Stenogramă plen

Rog liderii de grup să invite distinșii nobili senatori în sală să putem începe.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 4 martie 2013.

Vă anunț că, din totalul de 175 de senatori, și-au înregistrat prezența 96 de senatori.

Așadar, cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Ion Rotaru și Alexandru Pereș, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule senator Hașotti, vă rog, microfonul 2. Domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, stimați colegi,

Solicit ca punctul 24 din ordinea de zi – și o spun încă de pe acum, înainte de a se ajunge sau de a nu se ajunge acolo, pentru că avem un punct foarte important în ordinea de zi – să fie retrimis la comisie.

Este solicitarea Secretariatului General al Guvernului, pentru că sunt unele inadvertențe în text și se solicită retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Mulțumesc.

Domnul senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Microfonul 2, vă rog. Lăsați-l în continuare deschis.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Suntem și noi pentru această propunere: să fie retrimis la comisie punctul 24 din ordinea de zi.

Mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti din nou, pentru o rectificare formală.

De fapt, este o completare, domnule președinte. Citesc titlul: „Proiectul de lege privind transmiterea unor imobile aflate în domeniul public și, respectiv, în domeniul privat al statului, din administrarea Regiei Autonome «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat» în administrarea Băncii Naționale a României”.

Despre acesta era vorba.

Era punctul 24, actualmente punctul 26 din ordinea de zi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule președinte Vâlcov,

Despre acest punct făceați vorbire și susțineți atunci. Repet votul, ca să fie toată lumea în deplină cunoștință de cauză. Vorbim deci despre proiectul de lege al cărui titlu complet a fost citit de domnul senator Hașotti și care se află acum la punctul 26 din ordinea de zi.

Cine este pentru retrimiterea la comisie?

Mulțumesc. Împotrivă?

Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Dacă nu mai sunt alte observații,

– luni, 11 martie 2013, de la 9.00 la 11.00, activități în comisii; la ora 14.00, ședința Biroului permanent; la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; între orele 18.15 și 19.45, întrebări, interpelări, răspunsuri;

– marți, 12 martie 2013, declarații politice; între orele 10.00 și 13.00, plen; după-amiază, lucrări în comisii;

– miercuri și joi, lucrări în comisiile parlamentare;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Sunt comentarii în legătură cu acest program? Dacă nu sunt, îl

Stimați colegi,

Dau citire notei pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural – procedură de urgență;

– Lege privind majorarea capitalului deținut de România la Banca Europeană de Investiții – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2012 pentru acordarea unui nou termen persoanelor prevăzute la art. 5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscalbugetare – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare – procedură de drept comun.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii (4 martie 2013). Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, adică data de astăzi, 4 martie 2013.

Prezenta notă a fost adusă la cunoștința senatorilor în ședința de plen din 4 martie 2013.

Stimați colegi, Trecem la punctul 2 din ordinea de zi... Avem gata proiectul de hotărâre? Încă nu.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi...

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, pentru că nu avem încă gata punctul 2. Vom reveni. La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de propunerea de directivă, Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată pentru raport cu Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea tutunului și a produselor aferente – COM(2012)788 final în vederea exercitării controlului parlamentar cu privire la un proiect legislativ, conform atribuțiilor stabilite prin Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat la Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene.

În ședința din 26 februarie 2013, Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere propunerea de directivă. Menționăm că s-a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru afaceri europene, fiind transmis acest aviz după încheierea lucrărilor Comisiei pentru sănătate publică.

Comisia pentru sănătate publică sprijină propunerea de directivă și, în special, măsurile care urmăresc descurajarea fumatului în rândul copiilor și al tinerilor până la 18 ani.

Membrii comisiei au constatat că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, având în vedere că obiectivele sale nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de statele membre, putând fi mult mai bine realizate la nivelul Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia pentru sănătate publică consideră că este necesar să se analizeze, la nivel european, posibilitatea acordării de măsuri compensatorii părților afectate de prezenta propunere de directivă.

În consecință, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, în unanimitate, să adopte prezentul raport, cu observația de mai sus.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei senator Anca Boagiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, care a dat un aviz negativ, așa cum a arătat domnul președinte Luchian.

Pentru a motiva acest aviz, doamnă senator, aveți cuvântul.

Unde doriți dumneavoastră. Misiunea mea este să fac viața plăcută și ușoară opoziției.

Bucurați-vă de asta!

Vă rog, aveți cuvântul.

Am să vă uimesc, domnule președinte!

Chiar dacă opoziția are viață ușoară, după părerea dumneavoastră, și intervenția opoziției, din poziția de președinte... pentru a face viața ușoară Guvernului.

Stimați colegi,

Intervenția mea se datorează faptului că avem în față două chestiuni extrem de importante pentru noi, ca Senat.

Prima este legată de faptul că, la nivelul Senatului, a fost înființată, anul trecut, Comisia pentru afaceri europene, comisie care are ca principal rol exercitarea dreptului de control pe ceea ce înseamnă subsidiaritate și proporționalitate pe directivele propuse de Comisia Europeană.

Din nefericire, la repartizarea proiectului spre a fi dezbătut, comisia responsabilă pe fond, adică Comisia pentru afaceri europene, a devenit avizatoare, iar comisia de fond a devenit Comisia pentru sănătate publică.

Pentru colegii care – mă rog, nu dăm lecții – sunt mai puțin inițiați, este, până la urmă, dreptul Parlamentului național de a-și apăra dreptul de a se pronunța pe actele normative propuse de Comisia Europeană.

Și, aici, ai două variante: ești de acord cu ce-ți spune Comisia Europeană pe directiva ei sau nu ești de acord și te pronunți, dar subsidiaritatea și proporționalitatea sunt atributele Comisiei pentru afaceri europene.

În urma evaluării pe care noi am făcut-o, împreună cu colegii mei din Comisia pentru afaceri europene, am constatat că ambele principii sunt încălcate, atât principiul subsidiarității, cât și principiul proporționalității. Ba, mai mult, există încălcări ale articolelor din Constituția României, motiv pentru care am decis să dăm aviz negativ Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind aprobarea actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea tutunului și a produselor aferente.

Domnul președinte m-a invitat să vorbesc tocmai pentru că suntem într-o situație anormală.

Este dreptul Parlamentului de a se apăra în situația în care constată că prin... haideți să le spunem niște prevederi legale, potențial legale până la adoptare, subsidiaritatea este încălcată, sau proporționalitatea, sau dreptul statelor membre: al Parlamentului național, al Comisiei, al Parlamentului European, al Consiliului, de a se pronunța. Și vă dau doar un singur exemplu: Comisia Europeană, prin această directivă, își autoconferă competențe de delegare și implementare în 16 domenii care, foarte lejer, pot fi – și sunt o bună parte dintre ele – reglementate la nivel național.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții după ce am ascultat? Domnule senator Cristian Dumitrescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vreau să spun că, într-adevăr, aplicarea prevederilor Tratatului de la Lisabona a conferit parlamentelor naționale atribuții importante în ceea ce privește procesul de – să spunem –„legiferare” al Uniunii Europene, iar această atribuție – eu vreau și vreau să fac o pledoarie foarte clară – trebuie s-o înțelegem foarte bine, pentru că este o responsabilitate foarte mare. Este o responsabilitate foarte mare, pentru că... și o să luăm cazul acestui aviz legat de o viitoare directivă... În baza acestor avize, se va transforma, printr-o procedură specială, într-o directivă, aceasta fiind un instrument legislativ după care statele, într-o altă perioadă de timp, sunt obligate să transforme în legislația națională prevederile acelei directive. De ce este important acest aviz? Acest aviz este important din cel puțin două lucruri.

Pe de o parte, atunci când va veni în Parlament directiva care specifică clar cum va trebui să arate legea națională, vom avea argumente de susținut pro și contra pentru modul..., pentru că directiva, spre deosebire de regulament, care se aplică _tel quel_ , are anumite marje în ceea ce privește traducerea în legislația națională...

De ce am făcut această scurtă introducere?

Pentru a pleda, pentru a fi extrem de atenți... și eu sunt de acord că aici, poate, s-a petrecut undeva o inversare, deși nu sunt întru totul de acord cu doamna senator Boagiu, pentru simplu motiv că, într-adevăr, noi suntem sesizați în legătură cu proporționalitatea și subsidiaritatea și trebuie să avem grijă să nu intrăm în contradicție cu prevederile Constituției, pentru a nu ceda din suveranitatea națională, deși știm foarte bine că integrarea în Uniunea Europeană este un proces permanent de decedare a suveranității naționale. Asta am acceptat-o din momentul în care, pe porțiuni, în anumite domenii... De ce vă spun? Pentru că, aici, decizia trebuie să o privim din două puncte de vedere. Poate că aici era bine să fie încă un raport, în situația respectivă – nu-mi dau seama –, fiindcă, din punctul de vedere al sănătății cetățenilor și al protecției sănătății cetățenilor, este de domeniul evidenței că această directivă merge în ideea de a proteja mai ales copiii și tineretul de acest „viciu”.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Da. Avantaj experiența în Parlamentul European și în sesiunea anterioară a Senatului României, când, dintr-o comisie mixtă, Comisia pentru afaceri europene, s-au făcut două comisii. România are întotdeauna două poziții: una a Camerei, care și-a exprimat votul, a dat aviz negativ, și a doua a Senatului.

## Acum, din culise.

În Parlamentul European este o problemă ca și în Parlamentul României. Cine este Legislativul? Și supărarea parlamentarilor europeni este că, prin comisie, cam toate cele sunt diriguite cum doresc ei și Parlamentul joacă doar un rol de „da” de complezență. Astăzi era normal ca discuția să fie purtată fie la Comisia pentru afaceri europene, fie să existe un punct de vedere, un raport comun al celor două comisii. Cum nu s-a întâmplat așa, punctul de vedere al Camerei este deja un punct transmis din România, iar celălalt, al Senatului, urmează să fie dat astăzi.

Subsidiaritatea este elementul-cheie. Nu trebuie să intrăm în alte aspecte tehnice. Dacă ei vin și ne legiferează toate cele în care sub numele suveranității noi invocăm subsidiaritatea, atunci, dacă dăm astăzi un „nu” doar așa, fără să ne acoperim... Noi am zis „nu”, fiindcă se încalcă principiul subsidiarității și ăsta este punctul de vedere al Parlamentului României, nu al Ministerului Sănătății.

