Stenogramă plen

Domnilor senatori, vã invit în salã.

Stimaþi colegi, vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Am apãsat eu pe buton ºi am constatat cã avem o prezenþã deosebitã.

Domnilor senatori, vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 30 octombrie, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ardelean ºi Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, pe care-i invit la prezidiu.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment un numãr de 112 domni senatori, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 4 domni senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, un coleg este plecat în delegaþie.

Ordinea de zi:

Ñ declaraþii politice;

Ñ aprobarea programului de lucru pentru sãptãmâna

## viitoare;

Ñ întrebãri ºi interpelãri;

Cu programul de lucru am întrebat, lucrãri în plen.

Da, despre asta este vorba.

Da, vã rog, domnul senator ªerban Sãndulescu.

Domnule preºedinte,

Am ridicat acum douã sãptãmâni problema Ordonanþei nr. 129/2000 care nici pânã acum nu s-a discutat ºi alegerile bat la uºã. Mi s-a spus sãptãmâna trecutã cã se discutã în Camera Deputaþilor ºi cã urmeazã sã fie discutatã ºi aici. Nu vãd sã fie în program aºa ceva. Deci e o chestie. Vã rog sã vedeþiÉ, sã vadã Biroul permanent ce se întâmplã, adicã nu este posibil ca alegerile sã fie rezolvate cu o ordonanþã de urgenþã care nici nu s-a discutat în Parlament ºi care are o mulþime de hibe.

De asemenea, mi s-a spus cã ºi proiectul de lege pe care l-am fãcut privind sondajele de opinie în perioada de campanie electoralã se va discuta. Nu vãd nimic în program.

Care este situaþia? Aºa mi s-a rãspuns sãptãmâna trecutã.

Ñ program legislativ.

Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la ora 19,30. Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut obiecþiuni?

Da, aº avea eu.

Deci s-a discutat în Biroul permanent, sigur cã orice propunere legislativãÉ dumneavoastrã aþi fãcut o propunere legislativã, care a fost înaintatã Comisiei juridice, dacã nu mã înºel. În momentul în care vom primi rapoarte noi înscriem toate proiectele de lege sau propunerile legislative în ordinea de zi. Sigur cã unele sunt mai în faþã, altele mai în spate, dar, zilnic, noi putem sã stabilim ordinea de zi. Deci nu existã proiecte de lege care sã aibã raport ºi sã nu fie înscris în ordinea de zi.

Dacã în legãturã cu programul de lucru nu mai sunt alte chestiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Ce anume sã votãm?

Programul de lucru.

Aprobat de Senat cu 85 de voturi.

În legãturã cu ordinea de zi, dacã aveþi de fãcut obiecþiuni sau propuneri.

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci ordinea de zi este aprobatã de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru ºi un vot contra.

În plenul Senatului, în 23 octombrie, domnii senatori Paul Ghiþiu ºi Alexandru Popovici au ridicat douã chestiuni. Prima Ñ domnul senator Paul Ghiþiu Ñ întrebarea adresatã Biroului permanent era legatã de propunerea legislativã privind egalizarea ºanselor pentru persoanele cu handicap în România. Ea a fost trimisã pe 11 mai 2000, pentru raport, la Comisia pentru muncã ºi, pentru aviz, la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi la Comisia pentru drepturile omului.

Pe 22 iunie numai Comisia pentru buget a trimis aviz favorabil.

Biroul permanent a înaintat scrisori celor douã comisii pentru a finaliza proiectul de lege respectiv.

Declaraþia politicã a domnului senator Alexandru Popovici a fost înaintatã Ministerului Afacerilor Externe pentru a se lua mãsurile care se impun.

Dacã la probleme organizatorice sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt, sã trecem direct la...

Da, vã rog, domnul senator Oprea Andreiu, la organizatorice, dacã sunt.

Da, la organizatorice. Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Fac anunþul cã din acest moment îmi declar independenþa. Deci voi trece în rândul senatorilor independenþi ºi anunþ cu acestã ocazie cã am depus documentaþia pentru a candida, ca independent, în circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara, la Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Poate cã nu mai au grup parlamentarÉ

Asta vedem din ianuarie 2000, pentru cã, aºa cum ºtiþi, grupurile parlamentare se anunþã la începutul fiecãrei legislaturi ºi la fiecare sesiune.

Deci sã trecem la declaraþii politice.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Oliviu Gherman, Grupul parlamentar P.D.S.R. Domnule senator, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Stimaþi colegi, Onoratã asistenþã,

Mãrturisesc cã, oarecumva certat de o distinsã corespondentã la un cotidian în legãturã cu intervenþiile mele prea dese la aceastã tribunã, eram hotãrât sã nu mai iau cuvântul la declaraþii politice, dar a intervenit un element prin care Comisia de privatizare sau mai bine-zis câþiva dintre membrii acestei comisii mi-au cerut sã intervin printr-o declaraþie politicã.

Aceasta se referã la afirmaþia premierului, distinsului premier, domnul Mugur Isãrescu, privitoare la intenþionata moþiune de cenzurã pe seama opririi privatizãrilor. Nu am adus ziarul, deoarece nu sunt convins cã aceste relatãri din ziare corespund exact exprimãrii Domniei sale, dar îmi permit sã rezum afirmaþia cum cã dacã se dorea într-adevãr o modificare a atitudinii faþã de privatizare, acest lucru trebuia sã fie fãcut printr-un proiect de lege care sã fie înaintat sau printr-o iniþiativã legislativã.

În aceastã privinþã vreau sã precizez cã toþi membrii Comisiei de privatizare au semnat o iniþiativã legislativã, care prevedea câteva dintre modificãrile esenþiale care erau propuse sã fie aduse la Legea privind privatizarea, care a fost introdusã prin angajarea rãspunderii Guvernului.

În esenþã, acestea erau legate de o administrare judicioasã a patrimoniului statului înaintea privatizãrii, dar mai ales, de introducerea în circuitul privatizãrii a Curþii de Conturi, ca un control al legalitãþii documentelor de privatizare, pentru a se evita pãgubirea statului, nu prin aspecte legate de o anumitã eficienþã, ci de aspecte legale. ªi ceea ce..., moþiunea de cenzurã pe care intenþionãm sã o introducem este tocmai, dacã vreþi, un act temporar care în absenþa acestei prevederi obligatorii de a verifica legalitatea acþiunilor în procesul de privatizare prevedea, deci, oprirea temporarã a acestui proces, pentru a evita ceea ce se petrece la ora actualã pe scena politicã româneascã.

Aspectele legate de menþiunile literare sunt bine cunoscute, ºtim de un împãrat care ºi-a fãcut..., sau se vorbeºte despre un împãrat care ºi-ar fi fãcut calul senator, ºtim ºi de afirmaþia distinsului rege, monarh al Franþei, Ludovic al XVI-lea care spunea cã: ”Dupã mine potopulÒÉ

Al XV-lea.

Al XV-lea? Vã rog sã mã scuzaþi. Da, da, al XV-lea, deci, ”Dupã mine potopulÒ, se pare cã se..., eu, de fapt, aveam obsesia lui Ludovic al XIV-lea, cu o altã afirmaþie la fel de...

Nu, nu! Ludovic al XIV-lea a zis: ”Statul sunt eu!Ò.

Chestie de numãrãtoare!

Da, deci am intrat în zona de literaturã.

Vreau sã vã spun cã ceea ce se petrece în acest moment este o ilustrare perfectã a acestei afirmaþii a lui Ludovic al XV-lea, anume: ”Dupã mine potopulÒ, un proces de privatizare care se desfãºoarã, sub ochii noºtri, în condiþiile cele mai oneroase ºi, dacã acest proces s-ar desfãºura într-o þarã strãinã, ar privi cetãþenii unei alte þãri, desigur nu ar trebui sã ne intereseze, însã acest proces care este jaf, care este o atitudine de nãvãlitori care trec pentru un timp foarte scurt printr-o anumitã zonã ºi care pârjolesc totul, acest proces se petrece la noi. Desigur, ceea ce intenþionãm în nici un caz nu este de a deturna sensul real al privatizãrii, ci de a relua sensul corect ºi, aºa cum este prevãzut în lege, al acþiunii de privatizare.

Mi-aº permite sã fac ºi o glumã, în final. Existã un oarecare paralelism, dar un paralelism de privire în oglindã, ºtiþi, în oglindã întotdeauna stânga se transformã în dreapta ºi viceversa.

În 1996, partidul care era la guvernare, P.D.S.R., în întreaga activitate anterioarã alegerilor, a acþionat ca ºi cum ar fi continuat sã rãmânã la guvernare, adicã o maximã decenþã în promisiuni ºi, mai ales, o administrare judicioasã a întregii avuþii a þãrii.

Actualmente, în anul 2000, se petrece ceva care este privit în oglindã, invers. Coaliþia guvernamentalã pleacã de la ipoteza cã nu va mai rãmâne la guvernare, care este extrem de probabilã, ºi care conduce la aceastã atitudine de jaf...,

Un exemplu!

