică aproape 400.000 de persoane își vor fi găsit un loc de muncă, în perioada 2005–2008, datorită politicilor economice pe care Guvernul le-a condus.
După cum bine știți, sunt numeroase zone ale țării în care nivelul de șomaj în momentul de față se situează la cote între 1 și 2%. Prin urmare, cred că acest obiectiv de reducere a șomajului a fost unul dintre obiectivele pe care le-am realizat și le-am atins cu succes.
Datorită scăderii ratei șomajului, am propus diminuarea bugetului asigurărilor pentru șomaj față de 2007, dar programat totuși cu un excedent de 191 milioane de lei. Măsura nu va influența alocarea pentru măsuri active, deoarece bugetul cuprinde, pe lângă fonduri proprii, și credite externe prin care se vor finanța măsurile active.
O mare parte dintre măsurile active vor fi susținute prin Programul Operațional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane, care este finanțat din fondurile structurale europene.
Cel de-al șaptelea principiu, și ultimul: bugetul concentrează resursele către cele patru domenii prioritare ale guvernării: educație, sănătate, infrastructură și agricultură.
În anul 2008, la fel ca în precedenții 3 ani de guvernare liberală, investim masiv, decisiv, în cele patru priorități strategice ale României.
Pentru educație avem alocat un buget record de 6% din produsul intern brut, adică 26,4 miliarde de lei noi. Este o premieră pentru România și o decizie promițătoare pentru viitorul copiilor noștri. Această sumă este cu 27% mai mare decât în 2007.
De asemenea, finanțăm cercetarea la un nivel record de 0,75% din produsul intern brut, adică de cinci ori mai mult decât în 2004.
Pentru sănătate am alocat un buget de 4,5% din produsul intern brut, pentru continuarea Programului național de sănătate. Urmărim creșterea accesibilității și a calității actului medical. Începem construcția a 8 spitale regionale universitare de urgență și a 20 de spitale județene. În ultimii 3 ani, un program de reabilitare a spitalelor a fost demarat în fiecare județ.
În domeniul transporturilor, am alocat un buget de 4% din produsul intern brut. Lucrările la Autostrada Transilvania au avansat, astfel încât acum se pot turna primii metri de asfalt. Am inaugurat recent centura ocolitoare a Piteștiului și sunt în plan șosele de centură pentru majoritatea orașelor mari ale țării. Evident, un obiectiv prioritar este finalizarea Autostrăzii București–Constanța.
Pentru agricultură am alocat cu 13% mai multe resurse decât în 2007, în condițiile în care bugetul pe 2007 pentru acest domeniu este dublul bugetului pe 2006. Fondurile vor fi alocate pentru refacerea terenurilor afectate de inundații, pentru lucrări de reîmpădurire, precum și pentru stimularea transformării gospodăriilor țărănești în ferme agricole eficiente.
Programul „Fermierul” va continua, mai ales că avem deja succese importante în acest domeniu.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Am creionat până acum fundamentul și direcțiile prioritare ale bugetului pe anul 2008 pe care vi-l propunem spre aprobare.
Este evident, așadar, din tot ce am arătat, că este un buget al dezvoltării, orientat spre cetățean.
Este un buget normal pentru o Românie proaspăt intrată în Clubul european, care vrea să își consolideze statutul de țară membră și să valorifice șansele de dezvoltare pe care integrarea europeană i le creează.
Racordarea economiei românești la ritmul european și programele operaționale sunt doar două dintre noile deschideri pe care le avem. Fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană se ridică la 19,5 miliarde de euro și, adăugând coparticiparea românească, vor ajunge la 25 de miliarde euro.
Acești bani vor finanța proiecte ce vizează infrastructura, mediul, competitivitatea, întărirea capacității administrative, retehnologizări și investiții, dezvoltarea resurselor umane și proiecte regionale. La acestea se vor adăuga fondurile pentru dezvoltare rurală și pentru agricultură, constând în 8 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și aproape două miliarde de euro din fonduri naționale.
Statutul de țară membră a Uniunii Europene presupune însă și o serie de obligații, nu doar drepturi.
Trebuie să avem un deficit care să se înscrie sub 3% din produsul intern brut, indiferent de presiunile pe partea de cheltuieli. Proiectul pe care vi-l propunem îndeplinește această obligație, având un deficit pe care îl calific drept responsabil, de 2,7%.
Trebuie ca datoria publică să fie sub 60% din produsul intern brut, iar noi avem în prezent aproximativ 18%.
Trebuie ca inflația să tindă spre 3%, or noi am reușit în acest an o inflație moderată față de alte țări comparabile. Anul viitor prognozăm o scădere a inflației față de nivelul din 2007.
Trebuie, de asemenea, să avem o convergență reală a economiei românești cu economia Uniunii Europene.
Dezvoltarea durabilă, pe termen lung, vine din îmbinarea responsabilă a două elemente: menținerea echilibrelor economice, fie că e vorba de echilibrarea cheltuielilor cu veniturile, fie de echilibrarea productivității cu nivelul salariilor; împărțirea beneficiilor dezvoltării cu cei care au cea mai mare nevoie, și anume pensionarii, profesorii tineri, medicii, asistentele medicale sau cei cu salarii apropiate de nivelul salariului minim.
Am respectat aceste condiții în proiectul de buget pe care vi-l propunem. În același timp, bugetul pe 2008 pe care l-am elaborat continuă filozofia liberală de încurajare a inițiativei de sprijin pentru dezvoltarea unei economii private libere și de creare a unor condiții de prosperitate pentru companii și angajați, fie că sunt în sectorul public sau în sectorul privat.
Din toate aceste motive, sunt premise ca să privim anul 2008 cu optimism. Am construit, cu responsabilitate, o platformă de creștere pentru toți românii, indiferent de categoria socială din care fac parte, și un buget al dezvoltării care oferă șanse de progres pentru toți.
De aceea, în încheiere, reiau apelul la responsabilitate politică, pe care vi l-am lansat la începutul intervenției mele. Votând bugetul pe 2008, în forma prezentată de Guvern, cu toate amendamentele convenite, dăm șansa României de a-și continua dezvoltarea și dăm șansa fiecărui român în parte de a se bucura de această dezvoltare.
Vreau încă o dată să subliniez că acest buget se caracterizează prin două elemente fundamentale. Este un buget care să permită continuarea creșterii economice a României, dezvoltarea economică accelerată, un ritm de creștere economică care să aducă bunăstare pentru fiecare român.
Al doilea element fundamental: se continuă politica de diminuare a poverii fiscale, prin reducerea contribuțiilor cu 6 puncte procentuale, măsură stimulativă pentru mediul economic, dar și pentru angajați, pentru că dorim, pe de o parte, crearea de mai multe locuri de muncă mai bine plătite, stimularea muncii, care sunt elemente fundamentale pentru o prosperitate individuală a cetățeanului și pentru ca România
să poată să diminueze decalajele care o separă de celelalte țări europene.
Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o și sper ca dezbaterile care vor urma să fie marcate de puncte de vedere realiste, responsabile și lipsite de accente politicianiste sau demagogice.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.