Petre Naidin

Da. Am în faþã o notã adresatã primului-ministru ºi care ne-a parvenit ºi nouã la Comisia pentru industrii ºi servicii, prin care ni se anunþã cã sunt veºti bune din partea Ucrainei, în sensul cã au o înþelegere cu câteva bãnci importante din Europa privind finanþarea achiziþiei de minereu ºi, respectiv, finanþarea lucrãrilor, iar din partea Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, sub semnãtura unui secretar de stat, ni se spune tot nouã, Comisiei pentru industrii ºi servicii, cã trebuie luatã o decizie a Guvernului cât mai rapid pentru ceea ce s-a finanþat, ºi respectiv se poate obþine din aceastã lucrare, trebuie cu rapiditate luatã o decizie. Mai sunt circa 144 de milioane de dolari pentru finalizare, ceea ce înseamnã 17% din suma totalã a investiþiei, ceea ce ar însemna, conform strategiei Uniunii Naþionale a Producãtorilor de Oþel, un lucru deosebit de bun, întrucât ne-ar parveni, timp de 10 ani, gratuit, circa 30 de milioane de tone de minereu de fier.

Desigur cã poziþia din 1997 încoace a Ministerului Industriei ºi Comerþului este destul de ambiguã, de neclarã, astfel încât bãnuiesc cã nici astãzi o reacþie publicã serioasã ºi care sã þinã cont de interesul naþional nu se va produce. Dar rãmâne o problemã de reflecþie ºi de interes naþional, întrucât dacã ceea ce am investit noi, societatea româneascã, naþiunea românã, timp de 10 ani de zile, adicã 875 de milioane de dolari, se scurg în eter, practic nu am fãcut un lucru bun, ºi o anumitã responsabilitate trebuie sã parvinã cuiva.

Vã mulþumesc.