Dumitru Oprea

Da. Avantaj experiența în Parlamentul European și în sesiunea anterioară a Senatului României, când, dintr-o comisie mixtă, Comisia pentru afaceri europene, s-au făcut două comisii. România are întotdeauna două poziții: una a Camerei, care și-a exprimat votul, a dat aviz negativ, și a doua a Senatului.

## Acum, din culise.

În Parlamentul European este o problemă ca și în Parlamentul României. Cine este Legislativul? Și supărarea parlamentarilor europeni este că, prin comisie, cam toate cele sunt diriguite cum doresc ei și Parlamentul joacă doar un rol de „da” de complezență. Astăzi era normal ca discuția să fie purtată fie la Comisia pentru afaceri europene, fie să existe un punct de vedere, un raport comun al celor două comisii. Cum nu s-a întâmplat așa, punctul de vedere al Camerei este deja un punct transmis din România, iar celălalt, al Senatului, urmează să fie dat astăzi.

Subsidiaritatea este elementul-cheie. Nu trebuie să intrăm în alte aspecte tehnice. Dacă ei vin și ne legiferează toate cele în care sub numele suveranității noi invocăm subsidiaritatea, atunci, dacă dăm astăzi un „nu” doar așa, fără să ne acoperim... Noi am zis „nu”, fiindcă se încalcă principiul subsidiarității și ăsta este punctul de vedere al Parlamentului României, nu al Ministerului Sănătății.

Încă un element pe care îl invoc eu: acea lege a relației Parlament–Guvern la noi a existat, dar a lipsit cu desăvârșire, pentru că nu am acceptat-o ani buni. Poate că astăzi este o lecție să luăm foarte în serios o astfel de abordare.