Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 2 mai 2000 · monitorul.ai

Vã mulþumesc din nou.

Deci primul amendament se referã la diminuarea fondului de rezervã la dispoziþia Guvernului cu 200 de miliarde ºi alocarea acestuia la fiºa de obiectiv de investiþii codul 226601101, la Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Al doilea amendament la aceastã problemã se referã la alocarea din cadrul excedentului, deci excedentul de la fondul special de 200 de miliarde sã fie folosit conform legii, deci acolo unde este prevãzut în lege, la ”InvestiþiiÒ; de asemenea, pentru obiectivul de investiþii Unitatea nr. 2, dupã cum urmeazã: 100 de miliarde pentru achiziþie de apã grea, 85 de miliarde pentru investiþia de la Unitatea nr. 2 ºi 15 miliarde pentru investiþia ”Laboratoare de examinare postiradiere de la Institutul de Cercetãri Nucleare din Piteºti.Ò

Din nou vreau sã vã spun cã pentru programul nuclear, pe lângã pachetele de lucrãri care trebuie executate la Unitatea nr. 2, trebuie sã avem în vedere cã trebuie sã continue producþia de apã grea necesarã pentru prima încãrcãturã, care mai dureazã circa 3 ani ºi jumãtate, deci nu avem pe stoc decât circa 30% ºi, de asemenea, existã investiþie la Institutul de Cercetãri Nucleare de la Piteºti, care era prevãzut a se finaliza în acest an, ºi care, dacã vreþi, printr-o comparaþie, este de fapt o ”morgãÒ a echipamentelor nucleare. Deci numai acolo se pot examina combustibilul nuclear, elemente care au produs incidente în centralã ºi aºa mai departe. Dacã nu se terminã aceastã investiþie, la orice incident în orice unitate nuclearã din România nu se poate diagnostica cauza.

În aceste condiþii, vreau ca colegii din salã sã înþeleagã cã domeniul nuclear este un domeniu de înaltã tehnologie ºi, prin alocarea acestor sume, va fi ºi un semnal, deci, pe lângã achiziþionarea de echipamente din þarã, plãþi cãtre furnizori români, va fi ºi un semnal pentru definitivarea negocierilor cu partenerii strãini. Vã mulþumesc.

Alexandru Ioan Mortun

#5391

## **Domnul Alexandru Ioan Mortun:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru, Domnilor colegi,

Fiind coautor a patru amendamente privind producþia de apã grea la ROMAG Drobeta-Turnu-Severin, nu cred

cã mai este cazul pentru nici unul dintre dumneavoastrã sã vã spun ce înseamnã importanþa acestei producþii, ce înseamnã apa grea, ce înseamnã energia nuclearã pentru viitorul, pentru independenþa acestei þãri.

Acest lucru l-au înþeles un numãr de 50 de senatori din Parlamentul României, care au semnat susþinerea amendamentelor pentru producþia de apã grea. ªi eu mulþumesc grupurilor parlamentare din Senatul României pentru aceastã susþinere.

Pe de altã parte, eu sunt, în momentul în care vã citesc dumneavoastrã aceste amendamente, un om liniºtit privind viitorul apei grele. Liniºtit, pentru cã domnul ministru Radu Berceanu, într-o recentã vizitã la Drobeta-TurnuSeverin, a spus: ”Combinatul de Apã Grea nu este ceva de joacã, este prioritar pentru Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi de aceea trebuie luate urgent mãsuri, ca sã nu fie pompieristice, în ultima ziÒ.

Ei, ca acestea sã nu fie pompieristice, sã nu fie în ultima zi, au venit ºi amendamentele. Eu nu o sã mã refer la primul amendament, care cere preluarea a 200 de miliarde de lei din rezervele statului, dar am sã mã refer la celelalte trei amendamente ºi mai ales la unul dintre ele, care spune foarte clar cã poate exista o redistribuire din Fondul special energetic. Aceastã redistribuire, de 191,5 miliarde, pe care domnul deputat Valeca v-a explicat-o în sens, þine clar de redistribuirea în interiorul ”parohieiÒ ce deþineþi.

ªi, domnule ministru, cu tot respectul pe care-l nutresc pentru dumneavoastrã, dacã, într-adevãr, producþia de apã grea ºi Combinatul ROMAG Drobeta-Turnu-Severin reprezintã o prioritate pentru Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi reprezintã ceva ”care nu este de joacãÒ Ð este afirmaþia dumneavoastrã Ð, în aceastã situaþie vã rog sã fiþi de acord cu prevederile amendamentului nr. 215, cu prevederile faptului cã 191,5 miliarde lei bani gheaþã daþi din Fondul special energetic al României pentru producþia de apã grea, bani, ºi nu vorbe, ºi nu achitare de datorii, ºi nu compensãri de datorii, pentru niºte oameni care nu ºi-au primit salariile de douã luni de zile...

Deci eu vã rog, domnule ministru, cu toatã deferenþa, cu tot respectul, cum vã rog ºi pe dumneavoastrã, domnilor parlamentari, sã fiþi de acord în primul rând cu amendamentul nr. 215, care prevede redistribuirea din Fondul special energetic al României pentru Combinatul de Apã Grea. Dacã vrem într-adevãr ca acest Fond energetic al României sã-ºi dovedeascã utilitatea, pãi, atunci sã ºi-o dovedeascã pentru energia viitorului, pentru energia nuclearã.

Cine se va opune acestei redistribuiri ºi acestei susþineri a energiei nucleare în România se va opune nu numai viitorului acestei þãri, ci se va opune în mod clar independenþei energetice a României, nu numai acum, dar ºi în viitor. Sã-l vãd ºi eu pe cel care poate sã amaneteze viitorul acestei þãri!

Gheorghe Dumitraºcu

#10636

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

## Domnilor colegi,

## Domnule preºedinte,

Am în portofoliul meu de gânduri frumoase ºi opti- miste douã adrese de rãspuns de la doi miniºtri ai industriei ºi comerþului: domnul Tãriceanu ºi domnul Berceanu, aici de faþã.

Amândouã aceste adrese sunt de un optimism contaminant. Efectiv, Domniile lor declarã cã visul vieþii Domniilor lor este sã sprijine Centrala de la Cernavodã, pentru cã vin ºi cu alte argumente, pe care eu nu le mai spun aici, dar de ajuns cã am aceste douã adrese.

Eu cred în cuvântul domnului Tãriceanu, care este aproape liberal, ºi în cuvântul domnului Berceanu, care, prin aceasta, este patriot.

Domnilor, permiteþi-mi sã spun cã am citit zilele acestea patru articole ale primului-ministru al României de astãzi în care, Domnia sa, în calitate de cercetãtor la un institut central de economie, milita pentru politica protecþionistã, milita pentru încurajarea industriei ºi economiei naþionale.

Îl susþin pe domnul prim-ministru, îl susþin pe domnul Isãrescu în concepþiile sale, pe care le fãcea publice acum 13-14 ani în reviste de specialitate de primã

mãrime. Repet, este vechea doctrinã a Partidului Naþional Liberal, ”prin noi înºineÒ.

Domnilor, daþi-mi voie sã spun cã privesc cu un ochi trist, ba amândoi triºti atunci când aflu cã o mare superputere este gata sã ne sprijine sã optimizãm centralele pe cãrbuni. Nu, domnilor, nu sunt pentru optimizarea centralelor pe cãrbuni. Sunt pentru ca Cernavoda sã ofere statutul de mare putere a României în regiunea central ºi sud-est europeanã.

Onorat auditoriu, în acest context, mã gândesc cine ar mai veni sã fure apa grea din România, în situaþia în care se fãcea un comando pentru Norvegia în perioada celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial. O facem noi înºine. Avem pentru ce o folosi. Este racordatã la cele mai înalte grade universale pentru calitatea ei. Ce ne mai trebuie?

Afirm aici cã este imposibil sã vorbim despre autonomia ºi apoi despre independenþa Moldovei.

Este imposibil sã vorbim despre posibilitatea României Mari, care va fi! Indiferent dacã într-o parte sau alta...

Romulus Raicu

#14343

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Onoraþi colegi,

Ca parlamentar de Mehedinþi, susþin întru totul amendamentul pe care l-a propus colegul Valeca ºi ceilalþi parlamentari, prin care se cere sprijinul dumneavoastrã, votul dumneavoastrã, sã dãm posibilitatea ca în bugetul pe acest an Combinatul de Apã Grea de la Turnu Severin sã poatã sã funcþioneze în condiþii optime ºi sã nu mai asistãm la ceea ce s-a întâmplat în anii trecuþi.

Sigur cã nu pot acum, la sfârºit de mandat, sã nu constat cu regret cã, de patru ani de zile, am fost nevoiþi sã venim la aceastã tribunã, sã susþinem finanþarea unei unitãþi-etalon pentru industria româneascã Ñ ºi nu numai pentru industria româneascã Ñ, sã fim nevoiþi sã pledãm de fiecare datã de la aceastã tribunã ºi sã ni se impute cã facem campanie electoralã.

