Stenogramă plen

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate;

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei;

Pentru Comisia pentru constituționalitate îl propunem pe domnul Baciu Gheorghe, iar pentru Comisia pentru muncă pe doamna Covaciu Severica.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Supun la vot propunerile domnului senator privind schimbarea în componența comisiilor.

##

Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Două chestiuni de procedură. Am adoptat tacit astăzi încă patru ordonanțe emise de Guvernul Cioloș, dintr-un lot de 10, care au fost adoptate în prima parte a lunii decembrie, publicate pe 27 decembrie 2016. O să verificăm ora, ca să fim siguri că n-au fost publicate noaptea.

În ceea ce privește organizarea în comisii, Grupul parlamentar al PSD, în momentul de față, numără 67 de senatori. Domnul senator Liviu Marian Pop urmează să activeze în cadrul Comisiei pentru muncă, protecție socială, pe locul rămas vacant ca urmare a demisiei doamnei senator Pintea.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator Șerban Nicolae.

Vă

Secțiunea a II-a, inițiative legislative.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentatului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Doamna Sirma Caraman, secretar de stat, vă rog. Nu e.

Prezentați...

## **Domnul Ciprian Lucian Roșca** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Domnilor senatori,

Mă numesc Ciprian Lucian Roșca, sunt secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Prin prezentul proiect de act normativ se urmăresc modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 și a Legii nr. 350/2001 în vederea simplificării procedurilor administrative în administrația publică la nivelul activității de amenajare a teritoriului, urbanism și autorizare a executării lucrărilor de construcții, obținându-se reducerea termenelor, costurilor și disfuncționalităților aferente demarării investițiilor.

De asemenea, se urmăresc clarificarea competențelor de emitere a autorizațiilor de construire între președinții consiliilor județene și primarii unităților administrativ-teritoriale din interiorul județelor, precum și între primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor municipiului București, clarificarea prevederilor legale referitoare la control și introducerea unor mecanisme care să stopeze construirea ilegală.

Propunem aprobarea prezentului proiect de lege în forma prezentată în raportul Comisiei pentru administrație publică. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și... A, domnul Deneș. Îmi cer scuze! Domnule senator, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că această ordonanță care, probabil, în nota celor care au mers pe adoptare tacită, a fost emisă în 15 decembrie 2016 și publicată în Monitorul Oficial în 27.12.2016 – reamintesc, alegerile parlamentare au avut loc în 11 decembrie 2016 și nu știu dacă Guvernul Cioloș mai avea dreptul să emită ordonanțe de urgență după ce au fost alegeri parlamentare... Totuși, noi am luat în discuție această ordonanță care modifica cele două legi și vreau să vă spun că e una dintre ordonanțele care, din punctul meu de vedere, a avut atâtea sincope și atâtea neclarități în ordonanțe, încât a trebuit... Și cei care au experiență în Legislativ nu știu dacă s-au mai întâlnit cu o situație în care să adopți 48 de amendamente la ordonanță, că, până la urmă, atâtea au fost amendamentele sau amendamente și propuneri făcute din partea diverselor instituții. Drept urmare, la această ordonanță, în urma discuțiilor din comisie, s-au acceptat 48 de amendamente, ca să o facem cât de cât eligibilă, dacă doriți, și funcționabilă în administrațiile publice.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator. Alte luări de cuvânt. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Am sesizat în conținutul art. 7 din proiectul de lege referitor la modificarea art. 32. alin. (1) lit. a)... Spune: să se respingă în mod justificat realizarea investiției propuse... Referirea este la certificatul de urbanism. Știm că certificatul de urbanism are rolul de a informa investitorul și nu este un act administrativ în sensul acesta.

Alin. (2). În lipsa existenței structurilor de specialitate ale administrației publice locale prevăzute la alin. (1) lit. c), avizul de inițiere va fi întocmit de structura de specialitate condusă de arhitectul-șef sau urbanistul-șef al județului și aprobat de președintele consiliului județean.

Ne punem întrebarea dacă principiul autonomiei sau reprezentării unității administrativ-teritoriale este realizat prin președintele consiliului județean. Probabil că trebuie să fie primarul.

Art. 12 din lege referitor la modificarea art. 36, referitor la atribuțiile arhitectului-șef sau urbanistului-șef al județului, va trebui completat cu o prevedere referitoare la atribuțiile de a întocmi avizul de inițiere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este bine că discutăm acest proiect de lege, este bine că discutăm o ordonanță de urgență cu nr. 100 și noi sperăm ca, de acum încolo, niciun guvern, oricare ar fi acela, să nu mai emită 100 de ordonanțe de urgență într-un an calendaristic, pentru că din conținutul acestei ordonanțe se relevă foarte clar că sunt câteva probleme care au apărut și, probabil, au apărut din cauza grabei, poate, și a sfârșitului de an.

Salutăm oricum că prin acest raport de admitere, cu amendamente, s-au eliminat câteva chestiuni ori s-au clarificat anumite chestiuni. Nu este o formă... forma cea mai corectă, pentru că noi a trebuit să muncim într-un ritm alert, dar posibilitatea ca pentru funcția de arhitect-șef și alți funcționari publici cu anumite specialități să poată ocupa această funcție se extinde – este o chestiune bună. Și mai apărea în această Ordonanță nr. 100 o reglementare care apare pentru prima dată în legislația administrației publice locale, și anume aceea că, pentru un anumit vot exprimat, un consilier județean sau un consilier local trebuie să motiveze în scris de ce a votat pentru adoptare sau pentru respingere, ceea ce este, din punctul nostru de vedere, total nepermis, și această abrogare este bine-venită.

Vom vota raportul de admitere. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Adrian Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să felicit membrii comisiei de specialitate pentru efortul făcut și, pentru cei care n-ați observat actul normativ, la această ordonanță de urgență s-au adus 49 de modificări în comisia de specialitate, ceea ce arată calitatea jalnică a acestui act normativ promovat de Guvernul Cioloș, cu nr. 100, și lucrul acesta mă bucur că a putut fi corectat în cadrul comisiei.

Ca unul care am lucrat în administrația publică locală, vreau să subliniez faptul că apreciez soluția găsită de dumneavoastră legată de ocuparea funcției de arhitect-șef, prin acordarea posibilității ca specialiștii în inginerie civilă sau alte persoane cu studii superioare, din aparatul primarului, să exercite aceste activități, pentru că în practică se întâmplă următorul fenomen: sunt consilii județene, nu mai vorbesc de primării... Eu am fost în această situație la Dâmbovița, unde n-am putut să angajez un arhitect-șef timp de doi ani de zile și, practic, activitatea, la un moment dat, a fost blocată. De aceea, cred că pasul următor trebuie să fie acela al punerii în aplicare a Legii de salarizare din administrația publică locală și cred că trebuie să găsim un nivel de salarizare corespunzător, care să ne poată aduce în administrația publică locală și județeană arhitecți și, în felul acesta, să putem îmbunătăți situația edilitară a localității.

De asemenea, și eu vreau să subliniez că abrogarea, soluția de abrogare a art. 57 alin. (6), cel care justifica..., obliga consilierii să-și justifice votul, contravenea în mod flagrant dispozițiilor Legii nr. 215 privind administrația publică locală.

Închei cu felicitări pentru lucrul bun pe care l-ați făcut!

Vreau să rog reprezentantul ministerului să aveți în vedere și anumite observații pe care noi le-am transmis, chiar săptămâna trecută, la minister, să fie avute în vedere în eventualitatea în care nu se regăsesc în integralitate în acest raport.

## Felicitări, domnule președinte!

Mulțumim domnului senator. Alte luări de cuvânt?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vot final, la ora 17.00.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Vă rog, doamna secretar de stat.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017.

Prin urmare, Guvernul susține adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017, cu amendamentul adoptat în Comisia juridică, privind modificarea titlului legii și a articolului unic, în sensul punerii de acord a titlului proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul 7.

Vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil asupra proiectului de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri, care au fost preluate în cuprinsul textului.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de ordonanță de urgență, la data respectivă precizând următoarele:

„Având în vedere neîndeplinirea condițiilor de adoptare a ordonanței de urgență a Guvernului, plenul CSM nu a mai examinat proiectul de act normativ sub aspectul conținutului, urmând ca asemenea observații să fie efectuate în măsura în care Consiliului îi va fi transmis spre avizare un proiect de lege având ca obiect modificarea și completarea celor două Coduri în materie penală.”

Fac precizarea că, în ceea ce privește condițiile de adoptare a ordonanței de urgență, Curtea Constituțională s-a pronunțat exact pe aceste condiții, fiind obiectul unui conflict juridic de natură constituțională, sesizat de Președintele României și de CSM, în sensul în care Curtea Constituțională a decis că au fost îndeplinite cu strictețe toate condițiile de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017.

Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO a analizat proiectul de lege și a dat un aviz favorabil, cu un amendament, cel la care s-a referit și reprezentantul Ministerului Justiției, în sensul în care acest proiect de lege se transformă într-un proiect de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 și a Legii nr. 135/2010. Așa cum rezultă din expunerea de motive, acest proiect de lege a fost inițiat ca urmare a pronunțării de către instanța de contencios constituțional a unor decizii care impun o reglementarea expresă pentru a asigura o aplicare unitară și coerentă a textelor de lege, decizii care nu au fost încă avute în vedere de legiuitor.

La articolul unic, conținutul admis prin amendament va avea următoarea formulare:

„Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.”