Încă un element pe care îl invoc eu: acea lege a relației Parlament–Guvern la noi a existat, dar a lipsit cu desăvârșire, pentru că nu am acceptat-o ani buni. Poate că astăzi este o lecție să luăm foarte în serios o astfel de abordare.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu. Microfonul 3, cred. Primul care vă iese în cale.

Primul care îmi iese în cale.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să beneficiez și eu de experiența mea cea mai lungă în Parlamentul European din această sală și am să fac câteva clarificări.

Aici s-a formulat o opinie generală, pe care o susțin, cea a președintei Comisiei pentru afaceri europene, și anume că, în ceea ce privește controlul de subsidiaritate și proporționalitate, Comisia pentru afaceri europene ar trebui să fie cel puțin coraportoare, raportoare sau cel puțin coraportoare cu comisia de fond.

În ceea ce privește cazul particular, trebuie să facem câteva precizări.

Astăzi este ultima zi pentru controlul subsidiarității, adică se încheie cele 8 săptămâni rezervate parlamentelor naționale pentru a preciza unde este oportun să se legifereze. De mâine începând, această propunere a Comisiei Europene intră în Legislativul european, adică în Consiliu, unde sunt cele 27 de guverne ale țărilor membre, inclusiv Guvernul nostru, și în Parlamentul European, unde avem, de asemenea, reprezentanți, 33, în mai multe grupuri parlamentare. Deci nu decide comisia.

Asta este o propunere a Comisiei.

Despre ce e vorba și de ce a propus Comisia acest document?

În primul rând, nu este o noutate. Ea vine să modifice o directivă aflată în vigoare din 2001, Directiva 2001/37/ CE, care este în vigoare.

De ce s-a propus de la nivel european? Pentru că atât Uniunea Europeană, ca subiect juridic, cât și toate statele membre sunt semnatare ale Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului și s-a considerat că e mai ușor să se reglementeze de la nivel european pentru ca să se găsească o formă armonizată de reglementare care să permită și buna funcționare a pieței interne.

Acum, noi acceptăm și tolerăm cinismul în politică: de exemplu, faptul că încasăm taxe pe moarte, cum ar fi pe consumul de tutun, dar nu cred că cinismul trebuie să-l transformăm în regulă, că, altfel, vom legifera mâine consumul de etnobotanice – apropo, directiva privește și etnobotanicele, drogurile și așa mai departe, pentru ca să avem venituri mari la buget, într-o țară care are o incidență deosebită a tuberculozei, a consumului de tutun la copii și adolescenți –, categorie vizată de această directivă și unde 60.000 de persoane mor anual din cauza unor boli evitabile. Adică orașul pe care îl reprezint, Bârlad, moare anual din cauza unor boli evitabile, stimați colegi.

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte, Distins Senat,

Intervențiile domnului senator Cristian Dumitrescu și ale doamnei senator Crețu mă scutesc de a face alte comentarii. Au fost foarte pertinente și, dacă am fost – și sigur am fost – atenți, suntem la ora actuală în deplină cunoștință de cauză.

În primul și în primul rând, vreau să vă spun că noi nu putem să mai facem alte amendamente în plen. Noi ori acceptăm, ori nu acceptăm raportul Comisiei pentru sănătate publică.

În al doilea rând, la Camera Deputaților – că aici este toată filozofia, dacă vreți – comisia raportoare a fost Comisia pentru afaceri europene și a spus „nu” acestei directive.

La Senat, Comisia pentru sănătate publică a spus „da” acestei directive.

Deci fiecare dintre noi trebuie să cumpănească între a aduce mai mulți bani la bugetul de stat, și asta nu acum, anul acesta, nici la anul, cum foarte corect spunea printre alte rânduri doamna senator Crețu, ci după un număr: doi, trei, patru, cinci ani, poate, sau a aduce mai multă sănătate. Mai multă sănătate veți spune! Este posibil să punem lucrurile și sub acest aspect. De ce? Pentru că dacă interzicem anumite categorii de țigarete nu înseamnă că se diminuează consumul de tutun, în mod obligatoriu, nu înseamnă acest lucru.

Cam asta este situația. Mi-a plăcut însă și felicit colegii care au spus că trebuie să ne apărăm de Comisia Europeană. Trebuie să ne apărăm de Comisia Europeană! Mă bucur că, în Parlamentul României, s-a făcut această afirmație.

Da, să ne apărăm și să apărăm interesul național cu toate ocaziile, nu numai când ne ducem la Bruxelles să ne plângem de anumite situații politice din România, dar asta am spus-o doar ca o paranteză. Bun. Asta este situația, fiecare trebuie să cumpănească între a aduce mai multă sănătate sau mai mulți bani și, cu asta, lucrurile se pot încheia.

Sigur, doamna senator Boagiu dorește să mai intervină o dată, mai avem și alte puncte pe ordinea de zi și cred că mai sunt și alte intervenții. Bun.

Domnule președinte, la latitudinea dumneavoastră!

Vreau să vă spun, conform regulamentului, grupurile trebuie să se pronunțe printr-un singur reprezentant, dar dumneavoastră, în înțelepciunea pe care toți președinții Senatului au avut-o, ați lăsat dezbaterile libere la puncte foarte fierbinți din ordinea de zi...

Mulțumesc, domnule senator pentru aprecieri.

Mă tem că deja, apropo de înțelepciunea asta, care merge din președinte în președinte, este mai mult decât un dar, este un har, e ceva aproape...

Da, da. Mă bucur că sunt în această continuitate. Doamna senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Domnule președinte,

Trebuie să spun că sunt impresionată profund de grija Comisiei Europene pentru sănătatea românilor. Foarte mult sunt impresionată. Mă întreb dacă această comisie a fost vreodată sensibilă la salariul minim, la valoarea salariului minim în România. Și, dacă ne uităm pe statistici, românii mor mai mult de stres decât de tutun și de efectele acestuia.

Să încerce Comisia Europeană să pună ordine prima dată la dumnealor și apoi la noi.

Eu nu sunt de acord cu lucrul acesta.

Da. Mulțumesc. Stimați colegi, dacă nu mai sunt intervenții... Da. Vă rog. Doamna senator Boagiu.

Aveți cuvântul. Nu vă lăsați provocată de sală, mai ales de domnul Hașotti.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Da. Farmecul domnului Hașotti este, indiscutabil, irelevant pentru acest subiect, dar îi mulțumesc că a invocat sănătatea. Sănătatea cred că trebuie să constea și în sănătatea dezbaterii parlamentare. Și, dacă vrem în mod real să înțelegem ce facem, ar trebui să discutăm nu cu două unități de măsură.

Prima unitate de măsură sau primul element – apreciez poziția doamnei senator – este legat, până la urmă, de interesul pe care tu, ca stat, îl ai. Discutând despre subsidiaritate și proporționalitate, dacă vreți, eu vă citesc textul din regulament, aprobat de plenul Senatului, unde atribuțiile de a se pronunța pe subsidiaritate și proporționalitate revin Comisiei pentru afaceri europene. Nu este vina comisiei, deși am scris la Biroul permanent că distribuirea documentului s-a făcut altfel.

Doar pentru cei care vor să vadă unde e, discutăm despre art. 5 din capitolul II din Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei pentru afaceri europene.

Tot discutând despre sănătate până la urmă – și aici nu vă vorbește președintele Comisiei pentru afaceri europene, ci vă vorbește un senator, spun eu, responsabil al Senatului României, cum sunt foarte mulți senatori în această sală –, sumele care vin în bugetul statului român, ca urmare a activităților desfășurate prin producerea, prelucrarea, vânzarea tutunului – suma cuantificată până în acest moment și transmisă oficial de Ministerul Finanțelor Publice, deci, domnule președinte, vedeți că opoziția ajută și ea, la rândul său, puterea – sunt, aș spune, importante. Depinde cum le privești și unde vrei să ajungi. Dacă 3 miliarde anual sunt taxe și impozite, 2 miliarde sunt încasări din accize, sunt 3.000 de locuri de muncă create direct de către această industrie, cred că nu este un lucru de lepădat, dar putem să-l lepădăm, pentru că e foarte clar pentru toată lumea că avem suficient de mulți bani la bugetul de stat în așa fel încât să acoperim cheltuielile pe care le avem antamate pentru anul 2013, chiar subdimensionate față de nevoile pe care le avem.

Cel de al doilea este aspectul politicianist.

Păi, dragi colegi, nimeni... nimeni într-o țară democratică nu stă cu sabia în mână, cu toporul și cuțitul sau stiletul. Întotdeauna, într-o țară europeană, lucrezi cu instrumentele pe care le ai: tratate, directive, regulamente și așa mai departe. Parlamentarii, adică noi, senatorii, avem acest instrument legislativ – da? – pe care avem dreptul să-l folosim și îl putem folosi, dacă avem o opinie atunci când Uniunea Europeană, prin instituțiile ei, ne face o propunere.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Drept la replică!

Mulțumesc.

I se cuvine domnului senator Hașotti un drept la replică, așa încât, vă rog.

Vă mulțumesc. Foarte scurt.

În primul rând, trebuie să mai spun – dacă mai avem nevoie, dar știu că nu mai e nevoie, cel puțin doamna senator Anca Boagiu știe cât de mult o respect și o simpatizez...

## **Din sală:**

Și o prețuiesc.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

...și o prețuiesc. Da.

Dacă este să invocăm ceea ce a spus Domnia Sa, să invocăm în toate circumstanțele atitudini politice față de Bruxelles... Dar eu vreau să vă întreb o chestiune de procedură: în Biroul permanent, când s-a repartizat această directivă a Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene a solicitat să facă raport sau raport comun cu Comisia pentru sănătate publică?

Nu.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu**

**:**

Nu era Birou permanent lărgit...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Și atunci ce mai vorbim?

Îmi pare rău.

Da. Frumos.

Doriți să răspundeți? Da, doamnă președinte.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Da. Ca președinte acum.

Repartizarea s-a făcut atunci când lucrați în biroul restrâns, nu în biroul extins cu comisiile de față.

Asta trebuie să se fi petrecut în lipsa mea. Bun. Dacă sunteți de acord, după ce am auzit... Domnul senator Tudor Barbu.

Vă propun, încet-încet, să ne îndreptăm spre o decizie. Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Voi fi cât se poate de scurt. Am pus întrebarea pe care o voi rosti de la acest microfon și în Biroul permanent al Senatului. Este un subiect extrem de delicat, fiind vorba de a gândi și a discerne, a alege între sume exorbitante care ar putea să dispară de la bugetul național, prin efectul acestei decizii a noastre, sau, în balanță, sănătatea a sute și sute de mii de români, sănătate grav afectată de fumat.

Acum, problema este simplă, având în vedere că am ajuns să discutăm în plenul Senatului României în ultimele două ore și 38 de secunde, nu știu cât mai avem până expiră termenul.

Întrebarea mea către toată lumea este: de ce o chestiune atât de importantă este adusă în dezbaterea senatorilor României taman în ultimele ore când expiră termenul?

Asta, ca întrebare în contextul sutelor de milioane de euro care se învârt în afacerea numită țigarete în orice țară, inclusiv în România, și, bineînțeles, al lobby-ului și al sumelor oculte care gravitează în jurul acestui subiect.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă nu mai sunt intervenții, și văd că nu mai sunt,

Abțineri?

Abțineri? Sunt și abțineri? Scuze! După așa o dezbatere... 13 abțineri. Deci, cu majoritate de voturi, a fost adoptat raportul. Pentru conformitate, supun acum votului dumneavoastră hotărârea, că este o hotărâre.

Cine este pentru? 76 de voturi pentru. Cine este împotrivă? 27 de voturi împotrivă. Abțineri? 11 abțineri. Cu majoritate, hotărârea a fost adoptată. Vă mulțumesc.

Revin la punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice a serviciilor Senatului.

Este un proiect de hotărâre. Îl invit pe colegul nostru, domnul chestor Dumitru Pelican, să-i dea citire.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor senator,

## Domnilor senatori,

Îmi revine mie această misiune de a da citire acestui memorandum.

După cum știți, ca urmare a restricțiilor bugetare pe anul 2013 și a fondurilor insuficiente, se impun a fi luate o serie de măsuri cu caracter excepțional care să asigure reducerea cheltuielilor bugetare. Cum? Prin restructurarea organizatorică a serviciilor Senatului, prin reduceri la deplasările interne și externe și prin economii realizate la titlul „Bunuri și servicii”.

1. În vederea reorganizării activității serviciilor Senatului, cu condiția asigurării tuturor funcțiilor care deservesc activitatea parlamentară, s-au propus o serie de măsuri care pot fi aplicate imediat și care vor acoperi cam 40% din deficit la acest titlu:

a. Reducerea indemnizației acordate coordonatorilor de la comisii și grupuri parlamentare și aplicate, după cum știți, din 2011, ceea ce va duce la o economie de aproximativ 366.000 de lei.

b. Renunțarea la 75% din colaboratori; economia rezultată, 400.000 de lei.

c. Reducerea personalului care cumulează pensia cu salariul și a celui pensionabil pentru limită de vârstă. Aici va rezulta o reducere de aproximativ 1.360.500 de lei.

d. Nu în ultimul rând, reorganizarea serviciilor Senatului și aprobarea unei noi organigrame, care să reducă cu aproximativ 27% din funcțiile de conducere.

Ca să nu lungim, doar câteva exemple, o situație comparativă s-ar prezenta după cum urmează: la șef departament, șase funcții reduse, apoi la directori generali, două funcții reduse, la directori, nouă posturi reduse, șefii de serviciu rămân 21, după care se vor reduce șapte posturi la șef birou, ceea ce înseamnă că, prin aplicarea reducerii posturilor de conducere, rezultă o economie de aproximativ 500.000 de lei.

Din toate măsurile pe care eu le-am prezentat doar succint rezultă economii de circa 5.100.000 de lei la unele articole bugetare. Vor fi redistribuite în semestrul II anul curent în vederea acoperirii cheltuielilor de personal.

Dacă sunt nelămuriri, putem da și alte exemple.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator. Sunt observații, comentarii, intervenții? Sunt.

Doamna senator Anghel, vă rog, microfonul 2.

Cu respect, am o nelămurire. Poate mă lămurește cineva de aici.

Câți judecători de la Curtea Constituțională cumulează pensia cu salariul?

Să începem prima dată cu ei și apoi să continuăm cu Senatul.

## Stimată doamnă senator,

Noi avem în discuție un proiect de hotărâre care privește doar angajații Senatului.

Judecătorii Curții Constituționale nu sunt angajați ai Senatului. Sigur că, lucrând la un asemenea proiect, cum este hotărârea noastră, ne duce gândul la multe lucruri privitoare la și rezolvabile în Legea salarizării, la faptul că, în continuare, foarte mulți dintre șefii departamentelor din Senat au salarii mult mai mari decât un senator sau decât Președintele României, sau decât prim-ministrul, dar noi nu putem reglementa, deocamdată, prin hotărâre, decât aceste lucruri.

Vă rog!

Eu mă refer, în primul rând, la pensionarii militari care lucrează totuși în Senat. Pensionarilor militari li s-a promis, în momentul în care au ieșit la pensie, că vor fi lăsați să lucreze. Nimeni nu le-a spus că va trebui sau va veni o perioadă când vor trebui să se ducă acasă.

Am zis lucrul acesta pentru că ar trebui să începem cu reducerea de salarii începând cu Curtea Constituțională. Să-i întrebăm pe ei: de ce fac discriminare, de ce unii au voie să cumuleze pensie de 100 de milioane de lei cu salariu de 200 de milioane de lei, iar alții n-au dreptul să-și plătească ratele, muncind cinstit?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

În calitate de senator al României, aveți la îndemână inițiativa legislativă oricând.

Ne întoarcem la votul asupra acestui proiect de hotărâre, deocamdată, și

Cu majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aderarea României la Acordul parțial extins privind itinerariile culturale, instituit prin Rezoluția CM/Res (2010)53, adoptată de Comitetul de Miniștri la data de 8 decembrie 2010 la cea de-a 1.101-a întâlnire a miniștrilor adjuncți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 10, vă rog. Aveți cuvântul.

## **Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

La 1 ianuarie 2011, a intrat în vigoare Acordul parțial privind itinerariile culturale.

Principalele obiective ale Acordului parțial extins sunt: – să contribuie la promovarea identității și cetățeniei europene prin dezvoltarea de legături culturale și a dialogului în Europa, precum și cu alte regiuni;

– să contribuie la dezvoltarea și promovarea conceptului de itinerarii culturale, în toate aspectele sale, în scopul de a sensibiliza la nivel global, ca destinație turistică și culturală de unică valoare și calitate, Europa.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere rolul pozitiv al acestui acord pentru România, dorim să aprobați raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, al comisiei de specialitate, pentru aprobarea Proiectului de lege privind aderarea României la Acordul parțial extins.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Domnule senator, aveți cuvântul. Vă rog, microfonul...

## Microfonul 7, mulțumesc. Domnule președinte, Distinși colegi,

În ședința din 21 februarie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a reluat în dezbatere proiectul de lege, în prezența doamnei Maria Grapini, ministrul delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, și a domnului Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii. Comisia a amendat proiectul de lege, punând de acord textul cu denumirile actuale ale ministerelor și cu noua structură guvernamentală.

Amendamentele sunt de competența decizională a Senatului și se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Semnează: președinte – senator Georgică Severin, secretar – Sorin Ilieșiu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de ordonanță a Guvernului vizează abrogarea art. II din Legea nr. 211/2012, care intra în contradicție cu un alt articol al aceluiași act normativ, ceea ce împiedica oficiile de pensii să elibereze taloanele de călătorie pentru pensionari și veterani de război.

Ca atare, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea acestui proiect de lege, cu raportul de admitere, cu amendamente, elaborat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnul senator Marian Pop. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul ședinței din 20 februarie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Da, vă rog. Aveți cuvântul, domnule senator.

Eu aș vrea să vă lămuresc despre ce e vorba, întrucât, cu regret, cred că nu prea știți despre ce articol este vorba, așa cum a fost prezentat.

Este vorba că trebuia eliberat un card și trebuiau montate cititoare de carduri în mijloacele de transport în comun.

Pentru că tehnologia din momentul de față sau din 2011 nu ne-a permis să montăm cititoarele de carduri, atunci eliberăm din nou permisele de călătorie, așa cum le știm noi, cu șase cupoane, care trebuie verificate de șofer sau la casa unde se eliberează.

Despre asta este vorba în cele două articole din ordonanță și din lege.

Deci avem două ordonanțe și două legi care aprobă ordonanțele, să constatăm că nu avem cititoare de carduri. Asta e problema. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Aparent, este un subiect banal, dar, vă spun sincer, cred că două zile am zăbovit, pornind de la 1990, trecând prin 1994, până la 2011, să văd chinurile facerii. Și, într-adevăr, era prevăzută o astfel de tehnică pentru eliberarea unor legitimații pentru a intra în Europa, mai departe, monitorizarea autobuzelor și a anumitor tipuri de autobuze, și ele modificate prin alte ordonanțe, ca provideri de servicii de transport persoane și multe altele, inclusiv transportul pe căile ferate, când, din stație în stație, biletele date ajungeau într-un sistem centralizat.

Ar fi fost prea frumos.

Toată povestea este prorogată până la 31 decembrie 2014 și, din 2015, veteranii de război și toți cei care sunt în categoria aceasta vor primi astfel de legitimații de transport tip card. Dar, la propunerea de acum, am constatat câteva lucruri care probabil că pot fi abordate.

Este corectă propunerea comisiei de a se interveni și pe art. I, fiindcă, într-adevăr, erau acolo niște lucruri care duceau la tehnica de folosire a cardului și picau din start, dar există, la art. II, punctul 2, art. 16[1] , care, se spune, va avea următorul cuprins: „Pentru a putea beneficia de facilitățile prevăzute la art. 16 lit. a) persoanelor respective li se vor elibera legitimații de transport tip card...”

Printr-o astfel de formulare, practic, persoanele respective nu vor putea beneficia de toate prevederile legale, pentru că nu au un astfel de card.

Propunerea mea ar fi ca aici să fie o condiționalitate: după 1 ianuarie 2015, pentru a putea beneficia de facilitățile prevăzute de art. 16 lit. a) care este parte integrantă a acestei legi, persoanelor respective li se vor elibera legitimații de transport tip card până la 31 decembrie 2014.

Altfel, vă spun, prin art. 16[1] li se blochează dreptul la gratuitate.

Apoi, la art. III, din viteză, se spune „se abrogă”. Lit. e) la care se face trimitere este un amendament la Ordonanța Guvernului nr. 8/2011. Dacă s-ar fi citit cu atenție conținutul ordonanței cu pricina, acolo, la art. 1 alin. (1), se spune: operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții,

O abținere.