Am fi dorit sã nu facem acest lucru. Am fi dorit ca, prin grija puterii, sã se asigure în fiecare an fondurile necesare pentru funcþionarea acestei mari unitãþi ºi reprezentative unitãþi.

Vã spun cã este o chestiune pe care noi, mehedinþenii, o avem mereu Ð ºi am avut-o Ð în atenþie, pentru cã trãim în mijlocul oamenilor ºi simþim cã este nevoie de aceastã unitate nu numai pentru noi, ci ºi pentru þarã.

De aceea, aº dori sã se renunþe la politica duplicitarã pe care au adoptat-o unii dintre parlamentarii puterii, care au semnat tabele, de fiecare datã, de susþinere a finanþãrii combinatului dar, atunci când s-a trecut la vot, din pãcate, nu s-au regãsit aceste semnãturi ºi în votul pe care dumneavoastrã l-aþi exprimat. Pentru cã trebuie sã spunem din capul locului cã niciodatã P.U.N.R.-ul ºi celelalte partide din opoziþie nu s-au opus acestei finanþãri.

Bugetul dumneavoastrã l-aþi propus ºi dumneavoastrã trebuie sã-l susþineþi.

Cred cã, de data aceasta, cel puþin, nu va mai fi încã un vot negativ împotriva Combinatului de Apã Grea ºi cã cel puþin acum vom asista la o adeziune mult mai largã a parlamentarilor pentru acest obiectiv, pentru susþinerea Uzinei de Apã Grea.

Vã mulþumesc.

Petru ªteolea

#18938

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vorbesc în temeiul punctului nr. 198, susþinând un amendament în ceea ce priveºte amenajãrile hidroenergetice de pe râul Strei, Sectorul Subcetate Ñ Simeria.

Am solicitat suplimentarea cheltuielilor de capital cu suma de 135 de miliarde de lei din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Este vorba de aceste amenajãri hidroenergetice aflate în stadii diferite de execuþie, dintre care douã hidrocentrale se aflã într-un stadiu avansat de execuþie, circa 85% de lucrãri executate, iar, pentru a doua, utilajele tehnologice sunt asigurate.

Un aspect ce trebuie relevat este faptul cã, prin amenajãrile energetice de pe râul Strei, se asigurã inclusiv un efect regularizator al cursului de apã cu grad mare de torenþialitate, care este râul Strei. Din punct de vedere al eficienþei tehnice, este un lucru clar ºi este evidenþiat cã, dintre toate amenajãrile aflate în momentul de faþã în execuþie în România, investiþia pe care am menþionat-o are cei mai buni parametri tehnici de funcþionare ºi exploatare, cât ºi un cost proiectat al megawattului/orã/produs dintre cele mai scãzute.

Din alt punct de vedere, prin alocarea surselor de finanþare la valoarea solicitatã, se vor asigura aici circa 900 de noi locuri de muncã în anul 2000. Se ocupã astfel forþã de muncã disponibilizatã de cãtre majoritatea agenþilor economici din zonã Ð siderurgie, metalurgie, minerit Ñ, respectiv de la SIDERMED Cãlan, un oraº complet calamitat din punct de vedere social, de la SIDERURGICA S.A. Hunedoara, de la exploatãrile miniere din munþii Poiana Ruscãi, Ghelari ºi Teliuc, ale Societãþii Naþionale MINVEST Ñ Deva ºi aºa mai departe. Este vorba de cei circa 12 mii de disponibilizaþi din Õ97 pânã în prezent în aceastã zonã. De fapt, este acea cotã de ºomaj care existã în judeþul Hunedoara, care face ca acest judeþ sã fie pe primul loc neonorant, de altfel, la aceastã chestiune.

Sursa pe care am propus-o este redistribuire în cadrul listei obiectivelor de investiþii finanþate din Fondul special pentru energeticã, pe criteriul: lucrãri aflate în stadiu fizic înaintat de finalizare ºi punere în funcþiune Ð 45 de miliarde de lei Ð ºi surse provenite din procesul de privatizare, obþinute de Guvernul României prin F.P.S. Ð 90 de miliarde de lei.

Faþã de ceea ce discutam ieri, cu necesitatea alocãrii unor fonduri pentru prevenirea inclusiv a inundaþiilor, realizãm prin aceastã alocare inclusiv aceastã valenþã la acest obiectiv de investiþii.

Al doilea amendament se referã de data aceasta la minerit. Este vorba de suplimentarea, în anexa nr. 3/21, la ”cheltuieli de capitalÒ prin introducerea unui obiectiv nou. Este un obiectiv care a fost avizat din punct de vedere al procedurilor de avizare de Ministerul Finanþelor, cât ºi de Ministerul Industriei ºi Comerþului, în ultima perioadã a anului trecut ºi începutul acestui an.

Este vorba de obiectivul ”menþinerea capacitãþii de producþie la Exploatarea minierã Coranda Certej, din Compania Naþionalã MINVEST Deva. De fapt, este vorba de a susþine lucrãrile de investiþii la poate cea mai rentabilã în momentul de faþã exploatare de auro-argentifere din aceastã companie. Probabil este nevoie, dar este ºi un efort al statului român, fiindcã a ne baza numai pe concesionãri, ca la Roºia-Poieni, cred cã nu este bine.

Motivaþia înseamnã ºi a aduce o sursã în plus la ceea ce înseamnã tezaurul Bãncii Naþionale a României, care este principalul beneficiar a ceea ce se exploateazã aici.

Am solicitat doar 800 milioane de lei, deci 0,8 miliarde de lei, în aºa fel încât mãcar la o lucrare absolut necesarã, galerie de descãrcare, sã poatã fi începute lucrãrile în acest an.

Vã mulþumesc ºi o singurã clarificare mai solicit de la domnul ministru, cu referire la faptul cã nu gãsesc în lista de investiþii ceea ce s-a fãcut vorbire pentru zona Valea Jiului, adicã microhidrocentrale de pe râul Jiu. O clarificare în acest sens aºtept, în ideea în care s-a spus cã în acest an lucrãrile de execuþie aici vor demara.

Vã mulþumesc.

Barbu Piþigoi

#29007

Da. Aº vrea sã fac, domnule preºedinte, un comentariu scurt la cele afirmate de colegul meu Putin mai înainte, ºi anume despre investiþia de la Krivoi Rog, care reprezintã un sac fãrã fund, în care Guvernul României investeºte de 10 ani încoace, mã refer numai la perioada de dupã revoluþie, într-o investiþie totalmente inutilã, care duce resursele naþionale peste graniþã într-un moment în care þara are nevoie de fonduri pentru redresare.

Problema pe care o prezentãm aici an de an ºi asupra cãreia ne-am aplecat ºi am combãtut-o cu multã atenþie ºi vehemenþã, din pãcate, fãrã rezultate, este cã Guvernul ucrainean aduce în fiecare an câte o hârtie prin care se angajeazã sã contribuie la terminarea acestei investiþii, în care nu investeºte nici o rublã sau nici un dolar.

De aceea, eu consider cã orice fel de sumã alocatã la Krivoi Rog, sub orice formã, pânã a nu se lua în discuþie sau pânã a nu se lua o hotãrâre în privinþa soartei acestui combinat care nu produce nimic pentru România, multe fonduri vor trebui investite acolo, nu numai de partea românã, dar ºi de cãtre ceilalþi care au plecat de mult de la aceastã investiþie, având în vedere cã acest minereu este de slabã calitate, iar pentru Galaþi, care ºi-a redus temeinic producþia, în funcþie de necesitãþi, fãrã sã mai luãm în consideraþie posibilitatea unei privatizãri în care patronul ar putea sã nu accepte acest minereu slab de la Krivoi Rog, slab ºi scump, reprezintã, pentru România, un efort care nu trebuie atacat, înainte, cum spuneam, de a lua o hotãrâre, politicã, eventual, în legãturã cu soarta acestei investiþii.

Aº vrea sã subliniez cã de 10 ani încoace ni se plimbã prin faþa ochilor ameninþarea cã am bãgat acolo niºte sume de bani, e adevãrat, fãrã rost, au fost guverne care, dupã revoluþie, cumpãrând liniºtea socialã, au produs de dragul producþiei, investind într-un sac fãrã fund, din care, iatã, acum îºi dau ºi dumnealor seama cã nu au nimic de câºtigat ºi eu menþionez ºi subliniez, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã pânã nu luãm o decizie politicã în acest sens nu mai trebuie bãgatã nici o leþcaie în aceastã investiþie.

Vã mulþumesc.

Ulm Nicolae Spineanu

#31185

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat. Domnul ministru Berceanu. Au luat cuvântul 13 colegi din Parlament.

Cred cã v-aþi notat problemele, da? V-aº ruga sã precizaþi punctul de vedere al ministerului dumneavoastrã.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu** _Ñ ministrul industriei ºi comerþului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari, O cifrã cu ghinion. Mai întâi, aº vrea sã spun câteva cuvinte în faþa dumneavoastrã despre acest Fond special de dezvoltare energeticã, ca sã se înþeleagã de cãtre toatã lumea cum este exact aceastã situaþie.