Amendamentul a fost propus de mine și adoptat de comisie, cu majoritate de voturi.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică vă propune să aprobați raportul comisiei, de admitere, cu amendamentele admise, și, de asemenea, proiectul de lege în forma amendată de comisie. Mulțumesc.

Mulțumim domnului președinte.

Domnule președinte Călin Popescu-Tăriceanu, microfonul central.

Vă rog.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

De când așteptam să discutăm acest subiect care a înfierbântat tot spațiul politic și public, în ultima perioadă.

Așadar, astăzi, suntem în fața unei premiere absolute prin care Senatul urmează să adopte o lege de respingere a unei ordonanțe care este abrogată, deci care nu mai produce efecte juridice. E ceva care pentru mine este inexplicabil.

În fine, suntem în această situație, vă explic și de ce: pentru că, în mod deosebit, cei de la USR, într-o măsură mai mică, poate, cei de la PNL, au făcut mare caz că, după ce ordonanța a fost abrogată, trebuie să o mai respingem încă o dată și în Parlament. În fine. Cred că viziunea unora care sunt aici – și mă refer, în special, la cei mai nou-veniți în Parlament – este să facă, cu orice preț, rău. Orice trebuie respins. Dacă mai rămâne ceva care nu e respins trebuie distrus. Și, făcând rău, până la urmă, ați făcut bine. De ce? Pentru că s-a dezincriminat abuzul în serviciu. Ați făcut bine, pentru că în toată Europa civilizată și normală abuzul în serviciu este definit foarte restrictiv și foarte clar, iar în unele țări nu este incriminat deloc. Așa încât: bravo, felicitări! V-ați atins scopul, probabil. Evident că vă spun asta încercând să vă pun într-o situație în care nu cred că v-ați gândit că o să vă aflați la finalul acestui maraton.

În fine, ceilalți colegi de la PSD – cu toată considerația pentru ei, că suntem parteneri de alianță –, ei au vrut să facă bine, ca să se închidă dezbaterea publică, să nu mai existe tot felul de voci care reclamă că, Doamne ferește, Ordonanța nr. 13, dacă cumva revine – da? – ca o pacoste, așa, și atunci au zis: domne, haideți să promovăm această lege de respingere. Dar facem rău, pentru că, așa cum spuneam, inaugurăm, printr-o premieră, o situație care, după părerea mea, ne pune pe noi, ca Senat, într-o situație – și nu numai pe noi, ca Senat, că ea se va duce mai departe la Cameră –, întreg Parlamentul îl pune într-o situație, cred eu, nedorită, care ar putea, dincolo de penibilul situației, să aducă o serie de consecințe juridice pe viitor.

Mi-au spus: „Nu”. „Ordonanța este destinată cuiva? Are o dedicație?” „Nu.” „Bine. Atunci, dacă lucrurile stau așa, retrageți-o, ca să fie toată lumea mulțumită, să nu mai aibă motiv să vocifereze atât.”

Ei, în pofida faptului că ordonanța a fost retrasă, știm ceea ce s-a întâmplat mai târziu. Manifestațiile au continuat, pentru că unii oameni de bună-credință au avut această impresie, că se ascunde ceva. Am stat de vorbă cu câțiva parlamentari USR. I-am întrebat: „Știți despre ce este vorba în ordonanță?” „Păi, nu...”

„Ați citit-o?” „Nu.” „Dar așa simțim noi, că suntem înșelați.” Foarte bine. Așa simțim noi... Dar să știți că, până la urmă, reacțiile trebuie calibrate în funcție de ceea ce este realitate și realitatea, dragilor, nu o înțelegeți, din păcate. Realitatea este că în România, în momentul de față, este o luptă de putere care a fost mascată de această poveste corupție – anticorupție. Este o luptă de putere între cei care sunt votați, care au legitimitatea votului democratic, care înseamnă Parlament, ca instituție esențială a democrației, Guvern, care este expresia majorității parlamentare, și, în cealaltă parte, forțe politice oculte, instituții care acționează ocult și care nu au niciun fel de legitimitate, dar vor cu orice preț să-și păstreze puterea pe care au câștigat-o în ultima vreme, putere pe care o exersează abuziv și care a dus la toate aceste excese pe care le-am văzut și pentru care România evident că este obligată să plătească – și aici mă refer, bineînțeles, la numeroasele procese pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Știți că suntem campioni absoluți. Asta este expresia modului în care funcționează justiția, cum funcționează justiția și ceea ce este statul de drept. Așa vă imaginați voi că este statul de drept?

Vai de noi!

Sigur că aveți aici, poate – eu știu? –, în sprijinul acestei idei, patronajul pe care am văzut că l-a dat Uniunea Europeană. Nicăieri în Uniunea Europeană nu regăsim o parodie de stat de drept cum se găsește în România, dar sunt foarte multe țări care se felicită că în România în acea dispută fără de sfârșit între elitele politice ne consumăm energiile, ne irosim timpul, în loc să ne mobilizăm cu toții în jurul unui proiect major de țară, care să ducă România înainte.

Nu vă imaginați că în Europa sunt foarte mulți care își doresc o Românie mai puternică, mai competitivă care să le ia locul. Sunt foarte încântați că noi ne ocupăm cu aceste chestiuni de ani și ani de zile, că rămânem împotmoliți în această chestiune, că nu suntem în stare să ridicăm privirea mai sus, să privim, într-adevăr, ca o țară care își cunoaște interesul național, care dorește să performeze în – eu știu? – domenii esențiale cum sunt: educația, inovarea, îngrijirea medicală, ca să nu citez decât câteva în care celelalte țări își văd de treabă. Datorită vouă, datorită acestui comportament rămânem în continuare cu privirea în jos, continuând să ne măcinăm între noi, așa cum s-a întâmplat în ultima vreme.

Mulțumim.

Spun. L-am rugat pe colegul Bădălău să conducă această ședință a Senatului pentru că eu, în calitate de președinte, nu cred că îmi pot permite să patronez premiera de care v-am vorbit. Îi mulțumesc domnului Bădălău și vă anunț că nu am să votez. Îi rog pe colegii mei din Grupul ALDE să procedeze cum consideră de cuviință.

Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului președinte. Vă rog. Domnul președinte Traian Băsescu. Microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În linii mari, aș vrea să reiau ceea ce, cu permisiunea domnului președinte al Senatului, am putut să spun astăzi în Biroul permanent.

Și, până una-alta, nu aș spune foarte multe fraze politice, ci aș prefera să citesc din lege. Este vorba de Legea Curții Constituționale, care, la art. 31, spune următoarele:

„Decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.” Aș vrea să subliniez acest lucru: „definitivă și obligatorie”.

Iar la alin. (3) al aceluiași articol avem următoarea formulare:

„Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții.”

Repet: își încetează efectele juridice la 45 de zile! În cele 45 de zile de la decizia Curții – ne spune tot legea – articolul considerat neconstituțional este suspendat.

Aș merge la un alt..., într-o altă zonă a Legii Curții Constituționale, exact pentru că am văzut în trecutul nostru plen, când am aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017, abordări absolut neprofesioniste ale unor oameni care, când vin în Senat, este obligatoriu să citească legea și să nu vorbească pe povești. Și o să vă spun despre ce este vorba, chiar și dumneavoastră, doamnă Gorghiu.

Curtea Constituțională lucrează prin trei tipuri de acte: decizii, hotărâri și avize. Curtea Constituțională nu dă avize consultative pentru legi sau ordonanțe. Într-o singură situație Curtea Constituțională dă aviz: la suspendarea președintelui, dragi senatori. În rest, Curtea lucrează cu decizii, care, așa cum am citit mai înainte, sunt obligatorii, și cu hotărâri, care sunt legate numai de validarea mandatului președintelui, tot hotărâre pentru validarea referendumurilor, tot hotărâre pentru dispute interinstituționale. Deci noi suntem în fața unei decizii a Curții Constituționale care și-a făcut efectele după 45 de zile de la pronunțare.

Și aș merge puțin mai departe, să citesc următorul lucru: „În exercitarea atribuțiunilor sale, Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale”.

Și, în baza acestui articol, tot din Legea Curții Constituționale, Curtea Constituțională spune în Decizia nr. 1.415 din 2009... Și mai este o asemenea decizie în 1995. Și spune Curtea la punctul 4 din..., la punctul 8 din considerente următorul lucru: în consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează, în aplicarea legii, să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerente și în dispozitivul legii... hotărârii... deciziei.

Deci, domnilor senatori, doamnelor senatoare, Curtea Constituțională, care este singura care-și interpretează propria lege, deci spune foarte clar: Parlamentul și Guvernul trebuie să țină cont atât de dispozitiv, cât și de decizie.

Astăzi, plecând de la aceste premise, noi am făcut un lucru inedit. Este prima dată... Am fost și eu în două legislaturi deputat, iată că sunt și într-o a treia legislatură senator, nu am auzit de abrogarea unei ordonanțe, a unei legi gata... deja abrogată printr-o altă lege.

Sigur, am creat un precedent, dar vă avertizez că, jucându-ne cu ordonanțele nr. 13 și 14, în opinia mea, plecând de la experiența pe care am acumulat-o 10 ani, în care, practic, mi-am făcut mandatul cu decizii de interpretare ale Curții Constituționale, articolul 297 din Codul penal și-a pierdut valabilitatea la expirarea celor 45 de zile de la pronunțarea deciziei Curții Constituționale.

Mulțumim domnului senator. Doamna senator Gorghiu. Drept la replică.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Știți, eu cred că, atunci când ești un fost președinte de stat, ai obligația, inclusiv în plenul Senatului, să spui adevărul, chiar dacă nu ești specialist.

Am să vă spun de ce, cu tot respectul. Și nu vorbesc despre vânt în pupă sau despre tangaj, acum vorbesc despre o decizie a Curții Constituționale.

Putem apela și la chestori, dacă vreți, nu e niciun fel de problemă, ca să restabilim ordinea în sala de ședință.

V-am ascultat cu mult respect, domnule președinte, vă rog să faceți același lucru.

Dați-mi voie să vă spun că nu tot sistemul judiciar din România este în eroare și numai domnul Băsescu știe care e adevărul.

Situația este un pic invers, dar, în general, eu pledez pentru următorul lucru: când suntem, domnule președinte, stimați colegi, interesați direct sau indirect într-o reglementare, atunci mai bine nu ne spunem cuvântul și-i lăsăm pe alții să vorbească.

Vreau să fac următoarea precizare, așa cum am făcut-o și data trecută, în respect pentru lege și pentru deciziile CCR-ului: niciun rând din decizia Curții Constituționale nu dezincriminează abuzul în serviciu, așa cum sugerează unii din această sală. Dovadă? Toate hotărârile instanțelor de judecată din România după decizia Curții Constituționale. S-au dat hotărâri de condamnare în continuare pe abuz în serviciu, acolo unde aceste hotărâri veneau în conformitate cu interpretarea dată de decizia CCR. Corect. Acolo unde nu era vorba de legislație principală, ci era vorba de hotărâri de guvern sau altă legislație secundară, acolo, pe bună dreptate, instanțele au decis achitarea.

Să nu ne fie cu bănat, dacă amestecăm mere cu pere și tragem concluzia că tot ce spunem e corect. Astăzi, suntem obligați, într-un moment, spun eu, destul de neplăcut pentru politica românească, să spunem ce am făcut bine și ce n-am făcut bine, pentru că de o lună încoace nu liberalii, și nu USR-ul sunt cei care-și nuanțează pozițiile în mod constant la nivel public. Am constatat că, de o lună, coaliția PSD–ALDE nu are ca cel mai puternic punct consecvența în pozițiile publice.

Acum o lună spuneați așa: „Ordonanța nr. 13 este cel mai bun lucru care se poate întâmpla societății din România; înlătură abuzurile din sistemul judiciar, pune în ordine tot ce trebuie.”

De acum o lună până astăzi, când ați votat cot la cot cu opoziția o lege de respingere a Ordonanței nr. 13, nu știu ce s-a întâmplat, dar în mod cert vi s-a întors sistemul de valori invers. Ceea ce e bine!

Mulțumim doamnei senator. Domnul președinte Traian Băsescu, drept la replică. Vă rog. Microfonul central.

Aș vrea să fac o precizare, fără a mă adresa doamnei Gorghiu.

Constituția nu este gestionată nici de domnul Vlasov, de la Camera de Comerț a României. Și, când vorbim de Codul penal, să știți că nu este arbitraj, dragi colegi senatori, iar, când vorbim de Constituție, vorbim de legea supremă a statului. Poate exista hotărâre judecătorească, poate exista hotărâre de guvern, poate exista ordin de ministru, dacă ai un articol de lege constituțional și care nu s-a cerut a fi modificat de către Curtea Constituțională.

Eu îmi permit să vă prezint următorul scenariu: mai devreme sau mai târziu, un inculpat, nemulțumit de o condamnare care, așa cum spunea..., așa cum spunea antevorbitorul meu, pe articolul 297, va ataca la Curtea Constituțională. Vă garantez, cunoscând procedeul, mentalitatea și consecvența Curții Constituționale, că, la Curtea Constituțională a României, foarte probabil, se va spune: după 45 de zile, articolul 297 nu mai era în vigoare. Este un avertisment.

Sigur, putem face propagandă câtă vrem, putem face dispute câte vrem. Recunosc, sunt inginer, dar un inginer atât de bun, mult mai bun decât un jurist de Cameră de Comerț. Vă asigur că știu ce spun când e vorba de Constituție.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator.

Îmi cer scuze, doamna Gorghiu, dar așa o s-o ținem cu meciul acesta toată ziua.

Vă rog, pentru că sunteți o doamnă.

Doamna senator Gorghiu.

Dați-mi voie, că nu-mi irosesc dreptul la replică pentru asemenea replici de doi lei, o să iau cuvântul pe dezbaterile pe fond.

## Vă mulțumesc.

Și am să vă spun în felul următor: că suntem, astăzi, noi, cei din Partidul Național Liberal, mulțumiți de apropierea asta ideologică sau cel puțin punctuală pe Ordonanța nr. 13 dintre PMP și PSD. Mă miră ruptura dintre ALDE și PSD pe un asemenea act important, dar nu-i niciun fel de problemă, o s-o încurajăm și pe viitor.

Cert este acum, revenind la lucruri serioase, că Ordonanța nr. 13 trebuia să aibă astăzi o lege de respingere. Indiferent că unii cred că revoluționăm parcursul legislativ sau nu, credeți-mă că nu e nicio revoluție. O ordonanță venită în Parlament, dacă veți studia Constituția, veți constata, stimați colegi, că trebuie să fie urmată de un parcurs legislativ: o lege de aprobare sau o lege de respingere, cu sau fără amendamente, cu efectele reglementate în diverse situații.

Ca atare, din punctul de vedere al votului, astăzi, Partidul Național Liberal va susține acest raport pe legea de respingere a ordonanței, cu speranța – și aici chiar îmi pun speranțe – că vom avea înțelepciunea, la un moment dat, să credem că, dacă am câștigat alegerile, nu înseamnă că tot ce facem noi trebuie făcut așa, doar pentru că domnul Dragnea sau altcineva din conducerea coaliției ne spune să facem, că mirosul ăsta de interes personal din diverse reglementări va fi lăsat deoparte și că vom pune altfel de interes, public, de exemplu, deasupra interesului particular și că vom gestiona înțelept o comisie care să reglementeze tot ceea ce înseamnă decizii ale CCR, pe care... Să nu vă fie cu supărare, domnule președinte și stimați colegi, ați avut câțiva ani de zile majoritate în Parlament să le transpuneți. N-ați făcut-o. Astăzi ne revine tuturor această sarcină și cred eu că va trebui să o ducem la capăt.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Domnul Șerban Nicolae. Procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu am văzut că sunt solicitări de luare de cuvânt.

Totuși, să dai o replică la ce a spus domnul senator Băsescu, vorbind despre PSD, mi se pare că este o șmecherie mult prea ieftină.

## Stimați colegi,

Dacă doriți să vă dați replici între dumneavoastră, vă rog să o faceți, chiar dacă sunt de doi lei sau de mai mulți lei, până la 200.000 de lei, dar aș vrea să nu implicați Partidul Social Democrat decât la dezbaterile generale, unde o să-mi permit și eu să solicit cuvântul.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Domnul senator Coliban Allen. Vă rog. Microfonul 2.

Dezbateri generale!

Dezbateri generale.

Domnule președinte, mulțumesc pentru cuvânt. O să... Punctual, la ce s-a vorbit mai devreme.

Consider că suntem într-un an al premierelor, când avem o OUG dată înspre miezul nopții, putem să o reparăm printr-o procedură legislativă prevăzută de Constituție.

De asemenea, îl rog pe domnul președinte să ne spună cu cine anume din USR a discutat despre Ordonanța nr. 13. Menționez că eu, unul, nu am avut această discuție cu dumnealui.

Mai departe, aș dori să îl las pe domnul George Dircă, domnul senator, colegul meu, să vorbească despre de ce este nevoie de o astfel de inițiativă legislativă pentru respingerea OUG nr. 13.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Domnul Dircă George. Domnul senator.

Vă rog.

Domnilor colegi...

Specificați grupul parlamentar, vă rog.

Dircă George, din partea Grupului Uniunii Salvați România.

Atenție, de la fiecare grup aveți dreptul la dezbateri la o singură luare de cuvânt.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Domnule președinte...

Domnul președinte al Senatului văd că a părăsit încăperea.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Constat cu stupoare că în această..., că de la această tribună și în această sală prezentați jumătățuri de adevăr.

Și, în acest sens, vreau să vă reamintesc, domnule președinte, că abuzul în serviciul..., că abuzul în serviciu există și este legiferat, iar Curtea Constituțională a României a pronunțat o decizie de interpretare. Încă, în acest moment, instanțele în România condamnă pentru abuzul în serviciu.

Pe de altă parte, nu noi ne jucăm aici, ci Guvernul Cioloș, ci Guvernul Grindeanu se joacă. Guvernul se joacă de-a ordonanțele 13, 14. Sunt siderat, domnilor, sunt siderat de ceea ce se întâmplă în această sală.

Tot..., tot noi, cei care suntem la primul mandat, cei care suntem tineri, noi suntem singurii care am adus amendamente atât la OUG nr. 13, cât și la OUG nr. 14, pentru a le îndrepta și pentru a minimiza pe cât posibil riscul ca acestea să fie declarate neconstituționale.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

## Procedură!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Ați avut o luare de cuvânt. Procedură. Vă rog. Microfonul central.

În primul rând, aș vrea să o avertizez pe colega noastră, doamna Gorghiu, că PMP-ul nu este apropiat de PSD, în niciun caz. Noi suntem apropiați de lege și de Constituție, așa, ca să lămurim puțin situația.

Și, pe de altă parte, având în vedere faptul că, din perspectiva noastră, a vota astăzi – este un act deja abrogat – este un pic peste procedurile parlamentare. Din punctul nostru de vedere, ne vom abține la vot.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Șerban Nicolae.

Vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

„Jumătățuri” de cuvânt. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Atunci când Parlamentul, Senatul, ca primă Cameră sesizată, a primit acest proiect de lege, am sperat că vom face o dezbatere reală.

Văd și aici colegi care susțin, practic, indirect, necesitatea unei asemenea dezbateri pe fondul problemei. Pentru că rezultatul, în momentul de față – facem, dacă vreți, și un inventar al erorilor și al cauzelor, și al vinovaților –, este că nu avem pusă în acord legislația penală cu deciziile Curții Constituționale.

Un antevorbitor spunea că Guvernul Grindeanu nu a fost cinstit – îmi pare rău că nu este atent –, pentru că prin Ordonanța nr. 13 nu a pus în acord 55 de articole declarate neconstituționale cu deciziile Curții. Există deja mai multe acte normative care pun în acord deciziile Curții Constituționale cu legislația penală, legislație penală intrând în vigoare într-o vreme în care Domnia Sa era președinte. Dar mai avem încă șase decizii de neconstituționalitate emise de Curtea Constituțională, trei dintre ele motivate, trei încă așteaptă motivarea.

Situația creată va duce la un blocaj, pentru că, în momentul de față, membri ai Guvernului Grindeanu sunt anchetați în legătură cu modul în care a fost elaborată și adoptată Ordonanța nr. 13/2017. Cu alte cuvinte, deși Curtea Constituțională a spus explicit că nu a fost nicio încălcare de lege și că Guvernul a procedat legal în elaborarea acestei ordonanțe, unii insistă să arate că s-a săvârșit o faptă penală.

De asemenea, s-a mai spus aici că PSD-ul ar fi spus acum o lună că această ordonanță este cel mai minunat lucru pe care îl puteam face. Este o minciună sfruntată și nu există niciun fel de explicații pentru o declarație politicianistă a cărei valoare nici măcar nu o putem stabili. Nu ne-am lăudat cu acest lucru și nici n-am spus că era cea mai bună soluție.

Stimați colegi,

Constituția obligă Parlamentul și Guvernul să pună în acord legislația, în urma unor decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, cu deciziile Curții.

La momentul de față, Guvernul, printr-o procedură discutabilă, criticabilă, de lămurit, a propus un text. Parlamentul, ca urmare a unor presiuni venite de la cel mai înalt nivel, începând cu Președintele României, se găsește în situația să adopte o procedură care, așa cum s-a spus, este nu doar inedită, este și criticabilă sub aspectul validității.

Ba, mai mult decât atât, am încercat să și luptăm. Dar am să vă spun ceva, pentru că tot mi-ați adus aminte acum de faptul că ați încercat să apărați justiția de politic. Așa de bine ați apărat-o, că vă întâlneați cu șefii de Parchete și cu șefii de servicii, și să vedeți ce spectaculoși erau unii dintre ei când trăgeau concluzii.

Vedeți dumneavoastră, atunci când echipele mixte, pe bază de protocoale secrete, stabilesc cine poate și cine nu poate să ajungă în funcții publice, nu mai vorbim de stat de drept, ci vorbim de un stat mafiot, ca să citez pe cineva care a spus: „Ei, na, eu știu despre ce vorbesc.”

Revenind însă la Ordonanța nr. 13, stimați colegi, propunerea care s-a făcut arată încă o dată duplicitatea sau, dacă vreți, ipocrizia politică a unor partide politice. La prima ședință la care am dezbătut Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 13, Grupul PNL și senatorul USR au făcut propuneri prin care această lege să se transforme într-o lege de respingere a Ordonanței nr. 13. Am solicitat atunci, procedural, să întocmească și amendamentele necesare. Senatorul Dircă, de la USR, a făcut acest lucru și am respectat acest gest. Senatorii PNL însă, care au propus respingerea legii, s-au ferit să întocmească amendamentele necesare, ceea ce mi-a demonstrat încă o dată că unii luptă împotriva corupției doar din gură, doar la nivel declarativ.

Am să vă mai spun ceva în legătură cu speculația că s-ar fi dat legi sau ordonanțe în favoarea unor persoane, pentru că sunt unii care identifică cui s-ar putea aplica aceste legi și ordonanțe. Dar, atunci când se solicită abrogarea lor sau remodificarea lor, nu se face pe aceleași considerente? Dacă unii pot fi acuzați că dau legi ca să scape anumite persoane, n-ar putea ceilalți să fie acuzați că dau legi ca să fie condamnate anumite persoane? Asta nu este nici rațional, nici logic și n-are nicio legătură cu responsabilitatea noastră ca legiuitori. Ar fi trebuit să facem niște texte obiective.

Aud astăzi că unul dintre cei care au participat la elaborarea codurilor, care chiar mi-a confirmat faptul că a luat bani pentru ele, s-a autoînsărcinat – mă rog, este o sarcină – cu modificările la Codul penal și Codul de procedură penală. Dacă va naște același tip de prunc, vom mai avea de lucrat la punerea în acord a legislației cu deciziile Curții Constituționale.

Din păcate, eu vă anunț că nu s-a terminat aici procesul prin care Curtea Constituțională să remarce viciile de constituționalitate ale Codului penal și Codului de procedură penală. De aceea, noi ne-am însușit astăzi soluția pe care au propus-o cei de la PNL și pentru care colegul de la USR a făcut amendamente. Chiar eu însumi am făcut un amendament și am corectat o propunere inițială. Nu consider că este soluția corectă. La final, textul din Codul penal rămâne nemodificat, nu sunt pe deplin de acord nici cu ideea

## Domnule senator,

V-aș ruga, mai scurt, ieșim din program.

De aceea, închei, stimați colegi, spunându-vă că soluția pe care o găsim acum este una forțată. Ea nu încalcă Constituția, nu este afectată de vicii de constituționalitate, dar este nefirească.

Practic, noi adoptăm o lege de respingere a unei ordonanțe abrogate. Și, dacă decizia Curții Constituționale, care a spus că este inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului pe Ordonanța nr. 13 și n-a luat-o în considerare în examinare pe fond, pentru că este abrogată și nu mai produce efecte, același lucru ar fi trebuit să-l constatăm și noi. Pentru că, dincolo de disputa politică, suntem puși în situația de a legifera și va fi foarte greu să spunem cândva: „Am adoptat această soluție la presiunea străzii, la presiunea Președintelui României, a vicepreședintelui Comisiei Europene sau a unei alte persoane.”

Eu sper că totuși decizia de astăzi este una corectă și scăpăm de orice fel de speculație că „prin ușa din dos”, „prin metode oculte” sau, cum s-a spus aici, că, la 20.30, era „aproape de miezul nopții”, am reîncerca sau am reintroduce Ordonanța nr. 13 în circuitul normativ. Dar, deocamdată, nu avem reglementare pentru abuzul în serviciu în Codul penal care să corespundă cerințelor constituționale.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator.

USR a avut trei luări de cuvânt, mulțumesc. Domnul Cseke Attila, UDMR-ul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Două sunt lucrurile, din punctul nostru de vedere, care trebuie să fie învățământ pentru noi din tot ceea ce s-a întâmplat cu aceste două acte normative.

În primul rând, Parlamentul nu trebuie ocolit. Parlamentul trebuie să devină, într-adevăr, putere legiuitoare și unica putere legiuitoare în România. Guvernul să nu mai intervină prin ordonanțe de urgență, mai ales pe domenii de acest gen, cum sunt Codul penal și Codul de procedură penală.

Și, doi, deciziile Curții Constituționale trebuie transpuse în legislație și trebuie transpuse toate, nu una-două, cum ne place sau nu ne place. Și această transpunere, în mod evident, trebuie să se facă – și aici vom avea și noi o responsabilitate de acum încolo –, trebuie să se facă exact așa cum scrie în Constituție, în 45 de zile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnii senatori..., PNL-ul, nu mai aveți?

## Mulțumesc.

Domnule președinte, îmi cer scuze..., nu v-a pronunțat numele. Nu v-a pronunțat numele!

Eu fac un... Numai câteva cuvinte doresc să spun.

Aș dori să fac un „abuz în funcție”, întrucât sunt președinte și pot să-mi dau cuvântul.

Vreau să vă spun un lucru, fără să fiu subiectiv câtuși de puțin. O dispută extrem de importantă, care, poate, ar fi fost..., dacă ar fi fost făcută în Parlamentul României, cu siguranță nu s-ar fi ajuns aici. Dar vreau să vă spun că am asistat la cei mai mari juriști ai țării: procurorul general, doamna procuror-șef al DNA-ului, un ministru care a propus această ordonanță, un președinte de țară care propune altă ordonanță care s-o abroge pe prima; am avut o mișcare de stradă, pentru că s-a lansat sau pentru că a fost această ordonanță băgată, am avut colegii politici de la USR care s-au campat în Camera Deputaților, s-au cazat acolo și n-a fost prea comod, și, la sfârșit, vine un judecător care spune că, de fapt, toată această bătaie și dezbatere a fost pe nimic, pentru că nu exista.

Și asta-i nedumerirea mea, cu recunoașterea că nu sunt jurist.

Și, astăzi, vine și Senatul și abrogă ceva ce a fost abrogat, adică tot nimic.

Și, la sfârșit, stau să mă gândesc, așa cum vă spuneam, cu..., cu..., totuși, și partea asta juridică e ceva științific, e ceva fix, ceva pe care poți să-l citești și să-l aplici. Și singura concluzie pe care pot să o trag e că totuși trebuie să consultăm niște ingineri cu privire la partea juridică a țării.

Vă mulțumesc.

Întrucât ne apropiem de final...

USR-ul, ați avut trei vorbitori, vă reamintesc! Ați avut trei! Conform regulamentului... Îmi cer scuze, domnule vicepreședinte.

Dacă partidele... PNL-ul, la dezbateri politice, mai aveți? Dacă nu, vă mulțumesc și declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege, întrucât suntem în..., fiind lege organică, suntem după ora 17.00, când putem vota.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017... și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie mai sunt susținute în plen?

Stimați colegi,

Amendamentele respinse mai doriți să le susțineți în plen? Întrebare.

Doriți?

Ați avut amendament, domnule senator?

Vă dau cuvântul, domnule senator, vizavi de amendament. Susțineți-l! Microfonul central.

Vă rog să încercați să fiți cât mai scurt, pentru că astăzi n-o să apucăm votul final

## Domnilor colegi,

## Domnule președinte,

Am propus astăzi trei amendamente la Ordonanța Guvernului nr. 13, pentru ca această ordonanță să fie armonizată cu dispozițiile și cu deciziile adoptate de Curtea Constituțională a României. Unul dintre ele a fost aprobat, astfel că titlul s-a modificat din „lege de aprobare” în „Lege de respingere a Ordonanței Guvernului nr. 13”.

Pe de altă parte, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 98/2001, avem obligația ca în articolul conținut de această lege, la finalul lui, să spunem că această ordonanță a fost anterior abrogată prin Ordonanța nr. 14 a Guvernului. Acest amendament a fost respins.

Stimați colegi,

Vă învederez dispozițiile art. 115 din Constituție, alin. (6), în care, odată ce Parlamentul a fost sesizat cu o ordonanță de urgență a Guvernului, noi suntem obligați fie să o respingem, fie să o aprobăm. Noi nu legiferăm aici neantul. Este o situație inedită, într-adevăr, pentru că nu s-a mai întâmplat niciodată...

Domnule senator,

V-aș ruga să dați citire amendamentelor, ca să le pot supune votului. Amendamentele trebuie să le citiți.

Declarații politice, mâine dimineață!

Nu sunt declarații politice. Eu vă spun de ce ne aflăm în situația asta și de ce trebuie...

Domnule senator,

V-aș ruga, sala... Nu comentați cu sala! Domnule senator, citiți amendamentele.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Amendamentele noastre... În primul rând, art. 1, trebuie să introducem în finalul acestuia că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13...

Asta vă spun, asta citesc, amendamentul.

Le aveți? Pentru că, altfel, nu le putem supune votului.

Îl știți pe dinafară?

## **Domnul George Edward Dircă:**

## Da, îl știm pe dinafară.

Primul amendament: „Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14.”

Propunem..., amendamentul nr. 2, propunem introducerea...

Solicităm...

Ca procedură, le votăm după aia.

Vă rog, domnule senator, îmi cer scuze pentru sală.

Cum hotărâți, domnule președinte, le discutăm pe rând sau...?

Cum doriți. Dacă doriți, le supun la vot pe fiecare.

Pe rând. Individual, da?

Pe rând, OK!

Atunci vă supun la vot primul amendament...

Justificarea...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnule senator,

M-ați rugat să vi-l supun pe primul la vot.

Regulamentul spune că citim amendamentul respins și-l supunem la vot.

Vă rog.

La primul amendament, căruia domnul senator i-a dat citire și sunt convins că-l aveți și în materiale, deschid votul.

Cu 15 voturi pentru, 73 de voturi împotrivă și 32 de abțineri, amendamentul a fost respins.

Vă rog, dați citire celui de-al doilea amendament.

Al doilea amendament, stimați colegi.

Propunem introducerea unui nou articol în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13, prin care spunem că aceasta nu a produs efecte în perioada dintre publicarea sa în Monitorul Oficial și data aprobării prezentei legi de respingere.

Motivația acestui amendament sunt prevederile art. 115 alin. (8) din Constituția României, care ne obligă să spunem ce s-a întâmplat în această perioadă. Trebuie să spunem foarte clar ce fel de efecte a produs ordonanța de urgență în această perioadă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Vă

Cel de-a treilea amendament.

Propunem introducerea art. 3 în lege. Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 a produs efecte în perioada dintre publicarea sa în Monitorul Oficial și data publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017.

Aceleași considerente, respectiv dispozițiile art. 115 alin. (8) din Constituția României.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Vă rog, domnule președinte al Comisiei juridice. Vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș vrea să fac câteva precizări. Aceste amendamente au întrunit doar 4 voturi „pentru” din cele 11 exprimate în cadrul comisiei.

Am făcut și atunci precizarea..., îmi pare rău că se insistă pe ideea că am fi obligați de Constituție să introducem acele texte.

Cine citește cu atenție și înțelege fără „jumătățuri” de măsură

– iertați-mi formularea – textul Constituției, art. 115 alin. (8), va afla că, „prin legea de aprobare sau de respingere, se vor reglementa, dacă este cazul, măsuri cu privire la efectele produse pe perioada de aplicare a ordonanței”. Chiar dacă citez din memorie și unii își fac un titlu de glorie din nu știu ce calități ale mele, să știți că vă citez perfect, exact.

Or, în amendamentele care ni se propun, ni se sugerează niște formule redundante, în care se spune așa: că ordonanța a produs efecte când era în vigoare și n-a mai produs efecte când a fost abrogată și, de asemenea, un lucru de notorietate, faptul că această Ordonanță 13 a fost abrogată. Păi, dar ne-am și pronunțat pe Ordonanța 14, aprobând-o. Ar fi anormal ca, într-o lege care trebuie să reglementeze, să normeze, să facem dispoziții constatatoare, ca și cum am fi un agent constatator.

De aceea, în comisie aceste amendamente au fost respinse și credeam că nu vor mai fi susținute.

Domnule președinte, am încheiat.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, mulțumesc domnului președinte.

Vă

Vă

Vă mulțumesc.

**Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Explicarea votului!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Trecem tot la lege organică...

**Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Explicația votului!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Să știți că terminăm programul, mai avem cinci minute!

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Da, dar trebuie să explic votul.

Vă rog, vă rog, domnule vicepreședinte, dar vă rog să fiți cât mai scurt.

Microfonul 2.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Domnule președinte, Stimate colege,

Stimați colegi,

Am sperat ca ceea ce urma să se întâmple astăzi aici să fie un punct de pornire, așa cum s-a cerut la începutul acestei sesiuni parlamentare și s-a promis: că vrem să refacem imaginea acestui Parlament și vrem să readucem dezbaterea aici, în Parlament.

Din păcate, știm cu toții ce s-a întâmplat, de unde a pornit și ce a pornit. Ceea ce vreau să subliniez, pentru că am auzit aici contestat, pe mai multe voci, dreptul oamenilor la libertatea de întrunire, vreau să vă citesc art. 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene...

Domnule senator, nu face obiectul dezbaterii, vă rog!

Face..., a făcut obiectul acestei dezbateri...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Lectura e extrem de interesantă, momentul e greșit.

E vorba despre de ce am votat acest lucru, de ce a venit Ordonanța nr. 13 acum înapoi pentru respingere.

„Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere la toate nivelurile și în special în domeniul politic, sindical și civic.”

Asta s-a întâmplat în România în ultimele săptămâni. Niște oameni și-au apărat și și-au exercitat un drept și o libertate prevăzută în Carta europeană a drepturilor fundamentale.

Vă rog să înțelegeți că acest lucru este perfect democratic, nu este nimic inedit și trebuie ținut cont de acest lucru. Dacă nu vom ține cont, în continuare vom inventa tot felul de scenarii și povești cu conspirații care vor și scot oameni în stradă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim.

Suntem de acord cu dumneavoastră.

Vă mulțumesc mult.

Trecem la punctul 1 al ordinii de zi (privind legile organice), Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Întrucât până în ora 17.00 am terminat dezbaterile la această lege,

Vă

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut...

Numai o secundă! Dacă doriți să terminăm și celelalte trei legi pe care le mai avem, trebuie să vă

Mâine!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mâine?

OK! Atunci, stimați colegi, nu cred că mai avem timp și pentru dezbateri pentru următoarea lege și vreau să vă spun că pe ordinea de zi pentru mâine mai avem patru legi.

În continuare, să știți, de la ora...

Numai o secundă, dacă sunteți amabili!

De la ora 18.00, întrebări și interpelări, după o pauză de 5 minute.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu pentru a adresa întrebările.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt două întrebări. Am să încerc să le cumulez într-una singură, pentru că ambele sunt adresate domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și în atenția domnului ministru al cercetării și inovării, Șerban Constantin Valeca.

Ambele privesc problemele pe care le au stațiunile de cercetare-dezvoltare din județul Dâmbovița, respectiv Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Voinești. Ambele sunt stațiuni de cercetare cu..., renumite la nivel național și chiar internațional, cea de piscicultură creată în 1941, la inițiativa lui Grigore Antipa, cea de la Voinești înființată în anul 1950.

Ambele stațiuni înregistrează, în contextul subfinanțării activității de cercetare, o situație economică dificilă, înregistrând datorii atât la bugetul consolidat al statului, cât și la furnizori, cu vechime mai mare de un an, pentru care ANAF-ul a instituit sechestru pe bunuri și pe veniturile din producții. Toate acestea afectează în mod direct desfășurarea în condiții optime a activității în sectorul de cercetare.

O soluție identificată ar fi urgentarea demersurilor de reorganizare a celor două unități prin hotărâre de guvern, conform Legii nr. 45/2009, modificată și completată prin Legea nr. 72/2011, acte normative care reglementează finanțarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Față de cele prezentate, l-am rugat pe ministrul agriculturii și dezvoltării rurale să ne... să analizeze posibilitatea inițierii demersurilor necesare în sensul asigurării finanțării pentru aceste unități de cercetare.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Continuăm cu lista de întrebări și o invit la microfon pe doamna senator Hărău Carmen Eleonora, din partea Grupului PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Două interpelări am să fac astăzi.

În primul rând, vreau să-l interpelez pe domnul prim-ministru cu următoarea problemă:

România nu a transpus, în 2006, în legislația națională 21 de directive ale Uniunii Europene. Termenul este depășit și se riscă sancțiuni financiare prin infringement, iar în 2017 trebuie să transpună alte 27 de norme europene, potrivit unui material documentar al... din mass-media, și văd că Ministerul Afacerilor Externe nu are nicio reacție în acest sens.

Unele legi menite să rezolve probleme au fost clasate după formarea noului Parlament, pentru că nu au fost discutate nici ele la timp.

În cazul acesta, îl rog, cu respect, pe domnul prim-ministru să-și precizeze poziția în legătură cu această problemă, pentru că, după cum dumneavoastră știți, costurile financiare, în situația în care vom fi sancționați prin infringement, sunt foarte mari. Are grafic și politică de rezolvare a acestei probleme? Da sau nu.

Iar a doua interpelare doresc să o adresez doamnei ministru al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, doamna Olguța Vasilescu, și este generată de un val de audiențe pe care le-am primit la cabinetul parlamentar în acest sfârșit de săptămână. Este vorba de asistenții maternali care, cel puțin în județul Hunedoara, sunt supuși unor presiuni absolut nelegale și, până la urmă, și imorale de a face cereri de concediu motivate cu probleme personale, pe trei luni, din cauza faptului că nu sunt bani pentru plata indemnizațiilor acestor persoane.

Este vorba de oameni care au în grijă, de mai mulți ani, copii cu probleme; unii dintre ei, cu probleme deosebite. Oamenii se zbat între imposibilitatea afectivă de a renunța la plasamentul social și această metodă pe care vreau să o aduc în atenția doamnei ministru și s-o interpelez să se informeze, dacă nu știe, iar, dacă știe, să ia măsuri grabnice împotriva acestor abuzuri, chiar dacă în luna ianuarie – cum noi, cei din Partidul Național Liberal, anticipam – încasările nu se apropie în niciun caz de estimările făcute într-un buget hazardat și mult, mult prea optimist ca să poată să facă față plăților pe care și le-a luat ca angajament.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Continuăm cu întrebări.

Din partea Grupului USR nu există întrebări, dar există interpelări.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai.

Interpelarea este adresată atât Ministerului Mediului, în atenția domnului ministru Daniel Constantin, cât și Ministerului Apelor și Pădurilor, în atenția doamnei ministru Adriana Petcu.

Obiectul interpelării: „Stadiul implementării EU Timber Regulation în România și controlul comercializării produselor din lemn ale Schweighofer Holzindustrie rămase fără certificare”.

Stimate domnule ministru Daniel Constantin,

Stimată doamnă ministru Adriana Petcu,

Țin să vă anunț pe această cale că, la sfârșitul săptămânii trecute, mai exact pe 17 februarie 2017, Consiliul pentru Acreditarea Exploatării Sustenabile a Pădurilor, respectiv Forest Stewardship Council (FSC), a anunțat disocierea de cel mai mare procesator de lemn din Uniunea Europeană – Schweighofer Holzindustrie, a cărui principală activitate se desfășoară în fabrici din România.

Această disociere semnifică, implicit, retragerea certificării FSC, certificare al cărei scop este de a garanta că produsele diferiților procesatori sunt realizate din lemn provenit din păduri exploatate sustenabil.

Decizia FSC vine după o luptă de durată a activiștilor de mediu, a unor jurnaliști de investigație, a zecilor de mii de cetățeni români care au ieșit în primăvara anului 2015 în stradă și chiar a sutelor de mii de cetățeni europeni, inclusiv români, care au semnat petiții pentru salvarea pădurilor

din România, după ce scandalul a căpătat notorietate internațională.

Investigațiile au scos la iveală practicile revoltătoare ale celui mai mare procesator european de lemn, mai exact achiziționarea de bușteni exploatați ilegal și/sau proveniți din parcuri naturale ori păduri virgine ale României. Pe fondul protestelor din anul 2015, un control al Ministerului Mediului a constatat, la rândul lui, numeroase nereguli și ilegalități legate de achiziționarea lemnului de către fabricile Schweighofer din România.

Toate aceste practici au venit pe fondul unui contract extrem de păgubos pentru țara noastră, încheiat la începutul anilor 2000, care a permis companiei Schweighofer Holzindustrie să capete o poziție dominantă în piață, să dicteze prețurile, să influențeze în mod dramatic industria autohtonă de mobilă și să devină cel mai mare complice al defrișărilor ilegale din România.

Mulțumesc, vă mulțumesc, domnule senator.

Aș vrea să vă amintesc că timpul alocat pentru întregul dumneavoastră grup parlamentar este de 6 minute, pe care aproape că l-ați consumat numai dumneavoastră și mai sunt încă doi colegi.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului UDMR nu există nici întrebări, nici interpelări.

Din partea Grupului senatorilor ALDE, domnul senator Iriza Scarlat, la întrebări.

Nu este.

Atunci, interpelări din partea Grupului ALDE, domnul senator Ilie Viorel.

Interpelare adresată domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Subiectul interpelării este referitor la: „Termenul foarte mare de înregistrare ca plătitor de TVA, Declarația de înregistrare – formularul 010”.

Stimate domnule ministru,

Cunoscând procedura extrem de greoaie referitoare la declarația 088, declarația precedentă declarației 010, referitoare la TVA, și faptul că urma să fie abrogată la data de 1 februarie 2017, am sperat că procedura nouă va veni în sprijinul firmelor, va fi mult mai simplificată și mult mai scurtă ca termen de soluționare.

Răspunsul primit de la ANAF a fost că „termenul de soluționare este de maximum 45 de zile”. Sunt cazuri în care această cerință este necesară într-un regim de urgență, aspect care nu este prevăzut în legislația existentă. Frustrarea este cu atât mai mare cu cât prezentarea, cu argumente reale și foarte justificate, a importanței sau urgenței obținerii codului de TVA duce la un efect invers și ți se explică cum că „programul informațional, serverul, protocoalele și programul foarte încărcat al inspectorului ce răspunde de dosar nu permit acordarea unui termen mai scurt”, indiferent de efectele dezastruoase asupra firmei.

Nu ai certitudinea că ești evaluat corect sau ești la mâna funcționarului public. Argumentele pe care le aduci ca să obții un termen mai scurt – că nu poți să respecți toate contractele de desfacere, că nu vei încasa pentru că nu ai livrat, că va trebui să oprești fabrica sau să trimiți o parte din oameni

acasă, că faci producție și nu poți să suporți costurile suplimentare care pot fi evitate – par niște umbre în comparație cu programul informațional, serverul, protocoalele și celelalte invocate.

Domnule ministru,

Având în vedere situația prezentată, vă rog să dispuneți o analiză și să identificați o modalitate de a diminua timpul de așteptare pentru a obține răspunsul la cererile cu privire la Declarația de înregistrare/Mențiuni – formularul 010 și posibilitatea de a institui procedura de înregistrare în regim de urgență, cu costurile aferente.

Cu mulțumiri, aștept răspuns în scris. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Continuăm. Din partea Grupului senatorilor PMP, doamna senator Covaciu Severica Rodica.

Întrebarea este adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Petre Daea, de către mine, Severica Rodica Covaciu, senator ales în Circumscripția nr. 26, Maramureș, Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară.

## Stimate domnule ministru,

Înființate în 2013, în baza Legii nr. 283/20 decembrie 2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală, camere agricole există la ora actuală în doar 14 județe, problema fiind că restul județelor nu au reușit să înființeze aceste camere agricole în termenul prevăzut de lege.

Efectul pe termen mediu a fost imposibilitatea aplicării prevederilor legale pentru finanțarea acestor camere agricole. Noi trebuie să avem acest format de camere agricole în toată țara, ceea ce înseamnă că în fiecare județ trebuie să funcționeze o cameră agricolă județeană privată, iar aceasta să aibă reprezentanți în fiecare comună.

Trebuie să menționăm că, în prezent, se află înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Prin urmare, ceea ce doresc să întreb este:

Ce strategie are ministerul pe care îl conduceți în ceea ce privește modificarea și completarea legislației în vigoare ca aceste camere să ajungă să fie funcționale?

Când credeți că vor putea fi funcționale în toate județele?

Modificarea acestei legi este așteptată cu mult interes de către fermieri, în principal de către fermierii mici și mijlocii. Specialiștii ce vor fi încadrați în aceste camere vor acorda consultanță agricolă fermierilor, creând posibilitatea modernizării și dezvoltării agriculturii, ducând, în final, la obținerea de produse agroalimentare atât pentru ei, cât și pentru piață, toate acestea în colaborare cu Ministerul Agriculturii și institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare agricolă.

## Domnule ministru,

Vă rog să fiți alături de fermieri, să creați posibilitatea ca aceștia să beneficieze de noile tehnologii ale științei agricole, de cunoașterea legislației agricole și sanitar-veterinare, toate acestea obținute de la specialiștii camerelor agricole. Camera agricolă va avea un rol determinant și în asocierea fermierilor și, deci, în aplicarea cu mai multă ușurință a noilor tehnologii, care să conducă, în final, la modernizarea agriculturii și, implicit, a satelor și comunelor din România.

Vă rog, doamnă senator.

Interpelarea este adresată doamnei ministru interimar al justiției, doamna Ana Birchall.

Stimată doamnă ministru,

Valea Izei, una dintre cele mai frumoase zone din țară, situată în Maramureșul istoric, se pregătește să moară ca o consecință a unor decizii politice care nu țin cont în niciun fel de impactul social asupra populației și mai ales de consecințele de după aplicarea acestora.

Legea privind desființarea unei instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă aceasta, aflată în dezbatere publică, nu este argumentată, cel puțin în cazul Judecătoriei Dragomirești și Parchetelor de pe lângă aceasta. Această instituție deservește o populație de aproape 50.000 de locuitori din orașele Dragomirești și Săliștea de Sus, precum și din comunele Săcel, Bogdan Vodă, Ieud, Botiza, Poienile Izei, Șieu, Rozavlea, Strâmtura și Bârsana.

Unitățile administrativ-teritoriale enumerate mai sus sunt situate în nord-vestul României, pe Valea Izei, în partea de nord a județului Maramureș, cu o populație săracă, preocupată în principal de agricultură și, în special, de creșterea animalelor. În marea lor majoritate, localitățile pe care le reprezentăm au fost cooperativizate, aplicarea legilor fondului funciar nefiind nici acum finalizată.

Prin suspendarea activității acestor două instituții se îngrădește, practic, liberul acces la justiție pentru populația de pe Valea Izei, încălcându-se astfel un drept fundamental al cetățeanului, prevăzut la art. 21 din Constituția României, care se referă la accesul liber la justiție. Suspendarea activității Judecătoriei Dragomirești și a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești nu face decât să îndepărteze mai mult cetățeanul de locul în care actul de justiție este înfăptuit, creându-i, astfel, dificultăți suplimentare.

Locuitorii acestei zone, proveniți în mare parte din mediul rural, nu dispun de venituri bănești, marea majoritate neavând niciun fel de venit, fiind agricultori sau pensionari cu pensii foarte mici, neavând banii care să le permită deplasarea la alte distanțe mai mari decât până în orașul Dragomirești, fără niciun mijloc de transport în comun la dispoziție, astfel că, pentru a ajunge la termenele de judecată fixate de instanță, oamenii parcurg o parte din drum pe jos, până la șoseaua principală, de unde, eventual, se deplasează cu mașini de ocazie.

Mulțumim, doamnă senator. Continuăm cu interpelări.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Federovici Doina Elena.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru Florian Bodog.

Obiectul interpelării: „Modificarea Ordinului nr. 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap”.

Stimate domnule ministru,

Vă aduc în atenție o problemă de interes național cu care se confruntă societatea românească, privind statutul femeilor diagnosticate cu neoplasm mamar. Precizez faptul că acest tip de cancer este prima fază..., prima cauză de deces în rândul femeilor din România.

Din păcate, acest Ordin nr. 762/2007, anexa nr. 1, capitolul 6 pct. 2..., prin acest ordin, femeile diagnosticate cu cancer la sân trebuie să aștepte faza de generalizare sau ca boala să recidiveze ca să primească statutul de persoană cu handicap. Și îndrăznesc să afirm că, atunci când îl primesc, este doar pentru o scurtă perioadă de timp, atunci când nu mai există speranță.

În contextul celor precizate, domnule ministru, vă rog și vă adresez rugămintea să revizuiți punctul 2 – „Neoplasme mamare inoperabile în fază de generalizare sau operate cu recidive locale și/sau la distanță” din acest ordin pentru a le oferi femeilor diagnosticate cu cancer la sân dreptul la un tratament egal, prin acordarea statutului de persoană cu handicap încă din stadiul incipient al maladiei, la fel cum se acordă, în prezent, altor categorii de bolnavi oncologici.

Mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator. Continuăm lista de interpelări.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Bulacu Romulus.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată Ministerului Economiei, domnului ministru Alexandru Petrescu, și o întrebare pentru Ministerul Transporturilor, domnului ministru Alexandru Cuc.

Domnule ministru Alexandru Petrescu,

Aduc în atenția dumneavoastră un aspect ce ține de privatizarea SC Oltchim – SA.

Planul de reorganizare a societății Oltchim a fost depus și aprobat de către adunarea creditorilor în martie 2015 și, ulterior, confirmat de către judecătorul sindic. În condițiile în care Oltchim este în continuare în procedură de insolvență, orice amendament la planul de organizare trebuie aprobat de către adunarea creditorilor.

În 2016, consorțiul de administratori judiciari a realizat un nou plan de reorganizare și a scos Oltchim la vânzare pe nouă pachete de active. Prin urmare, la finalul anului trecut, societatea a transmis firmelor interesate de privatizare mai multe detalii pentru ca acestea să poată formula oferte neangajante, care să conțină inclusiv numărul total de personal pe care acestea doresc să-l reangajeze. De asemenea, consultantul a precizat potențialilor cumpărători ai activelor că, potrivit contractului colectiv de muncă de la nivelul Oltchim, compania trebuie să achite plăți compensatorii oricărui angajat disponibilizat. Totuși, foarte important de reținut este că reangajarea salariaților nu reprezintă o condiție a tranzacției. Documentul pregătit pentru potențialii investitori îi avertizează, de altfel, pe aceștia că acceptarea tranzacțiilor finale de vânzare a activelor depinde de aprobarea creditorilor și, mai departe, de legislația românească privind insolvența. Conform legislației privind insolvența din România, aceste plăți compensatorii au prioritate asupra oricăror creanțe ale creditorilor privați sau publici.

În faza a doua vor fi transmise invitații doar ofertanților ale căror oferte neangajante sunt printre cele mai economice, ținând seama de obiectivul vânzătorului, pentru a selecta acele oferte care presupun cea mai mare valoare agreată, definită ca „suma maximă în numerar ce urmează să fie distribuită creditorilor vânzătorului”.

Data-limită de depunere a ofertelor angajante este stabilită la sfârșitul lunii martie 2017.

Vă mulțumesc, domnule senator. Continuăm interpelările cu Grupul USR.

Din partea Grupului USR, domnul senator Wiener Adrian. Este?

Nu.

Mergem mai departe. Domnul senator Alexandrescu Vlad Tudor.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Este o interpelare pe care o adresez domnului ministru al transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, și care are ca obiect: „Transferarea Parcului Gării de Nord din București din proprietatea Ministerului Transporturilor în administrarea Primăriei Sectorului 1 București”.

Stimate domnule ministru al transporturilor,

Vă supun atenției situația Parcului Gării de Nord din București, amplasat pe bulevardul Dinicu Golescu nr. 40, parc aflat în proprietatea Ministerului Transporturilor.

După cum probabil știți, domnule ministru, acest parc se află într-o stare avansată de degradare, neavând, practic, un administrator. Fiind un parc deschis, supravegherea și paza sunt deficitare, devenind, în timp, un loc rău famat, un depozit de gunoaie, cu mobilier urban devastat, cu alei deteriorate, fără iarbă și fără gazon.

Primăria Capitalei a încercat să dea, în anul 2001, parcul în administrarea ALPAB și apoi, în 2016, a solicitat trecerea acestuia în administrarea Consiliului Sectorului 1, pe raza căruia se găsește. Fără rezultat însă, din cauza faptului că parcul nu se află în proprietatea primăriei.

Pentru Parcul Gării de Nord este nevoie de o schimbare de paradigmă prin transformarea lui în grădină publică, prin refacerea compoziției sale originale, în concordanță cu statutul său de parte integrantă a ansamblului Gării de Nord, clasat ca monument de arhitectură. Parcul Gării de Nord trebuie să redevină o poartă de intrare în capitală, așa cum a fost el gândit inițial. Acest lucru este posibil doar printr-o regenerare și o gestionare profesioniste, făcute de specialiști în domeniu. În acest sens, administrarea sa de către administrația locală, care are ca obiectiv reamenajarea și administrarea corespunzătoare a spațiilor verzi ale orașului, poate reprezenta o soluție firească și viabilă pe termen lung. Parcul Gării de Nord trebuie să devină o carte de vizită a Bucureștiului pentru cei care ajung în capitală cu trenul și cu autocarele.

Parcul a fost amenajat în același timp cu construirea Palatului CFR, în perioada 1937–1938. El face parte din zona de protecție a monumentului istoric Gara de Nord, constituind, împreună cu clădirea gării, un ansamblu urbanistic modernist Art Deco, emblematic pentru oraș, martor al modernizării capitalei.

Mulțumim, domnule senator. Continuăm cu întrebări. Din partea Grupului PSD, domnul senator Pop Gheorghe. Nu este. Doamna senator Silistru Doina? Nu este. Rămân depuse în scris. Doamna senator Crețu Gabriela? Nu este. Doamna senator Federovici Doina? Nu este. Domnul senator Avram Nicolae? Nu este. Domnul senator Chisăliță Ioan Narcis? Nu este. Domnul senator Lucian Trufin? Nu este. Mergem, tot din partea Grupului PSD, la interpelări. Domnul senator Rotaru Ion. Doamna senator Crețu Gabriela. Domnule senator Corlățean Titus, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi adresa astăzi o interpelare pe un subiect de interes local.

Interpelarea este adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării este: „Amenajarea sensului giratoriu pentru DN 7 km 23+350, intersecția cu DC 158, spre dreapta, cu comuna Gulia, DC 146A, pe stânga, comuna Tărtășești, județul Dâmbovița”.

Domnule ministru,

Ca urmare a interpelării pe care am adresat-o în plenul Senatului la 7.11.2016 fostului ministru al transporturilor din Guvernul tehnocrat, Petru Sorin Bușe, pe tema evocată în titlul interpelării și cu menționarea urgenței efectuării lucrărilor la obiectivul menționat, vă informez că, la 3 februarie 2017,

reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au dat în folosință, cu caracter provizoriu, un sens giratoriu cu separatoare de sens din plastic.

Potrivit răspunsului la interpelarea subsemnatului, răspuns transmis la 7.12.2016, ministrul transporturilor în funcție la data menționată a arătat faptul că obiectivul de investiție evocat „a fost introdus în Strategia de contractare pentru 2017, urmând ca, după aprobarea bugetului de investiții pentru 2017, să se facă demersurile necesare elaborării documentației de atribuire și demarării, respectiv derulării obiectivului de investiții”.

În lumina celor de mai sus și reiterând utilitatea incontestabilă a realizării definitive a obiectivului de investiții la intersecția menționată, la intrarea în localitatea Tărtășești din județul Dâmbovița, pentru evitarea accidentelor rutiere cu victime semnalate frecvent anterior, vă solicit să aveți amabilitatea de a-mi comunica măsurile pe care ministerul pe care-l conduceți intenționează să le adopte cu celeritate pentru finalizarea rapidă a acestui obiectiv.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator Titus Corlățean, Circumscripția electorală nr. 16, Dâmbovița.

Vă mulțumim, domnule senator.

Din partea grupului PNL, domnul senator Nicoară Marius Petre.

Nu este.

Domnul senator Toma Cătălin Dumitru. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Am o întrebare.

Sunt senator în Circumscripția nr. 41, PNL, Vrancea. Domnului ministru Daniel Constantin, Ministerul Mediului. Domnule ministru,

În perioada 2005–2006, în bazinul hidrografic al râului Milcov au avut loc precipitații de intensitate deosebită, înregistrându-se debite maxime ce au făcut pagube extrem de importante.

În urma acestor debite, s-au format viituri pe râul Milcov pe teritoriile comunelor Golești, Milcov și Răstoaca – estimăm undeva la 10.000 de locuitori care au avut de suferit –, care au condus la producerea de eroziuni ce pun în pericol case și anexe gospodărești.

Pentru scoaterea de sub efectul erozional și al inundațiilor a zonelor afectate, pe raza comunelor Golești, Milcovul și Răstoaca, propunem lucrări de amenajare în albie, prin apărări de maluri, decolmatări și reprofilări de albie.

Proiectul care se desfășoară prin Ministerul Apelor și Pădurilor se referă la amenajarea râului Milcov pe sector aval Golești – confluență cu râul Putna, județul Vrancea –, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 549 din 25.05.2011.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă întreb: domnule ministru, care este posibilitatea de finanțare a acestui proiect?

Vă mulțumesc și solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule senator. Continuăm.

Din partea Grupului USR, domnul senator Lungu Dan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare adresată domnului Ionuț Vulpescu, ministru al culturii și identității naționale.

Sunt Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24, Iași, Grupul parlamentar al USR.

Obiectul interpelării: „Promovarea lecturii”.

Stimate domnule ministru,

Pe data de 16 februarie am sărbătorit cu toții Ziua internațională a cititului împreună, eveniment ce se desfășoară în peste o sută de țări, la inițiativa Lit World.

Dincolo de multitudinea de manifestări organizate cu această ocazie, a fost un bun prilej să facem un tablou al practicilor de lectură în România actuală. Tabloul este unul trist. Pornind din 1990, grație diagnozei calității vieții și, ulterior, barometrelor de opinie publică, putem vedea dinamica nonconsumatorilor de carte. Astfel, procentele din populația adultă a României care declară că nu citește deloc cărți se prezintă după cum urmează: 28% în ’90, 29% în ’91, 35% în ’92, 39% în ’93, 53% în ’98, 50% în ’99, 56% în 2000, 48% în 2001, până ajungem în 2010 – 54%. Din acest an, numărul celor care nu citesc nicio carte s-a stabilizat la un dezastruos 50%.

Din barometrul de consum cultural vedem că 12% dintre românii de 15 ani și peste nu au nicio carte în casă, cu excepția cărților de școală, 18% au până în 20 de volume, 17%, între 20 și 50 de volume, 23%, între 50 și 100, iar abia doar 6% peste 500 de cărți. După cum ne arată cifrele, situația cărții și a cititului în România este una critică. Deși programul de guvernare face referire la promovarea lecturii, chestiunea este tratată periferic.

Am vrea să știm care este strategia ministerului, care sunt măsurile concrete avute în vedere pentru promovarea lecturii, mai ales la vârstele mici, la adolescenți și la tineri, cu atât mai mult cu cât aceștia reprezintă viitorul.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator. Continuăm.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Țuțuianu Adrian nu o susține.

Domnul senator Lupu Victorel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o solicitare către domnul ministru Alexandru Răzvan Cuc, Ministerul Transporturilor.

Obiectul solicitării este: „Lista obiectivelor de investiții pe anul 2017 în județul Iași din programul ministerului”.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere faptul că în presa locală și nu numai apar foarte multe informații pe tema investițiilor din județul Iași, majoritatea având un conținut diferit în ceea ce privește alocarea bugetară pe anumite obiective de investiții, vă rog să-mi comunicați lista cu obiectivele de investiții care sunt

în curs de derulare sau vor începe în anul 2017 pe raza județului Iași, modul de finanțare a acestora și stadiul de execuție pentru cele începute anterior anului în curs. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Continuăm.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Popa Cornel. Nu este.

Domnul senator Cazan Mircea Vasile.

Vă rog, domnule senator.

## Bună seara!

Interpelare adresată domnului prim-ministru al României, Sorin Grindeanu, și domnului ministru al comunicațiilor și societății informaționale, domnul Augustin Jianu.

Obiectul interpelării: „Stadiul contractelor comerciale încheiate de entitățile juridice aflate în subordinea instituției”. Domnule prim-ministru,

## Domnule ministru,

Vin în atenția Domniei Voastre cu problema contractelor comerciale încheiate de entitățile juridice aflate în subordinea instituției pe care o conduceți.

Având în vedere că fostul deputat Sebastian Ghiță, printr-o sentință judecătorească, are mandat de arestare și este dat în urmărire generală internațională, iar firmele la care a fost acționar sau mai are în continuare legături indirecte prin interpuși, rude sau apropiați, firme care, în marea lor majoritate, au domeniu IT, vă solicit, domnule prim-ministru și domnule ministru, să-mi comunicați dacă:

1. La nivelul ministerului există o evaluare referitoare la stadiul contractelor comerciale încheiate de entitățile juridice aflate în subordinea instituției dumneavoastră sau la care, în calitate de reprezentant al statului, ministerul este acționar (cum ar fi societatea Telekom România, cu 46% acționari români). Dacă în minister există o evaluare referitoare la stadiul contractelor cu unele din cele 51 de firme, conform media, aflate în atenția organelor de anchetă judiciară, astfel încât să fie luate acele măsuri preventive de limitare sau blocare a apariției unor prejudicii financiare majore la nivelul activităților și funcționalităților agenților economici la care statul român este parte activă.

Dacă răspunsul este afirmativ, vă solicit să prezentați rezultatul evaluării. Dacă răspunsul este negativ, să-mi comunicați care vor fi măsurile preventive pe care le veți lua, astfel încât aceste activități să fie în interesul economicofinanciar al statului.

2. Prin interpelările nr. 2.012/b din martie 2015, nr. 2.034 din martie 2015, nr. 7.905/a din septembrie 2015, adresate în acel moment ministrului pentru societatea informațională, actualului domn prim-ministru, Sorin Grindeanu, solicitam unele răspunsuri referitoare la implicarea unor firme în care existau interese de notorietate ale domnului Sebastian Ghiță în proiecte majore ale României de la acea vreme. Răspunsurile primite au fost evazive sau deloc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Continuăm cu întrebări.

Din partea Grupului PNL, dacă mai este, doamna senator Mirea Siminica?

Nu.

Domnul senator Cadariu Constantin? Nu.

Domnul senator Stângă George Cătălin? Nu.

Domnul senator Pereș Alexandru? Nu.

Domnul senator Caracota Iancu?

Nu.

Domnul senator Popa Cornel? Nu este.

Pentru interpelări.

Tot din partea Grupului PNL, domnul Nicoară Marius Petre?

Nu.

Domnul Cadariu Constantin Daniel? Nu.

Doamna Mirea Siminica?

Nu.

Domnul Pereș Alexandru? Nu este.

Cu precizarea că toți colegii care au depus interpelări sau întrebări și nu le-au citit aici, ele rămân depuse în scris și vor fi trimise Guvernului, închei ședința de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 20 februarie 2017.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944398]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 26/28.II.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei