Oliviu Gherman

Da, deci am intrat în zona de literaturã.

Vreau sã vã spun cã ceea ce se petrece în acest moment este o ilustrare perfectã a acestei afirmaþii a lui Ludovic al XV-lea, anume: ”Dupã mine potopulÒ, un proces de privatizare care se desfãºoarã, sub ochii noºtri, în condiþiile cele mai oneroase ºi, dacã acest proces s-ar desfãºura într-o þarã strãinã, ar privi cetãþenii unei alte þãri, desigur nu ar trebui sã ne intereseze, însã acest proces care este jaf, care este o atitudine de nãvãlitori care trec pentru un timp foarte scurt printr-o anumitã zonã ºi care pârjolesc totul, acest proces se petrece la noi. Desigur, ceea ce intenþionãm în nici un caz nu este de a deturna sensul real al privatizãrii, ci de a relua sensul corect ºi, aºa cum este prevãzut în lege, al acþiunii de privatizare.

Mi-aº permite sã fac ºi o glumã, în final. Existã un oarecare paralelism, dar un paralelism de privire în oglindã, ºtiþi, în oglindã întotdeauna stânga se transformã în dreapta ºi viceversa.

În 1996, partidul care era la guvernare, P.D.S.R., în întreaga activitate anterioarã alegerilor, a acþionat ca ºi cum ar fi continuat sã rãmânã la guvernare, adicã o maximã decenþã în promisiuni ºi, mai ales, o administrare judicioasã a întregii avuþii a þãrii.

Actualmente, în anul 2000, se petrece ceva care este privit în oglindã, invers. Coaliþia guvernamentalã pleacã de la ipoteza cã nu va mai rãmâne la guvernare, care este extrem de probabilã, ºi care conduce la aceastã atitudine de jaf...,