În orice societate comercialã, în orice întreprindere, cât de micã ar fi ea, existã o anumitã sumã care se foloseºte pentru reparaþii, mici investiþii etc., pentru ca sã se poatã menþine activitatea respectivã la nivelul normal.

Noi am constatat cã în sistemul energetic naþional, deci dacã vreþi, în fostul RENEL, pentru cã de atunci dateazã aceastã chestiune, nu se alocau nici un fel de sume pentru minime reparaþii, retehnologizãri, investiþii etc., deci pentru lucrurile care sunt absolut normale. ªi toþi banii se rãspândeau într-un fel sau altul, pânã la urmã, în probleme de consum. ªi atunci s-a luat decizia ca sã se preleveze 10% din încasãri ºi ele sã fie folosite înapoi, leu cu leu, pe niºte programe de aceastã naturã. Deci banii aceºtia n-au nici un fel de legãturã cu bugetul de stat. Ei apar acum aici pentru cã circuitul lor trece pe la Ministerul Industriei ºi Comerþului, care vegheazã ca banii sã se foloseascã pentru astfel de scopuri ºi sã nu ajungã în consum, eu ºtiu, în salarii, în cine ºtie ce cumpãrãturi ciudate ºi aºa mai departe, ci sã se repare stâlpi de înaltã tensiune sau de joasã tensiune, cabluri, transformatoare, sã se mai facã câte o extindere de reþea, sã se facã iluminat stradal, sã se facã racordarea unor localitãþi la energie electricã, sã se continue unele lucrãri de reparaþii la termocentrale, la hidrocentrale etc. Deci acesta este Fondul special de dezvoltare a sistemului energetic.

Dacã vreþi sã fac o comparaþie, am fi putut tuturor, eu ºtiu, întreprinderilor din siderurgie sã le prelevãm 10% din încasãrile lor, sã treacã pe la minister, ca sã fim siguri cã se introduc numai ºi numai pentru reparaþii, tehnologizãri ºi aºa mai departe, ceea ce ei ºi fac în ziua de astãzi, dar fac fiecare separat, ºi sã le dãm înapoi, ºi ar fi existat ºi un fond special de dezvoltare siderurgicã, sã zicem, sau, eu ºtiu în ce alt domeniu. Deci este numai o metodã de a fi siguri cã se întâmplã ceea ce trebuie sã se întâmple în mod normal peste tot ºi ceea ce s-a constatat într-o anumitã perioadã cã nu prea se întâmpla ºi cã ei în loc sã facã astfel de reparaþii etc., ºi sã punã niºte sume de bani pentru aºa ceva, consumau tot ºi ne aflam în situaþia care era din ce în ce mai criticã, an de an, ca sistemul energetic românesc sã ajungã într-un colaps.

De aceea apar aceºti bani ºi, pentru cã ei trec pe la minister, se aflã în bugetul de stat, dar ei nu au nici un fel de legãturã cu bugetul de stat. Mai mult decât atât, dacã în felul acesta sunt privite lucrurile, probabil cã ar fi mai bine sã revenim la o situaþie normalã ºi sã lãsãm fiecare unitate sã-ºi facã aceste cheltuieli, aºa cum e normal ºi cum se întâmplã în restul tuturor întreprinderilor din þara asta, private sau de stat, dintr-un domeniu sau din altul, ºi sã-ºi constituie singuri un fond, deci o anumitã alocare prin care sã facã aceste reparaþii. Cu alte cuvinte, poate cã ar fi mai normal sã desfiinþãm acest Fond de dezvoltare energeticã ºi lucrurile sã meargã normal. Fiecare parte, hidroelectrica sã-ºi facã anumite, eu ºtiu, reparaþii, etc., etc. din 10% prelevaþi din încasãrile dumnealor, aproximativ 10%, poate într-un an bagã 20%, cã au niºte lucruri mai importante de fãcut, ºi anul urmãtor bagã numai 5%, este decizia respectivã. Cei de la termoelectrica la fel, sã-ºi facã reparaþiile, retehnologizãri din sumele pe care ºi le alocã singuri, iar cei de la nuclearelectrica, la fel, sã-ºi facã aceste chestiuni. Deci, Fondul de dezvoltare energeticã acesta este ºi vãd cã

foarte multã lume se împiedicã de acest Fond de dezvoltare energeticã ºi încearcã sã rupã sume de aici pentru cheltuieli care nu au absolut nici o legãturã cu ideea pe care el a fost croit, dezvoltarea sistemului energetic românesc.

A doua chestiune pe care vreau s-o prezint în faþa dumneavoastrã, referitoare la acest fond, este cã el a ajuns, existând în bugetul de stat, sã fie folosit ºi la regularizãri ale bugetului de stat. Deci noi urmeazã, pe previziunile respective, sã încasãm aproximativ 2.300 de miliarde, pentru cã asta înseamnã 10% din consumul de energie electricã facturat etc., ºi sã cheltuim numai 2.100 de miliarde, 200 de miliarde fiind folosiþi pentru echilibrarea bugetului, ceea ce este, dupã pãrerea mea, cu atât mai în neregulã, pentru cã acest fond, repet, are o anumitã destinaþie foarte clarã prin legea prin care a fost inventat.

Din acest fond, de fapt din porþiunea de 2.100 de miliarde pe care putem s-o cheltuim, noi am alocat 100 de miliarde pentru apa grea, ceea ce este deja mult mai mult decât ar fi, în mod normal, cei 10% care ar putea sã se preleveze din contravaloarea energiei produse pe sistem nuclear ºi vândutã ºi încasatã, tocmai pentru cã am considerat cã programul acesta nuclear e un program care trebuie realizat ºi trebuie într-un fel sprijinit. Însã noi aici ne aflãm într-un domeniu de investiþii, noi facem Unitatea 2 de la Cernavodã printr-o investiþie, ceea ce se propune ºi ceea ce de fapt am fãcut ºi noi cu aceastã sutã de miliarde este cumva sã introducem niºte bani la investiþii care, de fapt, nu-ºi gãsesc locul la investiþii. Dar, una peste alta, am introdus aceastã sutã de miliarde.

Dacã din cei 2.100 de miliarde alþi bani îi mai punem la Capitolul ”Achiziþie de apã greaÒ, îi luãm din altã parte, îi luãm de la niºte reparaþii care sunt în curs, îi luãm de la iluminãri, îi luãm de la schimbãri de transformatoare, îi luãm de la schimbãri de cabluri sau alte lucruri care sunt într-o situaþie cu totul ºi cu totul deplorabilã ºi care trebuie neapãrat rezolvatã. ªi atunci, mai mult decât aceastã sutã de miliarde noi nu am avut cum sã rupem din cei 2.100 de miliarde. Sigur cã, dacã cumva se acceptã ca întreaga sumã de 2.300 de miliarde, care este strânsã prin aceºti 10%, sã fie cheltuitã, putem sã mai alocãm o sumã suplimentarã pentru achiziþia de apã grea. În rest, nu avem cum sã mai susþinem financiar acest program. Deci dacã suntem lãsaþi ca întreaga sumã de 2.300 de miliarde s-o ºi cheltuim, ceea ce este mai mult decât normal, din acele 200 de miliarde eu sunt de acord sã mai facem niºte alocãri, eu ºtiu, 100 de miliarde pentru apã grea ºi 100 de miliarde pentru niºte proiecte tot legate de dezvoltarea sistemului energetic, care au fost prezentate aici.

Altfel, însã, Unitatea 2 de la Cernavodã, care este o investiþie perfect valabilã ºi, dacã vreþi, profitabilã, eficientã economic, este o investiþie de stat care, cel puþin pânã la eventualitatea gãsirii unei alte soluþii, trebuie susþinutã de la stat, din bugetul de stat, ºi nu din Fondul de dezvoltare a sistemului energetic, pentru cã înseamnã sã ne mutãm freza de pe dreapta pe stânga sau sã încercãm sã ne mutãm banii dintr-un buzunar în altul, dar noi ne mutãm freza de pe o parte pe alta ºi noi suntem chei, pentru cã nu avem bani, ºi un chel, dacã e chel, nu poate sã-ºi mute freza de pe dreapta pe stânga, oricât de multe intenþii ar avea în acest sens.

Dacã cei 200 de miliarde se alocã, eu sunt de acord ca cel puþin 100 de miliarde sã fie folosiþi aici sau, în sfârºit, sã discutãm asupra sumei ºi o parte din bani sã-i folosim ºi pentru sistemul energetic de pe râul Strei ºi alte amendamente care s-au fãcut aici ºi care, sigur, sunt valabile, sunt, dacã vreþi, sutenabile din punct de vedere al eficienþei lor economice pentru dezvoltarea viitoare a sistemului energetic.

În legãturã cu energetica nuclearã, în general, pentru cã s-au spus foarte multe lucruri aici, bineînþeles, de deputaþii de Mehedinþi ºi de cei de Constanþa, cel puþin finalizarea Unitãþii 2 de la Cernavodã este un lucru bun, care trebuie realizat.

Eu am avut o lungã perioadã de dispute ºi de discuþii, de negocieri, în primul rând cu partenerii italieni ºi canadieni care sunt implicaþi în aceastã realizare, am discutat ºi cu alþii, cum ar fi ”ZiemensÒ, care ar fi interesat, ”Union FenosaÒ din Spania, care ar fi interesat sã participe la realizarea Unitãþii 2 de la Cernavodã, ºi în primul ºi în primul rând am cãutat sã ajungem mai întâi la o sumã, sumã care sã fie cât mai micã posibil, ºi am tãiat acolo tot felul de lucruri care nu erau corect aºezate ºi la ora actualã avem o negociere, o apreciere clarã asupra sumei care mai este necesarã pentru finalizarea Unitãþii 2 de la Cernavodã.

La ora actualã cãutãm o finanþare credit-furnizori din partea celor care ar participa la realizarea Unitãþii 2 ºi, eventual, alte credite externe pentru a finaliza aceastã unitate. Cu douã condiþii: cel puþin 4 ani perioadã de graþie, pentru cã intenþia noastrã este sã finalizãm Unitatea 2 ºi apoi sã plãtim ratele din energia electricã produsã chiar de Unitatea 2, deci nu printr-o încãrcare bugetarã, Unitatea 2 sã zicem cã ar putea fi finalizatã în 4 ani de aici înainte ºi o perioadã de rambursare de cel puþin 10Ð12 ani, pentru ca sã putem, iarãºi, din energia electricã realizatã acolo, sã plãtim ratele.

Existã unele posibilitãþi, unele speranþe, sunt foarte multe lucruri fãcute, în sensul de a gãsi aceastã finanþare sau aceste finanþãri, începând de la ”EuroatomÒ ºi pânã la aceste credite-furnizor de care am amintit. Dar pânã în prezent nu avem niºte lucruri foarte concrete.

În privinþa apei grele, ideea Ministerului Industriei ºi Comerþului, care a fost prezentatã în mai multe rânduri în Guvern, ultima datã fiind prezentatã o notã cu un studiu care arãta ce înseamnã oprirea producþiei de apã grea, ce înseamnã menþinerea pe o perioadã mai scurtã sau mai lungã, cu avantaje, cu dezavantaje, bineînþeles, legate de Unitatea 2 de la Cernavodã etc. ºi care a fost aprobat în Guvernul României în luna ianuarie. Ideea este cã noi avem nevoie, cel puþin pentru finalizarea Unitãþii 2 de la Cernavodã, de încãrcãtura de aproximativ 500 de tone la începerea activitãþii, deci la demararea activitãþii din Unitatea 2 de la Cernavodã. Deci ar fi normal din toate punctele de vedere sã continuãm producþia de apã grea pânã când avem cel puþin aceste 500 de tone în stoc, ca atunci când, printr-o metodã sau alta, Unitatea 2 de la Cernavodã este finalizatã, sã avem propria noastrã apã grea pentru umplerea unitãþii, ºi nu atunci sã cumpãrãm cine ºtie de unde apã grea care, oricum, este în mod sigur mult mai scumpã din foarte multe puncte de vedere ºi care atunci, ºtiindu-se cã avem nevoie, ar fi ºi mai scumpã, pentru cã am fi, cum se spune, la ananghie.

Mai mult decât atâta, legat de o anumitã cantitate de apã grea care se consumã anual, noi, din experienþa Unitãþii 1 de la Cernavodã, am constatat cã se consumã 2-3 tone anual, deci am putea sã avem în stoc ºi o can-

titate pentru cele 2 unitãþi, 1 ºi 2, dupã ce finalizeazã, mãcar pentru 5, 6, 10 ani, în aºa fel încât, în aceºti ani, consumul curent anual sã fie realizat tot din apa grea de producþie româneascã. Asta ar însemna ca Unitatea de la DrobetaÑTurnu-Severin de producþie apã grea sã mai funcþioneze aproximativ 3 ani la capacitatea ei de acum. Lucrul acesta coincide, deci aceastã perioadã de 3 ani, coincide ºi cu o perioadã normalã ºi cunoscutã, arhicunoscutã de funcþionare a utilajelor de la DrobetaÑTurnuSeverin. Deci ºi dacã mai producem apã grea, ºi dacã nu mai producem, ºi dacã am vrea sã ne oprim dupã 10, ºi nu dupã 3 ani, utilajele, liniile de producþie de la DrobetaÑTurnu-Severin, dupã 3 ani de aici înainte, ar trebui sã intre într-o astfel de reparaþie capitalã, încât practic se schimbã în proporþie de 80%, reparaþie foarte, foarte costisitoare ºi care nu cred cã îºi mai are sensul, pentru cã asta ar însemna sã refacem acele linii de producþie, ca sã mai producem încã aproximativ 20 de ani apã grea, lucru care cred cã nu mai este necesar. Deci noi ºi dacã am vrea sã mai menþinem Unitatea 2 de la Cernavodã...

Radu Mircea Berceanu

#44429

Da. ªi atunci, ideea ar fi sã continuãm aceºti 3 ani, 3 ani ºi ceva producþia de apã grea de la Drobeta-TurnuSeverin, în felul acesta având cantitatea de apã grea necesarã pentru Unitatea 2 ºi pentru consumul curent; în acelaºi timp, sã avem 3 ani la dispoziþie de aici înainte ca sã rezolvãm problema termocentralei de la DrobetaTurnu-Severin, care încãlzeºte 80% din Municipiul Drobeta-Turnu-Severin ºi care este legatã total de producþia de apã grea: 60% din costul apei grele înseamnã energia termicã de la termocentralã. Termocentrala dacã rãmâne numai cu încãlzirea municipiului ºi fãrã producþia de agent termic pentru unitatea de producþie apã grea este totalmente ineficientã, cred cã gigacaloria sare de un milion de lei, imposibil de plãtit de oriunde. Deci în aceºti 3 ani noi trebuie sã avem un program ºi de rezolvare a termocentralei ori prin modificarea termocentralei existente, ceea ce este o variantã, ori prin realizarea unei centrale de cogenerare pe gaze naturale, gaze naturale care ar urma sã vinã din Bazinul Olteniei, foarte apropiat de Drobeta-Turnu-Severin, ºi care ar realiza ºi aprovizionarea cu gaze naturale a întregii zone.

Acestea sunt ideile generale pe un plan de ceva de mai lungã duratã ºi în aceastã idee a fost ºi programul care a fost prezentat Guvernului ºi aprobat. Numai cã noi aprobãm programe ºi dupã aceea nu le susþinem aºa cum le-am aprobat financiar. ªi atunci ele rãmân niºte intenþii care nu se pot materializa din lipsã de susþinere financiarã.

Deci, pentru a concluziona, din actuala sumã de 2.100 de miliarde, nu sunt de acord sã mai alocãm vreun leu pentru producþia de apã grea sau pentru altceva, deja am dat o sutã de miliarde care sunt mult mai mult decât partea dumnealor de la energia nuclearã pe care ar putea s-o aibã. De altfel, a fost discutatã ºi rãsdiscutatã aceastã împãrþire ºi orice realocare înseamnã privarea de iluminatul public într-o localitate sau privarea de o altã reparaþie absolut necesarã, iar dacã se dau cei 200 de miliarde care sunt tot din acest fond de dezvoltare, cred cã 100 de miliarde putem sã-i alocãm pentru producþia de apã grea, iar cealaltã sutã de miliarde pentru alte proiecte de dezvoltare energeticã care au fost menþionate aici: hidrocentrale, reparaþii etc.

Vã mulþumesc.

Ioan Cezar Corâci

#58710

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi,

Cifrele pe care domnul ministru Remeº ni le-a prezentat ºi în comisie sunt bazate pe un calcul pe care vã las pe dumneavoastrã sã-l judecaþi. Dânsul spune urmãtorul lucru: cã influenþele prin aplicarea facilitãþilor cuprinse în Legea nr. 133, deci aplicarea facilitãþilor pentru I.M.M.-uri, este vorba de scutire de plata taxelor vamale pentru maºini, instalaþii industriale, echipamente ºi know-how, vor fi de peste 1.000 de miliarde, plecând de la ideea cã în acest an va avea loc un import de utilaje, realizat de I.M.M.-uri, de 1.650 de miliarde de dolari. Personal, mã îndoiesc cã I.M.M.-urile vor importa utilaje de 1.650 de miliarde de dolari. Ar fi foarte bine sã fie aºa, dar cifra este în mod clar nerealistã. Dar, admiþând cã aceasta ar fi cifra, în acest calcul pe care domnul ministru Remeº ni l-a prezentat nu existã nici un fel de indiciu privind influenþele pozitive asupra bugetului pe care aceste investiþii foarte mari, de peste un miliard ºi jumãtate de dolari, le vor avea în economia româneascã. Este imposibil de conceput cã un asemenea volum de investiþii nu va duce la creºterea numãrului de angajaþi, deci la taxe ºi impozite pe salarii, la creºterea producþiei, la T.V.A. ºi la creºterea altor încasãri din veniturile directe. Deci, încã o datã, cifra dânsului se bazeazã numai pe ce, prezumtiv, ar putea sã piardã, fãrã a evidenþia în nici un mod partea pozitivã, sã spunem, a acestor investiþii.

În al doilea rând, dânsul a trecut aceeaºi cifrã de 1.650 de miliarde de dolari a doua oarã, calculând influenþele ºi prin efectul suspendãrii Ordonanþei nr. 92 pentru stimularea investiþiilor directe. În opinia mea, ºi probabil a colegilor din comisie care au votat acest amendament, influenþele sunt mult mai mici, sunt pe departe de a fi atât, iar problema, dilema la care vreau sã vã gândiþi atunci când veþi vota este urmãtoarea: am dus ani de zile o politicã de a nu aloca, practic, nimic de la buget, de a nu sprijini în nici un mod în special acest sector al întreprinderilor mici ºi mijlocii. Scutirea de taxe vamale ºi de impozite pentru acele I.M.M.-uri care investesc nu poate avea decât un efect benefic asupra economiei româneºti. Personal, ºi vã spun asta ºi în numele asociaþiei de întreprinzãtori din care fac parte, a colegilor mei din U.G.I.R. 1903, sunt convins cã aceste facilitãþi vor duce la o creºtere a încasãrilor la bugetul de stat. Deci eu nu-mi însuºesc nici una dintre cifrele domnului ministru.

Consider cã, cel puþin în ceea ce priveºte facilitãþile cuprinse în Legea nr. 133, aprobarea lor nu va duce la creºterea în nici un mod a deficitului bugetar, ci dimpotrivã. Sursa de finanþare pe care am indicat-o este aceea pe care comisia, de asemenea, ºi-a însuºit-o, ºi se referã la fondurile obþinute din privatizare ºi din valorificarea activelor de la A.V.A.B., peste cele 10 mii de miliarde cãrora domnul ministru Remeº vrea sã le dea o altã destinaþie. Ca sã aveþi un ordin de mãrime al acestor sume, vreau sã spun cã numai activele de la A.V.A.B. sunt de peste 30 de mii de miliarde de lei, dar chiar dacã nu contãm pe o bunã recuperare a acestora, este vorba de banii obþinuþi din privatizare de la Fondul Proprietãþii de Stat, ºtiþi ca ºi mine cã în acest an sunt prevãzute câteva mari privatizãri, ele sunt cuprinse în Acordul cu Fondul Monetar Internaþional, este vorba de Banca Agricolã, probabil B.C.R.-ul ºi alte obiective importante, parþial S.N.P.-ul, ºi cel mai bun lucru pe care-l putem face este sã folosim o foarte micã parte, sunt de fapt câteva procente din ceea ce vindem, pentru a investi în economia naþionalã. ªi nu avem nici o cale mai directã de a face acest lucru decât stimulându-i pe cei care, importând utilaje, dezvoltã activitãþi productive din zona întreprinderilor mici ºi mijlocii.

De fapt, suntem în faþa unei opþiuni, din nou, istorice. ªi domnul ministru Remeº va trebui sã se hotãrascã: este într-adevãr interesat ca în România sã existe o clasã mijlocie, sã existe o economie viabilã, cu sute de mii de întreprinderi mici ºi mijlocii? Trebuie s-o dovedeascã acum. Este interesat în aceeaºi concepþie statalistã care a dus la ceea ce cunoaºtem cu toþii, la scãderea continuã a producþiei industriale, la scãderea continuã a investiþiilor, într-un mod care ar trebui sã ne îngrijoreze pe toþi, la restrângerea pieþei interne? Atunci îºi va susþine punctul de vedere.

Domnule ministru Remeº, aveþi ocazia sã dovediþi cã sunteþi liberal ºi sunteþi apãrãtorul intereselor întreprinderilor mici ºi mijlocii sau nu.

Anghel Stanciu

#73935

Deci aceastã solicitare a celor douã comisii se întemeiazã pe ceea ce-i place foarte mult distinsului nostru preºedinte de comisie de la buget, finanþe, pe legi votate anterior, respectiv pe Legea nr. 95 din 1998, care prevede cã cercetãrii ºtiinþifice i se alocã 1/5 din fondurile alocate învãþãmântului.

Deci conform legii pe baza cãreia se întocmeºte bugetul, din circa 19.800 miliarde destinate învãþãmântului 1/5 reprezintã circa 3.900. Din aceastã sumã, Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã ºi Tehnologie ºi Academiei Române li s-au repartizat circa 1.000 de miliarde, ceea ce înseamnã 0,117 din produsul intern brut.

Stimaþi colegi,

Cercetarea ºtiinþificã româneascã, respectiv alocaþia bugetarã destinatã acesteia, este singurul domeniu din toate care sunt în buget care înregistreazã an de an scãderi ale alocaþiei. Singurul! De la 0,34 în 1996, la 0,117 în 2000, din bugetul de stat. Deci este o curbã descendentã care aratã clar cã cercetarea ºtiinþificã este sortitã pieirii.

În consecinþã, noi mulþumim ºi domnului ministru Remeº ºi domnului preºedinte de comisie cã din mai rãu a fãcut un puþin mai rãu, dar nu aceasta este problema. Problema este cã nu respectãm legea ºi problema este cã ºi Academiei Române nu-i acordãm, practic, minimul necesar, 39 de miliarde.

De aceea, pentru propunerea care s-a fãcut, de 25, pânã la fundamentarea efectivã la Academie, cu 39, mai sunt, practic, 14 miliarde. Aceste 14 miliarde, cer îngãduinþa dumneavoastrã, pentru Academia Românã, spre a-ºi putea definitiva lucrãrile, sã le luãm fie de la ministerele nominalizate la pct. 6, este vorba de 14 miliarde, fie sã le suplimentãm din acest fond de unde am luat ºi celelalte 100 de miliarde, fie, aºa cum s-a propus în comisiile reunite, de la rezerva Guvernului.

Deci în joc sunt 14 miliarde. Deci la 100 miliarde sã mai dãm 14, faþã de 309, cât au cerut comisiile. Vã mulþumesc.

Csap— Iosif

#82998

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

La articolul 31, alin. 3 ºi alin. 8 nou sunt în strânsã legãturã, pentru cã în art. 31 alin. 8 nou se stabileºte cota-parte care revine bugetelor locale, bugetului propriu al judeþului ºi o cotã care este destinatã pentru redistribuire.

În conformitate cu Legea nr. 189 din 1998 aceastã cotã a fost de 40% pentru bugetele locale, 10% pentru bugetele proprii ale judeþelor.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 216 se modificã acest raport, ajunge la cota de 60% din impozitul pe venit, ºi se propune o distribuire prin ordonanþã într-o cotã de 40% pentru bugetele locale, 10% pentru bugetul judeþului ºi 10% pentru redistribuire la dispoziþia judeþelor.

În ceea ce priveºte aceastã defalcare, înseamnã cã cotele care reprezintã o parte din acest impozit pe venit comportã anumite inadvertenþe vizavi de principiul autoadministrãrii ºi principiul solidaritãþii ºi vizavi de reglementãrile cuprinse în Carta europeanã a autonomiei locale, în Legea nr. 69 ºi în Legea finanþelor publice.

Principiul autoadministrãrii presupune alocarea unor sume cât mai mari din realizarea veniturilor care sunt considerate venituri încasate la bugetul statului ºi din

veniturile locale, deci creºterea cotei de la 50% la 60% este justificatã, aplicând principiul autoadministrãrii.

Însã, defalcând acum 15% pentru redistribuire la dispoziþia judeþelor înseamnã lezarea principiului solidaritãþii, în sensul cã acele unitãþi administrativ-teritoriale, care în mod concret ar dispune de cel puþin 50% din sursele bugetare provenite din impozitul pe salarii, vor avea la dispoziþie numai 35%.

Deci dacã acceptãm acest principiu la redistribuire, atunci redistribuirea trebuie sã vizeze acele unitãþi administrativ-teritoriale ºi în mod direct, ºi nu prin judeþe, nu prin consiliile judeþene, care au condiþii mai puþin prielnice de a realiza un anumit nivel de venituri.

Se pune întrebarea dacã, prin formula cuprinsã în anexa nr. 7, se realizeazã aceastã redistribuire echitabilã. Eu susþin cã nu se va respecta nici legea, nici principiul solidaritãþii ºi nici principiul echitabilitãþii, pentru cã, prin aceastã formulare, se þine cont numai de douã criterii: cel al numãrului populaþiei ºi cel al venitului propriu realizat. Dar aceste criterii nu sunt menite sã diferenþieze condiþiile specifice locale, care impun aceastã redistribuire. Deci prin aceastã formulã nu se va realiza o redistribuire echitabilã.

Nu mai vorbim de faptul cã se lezeazã ºi principiul consacrat în Legea finanþelor publice ºi în Legea autonomiei locale, pentru cã redistribuirea ar trebui sã se realizeze pe baza bugetelor locale, care sunt aprobate de consiliile locale, iar cele douã legi despre care am vorbit cuprind în competenþã stabilirea ºi adoptarea bugetelor proprii; neþinând cont de aceste bugete ºi neluându-le în considerare la redistribuirea surselor provenite de la bugetul de stat, se lezeazã chiar ºi competenþele autoritãþilor publice, care sunt autonome în acest sens.

Deci, doamnelor ºi domnilor, în ce priveºte aceastã propunere, care a fost adoptatã ºi pentru care am votat împotrivã în cadrul comisiei, având în vedere cã lezeazã atât principiul autonomiei, cât ºi principiul autoadministrãrii financiare, cât ºi principiul solidaritãþii bazate pe o echitate corespunzãtoare, consider cã formularea iniþialã, deci revenind la formularea propusã în Ordonanþa de urgenþã nr. 216/1999, trebuie sã fie realizatã, cu menþiunea cã pentru cele 40% care vor fi repartizate autoritãþilor administrative locale sã fie luate în considerare acele autoritãþi administrative locale în a cãror razã teritorialã se desfãºoarã activitatea.

Acsinte Gaspar

#102671

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Dacã în urma apelurilor care se vor face pentru cele douã Camere nu rezultã cvorumul, înseamnã cã programul nu poate fi prelungit.

Achimescu Victor ªtefan Aferãriþei Constantin

absent prezent

|Afrãsinei Viorica|prezentã| |---|---| |Albu Alexandru Albu Gheorghe Alecu Aurelian Paul Ana Gheorghe (Dâmboviþa) Ana Gheorghe (Hunedoara)|prezent prezent prezent absent prezent| |Andrei Gheorghe Andronescu Ecaterina|prezent absentã| |Antal Istv‡n Antonescu George Crin Laurenþiu Antonescu Niculae Napoleon Argeºanu Valentin Arghezi Mitzura Domnica Ariton Gheorghe|prezent absent absent prezent prezentã prezent| |Asztalos Ferenc Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent prezent| |Baban ªtefan Babiaº Iohan-Peter Babiuc Victor Baciu Mihai|prezent prezent absent prezent| |Badea Alexandru Ioan Bara Radu-Liviu B‡r‡nyi Francisc Barbaresso Emanoil-Dan Barbãroºie Victor Barde Tãnase Bartoº Daniela Bãbãlãu Constantin Bãlãeþ Dumitru Bãsescu Traian Becsek-Garda Dezideriu Coloman Bejinariu Petru|prezent absent absent prezent absent prezent absentã prezent absent absent prezent prezent| |Berceanu Radu Mircea Berci Vasile|absent prezent| |Berciu Ion|prezent| |Biriº Anamaria Mihaela Birtalan çkos|prezentã prezent| |Bivolaru Gabriel|absent| |Bivolaru Ioan Boda Iosif Bšndi Gyšngyike Boºtinaru Victor|absent absent prezentã prezent| |Bot Octavian Botescu Ion Bran Vasile|absent prezent absent| |Brezniceanu Alexandru Bud Nicolae|prezent prezent| |Buga Florea Bujor Liviu Burlacu Viorel Buruianã-Aprodu Daniela|prezent prezent prezent prezentã| |Buzatu Dumitru Calimente Mihãiþã|absent absent| |Cazacu Vasile-Mircea Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard Cândea Vasile Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae Chichiºan Miron|absent prezent absent prezent absent| |Chiliman Andrei-Ioan Chiriac Mihai|prezent prezent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciumara Mircea|absent| |Cîrstoiu Ion|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|prezent| |Constantinescu Dan|prezent| |Corâci Ioan Cezar|prezent|Honcescu Ion|prezent| |---|---|---|---| |Corniþã Ion|prezent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent|Iacob Elena|absentã| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Ianculescu Marian|prezent| |Cotrutz Constantin Eremia|absent|Ifrim Dumitru|absent| |Cristea Gheorghe|prezent|Igna Ioan|prezent| |Cristea Marin|prezent|Ignat ªtefan|absent| |Cunescu Sergiu|absent|Iliescu Valentin-Adrian|prezent| |Dan Marþian|absent|Ionescu Alexandru|absent| |Dan Matei-Agathon|absent|Ionescu Anton|absent| |Darie Simion|prezent|Ionescu Bogdan|absent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent|Ionescu Constantin|absent| |Dãnilã Vasile|prezent|Ionescu-Galbeni Niculae Constantin|absent| |Decusearã Jean|prezent|Ionescu Gheorghe|absent| |Dejeu Gavril|prezent|Ionescu Marina|absentã| |Diaconescu Ion|prezent|Ionescu Nicolae|prezent| |Dimitriu Sorin Petre|prezent|Ioniþã Mihail-Gabriel|absent| |Dârstaru Dorin|absent|Ioniþã Nicu|absent| |Dobre Traian|absent|Iorga Leonida Lari|prezentã| |Dobrescu Smaranda|absentã|Iorgulescu Adrian|absent| |Dorian Dorel|absent|Irimescu Haralambie|prezent| |Dorin Mihai|prezent|Ivãnescu Paula Maria|absentã| |Dragoº Iuliu Liviu|prezent|Jurcan Dorel|absent| |Dragu George|absent|Jurcã Teodor|prezent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|prezent|Kakasi Alexandru|prezent| |Drecin Mihai Dorin|prezent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent| |Drumen Constantin|absent|Kerekes K‡roly|absent| |Dugulescu Petru|absent|K—nya Hamar Alexandru|prezent| |Dumitraºcu Laurenþiu|prezent|Kovacs Carol Emil|prezent| |Dumitrean Bazil|prezent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|absent| |Dumitrescu (Bãlan) Marilena|prezentã|Lazia Ion|prezent| |Dumitrescu Paul Adrian|prezent|Lãdariu Lazãr|prezent| |Dumitriu (Hunea) Carmen|absentã|Lãpuºan Alexandru|absent| |Duþu Ion|prezent|Leonãchescu Nicolae|prezent| |Elek Barna Matei|absent|Lepºa Sorin Victor|prezent| |Enache Marian|absent|Lixãndroiu Viorel|absent| |Enescu Ion|prezent|Lupu Vasile|prezent| |Fenoghen Sevastian|absent|Macarie Sergiu|prezent| |Filipescu Ileana|prezentã|Manole Odisei|absent| |Furo Iuliu Ioan|absent|Manolescu Oana|prezentã| |Galic Lia-Andreia|prezentã|Marin Gheorghe|absent| |Gaspar Acsinte|prezent|Marineci Ionel|absent| |Gavra Ioan|absent|Marinescu Ioan-Sorin|absent| |Gavrilaº Teodor|prezent|M‡rton çrp‡d-Francisc|prezent| |Gazi Gherasim|prezent|Matei Lucian Ion|prezent| |Georgescu Florin|absent|Matei Vasile|absent| |Gheciu Radu-Sever-Cristian|prezent|M‡tis Eugen|prezent| |Gheorghe Valeriu|prezent|Mazãre Radu ªtefan|absent| |Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent|Mândroviceanu Vasile|prezent| |Gheorghiu Adrian|prezent|Mânea Radu|prezent| |Gheorghiu Mihai|prezent|Mera Alexandru-Liviu|absent| |Gherasim Ion-Andrei|prezent|Meºca Sever|absent| |Ghidãu Radu|prezent|Miclãuº Vasile|prezent| |Ghiga Vasile|absent|Micle Ulpiu-Radu-Sabin|absent| |Giurescu Ion|absent|Mihãilescu Petru-ªerban|absent| |Glãvan ªtefan|prezent|Mihu Victor Traian|absent| |Godja Petru|prezent|Miloº Aurel|absent| |Grãdinaru Nicolae|prezent|Mitrea Miron-Tudor|prezent| |Grigoraº Neculai|prezent|Mogoº Ion|prezent| |Grigoriu Mihai|prezent|Moiceanu Constantin|prezent| |Groza Nicolae|absent|Moldovan Petre|prezent| |Gvozdenovici Slavomir|absent|Moldoveanu Eugenia|absentã| |Haºotti Puiu|prezent|Morariu Teodor-Gheorghe|prezent| |Hilote Eugen-Gheorghe|prezent|Moroianu Geamãn Adrian Tudor|absent| |Hlinschi Mihai|absent|Moucha Romulus-Ion|prezent|