Cu majoritate de voturi, raportul cu amendamentele admise a fost adoptat.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 83/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Din partea inițiatorului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege vizează transpunerea parțială a Directivei nr. 41/2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați care desfășoară o activitate independentă. Și, pentru că noi inițiasem prima dată o lege, intrând în perioada de infringement, am emis această ordonanță de urgență a Guvernului.

În afară de faptul că se acordă persoanelor independente dreptul de a avea acces la sănătate, securitate în muncă și asigurări medicale, acest proiect de lege mai updatează și denumirile instituțiilor, care, din anul 2002, s-au mai schimbat, precum și actualizează cuantumul amenzilor contravenționale în cazul încălcării prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte, domnul senator Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 20 februarie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1, parte integrantă din prezentul raport, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție și art. 88 alin. (7) din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Vochițoiu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Pentru că suntem, mai ales acum, la egalitatea de șanse, vreau să spun că suntem de acord cu acest proiect de act normativ, doar că vreau să ridic și în plen și vă rog să tratați cu maximă seriozitate ceea ce vă voi spune, pentru că aș vrea să reparăm o scăpare a legii.

În cadrul lucrărilor, la comisie, am ridicat această problemă: sancțiunile pentru încălcarea prevederilor acestei legi sunt între 3.000 de lei și 100.000 de lei, fără a se pune niciun palier între aceste două sume. Deci vom lăsa, dacă nu introducem un palier măcar între cele două sume, va rămâne la mintea sau la voința unui om să dea o amendă și, dacă știm despre ce e vorba în lege, pot fi și lucruri grave, dar pot fi și lucruri nu foarte grave. Deci de la 3.000 de lei la 100.000 de lei nu există nicio eșalonare a acestor amenzi.

Vă rog, cumva, să găsim o soluție pentru această chestiune, pentru că, altfel, vom lăsa o marjă prea mare pentru decizia unui singur om.

Vă mulțumesc.

Probabil că s-a dorit descurajarea oricărei fapte. ( _Intervenție neinteligibilă din sală.)_

Da, da, da.

Doamna senator Gabriela Crețu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pentru că tot e martie, aș vrea să fac o subliniere cu privire la această lege, care transpune prevederi, doar unele dintre ele, dintr-o reglementare europeană, prin care o categorie ignorată total de legislația românească, soțiile colaboratoare ale celor care desfășoară activități independente, devine titulară de anumite drepturi sociale.

Actul este relevant în România nu doar pentru femei, ci, în general, pentru vizibilitatea juridică a lucrătorilor independenți, care se numără printre categoriile ocupaționale cele mai vulnerabile la sărăcie și cărora le datorăm faptul că, statistic, avem o rată a șomajului foarte mică.

Guvernele PDL – Boc și Ungureanu –, stimate coleg, declarate foarte proeuropene, au omis transpunerea în termenul prevăzut de directivă. România era susceptibilă de a fi sancționată pentru netranspunere și de aici sesizarea Comisiei Europene și, respectiv, această ordonanță de urgență a Guvernului, așa cum ne-a prezentat deja reprezentanta Guvernului. Deci ordonanța de urgență a Guvernului face ce nu au făcut Guvernele Boc și Ungureanu. Este foarte bine că face.

Ceea ce ne rămâne este să mai corectăm și ceea ce a făcut Guvernul Boc în domeniul egalității între femei și bărbați, cu sprijinul majorității de la acel moment, și mă refer la desființarea ANES – Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, o instituție construită de Guvernul social democrat și pusă în practică de cel liberal, în baza valorilor în care credem și a obligațiilor noastre față de cetățeni.

Instituția corespundea standardelor europene asumate în perioada de preaderare. Criza și politicile de austeritate au lovit cu precădere femeile și, în genere, persoanele vulnerabile. Femeile au neșansa de a fi majoritare când e vorba de plată proastă, disponibilizări fără compensații, muncă la negru, abuz și hărțuire, exploatare și violență.

ANES-ul era instituția integratoare a politicilor pentru eliminarea discriminărilor și protecția statutului femeii în societate. Desființarea sa, tocmai când începea să funcționeze și să aibă personal competent, a fost un act de dispreț față de aceste probleme, nu o economie de bani.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Cu majoritate de voturi, raportul a fost adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 7 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege

- pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților.

Inițiator, tot Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul inițiatorului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o cerere de reexaminare a acestei ordonanțe.

În cererea președintelui, s-au făcut aprecieri că această ordonanță trebuie corelată cu prevederile Legii nr. 1/2011 – Legea educației naționale și la faptul că Autoritatea Națională pentru Calificări a fost slăbită prin acest act normativ și nu mai are atribuții, așa cum se consideră normal.

Numai că, în urma analizei în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, s-a constatat, într-adevăr, că ar trebui evidențiată mai pregnant corelarea cu Legea nr. 1/2011 privind educația națională și, atunci, s-a adoptat un amendament, celelalte capete de reexaminare fiind respinse, întrucât s-a făcut dovada că ANC-ul a primit mai multe sarcini decât avea înainte.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Liviu Marian Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 20 februarie 2013, membrii comisiei au luat în dezbatere cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, formulată de Președintele României, și a supus votului propunerea de admitere a raportului asupra cererii de reexaminare, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, parte integrantă din prezenta.

Fac specificarea că, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea punctelor 2, 3 și 4 din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, la cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, formulată de Președintele României.

În raport cu obiectul de reglementare, prezenta lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Senatul este prima Cameră sesizată, Camera decizională fiind Camera Deputaților.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege, transmisă de Președintele României.

Cu majoritate de voturi, raportul a fost adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Inițiator, tot Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul inițiatorului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog, doamna secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege vizează dezvoltarea unor noi măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, printre cele mai importante fiind acordarea de servicii gratuite de evaluare a competențelor dobândite pe alte căi decât cea formală, și aici ne referim la persoanele care au dobândit competențe pe piața forței de muncă din alte țări, care se întorc în țară și nu pot dovedi cu certificate de calificare acest lucru.

Evaluarea competențelor va fi făcută prin centrele de specialitate, pe cheltuiala ANOFM-ului.

Totodată, acordăm prime de mobilitate și persoanelor șomere de lungă durată, acordându-le primă de încadrare în

muncă de două ori valoarea indicatorului social de referință și prima de instalare, care reprezintă de șapte ori valoarea indicatorului de referință.

Totodată, s-au promovat măsuri de subvenționare a locurilor de muncă pentru persoanele care mai au cel mult cinci ani până la vârsta pensionării, crescând această perioadă de la trei ani la cinci ani, precum și pentru persoanele tinere aflate în risc de marginalizare socială.

Acestea sunt câteva din măsurile mai importante care vizează acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Liviu Marian Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 20 februarie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul de admitere.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnule senator Vochițoiu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să salut lucrurile bune care se introduc în Legea nr. 76/2002. O parte dintre ele, din păcate, au fost scoase în vremea guvernării Boc. Dar sunt și câteva lucruri care mie nu-mi sunt clare.

Aș vrea ca doamna secretar de stat să-mi explice ce înseamnă „eliminarea obligației ANOFM de a aplica măsurile de executare silită în cazul neachitării contribuțiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru șomaj” și întreb asta ca urmare a faptului că eu am o sumbră bănuială că aceste prevederi legale, foarte bune, de altfel, lăudabile, care astăzi, cu votul majorității, sunt sigur că vor fi trecute în Legea nr. 76/2002, nu vor avea acoperire și în bani. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) cred că și acum are stive de convenții cu agenți economici neplătite de luni de zile sau chiar de ani de zile.

Din păcate, asta contribuie la înrăutățirea mediului de afaceri în România și, bineînțeles, contribuie în mod decisiv la creșterea gradului de neocupare sau la creșterea șomajului în România, la menținerea unui trend ascendent de creștere a șomajului în România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Pelican, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca un om care a lucrat 12 ani în acest minister, mi-e drag ministerul și mă surprinde neplăcut că în acest nou proiect de lege privind Legea nr. 76/2002, Legea ocupării forței de muncă, nu reușim nici noi să înlăturăm din această lege ceea ce a făcut rău Guvernul Boc, adică, la calculul șomajului, 75% din salariul minim brut. Guvernul Boc a venit cu indicatorul social-economic 500 de lei, la care se adăugau anumite procente, de 3, 5, 7 și 10%, ceea ce însemna venitul mediu al stagiului de cotizație.

Mă surprinde neplăcut că Ministerul Muncii lasă acest indicator – 500 de lei –, în condițiile în care numai acum inflația este 6%. La sfârșit de an, o vom avea 3,5%, iar ajutorul de șomaj rămâne derizoriu. 75% din 500 de lei nu înseamnă mare lucru.

Sunt oameni care-și pierd locurile de muncă nu pentru că vor ei, pentru că aceste firme, probabil, trebuie s-o facă, nu au încotro, nu prea mai merge nimic. Locuri de muncă nu sunt, măcar această minimă protecție. Dacă tot calculăm totul pe salariul minim, mi se pare normal să îndreptăm o gravă eroare făcută de Guvernul Boc.

Și încă ceva: erau și subvențiile pe măsuri active, în care agenții angajatori care angajau absolvenți primeau 1,5 salarii minime brute. Acum, și la ei este tot acest indicator minim economic – 500 de lei.

Mi se pare anacronic și rog Ministerul Muncii... și doamna Geta Bratu, cu care am lucrat vreo 12 ani, poate va supune atenției doamnei ministru... pentru că eu zic că este imperios necesar să intervenim.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Domnule senator Cotescu, vă rog, microfonul 3.

Nu pentru că doamna Bratu nu putea să-i dea un răspuns distinsului meu coleg, dar vreau s-o fac personal.

Ministerul Muncii nu mai colectează niciun fel de taxe și impozite, ele se colectează prin Ministerul Finanțelor Publice. Pe cale de consecință, nu mai pot nici executa.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Îi rog pe antevorbitorii mei să specifice exact prin ce acte legislative a fost implicat Guvernul Boc în subiectul acesta. Am în față modificările de text: 2002, 2003, 2003, 2003, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2007.

Să-mi spună și mie ce a dat Boc rău în zona aceasta. Domnule Vochițoiu, am văzut că faceți și declarații, așa, în general.

Nu vă supărați, vă respect, dar chiar vă rog!

Da. Doriți, sigur. Domnul senator Vochițoiu. Domnul Boc nu este aici, că i-aș da cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Pelican a lucrat vreo 12 ani în ANOFM. Am lucrat și eu vreo cinci, așa că știu, domnule senator Oprea, despre ce este vorba exact.

Fac referire la două articole din Legea nr. 76/2002, art. 77 și art. 78, care permiteau autorităților publice locale, adică primăriilor, în speță, împreună cu agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, să creeze locuri de muncă pe lucrări comunitare. Anual, în România, în perioada 2001–2004, erau înființate peste 500.000 de locuri de muncă prin aceste două articole ale Legii nr. 76/2002. Într-un mod iresponsabil și criminal la adresa locuitorilor României, Guvernul Boc a retras aceste două articole, care au lăsat în imposibilitatea de a lucra sute de mii de români.

Astăzi, când este o penurie formidabilă de locuri de muncă, reintroducerea acestor două articole ar salva și vieți ale oamenilor – și nu folosesc cuvinte anapoda – și ar salva, cred eu, și economia României. Am transforma, în 30 de zile sau în 45 de zile, cel puțin 500.000 de români, care astăzi trăiesc din venitul minim garantat, în lucrători onorabili, siguri pe un salariu minim pe economie și până la 12 luni.

Despre aceste două articole, cel puțin, fac vorbire, domnule senator Oprea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Se pare că domnul senator Oprea vrea să vă mai întrebe ceva.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Adică nu a răspuns.

Eu v-am rugat să-mi spuneți prin ce ordonanță de Guvern, ordonanță de urgență a Guvernului sau lege s-a modificat. Vă rog să-mi spuneți, domnule senator Vochițoiu. Suntem în Parlamentul României.

Vă rog frumos, specificați actul. Așa, să vorbim în general, în Parlament, nu este posibil!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cred că s-au pronunțat punctele de vedere. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt. Inițiatorul dorește să mai intervină? Nu mai dorește.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice, centralizată.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului – ca inițiator, Ministerul Sănătății –, domnul Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat.

Aveți cuvântul, microfonul 8. ## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de act normativ, se desemnează Ministerul Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată, care atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru în numele și pentru unitățile sanitare publice cu paturi din rețeaua Ministerului Sănătății și a autorităților administrației publice locale.

Prin această măsură, se urmărește schimbarea variațiilor de preț, continuitatea în achiziționarea produselor și serviciilor, gestionarea eficientă a resurselor financiare alocate și obținerea unui preț de achiziție scăzut.

Vreau să menționez faptul că prevederile proiectului de act normativ în discuție nu se aplică achizițiilor a căror sursă de finanțare este asigurată din fondurile alocate de autoritățile administrației publice locale, donații, sponsorizări și fonduri din proiectele cu finanțare rambursabilă sau nerambursabilă.

În raport cu cele menționate, Guvernul este de acord cu raportul Comisiei pentru sănătate publică și susține adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia pentru sănătate publică. Domnule senator, aveți cuvântul.

Comisia pentru sănătate publică, în ședința din 19 februarie 2013, reexaminând proiectul de lege, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport suplimentar de admitere, cu un amendament, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu un amendament, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Vochițoiu.

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Vreau să vă spun că vom vota împotriva acestui act normativ, pentru că eu cred că, singur, Guvernul României va veni foarte curând să renunțe la el. Este absolut nelucrativ să vii să spui că tot ceea ce se va achiziționa sau aproape tot ce se va achiziționa pe teritoriul României, la toate spitalele, se poate organiza într-un singur loc din România.

Vreau să vă aduc aminte că, în acest moment, în România, toți beneficiarii acelor alimente din partea Uniunii Europene au rămas fără făină și ulei, pentru că au fost achiziționate de o singură firmă sau ar fi trebuit să fie

achiziționate și furnizate de o singură firmă – am impresia că de prin Bulgaria, mai puțin contează. A dat faliment acea firmă și toți oamenii au rămas fără aceste produse, toți românii care ar fi trebuit să primească aceste produse.

Eu cred că, mai ales în domeniul sănătății, ne jucăm cu focul. Vom ajunge în situația..., oricum achiziția și furnizarea ritmică a tuturor celor necesare la spitalele din România se fac cu foarte multă greutate, cu foarte mare dificultate. În condițiile în care o singură instituție organizează toate licitațiile, chiar dacă, singur, Guvernul și-a luat ca marjă semestrul al II-lea al anului acestuia, știind clar că este imposibil să miște lucrurile din loc la acest moment, eu cred că – și aici mă bucur că avem imunitate pentru vorbele pe care le spunem – să vii să spui că variază prețurile, că unii iau șpagă, să faci aluzii că se întâmplă anumite lucruri în anumite spitale, părerea mea este că cineva încearcă să centralizeze șpaga. Altfel, nu-mi explic de ce nu se individualizează cei care cumpără materialele de trei ori mai scumpe, de cincisprezece ori mai scumpe.

De ce să dăm foc la moară, că sunt trei șoareci în ea? Hai să scoatem șoarecii din moară și moara să-și vadă de treabă înainte! Eu cred că în acest moment suntem pe punctul de a comite o gravă eroare.

Vom vota împotriva acestui act normativ. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator László Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu aproximativ trei ani de zile, am transferat peste 400 de unități medicale către consiliile locale, respectiv județene. În cazul acestora, ordonatorul principal de credite este consiliul local sau consiliul județean. În această lege nu am găsit ce categorie de ordonator de credite va deveni ministerul. Aceasta este una la mână.

Doi la mână.

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că avem obligația de a adopta niște legi care să fie aplicabile. În această variantă prezentată, adică să se țină licitații centralizate atât pentru unitățile din subordinea directă, cât și pentru cele din subordinea autorităților locale, cred că nu este aplicabil.

Și spun acest lucru pentru că există variante. În varianta noastră, cred că este aplicabilă la unitățile din subordinea directă, la programele naționale finanțate de sănătate, finanțate de către Ministerul Sănătății, respectiv la acele unități din subordinea consiliilor locale sau județene care cer acest lucru.

Cred că aici, în sală, suntem destui oameni care am trecut prin experiența achizițiilor publice din administrația publică locală. E vorba totuși de o achiziție de câteva sute sau mii de articole în peste 450 de locații din această țară și-mi pun întrebarea cât durează acest lucru sau, de ce nu, dacă ministerul este pregătit, ca structură, să deruleze o astfel de achiziție. O spun în cunoștință de cauză, am fost viceprimar al unui municipiu și aici mă refer la Cluj.

De obicei, în decursul istoriei, când s-au mai întâlnit astfel de situații, ele au rezultat sau au dus la apariția burselor specializate de mărfuri. Cred că asta ar fi una din posibilele rezolvări ale unei situații extrem de încâlcite la care asistăm în aceste zile.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Un astfel de proiect de lege este legal. În Legea achizițiilor publice scrie foarte clar: achizițiile publice pot fi efectuate și în sistem centralizat.

Dar, de vreo câteva săptămâni, prorogăm termene, pentru că nu suntem în stare să avem controlul la vârf. Chiar și pe proiectele de astăzi, dacă ați observat, sistemele on-line, sistemele integrate încă nu prind viață. În domeniul apărării, un astfel de sistem funcționează de mult. În țările nordice, aproape 90% din achizițiile publice se fac prin ministere; dar acolo totul funcționează perfect.

Eu îmi pun întrebarea: cum va funcționa un astfel de sistem la noi, unde centralizarea asta excesivă pe proceduri mai puțin informatizate va avea un control? Iar apoi subvenționalitatea: cum se va controla la vale? Deci se va produce un blocaj în sistem.

Pentru asta, PDL nu este de acord cu proiectul de lege propus astăzi spre dezbatere.

Vă mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Popa.

## Foarte scurt, foarte scurt.

## Domnilor colegi,

Această ordonanță nu este socialistă, această ordonanță ne amintește de sistemul comunist și o să vă explic de ce.

Se argumentează că, dacă se face o singură negociere, atunci va fi un preț mai mic. Or, nu este așa. Abia atunci când este un singur beneficiar și un singur negociator prețul poate fi ținut la nivel mare. Deci până la urmă ne furăm căciula. Vom fi în pierdere dacă va exista un singur negociator.

Faceți și asigurați controlul. Asigurați controlul aplicării Legii achizițiilor publice și totul va fi în regulă. În niciun caz și niciodată strângerea într-un singur pumn, într-o singură mână a unei asemenea sarcini nu a avut reușită.

Haideți să fim cât se poate de corecți, este interesul tuturor ca medicamentele să fie ieftine, să existe un control, dar în niciun caz o asemenea centralizare! Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Aș vrea să întreb: prin noua lege propusă, o să dispară obiceiul prost, foarte păgubos pentru statul român, de a se vinde un medicament într-un loc cu un leu și în altul cu 10 lei? Pentru că, aseară, veneam de la Iași împreună cu un director de spital și îmi spunea că același medicament se ia la o valoare de 10 ori mai mare.

Acum, centralizat, la Ministerul Sănătății, care obicei o să meargă? Acela de a crește valoarea de 10 ori și se face sigur pe acea valoare sau o să fie pe valoarea corectă?

Vă mulțumesc

## Mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Nu trebuie să ne gândim neapărat la drobul de sare. Sistemul centralizat de achiziții a funcționat în societatea postrevoluționară și a existat, știm foarte bine, în ultimii ani, acest sistem descentralizat. Am putut să constatăm că am schimbat sistemul centralizat cu cel descentralizat în speranța că lucrurile vor merge mai bine și am putut să constatăm că această schimbare nu a fost în favoarea obținerii unor prețuri mai bune, a unor relații mai corecte și mai eficiente cu beneficiarii – pentru că astea sunt foarte importante – și, până la urmă, în favoarea unui control asupra acestor achiziții, în sensul păstrării unui preț decent.

Pentru că ceea ce spunea antevorbitorul meu, existența unei fluctuații a aceluiași produs – și nu mă refer la farmacie, că acolo e adaosul comercial, ci la modul în care a fost achiziționat de la spital la spital –, vorbește fie de prost management, fie de rea intenție, fie de prostie.

Or, eu salut această inițiativă legislativă reformatoare a Ministerului Sănătății și a ministrului. Pentru ce? Pentru că vădește o voință politică puternică de a face ceva și de a asuma o responsabilitate. Pentru că ce era mai simplu decât să lase lucrurile așa cum mergeau înainte și să nu fi făcut nimic?

Ideea de a introduce un control mai puternic... legislația prevede foarte clar acest control. Ca orice problemă în România este cum aplicăm legea. Și, dacă am văzut că aplicarea legii nu a fost eficientă, eu cred că această măsură – mai ales că a fost luată prin ordonanță de urgență – este o măsură de natură a reforma sistemul, a elimina anumite situații și de a ne reașeza pe poziția pe care o au și alte state. Franța, de exemplu. Poate o să spuneți că e un sistem medical mai bine pus la punct. Toate țările au probleme în legătură cu sănătatea și mai ales cu finanțarea, dar, dacă sunt experiențe pozitive – noi am trecut în acești ani de zile într-o altă etapă, să spunem, a gândirii managementului și în acest domeniu –, eu cred că trebuie susținută această decizie.

E o asumare importantă răspunderea Guvernului – și a ministrului, și a Ministerului Sănătății – pentru reușita acestei măsuri care a fost luată astăzi, să o privim ca atare și să dăm posibilitatea ca să vedem... pentru că reîntoarcerea la sistemul celălalt, care a funcționat până acum și care nu a fost eficient, se poate face oricând. Problema care se pune este: vrem să schimbăm ceva în sănătate?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Conform programului de lucru votat, timpul dedicat dezbaterii noastre s-a încheiat.

Mulțumesc.

Declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 martie 2013.

Pauză până la 18.15 și apoi întrebări și interpelări.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Avem o pauză de aproximativ 12 minute, având în vedere că astăzi este una din acele zile când...

Nu este?

Am fost informat greșit, nu este cu radiodifuzare, lucru pentru care – și pentru că sunteți în număr așa de mare, iar acest lucru ne înviorează pe toți – vă propun să trecem la punctul următor al ordinii de zi: întrebări și interpelări la adresa Guvernului României.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru întrebările care vor fi prezentate în ședința de astăzi, 4 martie 2013, Grupul parlamentar al PSD dispune de 11 minute, Grupul parlamentar al PNL de 8 minute, Grupul parlamentar al PDL de 4 minute, Grupul parlamentar al PP-DD de 4 minute, Grupul parlamentar al UDMR de două minute și Grupul parlamentar al PC de un minut.

Pe cale de consecință, dau cuvântul domnului senator Liviu Marian Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Domnule senator,

Vă rog să veniți la microfonul central și să vă prezentați întrebarea.

Este o întrebare adresată Ministerului Educației Naționale.

Două secunde, domnule președinte, că tehnica ne omoară.

Mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Domnule ministru,

Vă expun succint o situație care mi-a fost adusă la cunoștință de mai multe cadre didactice din țară.

Un învățător a absolvit o facultate a unei universități care a emis o diplomă nerecunoscută. Acest învățător se înscrie, pe baza diplomei universitare menționate anterior, la un master, i se eliberează o diplomă recunoscută, conferindu-i astfel dreptul de a exercita funcția de profesor documentarist.

Având în vedere această situație, vă întreb, domnule ministru: poate acest învățător să ocupe funcția de profesor documentarist?

Solicit răspuns scris. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul, în continuare, domnului senator Ion Popa, din partea Grupul parlamentar al PNL, dacă este prezent.

Dacă nu, îl invit pe domnul senator Paul Ichim.

Dacă nu e domnul senator Paul Ichim, îl invit pe domnul senator Ioan Deneș.

Aveți cuvântul. Veniți la microfonul central, vă rog. Se pregătește domnul senator Oprea, care nu trebuie să plece din sală.

Este o întrebare adresată domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale, și se referă la situația școlilor din județul Bistrița-Năsăud.

Domnule ministru,

În județul Bistrița-Năsăud există 57 de cazuri de școli care se află în adevărate șantiere în întreg județul, primăriile așteptând finanțarea necesară pentru terminarea lucrărilor de ani de zile, însă banii nu mai vin. Sute de elevi învață în șantiere neterminate.

Dintre școlile unde încă nu s-au finalizat lucrările de reabilitare și modernizare, un număr de 28 de unități au pornit aceste demersuri în anul 2008, alte 18 investiții datează din anul 2007, 6 sunt din anul 2006, 3 din anul 2009, iar ultimele două din 2010.

Având în vedere că realizarea investițiilor întârzie de ceva vreme, vă rog să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru ca elevii să beneficieze de condiții normale pentru a-și desfășura activitatea.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns scris.

## Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, care dispune de 4 minute.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupul dispune de 8 minute.

Întrebarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Vă invităm să respirați «ultima dată» la Iași”.

Doamnă ministru,

Ieșenii resimt în ultima vreme o puternică agresiune a agenților poluanți și a noxelor care fac aerul din ce în ce mai greu respirabil. Prea multele șantiere eternizate simultan, uzul excesiv de material antiderapant în perioada de iarnă, care ulterior se transformă în noroi, mizerie urbană și praf, excesul de pulberi în suspensie fac irespirabilă atmosfera orașului, un pericol și un atentat cotidian la sănătatea ieșenilor. Toate rapoartele de monitorizare a calității aerului din Iași susțin și argumentează degradarea sistematică a atmosferei în care trăiesc zilnic ieșenii.

Față de această situație alarmantă, în continuă alterare, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum verifică și apreciază autoritățile centrale de profil, din ministerul pe care îl coordonați, eficiența activității instituțiilor corespunzătoare din teritoriu, în sensul protejării elementare a sănătății ambientale a românilor?

2. Dincolo de amenzile contestabile juridic, care oricum nu rezolvă nimic, care sunt demersurile efective de normalizare a mediului din Iași, de aplicare a unor măsuri concrete, conform standardelor, pentru a se asigura izolarea șantierelor și eliminarea materialelor antiderapante utilizate pe timpul iernii?

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, pe domnul senator Haralambie Vochițoiu.

Nu este.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Marin.

Nu este.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florinel Butnaru. Nu este.

Mă întorc la Grupul parlamentar al PSD și îl invit pe domnul senator Ovidiu Donțu.

Domnule senator, microfonul central.

O întrebare pentru domnul Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice, de la senatorul Ovidiu Donțu, referitoare la „Situația deponenților care și-au transferat depozitele constituite în vederea achiziționării de autoturisme Dacia de la CEC – SA la BRD – Groupe Société Générale”.

Prin Legea nr. 232/2008 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 a fost stipulată acordarea de despăgubiri bănești persoanelor fizice care, după 22 decembrie 1989, și-au transferat depunerile existente la CEC în vederea achiziționării de autoturisme la BRD, cu același scop.

Acordarea despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 232/2008 se realizează după comunicarea, pe răspunderea BRD, a datelor certe privind valoarea totală a despăgubirilor și a numărului deponenților care au dreptul la despăgubiri.

Având în vedere că, prin adresa nr. 263 din 30 mai 2012, BRD a comunicat Ministerului Finanțelor Publice faptul că a identificat, până la data de 31 martie 2012, un număr de 2.145 de conturi active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, întrebarea este când se vor acorda acești bani și care este modalitatea de acordare și varianta de calcul a despăgubirilor pentru persoanele fizice care și-au transferat depozitele constituite în vederea achiziționării de autoturisme Dacia de la CEC la BRD – Groupe Société Générale?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Dorin Mircea Dobra.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului ministru Varujan Vosganian și domnului președinte Niculae Havrileț – ANRE.

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Vă rog să luați măsurile necesare pentru a se verifica modul de regularizare a facturilor de către societatea E.ON Gaz, dat fiind că această societate calculează furnizarea gazelor pe baza unei estimări care conduce la facturi triplate în anumite luni ale anului.

Timp de două luni cetățenii sunt obligați să plătească pentru un cost estimat, stabilit în baza unor date obținute în urmă cu oarecare timp, un semestru în urmă, care este mult mai mic decât consumul real, astfel încât, după regularizare, se trezesc că au de plătit sume imense.

Cetățenii sunt nemulțumiți pentru că citirea indicelui contorului de către personalul E.ON Gaz se realizează o dată la trei luni pentru toți clienții, indiferent de opțiunea exprimată, respectiv alegerea facturării în baza autocitirii. Astfel, aceștia ajung în situația de a plăti sume exorbitante, de ordinul milioanelor de lei, într-o lună, pe baza regularizării, doar din cauza lipsei unui sistem de monitorizare permanentă a consumului. În orice stat civilizat, oamenii au dreptul să cunoască adevăratul consum al gazelor.

Domnule ministru,

## Domnule președinte,

Vă rog să înaintați această întrebare societății E.ON Gaz cerând, totodată, explicații și informații privitoare la această modalitate ce creează consumatorilor, în special celor cu venituri mici, neplăceri reale și dificultăți de ordin material. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnului senator Ciprian Rogojan. Nu este.

Dau cuvântul domnului senator Alin Tișe. Nu este.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Pereș, care este prezent. Microfonul central.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Claudiu Săftoiu, președinte-director general al TVR.

Domnule președinte-director general,

Săptămâna trecută, s-a vorbit mult în presă despre înțelegerea dintre dumneavoastră, ca reprezentant al TVR, și firma germană Prorom, o înțelegere care făcea referire la reeșalonarea datoriilor TVR, condiționată de firma germană cu încheierea unui nou contract în valoare de 3,7 milioane de euro.

Prin art. 1 al Hotărârii Consiliul de administrație nr. 145 din data de 29.11.2011 se dispune: „Consiliul de administrație a aprobat propunerea ca toate contractele pentru a căror derulare SRTV urmează să cheltuiască mai mult de 25.000 de euro fără TVA să fie aprobate de Consiliul de administrație al SRTV.”

Deși angajamentul de plată trebuia să se facă doar cu acordul consiliului de administrație, acest lucru nu s-a întâmplat.

Ca urmare a celor enunțate mai sus, doresc să vă întreb, domnule președinte-director general, care a fost temeiul legal pe baza căruia ați încheiat această înțelegere cu firma germană Prorom și care vor fi consecințele juridice în situația în care consiliul de administrație nu va valida înțelegerea încheiată de dumneavoastră cu Prorom în data de 1.10.2012?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, nu mai este nimeni, că am întrebat. Atunci ne întoarcem la doamnele și domnii senatori...

Domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu este.

Doamnă senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată atât domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice, cât și domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 220/2009, s-a dorit relansarea Programului privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I–IV din învățământul de stat și confesional, dar mierea nu se regăsește printre produsele primite de elevi.

În acest scop, mulți apicultori au urmat cursuri de calificare pentru obținerea diplomei de stupar calificat, însă întâmpină greutăți în valorificarea produselor, în condițiile în care demersul introducerii mierii în meniul școlarilor are și valențe stimulative economice, iar acest produs apicol aduce beneficii mari pentru sănătate, prin faptul că distruge microbii și bacteriile, având și avantajul că nu este alterabil și nu necesită deci condiții speciale de păstrare.

Astfel, vă întreb, domnilor miniștri, când se vor pune în aplicare prevederile legale privind acordarea de miere de albine elevilor, cu atât mai mult cu cât suma necesară este prevăzută și aprobată în bugetul de stat pe anul 2013?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Deoarece nu au mai rămas pe listă decât... Ba nu, din partea Grupului parlamentar al PDL nu mai e nimeni, PNL – nu mai e nimeni, PP-DD – nu mai e nimeni...

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice de către senatorul Gheorghe Pop.

Doamna ministru,

Ministerul pe care îl conduceți este partener în cadrul proiectului derulat prin fonduri europene, POSDRU 2007–2013, „Femei pentru femei”. Prin acest proiect, se urmărește calificarea femeilor în meseriile de bonă și babysitter, însă în ciclul de învățământ preșcolar se caută, de regulă, îngrijitoare copii.

În aceste condiții, vă întreb, stimată doamnă ministru, dacă absolventele cursului de calificare în meseriile de bonă, babysitter vor putea fi angajate în sistem bugetar, la creșe, grădinițe, centre de plasament și dacă s-au corelat cursurile de formare profesională cu cerințele pieței muncii.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Saghian.

Aveți cuvântul, veniți la microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Ion Moraru, secretarul general al Guvernului.

Întrebarea o adresez la solicitarea unui grup de preoți din Colegiul uninominal nr. 2, Galați.

Stimate domnule secretar general,

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca preoții să nu perceapă bani pentru slujbele de înmormântare în cazul familiilor defavorizate, cu venituri reduse, cu mulți copii, dar și pentru persoane bolnave sau vârstnice cu venituri mici. Decizia a fost luată în urmă cu câteva zile, în ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit acestei decizii, parohiile vor sprijini familiile defavorizate, cu venituri reduse, cu mulți copii, persoane bolnave sau vârstnici cu venituri mici prin a nu le solicita acestora contribuții bănești pentru slujbe de înmormântare.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog să-mi răspundeți cum se va face diferențierea între o familie defavorizată și una nedefavorizată. Între veniturile diverselor familii sau numărul de copii? Vor fi nevoiți oamenii să meargă la biserică cu adeverință de salariu, copii ale certificatelor de naștere ale copiilor, adeverințe medicale sau alte documente care să ateste că se înscriu în unul din criteriile de mai sus?

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD. O întrebare privind atacul informatic. Poftiți la microfonul central, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Dan Nica, ministrul pentru societatea informațională. Obiectul întrebării: „Atacul informatic din februarie asupra României”

## Domnule ministru,

Un atac informatic grav a fost efectuat asupra României la sfârșitul lunii februarie a acestui an. Mai multe instituții guvernamentale au fost victimele unei aplicații informatice create pentru a spiona și colecta informații geopolitice confidențiale, fapt confirmat și de SRI.

Având în vedere faptul că legislația română în domeniu a fost modificată concret în ultimii 20 de ani și că instituțiile implicate în siguranța statului au deja o experiență pozitivă acumulată în acest domeniu prin colaborările cu statele membre NATO și cu Uniunea Europeană, vă rog să aveți amabilitatea de a preciza ce măsuri se vor lua la nivelul ministerului în vederea prevenirii și combaterii atacurilor de acest gen asupra instituțiilor de stat din România.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, s-a încheiat lista celor care au avut intervenții în plen la sesiunea de întrebări.

Au depus întrebări în scris, adresate Guvernului, diferitelor ministere, senatorii:

– Ion Toma, Niculae Bădălău, Florin Constantinescu, Marian Pavel, Sorin Constantin Lazăr, Șerban Constantin Valeca, Laurențiu Florian Coca – Grupul parlamentar al PSD;

– Ion Popa, Paul Ichim – Grupul parlamentar al PNL;

– Mihai Ciprian Rogojan, Alin Păunel Tișe, Anca Daniela Boagiu – Grupul parlamentar al PDL;

– Haralambie Vochițoiu, Nicolae Marin și Florinel Butnaru – Grupul parlamentar al PP-DD.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la sesiunea de interpelări. Timpii sunt aceiași.

Dau cuvântul reprezentantei Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

Microfonul central. Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministrul Guvernului României.

Domnule prim-ministru,

În urma modificării și completării Legii concurenței nr. 21/1996, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2010, aprobată prin Legea nr. 149/2011, art. 4 din Legea concurenței a rămas în forma inițială, cu următoarele prevederi:

Alin. (2): „În sectoarele economice sau pe piețele unde concurența este exclusă sau substanțial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenței unei poziții de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al prețurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv, pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.”

Alin. (3): „Pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale, precum: situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre, pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv, pentru durate de câte cel mult

3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.”

Domnule prim-ministru,

În ultima perioadă, majorările depășesc gradul de suportabilitate a consumatorilor, în general, pentru serviciile de apă potabilă, canalizare, epurare, iar nivelul normei de paușal este aprobat, prin hotărâri ale consiliilor locale, la limita maximă, fără a se ține cont de condițiile tehnice de la consumator.

În aceste condiții, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați:

– câte hotărâri de Guvern au fost emise din anul 1996 până în prezent cu privire la respectarea prevederilor art. 4 alin. (2);

– care sunt măsurile cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora, aprobate prin hotărâre de Guvern, în perioada 1996–2012, în domeniul de reglementare al ANRSC, specific serviciilor de apă potabilă, canalizare, epurare;

## Mulțumesc, doamna senator.

- Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Liviu

- Tomoiagă.

Nu este.

Domnul senator Sebastian Grapă, reprezentant al Grupului parlamentar al PNL.

Aveți microfonul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși reprezentanți ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor, bună seara!

Interpelarea mea se adresează domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul ei este „Reorganizarea administrativ-teritorială a României după regionalizare”.

## Domnule ministru,

După Revoluția din 1989, dreptul de a organiza referendumuri pe diverse teme s-a manifestat din plin, inclusiv în ceea ce privește modul de organizare și amenajare a teritoriului la sate, comune, orașe și municipii.

Astfel, din cauza unui populism excesiv și a unei așa-zise dorințe de autonomie locală, foarte multe sate s-au desprins din vechile organizări și s-au constituit în comune noi. Au mizat atunci pe dezvoltarea economică a localității, dezvoltare așteptată și acum în foarte multe locuri.

Foarte multe dintre aceste comune au apărut și ca urmare a unei greșite interpretări și manifestări a patriotismului local. În acest fel, s-a mărit numărul angajaților din administrația publică locală, au crescut cheltuielile bugetare pe cap de locuitor, au apărut comune care nu au venituri proprii nici pentru plata salariilor sau a utilităților publice.

Odată cu adoptarea, în anul 2001, a Legii nr. 351 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, au fost stabilite criteriile minimale pe care localitățile din România trebuie să le îndeplinească pentru a fi clasificate cu un anumit rang. Din anul 2001 și până astăzi, în aproape 12 ani, aceste criterii nu mai sunt respectate de foarte multe localități. Există discrepanțe foarte mari în anexele cu aceste localități.

De exemplu, municipiul Sibiu este clasificat ca municipiu de rangul II și a avut, în anul 2001, aproximativ 170.000 de locuitori. Același rang îl au și Făgăraș, cu 44.000, sau municipiile Orșova sau Urziceni.

În această perioadă, din cauza involuției, multe dintre criteriile impuse de Legea nr. 351/2001 nu mai sunt respectate: numărul de medici pe cap de locuitor, suprafața de parcuri, zone verzi pe cap de locuitor, utilitățile publice.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnului senator Mihai Răzvan Ungureanu.

Nu este domnul senator.

Domnul senator Alin Tișe. Nu este.

Domnul senator Alexandru Pereș. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Relu Fenechiu.

Obiectul interpelării: „Situația liniei de cale ferată 211A din municipiul Sebeș, județul Alba”

## Domnule ministru,

În municipiul Sebeș, drumul național 7 se intersectează cu linia 211A, o linie dezafectată de cale ferată, iar trecerea peste aceasta a fost și este un calvar care îngreunează traficul atât la intrarea, cât și la ieșirea din oraș.

Calea ferată despre care vă vorbesc se află în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR – SA București, Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întreținere și Reparații Căi Ferate Brașov, instituție către care autoritățile locale au adresat numeroase solicitări cu privire la asigurarea planeității. Din cauza dificultăților financiare cu care se confruntă această companie, lucrările efectuate pentru asigurarea planeității au fost superficiale, ameliorând temporar situația circulației.

Țin să menționez faptul că starea în care se află calea ferată despre care vă vorbesc nu permite desfășurarea unui trafic feroviar în condiții de siguranță spre agenții economici pe care i-a deservit în trecut. În plus, sectorul cuprins între localitatea Petrești și un alt agent comercial din această localitate este văduvit de sectoare întregi de șină de cale ferată, de traverse și chiar de terasamentul pe care acesta a fost construit.

Mai mult, zona afectată pe DN 67C, pe care această linie îl traversa, a fost acoperită în întregime cu asfalt și a fost dezafectată șina de cale ferată în cadrul lucrărilor de reabilitare a acestei artere.

Având în vedere cele enunțate mai sus, plus starea de disconfort a participanților la trafic și afectarea gradului de siguranță a traficului rutier în zonă, consider, domnule ministru, că trebuie găsită o soluție definitivă de rezolvare a acestei situații, altfel cheltuielile inutile vor continua, iar nemulțumirea participanților la trafic, precum și a locuitorilor din municipiul Sebeș se va accentua.

De aceea, având în vedere faptul că linia 211A este dezafectată, vă solicit o decizie rapidă pentru soluționarea acestei probleme și vă rog să-mi transmiteți punctul dumneavoastră de vedere.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, doamna senator Miron Vasilica Steliana.

Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Butnaru.

Nu este.

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD și întreb dacă domnul senator Liviu Marian Pop dorește să-și prezinte interpelarea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Încălcarea art. 262 alin. (3) din Legea educației naționale”.

Domnule ministru,

În ultima perioadă am primit mai multe sesizări cu privire la faptul că unele școli încalcă prevederile art. 262 alin. (3) din Legea educației naționale. Acest articol prevede ca norma didactică de predare–învățare–evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă este de 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul secundar și terțiar nonuniversitar.

Dacă la nivelul unei școli există 16 ore în plus peste norma didactică legală, vă întreb, domnule ministru, cum se face împărțirea celor 16 ore între doi profesori care au aceeași specialitate, astfel încât randamentul profesorilor să fie maxim.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mă întorc la lista Grupului parlamentar al PNL.

Domnul senator Sebastian Grapă, domnul senator Marius Petre Nicoară, domnul senator Paul Ichim, domnul senator Viorel Grigoraș, domnul senator Octavian Motoc, domnul senator Sorin Roșca-Stănescu...

Este?

Domnule senator Grigoraș, mă scuzați. Poftiți la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Daniel Constantin, dar și Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, APDRP.

Obiectul interpelării: „Reluarea Proiectului integrat pentru realizarea investițiilor în comuna Manoleasa, județul Botoșani”.

## Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință situația privind „Proiectul integrat pentru realizarea investițiilor, reabilitare cămin cultural și dotare muzeu în comuna Manoleasa, județul Botoșani, construire grădiniță în satul Flondora, din comuna Manoleasa, județul Botoșani, modernizare drumuri comunale în comuna Manoleasa, județul Botoșani”.

Primăria comunei Manoleasa a depus cererea de finanțare nr. F322055, iar proiectul, deși era al unui primar liberal, aflat atunci în opoziție, a fost declarat eligibil și selectat conform raportului de selecție din data de 14 mai 2010. Dar, pentru că finanțarea nu era pentru un primar de la putere, acest proiect a fost contestat în instanță pe baza unui contract fals de concesiune a Căminului Cultural Manoleasa și, ca urmare, suspendat. Soluția instanței a fost una favorabilă proiectului și de punere în executare a acestuia.

Domnule ministru,

Este inadmisibil ca interesele legitime ale unei întregi comunități locale să fie lezate prin nepunerea în executare a contractului de finanțare din cauza prevalării de către o persoană particulară, interesată de un contract fals, ale cărui efecte juridice au încetat cu ani în urmă, în condițiile prevăzute de lege.

Având în vedere cele expuse mai sus, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați motivele pentru care contractul de finanțare nu este pus în executare.

Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mă întorc la listă și îl invit la microfon pe domnul senator... Domnii senatori Ion Toma, Trifon Belacurencu, Niculae Bădălău și Valer Marian...

Este aici, îl invit la microfon.

Aveți cuvântul.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al justiției Mona Pivniceru și are ca obiect „Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii împotriva președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

În calitate de ministru al justiției și de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, solicit să sesizați Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a verifica următoarele aspecte legate de activitatea cetățenei Stanciu Livia, întâmplător președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

1. Relațiile profesionale și extraprofesionale pe care le-a avut cu fostul deputat PDL Mihail Boldea, arestat pentru fapte de corupție, în perioada în care era prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, iar fostul parlamentar era avocat în Baroul Galați.

2. Întâlnirile și discuțiile profesionale și extraprofesionale pe care le-a avut cu fostul procuror-șef al DNA, Daniel Morar, actualmente procuror general interimar al României, referitor la dosarele instrumentate unor politicieni ca, de exemplu, ex-premierul Adrian Năstase și fostul senator PSD Cătălin Voicu.

3. Dacă, cu trei zile înainte de condamnarea definitivă și încarcerarea ex-premierului Adrian Năstase în așa-zisul dosar „Trofeul calității”, a făcut o plimbare cu un autoturism aparținând SPP, de la Înalta Curte de Casație și Justiție la Palatul Cotroceni, unde a avut loc o întâlnire de circa două ore cu președintele Traian Băsescu și dacă, cu această ocazie, l-a avut șofer pe generalul Alexandru Burian, prim-adjunct al directorului SPP, îmbrăcat civil și având pe ochi ochelari de soare și o șapcă leninistă, probabil moștenire a perioadei când era mai-marele UTC la Academia Militară.

Cu toată stima și considerația, senator Valer Marian. Aștept răspuns în scris și verbal.

## Mulțumesc foarte mult.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Motoc, Grupul parlamentar al PNL.

Vă atrag atenția că aveți dreptul să susțineți numai o singură interpelare. ( _Discuții neinteligibile în sală.)_ Regulamentul prevede că fiecare senator are dreptul...

Nu citesc decât una.

Păi, aici aveți înscrise două.

Dar numai una citesc.

A, pe cealaltă o depuneți.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Mona Maria Pivniceru și se referă la o interpelare din data de 4 februarie 2013: „Imputarea asupra plății sumelor reprezentând venituri de natură salarială încasate în anul 2011 de funcționarii publici ai Primăriei Municipiului Tulcea și în privința unor decizii eronate ale instanțelor de judecată.” ## Doamnă ministru,

În urma unei interpelări adresate în data de 4 februarie 2013, am primit un răspuns totalmente birocratic, superficial, lipsit de consistență, care nu este rezultatul unei analize reale, minimale, a situației funcționarilor publici din Primăria Tulcea, persoane care au fost obligate de justiție la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială încasate în anul 2011.

Pe lângă faptul că analiza stereotipă a funcționarului care se ocupa de problema semnalată de mine a vizat doar prevederi generale de aplicare a normelor juridice privind existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii publice, nu ați avut în vedere criteriul de obiectivitate în investigarea situației în care unii dintre funcționarii publici petenți au conturile blocate prin poprire pe salarii, iar alți colegi de-ai lor, unii chiar din același birouri, au fost exonerați de orice obligație de plată.

Chiar dacă în sistemul juridic din România nu există regula precedentului creat de instanță, mi se pare aberant ca, în cauze identice, judecate de aceeași instanță, pe baza acelorași documente probatorii, instanța să se pronunțe în mod contrar.

În acest sens, vă rog să reanalizați speța sesizată în data de 4 februarie anul curent și să precizați următoarele:

1. Înțelegându-se faptul că instanțele de judecată sunt nevoite să interpreteze legea pentru a clarifica înțelesul unei norme juridice și că, oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale, există, în mod inevitabil, aceste elemente de interpretare, ce măsuri se pot lua pentru remedierea prejudiciilor financiare pentru funcționarii publici din Primăria Municipiului Tulcea care au fost afectați de respectivele decizii de impunere?

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Dau, în continuare, cuvântul domnului senator Gheorghe Pop, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, aveți microfonul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Educației Naționale, domnului ministru, și obiectul ei este „Încadrarea și remunerarea îngrijitoarelor din grădiniță ca muncitori calificați”.

## Domnule ministru,

Vă rog să-mi spuneți care sunt motivele pentru care îngrijitoarele de copii, bonele angajate în unitățile de învățământ preșcolar, nu au fost încadrate niciodată ca muncitor calificat, deși implicarea acestora în procesul educativ și responsabilitatea față de copii sunt aspecte importante de care trebuie să ținem cont, care vin să sprijine creșterea nivelului calitativ al bazei sistemului de învățământ.

Ținând cont de faptul că ne luptăm pe toate palierele pentru sporirea gradului de responsabilizare a întregului personal din învățământ, inclusiv cel nedidactic, cum sunt și îngrijitoarele sau bonele copiilor din creșe și grădinițe, ar fi necesar ca încadrarea acestora să fie modificată din muncitor necalificat în muncitor calificat, mai ales că foarte multe angajate din sistem au urmat deja cursurile de calificare în domeniu.

Așadar, vă întreb, domnule ministru: la nivel național câte îngrijitoare de copii sau bone sunt angajate în acest moment ca personal nedidactic și ce măsuri veți lua pentru a stopa această nedreptate față de persoanele care se străduiesc zi de zi, alături de educatoare, să ofere o dezvoltare armonioasă a personalității copiilor?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator Gheorghe Pop. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Saghian Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD, microfonul central.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, Ministerul Economiei.

Obiectul interpelării: „Care sunt criteriile care vor sta la baza anunțatelor disponibilizări de la companiile de stat ce vor avea loc în cursul acestui an, precum și numărul persoanelor care vor fi restructurate în cadrul acestui proces”.

Domnule ministru,

La sfârșitul lui februarie, Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice un proiect privind restructurarea sau reorganizarea companiilor de stat și, implicit, disponibilizarea unor angajați ai acestor companii.

Ulterior, domnul prim-ministru Victor Ponta a solicitat retragerea acestui proiect cu motivația că nu a fost prezentat în Guvern și nu este însușit de acesta.

Este evident că Ministerul Economiei va lua măsuri pentru restructurarea companiilor de stat, măsuri care vor afecta salariații care își desfășoară activitatea în cadrul acestora. Deci este absolut necesar să se identifice niște criterii viabile, pe baza cărora să se efectueze procesul de restructurare a companiilor de stat.

În acest context, vă rog să-mi precizați, domnule ministru, care sunt criteriile care vor sta la baza anunțatelor disponibilizări la companiile de stat, ce vor avea loc în cursul acestui an, precum și numărul persoanelor care vor fi restructurate în cadrul acestui proces?

Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## _Lista interpelărilor depuse în scris de senatorii:_

– Ion Toma, Trifon Belacurencu, Niculae Bădălău, Sorin Constantin Lazăr, Alexandru Cordoș, Florin Constantinescu – Grupul parlamentar al PSD;

– Ștefan Liviu Tomoiagă, Marius Petre Nicoară, Paul Ichim, Sorin Ștefan Roșca-Stănescu – Grupul parlamentar al PNL;

– Mihai Răzvan Ungureanu, Alin Păunel Tișe, Traian Constantin Igaș – Grupul parlamentar al PDL;

– Vasilica Steliana Miron și Florinel Butnaru – Grupul parlamentar al PP-DD. ## Doamnelor și domnilor,

Mulțumesc doamnei secretar de stat de la Departamentul pentru proiecte de infrastructură și investiții străine, Simona Maya Teodoroiu, domnului secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, Ion Ghizdeanu, care nu e aici, și celorlalți, doamnei secretar de stat Elena Dumitru...

Rog să depună în scris, dacă sunt..., prin domnul secretar de stat de la Departamentul pentru relația cu Parlamentul,

pentru că eu declar, în acest moment, încheiată sesiunea de interpelări și întrebări pentru ziua de azi.

Vă mulțumesc foarte mult, domnilor secretari, pentru asistența extraordinară pe care mi-ați acordat-o în această tumultuoasă ședință.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|646834]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 24/13.III.2013 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei