Cornel Itu

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Cătălin Zamfira – declarație politică referitoare la decizia Curții Constituționale în ceea ce privește neconstituționalitatea desemnării lui Ludovic Orban pentru un nou mandat de premier; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „Green Deal reprezintă o șansă pe care România nu are voie să o rateze!”; – Nicolae Daniel Popescu – declarație politică despre cadastrarea proprietăților prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023; – Alexandru Teacă – declarație politică intitulată „Politicile responsabile din domeniul gazelor naturale. Zona Întorsura Buzăului din județul Covasna, prioritate națională în rețeaua de gaze naturale”; – Ovidiu Victor Ganț – intervenție cu privire la comemorarea a 75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Logica PNL-istă, pe înțelesul tuturor”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică cu titlul „Ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul Orban sunt în folosul cetățenilor. PNL e partidul faptelor, nu al vorbelor!”; – Mihai Cătălin Botez – declarație politică intitulată „Viața înainte de toate! Siguranța pe drumurile României”; – Ionuț Simionca – apel către autoritățile române în luarea unor măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului și pentru protecția românilor din străinătate; – Andrian Ampleev – intervenție consacrată împlinirii a 30 de ani de la înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Iohannis și Partidul Național Liberal aruncă România în criză, jucându-se cu nominalizările pentru funcția de premier”;

352 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat3 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Curtea Constituțională a României, CCR, a tranșat luni, 24 februarie, situația politică în care ne-a aruncat PNL în frunte cu președintele țării1 2, care, în loc să își îndeplinească atribuțiile de mediator, a ales să fie un susținător zelos, fără limită, al partidului care l-a propulsat*.

Așadar, CCR a hotărât, prin votul celor nouă judecători – șapte voturi „pentru” și două abțineri –, că există un conflict de constituționalitate în legătură cu desemnarea lui Orban pentru a doua oară în funcția de prim-ministru. Conform art. 103 din Constituție, legea fundamentală a țării noastre: „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”

În contextul ședinței

*

Însă

președintele Iohannis nu a ținut cont de consultările cu partidele parlamentare și a impus un premier care nu este susținut de o majoritate, încălcând astfel prevederile Constituției și principiile de bază ale democrației*

.

Acum, Klaus Iohannis este obligat prin decizia CCR să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier al României, să renunțe la a mai merge în contrasens cu Legea fundamentală și să rezolve criza politică pe care a generat-o. Îi amintim lui Klaus Iohannis că PSD a făcut o propunere serioasă pentru funcția de premier, una din afara partidului, însă susținută de o majoritate parlamentară.* Însă președintele nu a făcut decât să adâncească criza politică* și a preferat să-l nominalizeze din nou pe Ludovic Orban,

cel care a fost demis printr-o moțiune de cenzură care a întrunit cel mai mare număr de voturi din istoria României!

Noi, social-democrații, îi cerem în mod imperativ președintelui să respecte Constituția țării*, să respecte cu literă de lege decizia CCR și să pună capăt crizei politice, renunțând la acest joc de ping-pong cu premierul „de serviciu” Ludovic Orban, în contextul în care România este pe cale să înfrunte o situație cu serioase consecințe pentru sănătatea cetățenilor, țara noastră fiind în zona de risc a unei epidemii de coronavirus*.

Avem nevoie urgent de un guvern care să poată gestiona situația, un guvern care să fie apt să colaboreze cu Parlamentul!

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea îmbină interesul de grup (PSD) cu apelul la respectarea Constituției (binele comun).

„Îi amintim lui Klaus Iohannis că PSD a făcut o propunere serioasă pentru funcția de premier, una din afara partidului, însă susținută de o majoritate parlamentară.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referințe critice la adresa președintelui, dar fără a depăși pragul derogării explicite sau al insultei.

„președintele țării”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Respingerea cererii președintelui de a-l nominaliza pe Orban prin invalidarea morală a acestuia.

„preferat să-l nominalizeze din nou pe Ludovic Orban, cel care a fost demis printr-o moțiune de cenzură care a întrunit cel mai mare număr de voturi din istoria României!”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră raționamentul președintelui, concentrându-se pe acuzația de criză politică.

„președintele nu a făcut decât să adâncească criza politică”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este pozițional, cerând respectarea legii fără a oferi o soluție de compromis sau alternativă nouă.

„Noi, social-democrații, îi cerem în mod imperativ președintelui să respecte Constituția țării”

În context ↑