Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 februarie 2017
Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
Traian Băsescu
Discurs
Curtea Constituțională lucrează prin trei tipuri de acte: decizii, hotărâri și avize. Curtea Constituțională nu dă avize consultative pentru legi sau ordonanțe. Într-o singură situație Curtea Constituțională dă aviz: la suspendarea președintelui, dragi senatori. În rest, Curtea lucrează cu decizii, care, așa cum am citit mai înainte, sunt obligatorii, și cu hotărâri, care sunt legate numai de validarea mandatului președintelui, tot hotărâre pentru validarea referendumurilor, tot hotărâre pentru dispute interinstituționale. Deci noi suntem în fața unei decizii a Curții Constituționale care și-a făcut efectele după 45 de zile de la pronunțare.
Și aș merge puțin mai departe, să citesc următorul lucru: „În exercitarea atribuțiunilor sale, Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale”.
Și, în baza acestui articol, tot din Legea Curții Constituționale, Curtea Constituțională spune în Decizia nr. 1.415 din 2009... Și mai este o asemenea decizie în 1995. Și spune Curtea la punctul 4 din..., la punctul 8 din considerente următorul lucru: în consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează, în aplicarea legii, să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerente și în dispozitivul legii... hotărârii... deciziei.
Deci, domnilor senatori, doamnelor senatoare, Curtea Constituțională, care este singura care-și interpretează propria lege, deci spune foarte clar: Parlamentul și Guvernul trebuie să țină cont atât de dispozitiv, cât și de decizie.
Astăzi, plecând de la aceste premise, noi am făcut un lucru inedit. Este prima dată... Am fost și eu în două legislaturi deputat, iată că sunt și într-o a treia legislatură senator, nu am auzit de abrogarea unei ordonanțe, a unei legi gata... deja abrogată printr-o altă lege.
Sigur, am creat un precedent, dar vă avertizez că, jucându-ne cu ordonanțele nr. 13 și 14, în opinia mea, plecând de la experiența pe care am acumulat-o 10 ani, în care, practic, mi-am făcut mandatul cu decizii de interpretare ale Curții Constituționale, articolul 297 din Codul penal și-a pierdut valabilitatea la expirarea celor 45 de zile de la pronunțarea deciziei Curții Constituționale.
Ce am făcut noi săptămâna trecută și săptămâna asta a fost efectul unor jocuri politice și al unei presiuni politice, dar, dincolo de a coborî atât de jos instituția, încât să abrogăm legi deja abrogate, v-aș putea spune un lucru: cine își va asuma responsabilitatea când vor fi atacuri ale inculpaților la Curtea Constituțională, inculpați care vor fi condamnați într-un fel sau altul, urmând niște puncte de vedere din deciziile Curții Constituționale, de abrogare a unor elemente din articolul 297, inculpați care, dacă vor fi condamnați de vreo instanță, vor ataca la Curtea Constituțională exact faptul că articolul 297 a fost de drept scos din Codul penal, la expirarea celor 45 de zile? Atunci ne vom întâlni aici și ne vom grăbi, într-o noapte, să substituim cu ceva articolul 297 – abuzul în serviciu. Vom spune că n-am știut ce am făcut când ne-am jucat de-a ordonanțele de urgență.