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57

Munteanu Ion prezent Priceputu Laurenþiu prezent Mureºan Ioan absent Protopopescu Cornel prezent Musca Monica Octavia prezentã Putin Emil-Livius-Nicolae absent Nagy ªtefan prezent Puwak Hildegard-Carola prezentã Naidin Petre prezent Radu Alexandru-Dumitru prezent Nanu Romeo absent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentã Nãstase Adrian prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Neacºu Ilie absent Raica Florica Rãdiþa prezentã Neagu Romulus prezent Raicu Romulus prezent Neagu Victor absent R‡koczi Ludovic absent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Rãdulescu Cristian prezent Negrãu Mircea absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Nica Dan absent Rânja Traian-Neculaie prezent Nicã Mihail prezent Remeº Decebal-Traian prezent Nichita Dan Gabriel absent Rizescu Sergiu-George prezent Nicolae Jianu prezent Roman Ioan prezent Nicolaiciuc Vichentie prezent Roºca Ioan absent Nicolescu Mihai absent Rotaru Dumitru prezent Nicolicea Eugen prezent Ruse Corneliu Constantin absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Sabãu Traian absent Nistor Vasile absent Sandu Alecu absent Noica Nicolae absent Sandu Dumitru prezent Oanã Gheorghe prezent Sandu Ion Florentin absent Oltean Ioan prezent Sassu Alexandru prezent Onaca Dorel Constantin absent Sãndulescu Aureliu Emil absent Opriº Constantin Remus absent Sârbu Marian prezent Osman Fedbi prezent Secarã Gheorghe prezent Palade Dan prezent Serac Florian prezent Pambuccian Varujan prezent Severin Adrian absent Paneº Iosif prezent Simedru Dan Coriolan prezent Panteliuc Vasile prezent Sireþeanu Mihail prezent Pantiº Sorin prezent Sonea Ioan prezent Papuc Aurel Constantin absent Spãtaru Liviu absent Partal Petre prezent Spiridon Didi prezent Paºcu Ioan Mircea absent Stan Vasile absent Pavel Vasile prezent Stanca Teodor prezent Pavelescu Claudiu Costel prezent Stanciu Anghel prezent Pãcurariu Iuliu absent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Pãunescu Costel prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Pârgaru Ion prezent Stoica Valeria Mariana prezentã Pâslaru Dumitru absent Stoica Valeriu absent PŽcsi Francisc prezent Sturza Popovici Cornel prezent Pereº Alexandru absent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Szil‡gyi Zsolt prezent Petrescu Silviu prezent ªaganai Nusfet prezent Petrescu Virgil prezent ªerban George absent Petreu Liviu absent ªtefãnoiu Luca prezent Pintea Ioan prezent ªteolea Petru prezent Piþigoi Barbu absent Tabãrã Valeriu absent Podaru Dumitru-Teodor prezent Tam‡s S‡ndor prezent Pop Iftene absent Tarna Gheorghe absent Pop Leon Petru prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Pop Viorel prezent Teculescu Constantin absent Popa Aron Ioan absent Tokay Gheorghe prezent Popa Daniela absentã Trifu Romeo Marius prezent Popa Ioan-Mihai prezent Tudor Marcu prezent Popa Nicolae prezent Tudose Nicolae-Florin absent Popa ªtefan prezent Þepelea Gabriel prezent Popa Virgil absent Þocu Iulian-Costel absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Þurlea Petre prezent Popescu Dumitru prezent Udrea Florian absent Popescu Emil-Teodor absent Vaida Francisc-Atila prezent Popescu Ioan-Dan absent Valeca ªerban Constantin prezent Popescu Irineu absent Varga Attila prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Anton absent Vasilescu Nicolae absent |Vasilescu Valentin|prezent|Dobrescu Vasile|absent| |---|---|---|---| |Vataman Dorin|prezent|Drãgulescu ªtefan Iosif|absent| |Vãsioiu Horia|prezent|Dumitraºcu Gheorghe|absent| |Vâlceanu Gheorghe|prezent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Vâlcu Mircea|prezent|Dumitrescu Constantin Ticu|absent| |Vetiºanu Vasile|prezent|Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent| |Vida Iuliu|prezent|Fãniþã Triþã|prezent| |Vida-Simiti Ioan|prezent|Feldman Alexandru Radu|absent| |Videanu Adriean Vilãu Ioan-Adrian Vintilã Dumitru Mugurel Vitcu Mihai|absent prezent absent prezent|Frunda Gyšrgy Fuior Victor Gabrielescu Valentin Corneliu Gaita Doru|prezent prezent prezent absent| |Viþelar Bogdan Voicu Mãdãlin Weber Ernest-Otto Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent absent prezent prezent|Gavaliugov Corneliu Dorin Gãvãnescu Vicenþiu Gheorghiu Costel Gherman Oliviu|absent absent absent absent| |Senatul, domnule preºedinte, sã facã|apelul.|Ghiþiu Paul Glodean Voicu Valentin|prezent absent| |

Acsinte Gaspar

#112675

||Hajdœ MenyhŽrt G‡bor Hauca Teodor Huidu Dumitru|absent absent absent| |**Domnul Alexandru Ioan Mortun:** Achim George|prezent|Ilie Aurel Constantin Ilie ªtefan Iliescu Ion|absent absent absent| |Aichimoaie Ionel|prezent|Ion Vasile|absent| |Alexandru Nicolae|absent|Ionescu Cazimir Benedict|absent| |Apostolache Victor Ardelean Ioan Avarvarei Ioan Avram Gheorghe Badea Dumitru Badea Nelu Bãdiceanu Nistor Bãdulescu Doru Laurian Bãlãnescu Mihail Bãraº Ioan Blaga Vasile Bleahu Marcian-David Blejan Constantin Bogdan Florin Boiangiu Cornel Boilã Matei Bold Ion Brânzan Emilian Bucur Ioan Corneliu Bunduc Gheorghe Burghelea Ioan Burtea Marcu|prezent absent absent prezent absent absent prezent absent prezent absent prezent prezent prezent prezent absent absent prezent prezent absent prezent prezent absent|Ionescu-Quintus Mircea Juravlea Petru Lãzãrescu Dan Amedeu Lšrinczi Iuliu Maior Liviu Marcu Ion Marin Dan Stelian Marinescu Bogdan Voinea Mark— BŽla Matetovici Mihai Meleºcanu Teodor Viorel Mînzînã Ion Moisin Ioan Mortun Alexandru Ioan MŸller Constantin NŽmeth Csaba Nicolaescu Sergiu Ninosu Petre Oprea Andreiu Opriº Octavian Paleologu Alexandru|prezent prezent absent absent absent absent absent absent absent prezent absent prezent prezent prezent prezent prezent absent absent prezent absent prezent| |Buruianã Florin Caraman Petru Cataramã Viorel|prezent prezent absent|Panã Viorel Marian Paºca Liviu Titus Pãcuraru Paul|absent prezent prezent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent|Pãtru Nicolae|absent| |Câmpean Teodor Cârciumaru Ion Cerveni Niculae|prezent prezent absent|Pãvãlaºcu Gheorghe Petrescu Mihai Plãticã-Vidovici Ilie|absent absent absent| |Chiriacescu Sergiu Ciurtin Costicã|absent absent|Pop Ioan Sabin Pop Stelian Alexandru|prezent absent| |Clonaru Victor|prezent|Popa Mircea Ioan|prezent| |Cotarcea Haralambie|absent|Popa Virgil|absent| |Cozmâncã Octav|absent|Popescu Dan Mircea|absent| |Crecan Augustin|prezent|Popescu Virgil|absent| |Creþu Ioan|prezent|Popovici Alexandru|prezent| |Csap— Iosif|prezent|Prahase Ioan Mircea|prezent| |Dide Nicolae|absent|Preda Elena|absentã| |Dima Emil|absent|Preda Florea|absent| |Dobrescu Rãsvan|prezent|Predescu Ion|absent|

Senatul, domnule preºedinte, sã facã apelul.

R‡duly R—bert K‡lm‡n

#123457

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Continuând ideea antevorbitorului meu, eu v-aº readuce aminte cã în momentul în care, la finele anului 1998, am dezbãtut Legea privind finanþele publice locale, aici, în Parlament, au fost propuse mai multe soluþii pentru repartizarea teritorialã a sumelor care revin colectivitãþilor locale la nivelul municipiilor, oraºelor, ºi respectiv la nivelul comunelor sau judeþelor.

O primã soluþie a fost a sediului social al angajatorului. O a doua soluþie propusã a fost locul unde îºi desfãºoarã respectivul angajat activitatea, deci inclusiv pânã la nivel de punct de lucru. ªi o a treia soluþie care a fost adusã în discuþie a fost legatã de domiciliul angajatului, deci de domiciliul contribuabilului care încaseazã acest venit pentru munca prestatã. Acestea au fost cele 3 soluþii care au fost propuse atunci de la microfonul acestei Camere ºi au fost îndelungi dezbateri privitoare la aceste aspecte.

Vã aduc aminte cã atunci Ministerul Finanþelor era pe poziþia pe care este ºi acum, adicã ”sã se vireze la sediul social al angajatoruluiÒ, spunea atunci ministerul.

Camera Deputaþilor era pe poziþia ”de a se vira la domiciliul angajatuluiÒ, adicã al contribuabilului care încaseazã venitul dupã munca prestatã.

S-a ajuns la o soluþie de compromis, sã spun aºa, ºi soluþia a fost de a se vira impozitul Ñ cota-parte din impozit Ñ la acel buget al unitãþii administrativ-teritoriale unde respectivul angajat îºi desfãºoarã activitatea ºi a fost o soluþie corectã, care în 1999 ºi-a arãtat efectele. În schimb, la finele anului 1999, Guvernul a venit ºi a schimbat, bineînþeles, pe baza noului sistem legat de impozitul pe venitul global, acest sistem. Cum? Astãzi, de exemplu, Poliþia, în judeþul X, plãteºte contribuþia la bugetul municipiului, pentru cã acolo are sediul personalitatea juridicã, iar la comune, unde au posturi de poliþie ºi lucreazã de la 5 la 19 poliþiºti, inclusiv la oraºe, nu se contribuie cu nimic!

Acest sistem este unul greºit.

Venim noi, în plenul Parlamentului, ca o datã cu aceastã Lege a bugetului sã modificãm astfel sistemul încât aceastã cotã-parte sã fie viratã de cãtre angajator acolo unde cetãþeanul îºi are domiciliul.

Astãzi lucrurile sunt clare.

Dacã doriþi dumneavoastrã... eu aº propune una din douã soluþii: ori unde îºi are domiciliu, ori unde îºi desfãºoarã activitatea, ceea ce era soluþia din Legea nr. 189.

dacã ar primi 100%, tot n-au bani suficienþi, ºi am mãrit cota la 15%, din care se face reechilibrarea bugetelor locale.

La sistemul de alocare prin Legea bugetului de stat, care este lege ordinarã, nu putem sã umblãm.

În aceste condiþii, comisia îºi menþine punctul de vedere.

Un alt argument: este foarte dificil de gestionat sistemul care ni se propune. Nu poate fi identificat în fiecare situaþie în parte care este locul de desfãºurare a activitãþii, iar Ministerul Finanþelor nu poate urmãri un astfel de sistem.

În aceste condiþii, comisia îºi menþine punctul de vedere din raportul suplimentar, pe care-l aveþi în faþã.

Gheorghe Ana

#131471

## Domnule preºedinte, Stimate doamne,

## Stimaþi domni,

Chestiunea pusã în dezbatere, dupã pãrerea mea, este fundamentalã ºi din punct de vedere ºtiinþific, ºi din punct de vedere practic.

Dacã este sã ne referim... pânã acum discutam de douã pârghii, de douã categorii fiscale, ºi anume discutam de impozitul pe salarii, în cazul cãruia, din punct de vedere al asietei, se practica stopajul la sursã, aºa cum se practicã ºi acum, ºi era uºor, ca apoi sã se distribuie la locul de formare a venitului, indiferent cã este comunã, oraº, municipiu, sector al municipiului Bucureºti.

Pe de altã parte, funcþiona, aºa cum cunoaºteþi dumneavoastrã, Ordonanþa nr. 85, prin care erau instituite impozite, taxe ºi contribuþii asupra veniturilor persoanelor fizice.

Prin acest act normativ, toate veniturile rezultate din impozitele, taxele ºi contribuþiile pe veniturile persoanelor fizice se fãceau venit la bugetul local din raza de domiciliu a contribuabilului respectiv.

În sfârºit, prin Ordonanþa nr. 73, care instituie impozitul pe venitul global, pur ºi simplu, aceste douã sisteme de impozitare Ð cedulare Ð cum li se spunea, sunt desfiinþate.

Dar ce s-a întâmplat prin Ordonanþa nr. 73? Ceea ce ani de zile ne-am chinuit în Parlament sã facem, adicã descentralizarea, s-a fãcut prin aceastã ordonanþã: o recentralizare. Toate veniturile acum se mobilizeazã la administraþia financiarã, la circumscripþia financiarã sau la percepþia ruralã, dacã este cazul.

Este foarte adevãrat cã, din punct de vedere al sistemului de organizare a agentului economic, acolo unde are sediul social ºi acolo unde are înregistrat codul fiscal, acolo se fac ºi vãrsãmintele. ªi, în spiritul acesta, Guvernul a venit cu Ordonanþa nr. 216 ºi a spus: din tot ceea ce se strânge acum, se vireazã, în termen de 5 zile, 40% la bugetele locale, 10% la bugetul propriu al judeþului ºi 10% pentru fondul de echilibrare, de regularizare bugetarã, lucru care, iatã, nu este deloc agreat, care produce încã discuþii foarte serioase. Sunt localitãþi care nu numai cã primesc cu întârziere ceea ce li se cuvine, dar nu primesc deloc. ªi v-am dat, ºi în comisie, exemplul municipiului Petroºani, respectiv al Companiei Naþionale a Huilei care adunã, la sediul sãu din Petroºani, toate veniturile, toate impozitele, urmând ca de aici, de la Administraþia financiarã a municipiului Petroºani, apoi sã se repartizeze pe cele 6 oraºe com-

Decebal-Traian Remeº

#134505

Nu pentru cã este deºtept Ministerul Finanþelor, domnule Cîrstoiu, ci pentru cã am prevãzut aici, în lege, contribuabilii au obligaþia sã completeze ºi sã depunã, la organul fiscal în raza cãruia îºi au domiciliul, o declaraþie de venit global, precum ºi declaraþii speciale, în mod eºalonat, pânã la 31 martie al anului urmãtor celui de realizare a venitului. ªi, ca atare, deputatul Remeº, care ia salariul din Bucureºti ºi dividende de la ”PetromidiaÒ, ca sã nu fiþi invidios pe mine, se duce la Baia Mare, unde are domiciliul, ºi acolo îºi face declaraþia lui fiscalã. În cazul în care ar face o declaraþie în Bucureºti, ºi alta la Midia, ºi alta la dumneavoastrã, în Argeº, nimeni nu l-ar putea urmãri. Trebuie sã fim cu o singurã localitate de referinþã.

Aceste plãþi care se fac de cãtre unitãþile care plãtesc salarii, prin stopajul la sursã al acestui impozit, sunt plãþi parþiale. Noi suntem obligaþi acum, în Legea bugetului, sã facem trimitere la acest nou impozit, impozitul pe venit, ºi trebuie sã respectãm legea care-l reglementeazã.

În cazul în care dumneavoastrã veþi gãsi de cuviinþã cã nu mai judecãm o persoanã ºi nu-i mai urmãrim veniturile ºi obligaþiile la domiciliul unic pe care îl are, atunci ne-aþi dat peste cap, nu mai avem nici un fel de posibilitate de a rezolva lucrurile.

Nu putem aºtepta anul 2001 ºi anul acesta sã nu ne referim la impozitul pe venit. Marea reglare între consilii, între comunitãþi, practic, va avea loc în 31 martie ºi ulterior, 2001. Dar, pentru cã suntem într-un an de aplicare a impozitului pe venit, la acesta trebuia sã facem referinþã. Impozitul pe salarii e stopaj la sursã ºi pentru noi, în Bucureºti, indiferent unde suntem domiciliaþi, mai putem avea venituri, în localitãþile noastre de reºedinþã sau în altele. Impozitul nostru pe salarii nu merge astãzi în localitãþile noastre, ci la municipiul Bucureºti. Reglarea o vom face la anul.

Trebuie sã subliniez un lucru ºi trebuie sã fiþi de acord cu el: problema care ne-a frãmântat în anii trecuþi, navetiºtii care vin la oraº ºi sunt salariaþi acolo, lucreazã acolo ºi nu li se întoarce nimic din ceea ce se impoziteazã, o datã cu intrarea Legii impozitului pe venit ºi o datã cu prima reglare a acestuia, aceºti navetiºti îºi vor aduce aportul la finanþarea comunitãþii de unde provin, unde domiciliazã, nu la finanþarea comunitãþii unde, de fapt, lucreazã.

V-aº ruga, domnilor colegi, sã admiteþi cã impozitul pe venit nu este o nãscocire româneascã, era dorit. Pãcat cã nu l-am putut introduce întreg, pentru cã este o lege ºchioapã, datoritã unor frici politice, ºi lipsesc niºte categorii de la impozitare, dar trebuia sã þineþi cont cã aceastã lege ne obligã sã procedãm în felul în care v-am propus.

Vizavi de procente, cã sunt bune 40, 10 ºi 10, cum sunt în ordonanþe, sau e mai bine 35, 10 ºi 15, e o frãmântare la care, pânã în momentul de faþã, nu s-a picat de acord. Consiliile judeþene, având localitãþi fãrã posibilitãþi financiare, îºi doresc un fond de reechilibrare, adicã sã adune niºte bani pe care sã-i poatã da celor mai sãrace comunitãþi.

Localitãþile cu putere financiarã, de regulã municipiile reºedinþã de judeþ ºi oraºe sau comune cu putere financiarã, ar dori ca procentul care le rãmâne lor direct sã fie cât mai mare.

Pânã la urmã, arbitrar, am zis, în acest amendament, 35, 10 ºi 15. Nici acest 35, 10 ºi 15 nu rezolvã, pentru cazuri punctuale, problema. Ne-am dus pe ideea cã anul trecut, mi se pare tot în urma votului, fãrã a mai avea acest fond de echilibrare, am împãrþit 35 cu 15 din 50. Acum facem 35 Ð 15 ºi plusul de 10 care rãmâne pentru bugetul propriu.

Eu v-aº propune, dacã vreþi, þinând cont ºi de faptul cã la comisie au fost prezenþi preºedinþi de consilii judeþene ºi au cerut fond de echilibrare la nivel de judeþe, iar aceºti preºedinþi au fost, practic, patru sau cinci, dar nu erau doi de la un singur partid, deci ei au venit ºi ºi-au expus durerea instituþiei, sã fiþi de acord cu acest amendament, sã treacã aºa cum l-a stabilit comisia.

Cuprins

Stenograma

Ședința