É atitudine de încurajare a înstrãinãrii bunurilor naþionale printr-un procedeu care este în afara oricãror norme de moralitate elementarã.

Daþi mãcar o singurã probã în acest sens.

Da, avem foarte multe probe.

Nu, mãcar una singurã.

Da, am o singurã probã, îmi permit s-o dau, anume sã dau o probã în aceastã privinþã, pentru cã eu nu

contest solicitarea unor colegi din salã sã introduc asemenea elemente.

Am avut în faþã întregul proces de privatizare a celor douã unitãþi de aluminiu din Slatina, ALRO ºi ALPROM.

Fondul Proprietãþii de Stat a încredinþat întreaga problemã unei înalte instituþii, care trebuia sã facã o prezentare a condiþiilor optime de privatizare, o instituþie internaþionalã. Aceastã instituþie Ñ ºi vã pot aduce, dacã doreºte stimatul coleg, îi pot aduce referatul acestei instituþii, care a fost solicitatã de F.P.S. ºi plãtitã de F.P.S. Ñ spune clar cã cele douã unitãþi trebuie întâi sã fuzioneze ºi dupã fuziune sã se facã privatizarea.

Mai mult, Fondul Proprietãþii de Stat dispune celor din Consiliul de administraþie al celor douã unitãþi sã se facã fuziunea. Aceastã fuziune nu s-a fãcut, deºi a existat aceastã dispoziþie, ºi în acest moment se face privatizarea pe baza unui alt material care a fost solicitat din nou de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat, se face privatizarea celor douã unitãþi în mod separat. Dacã doriþi, avem la Comisia de privatizare toate elementele care aratã cã un proces care a fost nu numai declanºat într-un anumit mod, dar care a fost într-un fel ºi consiliat de cãtre o înaltã instituþie de profil internaþional, este deturnat într-un sens care este împotriva interesului naþional ºi împotriva intereselor ambelor societãþi comerciale privatizate. Aceasta este proba, stimate coleg, dar, dacã vreþi, vã dau mai multe, sã ºtiþi cã avem la Comisia de privatizare foarte multe dintre aceste elemente.

Dacã se doreºte, vã pot spune cã, de exemplu, o întreprindere din Bucureºti Ñ se numeºte I.O.R. Ñ care are ºi componente strategice, care vizeazã livrarea de instrumente ºi de componente pentru apãrarea naþionalã. aceasta a fost privatizatã în condiþii frauduloase Ñ afirm cu toatã rãspunderea, frauduloase Ñ, fãrã sã se obþinã aprobãrile forurilor care trebuia sã-ºi dea acordul pentru asemenea privatizare.

Dacã doriþi ºi dacã mi se oferã timp din partea altor grupuri parlamentare pot continua, dar nu cred cã este cazul.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al P.D., domnul senator Ionel Aichimoaie.

Renunþ, de data aceasta.

Renunþaþi. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., domnul senator Tiberiu Vladislav.

Renunþ ºi eu.

Deci, dacã renunþã ºi Domnia sa, domnul senator Mortun Alexandru.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ultimul timp ies la ivealã tot mai multe cazuri de furturi, de furturi halucinante, de deturnãri de fonduri, de bãnci ºi fonduri de investiþii care au bãgat ºi continuã sã bage mâna în buzunarul depunãtorilor români, toate în complicitãþi pânã la cel mai înalt nivel. Se explicã acum, o datã cu falimentul bãncilor DACIA FELIX, CREDITBANK, BANCOREX ºi nu numai, de ce într-o þarã atât de bogatã marea majoritate a oamenilor au ajuns abia sã supravieþuiascã.

Firmele-ventuzã au parazitat marea majoritate a întreprinderilor de stat fãcând ca orice operaþiune de import sau export a României, de aprovizionare cu materii prime ori de vânzare a produselor sã se soldeze cu obþinerea unor comisioane fabuloase ajungând uneori pânã la 500 %.

În doar 8Ð9 ani întreprinderile de stat au fost falimentate cu bunã ºtiinþã, iar borfaºii care le-au parazitat s-au vãzut multimiliardari doar prin manevrarea unor hârtii. Astãzi sute de mii de oameni sunt pe punctul de a fi concediaþi din cauza acestor falimente premeditate, iar F.P.S. ºi numiþii sãi în A.G.A. ºi în Consiliile de administraþie continuã sã nu fie traºi la rãspundere. Cât despre miliardele de dolari dispãrute, puþine ºanse de a mai fi recuperate vreodatã.

Jaful fãrã limite practicat în ultimii 9 ani a determinat, practic, prãbuºirea economiei naþionale, a fragilizat la limita exploziei sociale echilibrul. În ultimele zile în judeþul Mehedinþi sute de oameni, indiferent dacã sunt de la SEVERNAV, CELROM, IJCM Ñ Drobeta-Turnu Severin sau de aiurea, minþiþi, trãdaþi ºi înºelaþi de stãpânii Fondului Proprietãþii de Stat, îºi exprimã lipsa de speranþã în ziua de mâine. Cel mai mult îi supãrã nedreptatea ºi aroganþa care se accentueazã pe zi ce trece.

Având în faþa ochilor toate privatizãrile ºi marile licitaþii care au avut loc în Mehedinþi, ei acuzã cã privatizarea nu mai constituie de mult în România un mijloc de dezvoltare economicã, de creare a unei clase de mijloc, ci

un mod de producere pe bandã rulantã a ºomerilor, un mod de dezindustrializare, de sãrãcire a poporului român.

2. Ñ Un control ferm, transparent asupra modului în care s-au derulat licitaþiile la valori mari ºi unde s-a cheltuit banul public, la fel, în România, în general, ºi în judeþul Mehedinþi, în special.

3. Ñ Tragerea la rãspundere penalã a managerilor compici Ñ ºi repet cuvântul ”compliciÒ Ñ în falimentarea întreprinderilor.

4. Ñ Obligarea marilor datornici cãtre bugetul naþional ºi cãtre bãnci sã-ºi achite datoriile.

În toate aceste cazuri vinovaþilor ºi celor care nu acoperã prejudiciile sã li se confiºte averile, de urgenþã.

## Mulþumim.

Se pare cã l-aþi confirmat pe domnul preºedinte Gherman în afirmaþiile fãcute anterior.

Invit la tribunã pe domnul senator ªtefan Drãgulescu.

## **Domnul ªtefan Iosif Drãgulescu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Stimaþi reprezentanþi ai mass-mediei româneºti ºi ai televiziunilor româneºti,

Înainte de a expune declaraþia politicã, în special pentru mass-media, aº prezenta faptul cã pe lângã poziþia de senator în Senatul României sunt rector al Universtiãþii de medicinã ºi farmacie din Timiºoara, membru în Consiliul Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare ºi, în perioada decembrie 1996 Ñ decembrie 1997, am deþinut funcþia de ministru al sãnãtãþii.

În continuare voi da citire declaraþiei politice.

Voi începe prin a spune cã în ciuda faptului cã am fost scos într-un mod fraudulos de pe listele de senatori ai Convenþiei Democrate 2000ÐTimiº chiar de reprezentanþii propriului meu partid, nu îmi voi da demisia din P.N.Þ.C.D., aºa cum au fãcut mulþi colegi de-ai mei marginalizaþi de mafia din fruntea partidului, care împarte locurile fãrã sã þinã cont în nici un fel de criteriul valoric.

Eu sunt membru fondator al P.N.Þ.C.D., sunt în acest partid din anul 1989 când Corneliu Coposu, seniorul politicii româneºti, a început reconstruirea cu rãbdare, în vremuri grele pentru þãrãniºti, a unui partid istoric care a însemnat mult în societatea româneascã interbelicã ºi care a fost decimat de ura comunismului de tip asiatic, importat de la Moscova. Numai cã dupã moartea lui Corneliu Coposu actualii lideri ai P.N.Þ.C.D.: Ion Diaconescu, Gabriel Þepelea sau Ionescu-Galbeni au arãtat cã sunt total depãºiþi de evenimente, cã sunt anacronici ºi slabi politicieni, fiind mai degrabã preocupaþi sã-ºi plaseze rudele ºi clientela politicã în posturi publice bine plãtite. Am avut noi, cei din P.N.Þ.C.D., doi prim-miniºtri, Victor Ciorbea ºi Radu Vasile, care s-au fãcut ºi ne-au fãcut de râs în faþa þãrii ºi a partenerilor din coaliþie.

Crizele de guvern apãrute în urma activitãþii celor doi ºi mai ales lipsa unei alternative au arãtat cã P.N.Þ.C.D. nu are personalitãþi de anvergurã capabile sã preia responsabilitãþile unei guvernãri.

Aceeaºi problemã a apãrut în momentul desemnãrii candidatului la Preºedinþia României. Dupã ce actualul preºedinte, Emil Constantinescu, a declarat cã nu va mai candida, P.N.Þ.C.D. s-a agãþat cu disperare de Mugur Isãrescu, cu toate cã actualul premier a refuzat sã fie asimilat drept candidatul C.D.R.Ð2000, insistând asupra statutului sãu de independent.

Opinia publicã a putut observa curtea asiduã ºi penibilã pe care fruntaºii partidului i-au fãcut-o premierului pentru a salva aparenþele ºi a nu se lãsa descoperiþi în cursa pentru Palatul Cotroceni.

S-a spus, pe bunã dreptate, cã P.N.Þ.C.D. este pacientul bolnav al Convenþiei ºi al coaliþiei, politica mioapã ºi unilateralã promovatã de câþiva lideri octogenari îndepãrtându-ne, rând pe rând, toþi aliaþii puternici. S-a recurs la adunarea unor cioburi, a unor partide fantomã, sub umbrela C.D.R.Ð2000 scoasã din pãlãrie în speranþa cã populaþia va vota tot cheia. Numai cã sondajele de

opinie, chiar ºi cele comandate de P.N.Þ.C.D., aratã cã aceastã pseudoalianþã nu va intra în Parlament.

Eu am câºtigat detaºat competiþia internã în P.N.Þ.C.D. pentru funcþia de senator de Timiº, dar cum nu fãceam parte din clica din vârful partidului, obiºnuitã cu osanale ºi laude, s-a încercat prin toate mijloacele îndepãrtarea mea de pe listele electorale, s-a încercat aducerea lui Victor Ciobrea ºi a lui Mircea Ciumara la Timiºoara, însã opinia publicã din Banat a respins vehement aceste candidaturi.

Pe ultima sutã de metri, cu o zi înaintea depunerii listelor electorale, încãlcându-se orice fel de prevedere statutarã ºi legalã, s-a dispus înlocuirea mea de pe prima poziþie de pe liste cu un candidat plasat pe locul al treilea pe listele pentru Camera Deputaþilor, care a strãlucit prin mediocritate în ultimii 4 ani. S-a distrus în acest fel ºi ultimul fief al Convenþiei Democrate care mai putea aduce ceva voturi consistente în 26 noiembrie, care ar fi putut conta în ecuaþia finalã a depãºirii pragului de 10%.

Reconstrucþia moralã a P.N.Þ.C.D. ar fi putut începe în anul 2001 de la Timiºoara, însã în exact aceastã zonã au lovit liderii noºtri, incapabili sã se reformeze ºi sã se adapteze la rigorile unei politici moderne. Ceea ce este cel mai grav nu este faptul cã P.N.Þ.C.D. va trebui sã predea puterea, sã rãmânã poate 4 ani în afara Parlamentului, ci sã riºte sã nu mai revinã la guvernare jumãtate de secol. Grav este faptul cã ne-am bãtut joc de speranþele a milioane de români, cã am distrus economia acestei þãri ºi am irosit ºi compromis ideea de democraþie.

Obsesiile ºi interesele câtorva lideri depãºiþi de evenimente au distrus în 4 ani ceea ce a clãdit Corneliu Coposu în ani grei de temniþã ºi în lupte politice dure de dupã decembrie 1989.

Seniorul politicii româneºti s-ar rãsuci în mormânt dacã ar vedea cã linia Maniu-Mihalache-Coposu din cadrul P.N.Þ.C.D. a fost aruncatã la lada de gunoi ºi scoasã de acolo numai pentru interese electorale, iar linia impusã de pseudoliderii din fruntea partidului a însemnat incompetenþã, corupþie, nepotism, intoleranþã ºi nesimþire faþã de problemele majore ale societãþii româneºti.

Dupã alegerile din noiembrie 2000, oamenii din P.N.Þ.C.D. care gândesc ca mine, dar nu au curajul sã spunã lucrurilor pe nume pentru a nu fi îndepãrtaþi din partid ar trebui sã înceapã curãþenia în P.N.Þ.C.D.

Bãtrânii partidului trebuie lãsaþi la pensie, pentru cã ei nu au fost capabili sã mimeze mãcar poitica secolului XX, darmite politica secolului XXI, iar tinerii þãrãniºti trebuie încurajaþi sã refacã ºi sã reconstruiascã din temelii partidul nostru. Zgura incompetenþei ºi a corupþiei trebuie îndepãratã, pentru cã altminteri P.N.Þ.C.D. riscã sã disparã complet din prim-planul vieþii politice româneºti!

Sã nu-l lãsãm pe Ion Diaconescu ºi echipa sa sã reuºeascã ceea ce regimul comunist nu a reuºit, sã distrugã total acest partid ºi sã înmormânteze definitiv testamentul moral al lui Corneliu Coposu!

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe domnul senator Zolt‡n-Pusk‡s.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Nu-mi dau nici o demisie, ci prezint câteva gânduri legate de campania electoralã care este în plinã desfãºurare. Fiecare dintre partide, dintre candidaþii fie la Preºedinþie, fie la Parlament încearcã sã convingã prin mijloace proprii ºi sã fie cât mai prezent în aceastã campanie electoralã.

Programele ºi promisiunile deja au fost lansate, iar acum este în plinã desfãºurare ºi rãzboiul afiºelor. Fiecare partid cautã sã fie cât mai prezent, cu afiºe cât mai multe, în locuri foarte vizitate ºi aºa mai departe. Trebuie însã avute în vedere ºi anumite limite stabilite de lege ºi nu numai.

Azi-dimineaþã locuitorii din Sfântul Gheorghe au avut ocazia sã vadã scene de-a dreptul ridicole privind afiºele. Afiºul reprezentându-l pe unul dintre stimaþii candidaþi la Preºedinþie a fost lipit în locuri cel puþin bizare: statuie, placã comemorativã, monumente istorice ºi aºa mai departe. Cel mai bizar a fost faptul cã unul dintre aceste afiºe a fost lipit chiar pe ºliþul statuii reprezentându-l pe Imre Mie—, un om de culturã ºi ºtiinþã, fondatorul Liceului reformat din Sfântul Gheorghe.

Nu ºtim pe cine au vrut sã facã ridicol cei care au lipit afiºul; pe cel în memoria cãruia a fost ridicatã statuia sau pe cel care candideazã la Preºedinþie? Nu ºtim acest lucru.

Cine este candidatul?

Oricum, locuitorii oraºului au fost revoltaþi, fapt pentru care s-au fãcut înregistrãri video reprezentând afiºele lipite acolo unde au fost lipite ºi m-au anunþat telefonic ºi pe mine sã rog partidele politice, sã fac un apel cãtre toate partidele politice care participã la alegeri sã controleze ºi pe cei care lipesc asemenea afiºe, ca sã nu facã asemenea glume de prost gust în detrimentul nu ºtim cui.

În aceste condiþii, eu vreau sã vã rog sã vedeþi cum se lipesc afiºele, pentru cã un asemenea afiº poate fi în detrimentul partidului al cãrui reprezentant a fost lipit acolo unde a fost lipit.

Vã mulþumesc.

## **Din salã:**

Ce candidat era?

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n**

**:**

În fine...

Îl invit pe domnul senator Bunduc Gheorghe, Grupul parlamentar P.R.M.

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea se referã la Delta Dunãrii, cea mai frumoasã zonã a þãrii, consideratã pânã nu demult un adevãrat paradis românesc, o rezervaþie naturalã cu o biodiversitate deosebitã, cu minunate bogãþii ºi frumuseþi, zonã care nu mai oferã turistului plãcerea de a vedea pe apele limpezi ºi liniºtite pelicani, cormorani ºi alte pãsãri rare care sã-ºi gãseascã hrana ºi mediul ambiental aici.

Atât lipsa precipitaþiilor, dar mai ales gravele erori manageriale au condus la un accentuat dezechilibru al ecosistemului pãdurilor, vegetaþiei ºi faunei specifice Deltei Dunãrii.

Suprafeþe mari de pãdure de o parte ºi de alta a braþului Sulina, cu ”ajutorulÒ ocolului silvic, au fost concesionate de Fondul Proprietãþii de Stat Tulcea unor aºaziºi oameni de afaceri, care au trecut la un adevãrat jaf al acestor terenuri împãdurite.

În timp ce pescarii din Delta Dunãrii nu-ºi pot asigura hrana de bazã, peºtele, conform unui drept transmis din generaþie în generaþie, persoane venite de aiurea au concesionat suprafeþe mari din luciul apei ºi patroneazã un comerþ cu peºte fãrã sã respecte legile ºi obiceiurile þãrii ºi ale locurilor Deltei.

Cu a cui aprobare au fost amplasate într-o zonã de rezervaþie naturalã construcþii de tot felul ºi case de tot felul ce aparþin unor firme? Încet dar sigur, Delta Dunãrii devine un paradis al braconierilor, un adevãrat obiect de disputã al unor obscure interese politice.

Neînþelegerile dintre instituþiile abilitate sã se ocupe de Delta Dunãrii au dus la un adevãrat scandal de lungã duratã între Ministerul Mediului ºi Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii. În timp ce asistãm la distrugerea acestei rezervaþii naturale unice în lume, fonduri însemnate, provenite de la Banca Mondialã, au dispãrut în buzunarele largi ale celor care au fost puºi sã le administreze.

Anul acesta, Consiliul Europei a acordat Deltei Dunãrii diploma europeanã pentru arii protejate. Documentul respectiv cuprinde 8 condiþii referitoare la conservarea rezervaþiei, pe care statul român trebuie sã le îndeplineascã, pentru a primi aceastã sumã de 300 milioane euro din partea Consiliului Europei.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Ioan Ardelean, Grupul parlamentar P.U.N.R.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la preocuparea Fondului Proprietãþii de Stat, care se dedã cu neruºinare la privatizãri haotice ºi scandaloase.

Ce este acest Fond al Proprietãþii de Stat Ñ numit nu de puþine ori Fondul proprietãþii lui Sârbu? Nimic altceva decât o imensã instituþie ce pierde timpul pe banii românilor. Ba, mai mult, este condus de oameni fãrã simþ moral sau, mai grav, fãrã simþ profesional.

Oameni de tot felul, pomanagii, hoþi, trepãduºi ºi-au gãsit aici locul, încãlcând în mod constant Legea nr. 31/1990, art. 142, unde se specificã: ”nimeni nu poate funcþiona în mai mult de 3 consilii de administraþie concomitent.Ò Ridicol!

Din cei 935 de angajaþi la nivel central, 326 reprezentau Fondul Proprietãþii de Stat în 469 A.G.A., membri în 336 consilii de administraþie ºi 25 de comisii de cenzori.

Ce nu a fãcut acest Fond al Proprietãþii de StatÉ

Ñ a favorizat ofertanþi admiþând modificãri la ofertã în timpul ºedinþei de licitaþie, cum s-a întâmplat la ”Zelezarny VeseliÒ Ñ S.A.;

Ñ a admis la licitaþii ofertanþi fãrã certificatul de sarcini, emis de Administraþia financiarã, privind lipsa de datorii cãtre bugetul de stat ale ofertantului. O pildã este Dan Tataragã, care a achiziþionat fabrica de zahãr de la Bod.

Ñ a admis la licitaþii ofertanþi cu documentaþia incompletã: SPRING TIME HOLDING Bucureºti;

Ñ Vânzare de acþiuni la complex PERLA MAJESTIC din Mamaia;

Ñ a admis ofertanþi care nu ºi-au achitat garanþia de participare la licitaþie, cum a fãcut-o Gheorghe Balica care a cumpãrat acþiuni de la S.C. GOLD TRADE din Orºova;

Ñ a organizat licitaþii cu încãlcarea prevederilor legale sau a eliminat din competiþie ofertanþi fãrã argumente reale ºi legale.

Tot Fondul Proprietãþii de Stat, prin ”profesioniºtii sãiÒ, a subevaluat valoarea de piaþã a societãþilor pe care le administra, a stabilit dupã bunul plac preþul de ofertã sau, mai grav, a furnizat informaþii diferite de situaþia realã a unor societãþi, în caietele de sarcini, aºa cum s-a întâmplat la ROMAERO Bãneasa.

Vã mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Corneliu Turianu. Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

Pentru a scuti onorata asistenþã de o intervenþie ºi în interpelare, socot aceastã declaraþie ca fãcând parte ºi din interpelare, ca fiind o interpelare, ºi din acest punct de vedere rog staff-ul sã acþioneze în consecinþã.

Este mai presus de orice cã flota româneascã, aflatã la începutul acestui veac la 298 de nave, are acum 6. Acesta este efectul care continuã ºi azi. De pildã, dacã cifrele mele sunt exacte, dar sunt, numai între 1 ianuarie 1999 Ñ 30 septembrie 1999 s-au vândut 21 de nave. Din altã parte aflu cã au fost pierdute 17 nave în valoare de peste 200 milioane de dolari.

Presa mã susþine. Flota românã se aflã în plin taifun fãrã guvernare. Este de prisos sã se nege lucrurile acestea, tocmai de aceea voi apela la argumente ºi documente.

Domnilor, cazul PETROMIN este cazul cel mai cunoscut ºi necunoscut. Daþi-mi voie sã prezint, în mai multe faze, acest caz Ñ întocmite de specialiºtii Partidului Socialist Român, din care fac parte.

Faza 1. În 1999, decembrie, PETROMIN se înregistra la Administraþia Financiarã Constanþa cu un impozit pe profit datorat pentru anul în curs de 126 miliarde lei. Atenþiune, impozit pe profit! Numai cã nu a achitat nimic, ba chiar se mai ºi declarã falimentar. Are de plãtit 126 miliarde ca impozit pe profit ºi se declarã falimentar! De unde îi vine profitul fabulos înregistrat? Cum de este în faliment? Simplu Ñ aºa zic specialiºtii noºtri.

S-au facturat în 1999 ºi s-au înstrãinat 19 nave pentru suma derizorie totalã de circa 25 milioane dolari. Suma nu s-a încasat, motivându-se cã cei care au închiriat navele au fãcut datorii pentru consumuri ºi, vezi Doamne!, Ñ chiar aºa scrie Ñ nu ºi le-au achitat. Aºa cã PETROMIN falimenteazã, însã prosperã o firmã din Bahamas, PETRO CLAWENESS. Existã ºi anchete. Chiar ºi un anchetator-ºef la Poliþia judeþeanã, acelaºi din ”cazul ªOGUNULÒ.

Faza 2. Anul 1998, septembrie, Poliþia judeþeanã Constanþa ancheteazã importurile de combustibili auto, ajungând la Bucureºti pe urmele unor firme, dintre care STAR TRADE S.R.L., care în noiembrie 1997 introducea în România mari cantitãþi de motorinã ºi nu plãtea taxa Bãsescu. Motorina putea avea douã destinaþii legale: agricultura sau Ministerul Transporturilor pentru consumul pe calea feratã. Ancheta s-a concretizat, pentru presã, cu arestarea ºi detenþia ºefului de vamã Cuza Prodan. Ancheta poliþiei la S.N.C.F.R. a fost condusã de acelaºi ºef de la Poliþia judeþeanã Constanþa. Nu ºeful. Un ºef.

Faza 3. Anul 2000, august-septembrie, acelaºi anchetator-ºef este înaintat în grad. Acum a mai fost înaintat unul. În douã-trei luni de zile a primit douã grade. Dacã ar fi pe gradele vechi nu ar avea decât o stea mare. A fost trimis la Paris sã ancheteze ”cazul Costea!!Ò Combustibili sau afiºe? Prea multe coincidenþe ºi prea puþine rezultate pozitive. Prea multe amânãri ºi prea puþine sume recuperate sau nave salvate.

De aceea am spus cã aceasta ar fi o interpelare.

Solicit declanºarea unei anchete asupra situaþiei prezentate ºi verificarea ”afacerii CosteaÒ care s-a derulat ºi dupã alegerile din 1996 pânã în prezent, obligând Ministerul de Interne ºi Ministerul Public sã ne dezvãluie urgent numele ”pãpuºarilorÒ din spatele cazului.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Sergiu Nicolaescu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

În legãturã cu o emisiune de la PRO TV, care se numeºte ”Eu vreau sã fiu preºedinteÒ, vineri, 27 octombrie 2000, au fost prezenþi domnii: Gyšrgy Frunda, Mugur Isãrescu, Teodor Meleºcanu, Petre Roman, Teodor Stolojan, Corneliu Vadim Tudor.

Deºi Florin Cãlinescu a depus efort pentru a pãrea serios ºi autoritar, impresia lãsatã este cã ne-am aflat la o emisiune ”Cine ºtie, câºtigãÒ, cum de altfel Cãlinescu a realizat cu câþiva ani în urmã, nu la o emisiune ce dorea sã-i prezinte pe aspiranþii la funcþia supremã în stat. Emisiunea nu a avut Ñ ºi nici nu putea avea Ñ o concluzie, fiind doar o încercare neizbutitã de a aduce prestigiu postului PRO TV ºi lui Florin Cãlinescu, care se ocupa de data aceasta de un domeniu care-i este impropriu, comicul sãu mariindu-se greu cu destinele þãrii.

Emisiunea, conceputã ca un divertisment politic ºi nu ca o realã dezbatere politicã, prilej de prezentare, susþinere ºi argumentare a programelor politice, a semãnat cu un stupid concurs de admitere la Academia de Teatru ºi Film.

Examinatorul Florin Cãlinescu i-a pus pe candidaþi în situaþii incomode ºi inacceptabile, precum acelea de a se cântãri, de a recita poezii sau de a alcãtui ºi prezenta un comunicat cãtre þarã într-un ipotetic moment de crizã maximã. Se dãdea astfel posibilitatea de a descoperi talentul de interpretare al candidaþilor, ca ºi când asta ar fi interesat alegãtorii.

ªi, totuºi, acest ultim moment pentru un fin observator a fost elocvent în descoperirea unor calitãþi intime, personale, de obicei greu observabile ale participanþilor. Un Vadim Tudor, pãtruns de importanþa ipoteticului moment în care se afla, rostind un discurs perfect, un Mugur Isãrescu realizând penibilul, ridicolul situaþiei în care trebuia sã joace singur de-a criza, de a conduce þara, a izbucnit la un moment dat în râs. Deºi sunt subiectiv, închei prin a spune cã a fost o bufonerie în stilul caracteristic lui Florin Cãlinescu, având de data aceasta drept victime candidaþii la Preºedinþie, cu o singurã excepþie, poate, Vadim Tudor.

Or, electoratul ar trebui sã ºtie sau trebuie sã afle cã alegerea Preºedintelui þãrii nu este ºi nu trebuie sã fie subiect pentru emisiunile de divertisment. Electoratul trebuie sã ºtie sau trebuie sã afle cã nimeni nu poate face lucruri degradante de dragul voturilor. O datã acest lucru petrecut, trebuie atacat ºi demascat prin toate mijloacele.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Ioan Moisin Ñ Grupul Parlamentar P.N.Þ.C.D. Aºa scrie la mine.

## **Din salã:**

Mai existã Grupul P.N.Þ.C.D.?!

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Domnul Ioan Moisin! Face cât tot grupul...

A rãmasÉ A mai rãmas domnul Nistor BãdiceanuÉ Mai sunt.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Supun atenþiei dumneavoastrã trei probleme importante asupra cãrora poporul român are dreptul sã decidã direct.

1. Problema restituirilor datorate României de cãtre Rusia.

## Doamnelor ºi domnilor,

Asupra unora m-am referit cu alte prilejuri, asupra altora mã refer prima datã acum. M-am referit la tezaurul dat de România în Primul Rãzboi Mondial, în pãstrare, poporului rus ºi care nu a mai fost restituit. Am abordat ºi chestiunea tezaurului depozitat la Tismana în al Doilea Rãzboi Mondial ºi a cãrui soartã este neclarã ºi astãzi.

Am vorbit cândva ºi de jefuirea economiei româneºti prin sovromuri. Insistent, m-am referit ºi la rãpirea teritoriilor româneºti din Rãsãrit prin criminalul pact ”Ribbentrop-MolotovÒ, expresie a egalitãþii de esenþã banditeascã dintre nazism ºi comunism.

Dar mai sunt ºi alte restituiri necesare despre care abia acum am aflat. Evident cã poporul nici atât nu ºtia. Iatã-le!

1. Restituirea documentelor militare române luate de sovietici.

În rãspunsul primit de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la interpelarea pe care am adresat-o în Senat la 23 octombrie 2000 cu privire la Ñ citez Ñ ”problema celor 40.000 de prizonieri români care ar fi fost împuºcaþi la Bãlþi, în Basarabia, dupã ocuparea pãrþii de nord-est a provinciei de cãtre trupele sovietice, în anul 1944Ò, domnul ministru Sorin Frunzãverde a arãtat Ñ citez: ”Precizez însã cã nu excludem posibilitatea unor astfel de masacre, deoarece existã documente româneºti care nu au putut fi cercetate, acestea fiind ridicate de armatele sovietice dupã 1944 ºi depozitate în arhivele de la MoscovaÒ. Am încheiat citatul.

În consecinþã, cer Ministerului Apãrãrii Naþionale sã întocmeascã urgent o situaþie din care sã rezulte clar urmãtoarele:

a) numãrul ºi profilul documentelor ridicate de Armata Roºie de la Armata Regatului României;

b) numele ºi unitatea fiecãrui militar dispãrut în urma acþiunilor sovietice dupã ce Armata Românã a încetat lupta cu Armata Roºie, în seara zilei de 23 august 1944.

Este vorba de un numãr sigur de cel puþin 100.000 ºi probabil de pânã la 180.000.

Vã rog sã concluzionaþi.

Deci poporul are dreptul sã fie consultat ºi sã participe la decizie, iar parlamentarii aleºi de el au obligaþia sã iniþieze aceastã lege pentru anchetarea privatizãrii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Îl invit la tribunã pe domnul senator Viorel Cataramã. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Asistãm Ñ cred Ñ, cu toþii, la un fenomen destul de neplãcut: cum reprezentanþi ai actualei coaliþii se atacã întrei ei ºi toþi la un loc atacã Guvernul ºi miniºtrii Guvernului. Este un lucru care nu cred cã este în folosul României ºi nici nu cred cã foloseºte în campania electoralã.

Aº vrea sã vã reamintesc cã timp de trei ani Comisia economicã a Senatului a lucrat în consens. Este singura comisie care timp de zece ani, atât în Senat, cât ºi în Camera Deputaþilor, a reuºit sã lucreze prin consens ºi a promovat o politicã economicã care, de multe ori, a fost în contradicþie cu politica economicã promovatã de Guvern.

S-a dovedit cã multe din mãsurile preconizate de Comisia economicã au fost corecte. Ele, de fapt, pe parcurs, au fost adoptate cu multã întârziere de Guvern.

Vreau sã vã reamintesc aici cã dupã vizita Comisiei economice în Valea Jiului am iniþiat un proiect de lege privind anularea penalitãþilor. Vã aduceþi aminte cu câtã vehemenþã am fost contraziºi?!

Acum câteva zile s-a publicat ordonanþa de guvern prin care se anuleazã penalitãþile. Este foarte curios cum de ce acest lucru nu s-a fãcut atunci când trebuia ºi se face acum?

Repet, o ordonanþã de guvern prin care se anuleazã penalitãþile.

Merg mai departe ºi spun: Comisia economicã a spus cã pentru a privatiza întreprinderile care înregistreazã pierderi ºi datorii cãtre stat este bine ºi este realist ca, în prealabil, sã aibã loc o conversie a datoriilor în acþiuni, în aºa fel încât statul român, în momentul în care face procesul de privatizare, sã obþinã o valoare mai bunã ºi, oricum, sã obþinã mai mult decât nimic. Decât sã privatizezi o societate care are mari datorii ºi s-o dai pe un dolar, pentru cã se ºterg datoriile sau pentru ca acel investitor sã ia întreprinderea, este mult mai realist sã se facã aceastã conversie a datoriilor în acþiuni Ñ ºi mã refer la acþiunile cãtre stat Ñ în aºa fel, încât, pe de o parte, societãþile comerciale sã poatã sã scape de povara datoriilor ºi sã-ºi îmbunãtãþeascã bilanþul ºi faþa contabilã, iar, pe de altã parte, statul român sã poatã sã aibã venituri corecte ºi normale din procesul de privatizare.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, domnul senator Viorel Cataramã a fost ultimul coleg înscris la declaraþii politice pentru ziua de astãzi. Cei care nu au fost înscriºi urmeazã sã continue programul. Pentru aceasta, trebuie sã încercãm sã aprobãm împreunã programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna aceasta.

Deci pentru aceastã sãptãmânã, Biroul permanent propune ºedinþe în plen luni ºi marþi, ºedinþe în comisii miercuri, activitãþi în teritoriu Ñ joi, vineri ºi sâmbãtã.

De altfel, am discutat astãzi Ñ de la ora 13.00 am avut o nouã ºedinþã de Birou permanent Ñ ºi acelaºi program îl propunem ºi pentru sãptãmâna viitoare.

Sigur cã proiectele de lege, toate sunt înscrise în ordinea de zi pentru fiecare dintre zile dar, în momentul în care ordinea de zi nu se epuizeazã ele pot fi reluate în dezbatere.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni?

Invit domnii senatori în salã.

Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi asupra programului de lucru al acestei sãptãmâni. Vã rog sã votaþi. Invit domnii senatori în salã.

Domnule Ticu Dumitrescu, vã rog sã ne onoraþi cu prezenþa.

Cu 70 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri, programul de lucru este aprobat.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã cã la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, aveþi posibilitatea sã sesizaþi Curtea în momentul în care apreciaþi cã anumite legi au caracter neconstituþional:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/1999;

Ñ Legea pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I.;

Ñ Legea pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I. privind dreptul de autor;

Ñ Legea privind egalitatea ºanselor de a urma studiile în învãþãmântul superior prin acordarea burselor sociale de studii;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/1999;

Domnul senator Prahase Mircea.

Mircea Prahase. Grupul parlamentar P.N.L.?

Constantin Blejan.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnul senator Caraman Petru.

Deci dânsul este acum de serviciu în ultima perioadã. Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Domnul senator Lšrinczi Iuliu.

Domnul senator Lšrinczi. P.D.S.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Mihai Petrescu.

Mihai Petrescu. P.U.N.R.?

Dobrescu Vasile.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, deci subsemnatul.

ªi un coleg independent, o propunere.

Deci grupul administrativ al independenþilor, vã rog, o propunere.

Nu mai sunt independenþi.

Sunt, sunt foarte mulþi. Deja sunt mai mult de jumãtate din Senat.

Domnul senator Cataramã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnul senator Cataramã? Da, mulþumesc.

Dacã sunt obiecþiuni legate de cele ºapte propuneri?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru ºi douã abþineri, comisia de mediere a fost constituitã.

Ce proiect de lege putem sã luãm în dezbatere?

Deci, domnul ministru Romicã Tomescu, la ce proiect de lege sunteþi? La punctul 10?

Vã propunÉ, am vãzut cã are ceva probleme ºi se grãbeºte sã-i rãspundã domnului Lupu, ºi de aceea sã-l luãm mai repede.

Deci, domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Comisia noastrã? Domnul senator Cârciumaru. Vã rog.

**Domnul Romicã Tomescu Ñ** _ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Amendamentul de la Copenhaga al Protocolului de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon a intrat în vigoare în iunie 1994.

Printre avantajele acceptãrii Amendamentului de la Copenhaga se numãrã ºi accesul la mecanismele financiare ale Protocolului create pentru a sprijini transferul de tehnologie nepoluantã, prin fonduri nerambursabile, destinate economiilor în curs de dezvoltare.

În acest context, precizez cã România a beneficiat de sprijin financiar ºi tehnic în valoare de 10.000 de dolari S.U.A. pentru pregãtirea, cu ajutorul experþilor ONUDI, a unui proiect de eliminare a bromurii de metil la beneficiar. Valoarea proiectului de implementare s-a ridicat iniþial la 947.565 dolari S.U.A. nerambursabili, dar, din cauza întârzierii procedurilor interne ºi netransmiterii în termenele stabilite de finanþator a instrumentelor de aderare a României la Amendamentul de la Copenhaga, bugetul s-a diminuat cu circa 30%.

Faþã de cele prezentate a fost iniþiat prezentul proiect de lege, pe care îl supunem atenþiei dumneavoastrã cu rugãmintea ca el sã fie discutat ºi adoptat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, domnule preºedinte. Deci, domnule senator Cârciumaru, în numele comisiei, vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

La acest proiect de lege am fãcut trei rapoarte pânã în momentul de faþã. Este foarte încurcat.

Vã citesc ultimul raport suplimentar. Noi am mai fãcut raport pe data de 27 octombrie 1999, am mai fãcut un raport pe 30 martie 2000 ºi ultimul pe 25 octombrie 2000.

Ca urmare a adresei nr. 1.141 a Biroului permanent, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, întrunitã în ºedinþa din 19 octombrie 2000, a reexaminat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992, ºi a reþinut urmãtoarele:

Cu adresa nr. 376 din 7 octombrie 1999, Comisia a fost sesizatã, în fond, cu proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992, pentru care s-a întocmit raport favorabil, fãrã amendamente, cu nr. 286, din 27 octombrie 1999.

Vã mulþumesc, domnule preºedinteÉ

NuÉ Staþi, staþi puþin, cã nu am terminat, cã este foarte încurcat aici ºi trebuie sã lãmurimÉ

Domnul ministru sã ne lãmureascã o datã careÉ

Cu adresa nr. L 29 din 10 februarie 2000, comisia a fost sesizatã, în fond, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2000, cu acelaºi obiect de reglementare cu al proiectului de lege, drept pentru care s-a întocmit raportul negativ nr. 104 din 30 martie 2000. Ulterior, prin Legea nr. 206 din 1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, Guvernul a fost abilitat sã emitã ordonanþe ºi în domeniul ratificãrii unor acorduri internaþionale, precum ºi a altor documente internaþionale, în care sã aibã în vedere ºi reglementãrile depuse la cele douã comisii ale Parlamentului.

Ca urmare, a fost emisã Ordonanþa Guvernului nr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992, iar Guvernul a solicitat Biroului permanent al Senatului retragerea proiectului de lege.

Biroul permanent, în ºedinþa din 22 februarie 2000, a hotãrât restituirea proiectului, la solicitarea iniþiatorului.

Cu menþiunea cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, comisia, în urma analizãrii acestor modificãri a situaþiei de fapt, avizeazã favorabil, fãrã amendamente proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1999, propunându-l plenului Senatului, spre dezbatere ºi adoptare.

Vreau sã vã mai informez cã noi am discutat acest proiect în plenul Senatului pe data de 14 februarie 2000 ºi l-am trimis la Camera Deputaþilor.

Deci proiectul de lege aprobat în plenul Senatului pe 14 februarie 2000 se aflã la Camera Deputaþilor.

Eu nu mai înþeleg, în încurcãtura asta, ce se întâmplã.

Domnule preºedinte, nu esteÉ

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a fost promovatã de Guvernul României pentru a putea obþine suma la care m-am referit, aproape un milion de dolari. Nu este vina mea cã am fost convocat încã o datã pentru discutarea acestui proiect de lege. Nu am nici o vinã. M-am prezentat, Éam crezut cã ceva s-a întâmplat între timpÉ

ªi proiectul de legeÉ? Nu, nu ne-aþi lãmurit foarte mult.

Proiectul de lege a fost dezbãtut în Senat?

Deci proiectul de lege nu a fost dezbãtut cu participarea mea.

Asta este altceva.

Dar nu am nici o vinã. Nu eu l-am inclus pe ordinea de zi. Sã fiu bine înþeles.

Sigur, l-am inclus noi, dar pentru noi este importantÉ

Iar în materialul care mi s-a pregãtit pentru ºedinþa de astãzi nu se precizeazã faptul cã el a mai fost discutat în Senatul României.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24 din 27 ianuarie 2000 Ñ dacã a fost discutat? Asta este întrebarea. Nu ne referim la restul demersurilor care au fost fãcute legat de acest subiect.

## **Domnul Viorel Cataramã**

**:**

Nu a fost discutat în Senat, dacã a fost introdus pe ordinea de zi. Aºa ceva nu se poate.

Pãrerea mea este cã nu a fost introdus pânã acum.

Evident cã nu a fost.

Dar domnul senator Cârciumaru spune cã s-a mai discutat de vreo trei ori, în trei forme.

Nu ºtiu dacã este chiar aºa, pe 14 februarie 2000, pentru cã Ordonanþa nr. 24 este emisã în 27 ianuarie.

Vã rog, domnule ministru, sã ne daþi explicaþii suplimentare.

A fost discutat, l-a retrasÉ Proiectul de lege se aflã în momentul de faþã la Camera Deputaþilor, cel pe care l-am votat noi. Ulterior l-au retras ºi au venit cu ordonanþa de urgenþã.

Deci, sã fiu bine înþeles, domnule preºedinte. A fost iniþial un proiect de lege, care nu a putut trece prin ambele Camere ale Parlamentului, astfel încât sã putem obþine milionul de dolari la care m-am referit ºi atunci am fost obligaþi sã cerem introducerea luiÉ

Dar noi l-am discutat.

Éîn timpul vacanþei parlamentareÉ

Domnule ministru, noi ne gãsim în dezbateri legislative. În momentul de faþã Guvernul a emis o ordonanþã Ñ Ordonanþa nr. 24/2000. Aceastã ordonanþã trebuie sã fie aprobatã de Parlament.

Da.

Nu ne intereseazã cã aþi fãcut o propunere legislativã, un proiect de Lege, cã s-au mai luat în dezbatere, cã s-au respinsÉ Nu au legãturã una cu alta, chiar dacã, pe fond, tratau aceeaºi problemã. Pe noi ne intereseazã doar Ñ ºi sã nu rãmânem cu o pãrere greºitã Ñ dacã proiectul de Lege privind dezbaterea ºi aprobarea Ordonanþei nr. 24 a fost în plen. Dacã nu a fost nimic, mergem mai departe.

Deci, domnule preºedinte, a fost discutat în Senat proiectul de lege, lege simplã, nu proiectul de lege privind adoptarea ordonanþei.

Domnule ministru, vã rog sã înþelegeþi ce v-am spus. Noi discutãm proiectul de lege privind aprobarea ordonanþei.

Nu a fost discutat în Senat.

Pãi, nici n-avea cum sã fie aprobatã. Acum a intrat pe ordinea de zi.

Pe aceeaºi temã au mai fost douã proiecte de legeÉ cã sunt în diverse stadii, este o altã chestiune.

Deci, vã rog, la dezbateri generale, dacã doriþi sã luaþi cuvântul.

Domnul senator Viorel Cataramã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, O chestiune preliminarã.

Aº vrea sã-l întreb pe domnul preºedinte al comisiei dacã în acest moment în lucrul comisiei se gãseºte un proiect de lege asemãnãtor.

Nu, la noi nu.

Prin urmare, Senatul este pus în faþa situaþiei de a aproba o ordonanþã de urgenþã a Guvernului fãrã nimic altceva.

Un proiect de legeÉ de aprobare a ordonanþeiÉ

Deci, în acest moment, este singurul document pe care-l luãm în discuþie ºi nu mai avem nici un alt proiect de lege pe masa dumneavoastrã.

A fost discutat în plenul SenatuluiÉ

## Da, mulþumesc.

Haideþi, chestiunea este atât de simplã, ºi noi încercãm sã o complicãm. Este ”o mareÒ ordonanþã cu un articol ºi jumãtate, sã nu zic douãÉ

Doriþi sã mai luaþi cuvântul, domnul senatorÉ?

Votãm de douã ori acelaºi lucru?

Domnule ministru,

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Noi, astãzi, în plenul Senatului, dezbatem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei nr. 24/2000 emisã de Guvern. Acesta este obiectul. Aceastã ordonanþã este importantã pentru noi, este beneficã pentru România pentru cã beneficiem de niºte bani, de niºte credite PHARE nerambursabile ºi niºte proiecte tehnice prin care România, prin tratatele anterioare semnate, era obligatã ca pânã în anul 2008Ð2012 sã reducã substanþialÉ la început 8%, dar datoritã reducerii industriei noastre, poluarea s-a redus mult mai mult, aproape cu 14%. Momentan, ºi noi beneficiem de niºte credite ºi tehnologii moderne de înlocuire a substanþelor ca: hidroclorocarburi, inclusiv dioxidul de carbon ºi alte substanþe, care epuizeazã stratul de ozon.

Grupul nostru parlamentar susþine ºi voteazã aceastã ordonanþã care este beneficã pentru þarã. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Stimaþi colegi,

Eu voi reitera poziþia exprimatã atunci când am discutat proiectul de lege care nu a fost finalizat din motive de celeritate. Ordonanþa venea tocmai ca sã suplineascã acest aspect.

Vreau sã abordez problema complementar faþã de stimatul coleg Creþu. Nu este importantã aceastã ordonanþã de urgenþã ºi legea pe care o dezbatem din cauza fondurilor pe care le primim. Este importantã prin conþinutul ei deoarece în acþiunea extrem de importantã Ñ protejarea stratului de ozon Ñ s-a descoperit faptul cã pe lângã compuºii de fluor care erau cunoscuþi ca factori de distrugere a stratului de ozon, au fost identificaþi alþi compuºi, ºi întregul proces a fost legat de diminuarea acestora, avându-se în vedere importanþa menþinerii stratului de ozon.

Pe scurt, este necesar nu pentru a primi aceste fonduri, ci pentru cã aceasta este substanþa unei acþiuni ecologice de maximã importanþã pentru generaþiile viitoare.

Cred cã Grupul parlamentar P.D.S.R. va susþine în totalitatea celor prezenþi aceasta.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Observaþii, în legãturã cu titlul legii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Invit domnii senatori în salã.

Titlul legii a fost adoptat cu 75 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu articolul unic?

Sã ne întoarcem la ordonanþã. Observaþii legate de titlul ordonanþei, nu sunt da? Observaþii la art. 1?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului ordonanþei.

Adoptat cu 83 de voturi pentru ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 1.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 2.

Adoptat cu 76 de voturi pentru ºi o abþinere.

Domnul ministru Romicã Tomescu, mai aveþi vreun proiect de lege?

Mai sunt proiectele de lege la care pot participa la susþinere, este vorba, nu ºtiu exact ordinea, e vorba de douã memorandumuriÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Numai puþin, vã rogÉ

De la Ministerul Justiþiei, nu aveþi decât un singur proiect de legeÉ

É

Dacã nu dureazã, vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege de la poziþia nr. 7, respectiv cel care vizeazã aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/1999, ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia europeanã asupra transferãrii persoanelor condamnate.

Comisia pentru drepturile omului, vã rog.

Prezent ca întotdeauna, domnul senator Ioan Moisin, nu numai când este vorba de interpelãri ºi declaraþii. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Gheorghe Mocuþa Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Prin Legea nr. 76 din 1996, România a ratificat Convenþia europeanã asupra transferãrii persoanelor condamnate, adoptatã la Strasbourg la 21 martie 1993.

La 18 decembrie 1997 s-a deschis spre semnare Protocolul adiþional la convenþia sus-menþionatã, prin care se creeazã condiþii pentru extinderea aplicãrii prevederilor convenþiei ºi la alte situaþii decât cele avute în vedere la momentul elaborãrii acestuia.

Protocolul adiþional despre care vorbim are drept obiect definirea regulilor aplicabile transferãrii persoanelor condamnate în vederea executãrii pedepselor, în douã situaþii: atunci când persoana condamnatã evadeazã din statul unde executã pedeapsa privativã de libertate ºi se refugiazã în statul al cãrui cetãþean este ºi atunci când persoana condamnatã, a doua situaþie, este epuizatã.

Pentru astfel de situaþii, dispoziþiile Convenþiei europene se aplicã numai în mãsura în care sunt compatibile cu prevederile Protocolului adiþional, în condiþiile pãstrãrii aceleiaºi interpretãri a termenilor ºi expresiilor folosite. Necesitatea reglementãrii printr-un document internaþional adiþional al situaþiilor menþionate a fost impusã de urmãtoarele considerente:

Ñ unei persoane evadate din statul de condamnare ºi refugiatã pe teritoriul statului al cãrui cetãþean este nu i se pot aplica prevederile Convenþiei europene asupra transferãrii persoanelor condamnate, întrucât cel în cauzã nu se mai aflã pe teritoriul statului de condamnare, pentru a fi susceptibil de transfer;

Ñ pentru un condamnat care urmeazã a fi expulzat sau supus unei alte mãsuri în baza cãreia o datã pus în libertate nu mai poate rãmâne pe teritoriul statului de condamnare este stabilitã procedura care sã asigure continuarea executãrii pedepsei pe teritoriul statului unde este expulzat.

Vã mulþumim, domnule ministru. Vã rog, domnule senator Moisin.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Prin adresa nr. L308 din 10 septembrie 1999. Comisia pentru drepturile omului a fost sesizatã, în fond, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/1999 pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia europeanã asupra transferãrii persoanelor condamnate, adoptatã la Strasbourg, la 18 decembrie 1997, trimis de Guvern spre adoptare la data de 31 august 1999 ºi intrat la comisie la data de 14 septembrie 1999.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au fost de acord cu observaþiile pertinente ale Consiliului Legislativ.

De asemenea, s-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politicã externã.

Potrivit art. 73 din Regulamentul Senatului, comisia propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege mai sus menþionat.

În conformitate cu dispoziþiile art. 72 ºi art. 74 din Constituþia României, legea este ordinarã.

Propunem ºi supunem dezbaterii acest raport.

## Este organicãÉ

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþiÉ V-aº ruga sã vã referiþi, atât asupra Ordonanþei nr. 92/1999, cât ºi asupra protocolului adiþional, ca sã le putem aproba în acelaºi timpÉ ºi o chestiune de principiu, de verificat dacã legea are caracter organic sau ordinarÉ

Este, în principiu, ordinarã, pentru cã aprobã actul de ratificare, ºi nu actul în sine, respectiv protocolulÉ aceasta fiind ºi practica de la Comisia juridicãÉ

Deci în raportul dumneavoastrã, este adevãrat cã am vãzut cã nu aþi citit ultima frazã, spuneþi cã are caracter organicÉ De aceea v-am întrebatÉ

Eu aici, în raport, am modificatÉ

Nu sunt curios din fire, am întrebat numai cã am vãzut cã aþi sãrit o frazãÉ

Am adus ºi motivaþiiÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã nu sunt dezbateri generale, vã rog sã observaþi în legãturã cu titlul legii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii a fost adoptat cu 72 de voturi pentru. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra titlului ordonanþei. Aprobat cu 76 de voturi pentru ºi o abþinere. Dacã existã intervenþii legate de protocol.

Dacã nu existã, vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 1 prin care se ratificã protocolul adiþional.

Adoptat cu 80 de voturi pentru ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 2 din ordonanþã. Adoptatã în unanimitate, cu 80 de voturi.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra ordonanþei în ansamblu.

Adoptatã de plenul Senatului cu 77 de voturi.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra articolului unic din proiectul de lege înaintat de Guvern.

Adoptat cu 76 de voturi, deci în unanimitate.

Vã mulþumim foarte mult.

Deci domnul ministru Romicã Tomescu mai are douã proiecte de legi.

Vã rog, domnule ministru, la ce poziþie?

Este vorba de adoptarea a douã memorandumuri, unul pentru cooperare transfrontalierã între România ºi Ungaria, cel de-al doilea între România ºi Bulgaria.

La ce poziþie?

Nu am ordinea de zi reactualizatãÉ

BunÉ sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 101/2000.

E vorba de douã memorandumuriÉ

Pãi, aprobãm memorandumul sau aprobãm proiectul de lege?É

Proiectul de lege, da.

Sã invit la pupitru raportorii, reprezentanþi ai Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Se pare cã membrii Comisiei de apãrare sunt la fruntariiÉ sunt cu arma în mânã la frontierãÉ Vã rog, domnilor senatori, este un proiect de lege care nu are nici un amendament. Plenul sã facã o propunere ºi o supunem la vot imediatÉ domnul senator BrânzanÉ

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, dacã dânsul, domnul senator Brânzan, sã prezinte raportul Comisiei de apãrareÉ

Vã rog sã votaþiÉ plenul vã împuterniceºteÉ Domnule senator, vã rog sã vã ocupaþi locul.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Romicã Tomescu:**

Obiectivul Memorandumului de finanþare privind Programul de cooperare transfrontalierã dintre România ºi Ungaria constã în acordarea de asistenþã tehnicã în vederea promovãrii bunei vecinãtãþi ºi asigurãrii stabilitãþii în regiunile de graniþã, în þãrile din Europa Centralã ºi de Est.

În principal, este vorba de douã subprograme.

Primul se referã la infrastructura de transport cu scopul de a contribui la dezvoltarea reþelei transeuropene de drumuri: reabilitarea Drumului Naþional nr. 6 între Timiºoara ºi graniþa ungarã Cenad, construcþia terminalului de mãrfuri în cadrul Aeroportului Internaþional Arad ºi un al doilea subprogram: proiecte în domeniul protecþiei mediului, în valoare de 2 milioane euro, pentru prevenirea inundaþiilor pe cursul superior al bazinului râului Tisa.

Aprobat de Senat cu 70 voturi prin vot electronic, ºi domnul senator Brânzan, prin ridicare de mânã, ºi o abþinere.

Sã ne întoarcem la lege.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/2000. Vã rog, domnule ministru.

Memorandumul cuprinde obiectivele specifice a trei subprograme. Bugetul alocat pentru România totalizeazã 5 milioane euro: este vorba de proiecte în domeniul energiei ºi transporturilor în cadrul reþelei transeuropene, în concordanþã cu orientãrile adoptate de Comisia Europeanã Ñ 3,8 milioane euro, de proiecte în domeniul protecþiei mediului Ñ 1,2 milioane euro ºi de pregãtirea planului de dezvoltare a cooperãrii transfrontiereÉ

Vã mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, domnule senator.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat favorabil proiectul de lege fãrã propuneri de modificare, înaintat de Guvern ºi îl supune spre dezbatere plenului Senatului, în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.

Cu 76 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere, titlul legii este adoptat.

Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Titlul ordonanþei a fost aprobat cu 74 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra articolului unic din ordonanþã, prin care se ratificã Memorandumul de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã.

TransfrontaliereÉ Mulþumesc. Domnul senator Brânzan.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanþe, precum ºi de Consiliul Legislativ.

Comisia a avizat, de asemenea a fãcut raport fãrã propuneri de modificare a textului, ºi supune spre dezbatere plenului, în conformitate cu Constituþia.

Da, mulþumesc.

Proiectul de lege este foarte curios. Pe de o parte este proiect de lege, iar pe partea cealaltã este ordonanþãÉ dar se poate orice, mai ales cu tehnologia aceasta modernãÉ

Aici scrie proiect de lege privind aprobarea ordonanþeiÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, dar bãnuiesc cã totuºi existã o arhivã care va rãmâne peste ani. Ordonanþele sunt ordonanþe, proiectele de legi sunt proiecte de legiÉ daÉ am spus cã orice este posibilÉ ºi, deci, sã dezbatem proiectul de lege.

Dacã la dezbateri generale doreºte sã intervinã cineva? Nu doreºte nimeni.

Atunci, vã rog, sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.

Invit domnii senatori sã-ºi ocupe locurile.

Titlul legii a fost aprobat de Senat cu 79 de voturi pentru ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei.

Ordonanþa are articol unic ºi se gãseºte pe verso la proiectul de lege.

Titul ordonanþei aprobat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru ºi o abþinere.

Da, domnul senator ªerban Sãndulescu, vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã m-aþi obligat sã iau cuvântul acum, urându-mi bun venit în plenul Senatului.

Vreau sã repet o declaraþie politicãÉ pe care am mai fãcut-oÉ

Nu, nu, domnule preºedinte, numai puþin, s-a terminat programul de declaraþiiÉ dupã ora 18,00 o sã ne faceþi o interpelareÉ

Nu e declaraþie, e de procedurãÉ

Domnule preºedinte, cer ºi eu cuvântul.

Vã rog frumos, avem ºi iniþiatorul ºi comisia aici, la punctul 5.

Da, le luãm imediat. Nu-i nici o problemã, chiar ne bucurã.

Deci propunerea legislativã privind modificarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 218.

Eu sunt iniþiatorul.

Domnul senator Csap—, poftiþi, vã rog. În numele cãrei comisii?

Buget, finanþeÉ

Da. Domnul senator Tiberiu Vladislav, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Este vorba de propunerea legislativã privind modificarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 218/1999, propunere semnatã de nouã senatori din Grupul liberal.

Se referã la suspendarea impozitului pe venitul agricol pânã la 1 ianuarie 2005.

Reamintesc cã prin ordonanþã se propune suspendarea pânã la 1 ianuarie 2001.

Da, vã rog, care este pãrerea Ministerului Finanþelor?

Avem aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnciÉ

Nu. Pãrerea Ministerului Finanþelor, aºa cum spune ConstituþiaÉ

Deocamdatã, lãsaþi-ne sã lucrãm puþin pe proiectul acesta de legeÉ

Eu am declarat acum câtva timp cã nu mai votez nici o ordonanþã de urgenþãÉ

Nu, nu cred cã este necesar aºa cevaÉ trebuie sã supunem la votÉ

Comisia de buget, finanþe sãÉ

Da, domnul preºedinte al Comisiei juridiceÉ

Domnule preºedinte, lãsaþi-ne pe noi sã le votãmÉ nu dumneavoastrãÉ

Potrivit art. 110 din Constituþie, de fiecare datã când o propunere legislativã are implicaþii bugetare, este necesar sã se obþinã punctul de vedere al Guvernului ºi, în cazul în care Guvernul nu-ºi comunicã punctul de vedere sau punctul sãu de vedere este negativ, aceastã situaþie are valoare de fine de neprimire.

Propunerea legislativã nici nu poate sã fie luatã în dezbatere.

Prin urmare, vã rog sã sistaþi dezbaterea.

Greºiþi ce spuneþi dumneavoastrã. Guvernul, în cazul nostru, este cu piciorul în gips.

Domnul senator, sã ºtiþi cã este Guvernul dumneavoastrã. Nu vã faceþi problemeÉ

Eu cred cã este preferabil ca cineva sã fie cu piciorul în gips, cã totuºi poate semna, decât sã încãlcãm Constituþia.

Domnule preºedinte, atunci de ce se pune pe ordinea de zi?

Domnule senatorÉ

S-a pus pe ordinea de zi pentru ca noi sã sistãm discuþia ºi sã o expediemÉ

Stimaþi colegi,

Dacã doriþi sã faceþi o discuþie în particular, noi suntem dispuºi sã suspendãm lucrãrile Senatului ca sã vã dãm posibilitatea sã vã înþelegeþi între dumneavoastrã, legat de prevederile Constituþiei.

Domnule preºedinte, nu vã supãraþiÉ

Pânã atunci însã, nu vã supãraþi, nu pot sã supun Constituþia la vot.

Eu vã întreb în mod direct, dacã aveþi aviz din partea Ministerului Finanþelor pentru acest proiect de lege.

Avizul nu-l primesc eu, îl primeºte Comisia de buget, finanþe. Vã rog frumos sã întrebaþi.

Domnul senator Csap— Iosif, vã rog sã precizaþi plenului Senatului dacã aveþi aviz din partea Ministerului Finanþelor.

Domnule preºedinte,

Comisia nu are poziþia Guvernului în legãturã cu acest proiect de lege.

Deci, în aceastã situaþie, domnilor senatori, sigur cã noi putem ºi suntem nevoiþi sã returnãm legea la comisie ºi sã solicitãm colegilor din comisia sesizatã, în fond, sã cearã Ministerului Finanþelor avizul prevãzut de Constituþie.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra trimiterii legii la comisie.

Este foarte în regulã, întrucât plenul Senatului a acceptat acest punct de vedere cu 54 de voturi pentru, 16 contra ºi 6 abþineri.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã obþineþi avizul ºi o vom lua în dezbatere cu prioritate.

Ce alt proiect de lege mai avem?

Vã rog, o listã, în numele Grupului liberal... Domnule preºedinte, o listã în numele Grupului liberal!

Cinci liste, ºase liste, în numele tuturor grupurilor parlamentare...

Urmeazã Ordonanþa de urgenþã nr. 2/1999. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Din partea Senatului, Comisia pentru muncã... domnul senator Blejan, vã rog.

Aveþi cuvântul.

## **Domnul Alexandru Gheorghe Man Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale_ _**:**_

Mã numesc Alexandru Man ºi sunt secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Bugetul asigurãrilor sociale de stat a înregistrat începând din 1996 deficite care au crescut an de an.

În anii 1998Ñ1999 s-au acumulat datorii la bugetul asigurãrilor sociale de stat, provenite din neplata contribuþiilor de asigurãri sociale, cât ºi a majorãrilor de întârziere aferente, fenomen ce a afectat plata drepturilor de asigurãri sociale cãtre beneficiari, pensionari, salariaþi aflaþi în incapacitate temporarã de muncã, în concedii de maternitate ºi creºterea copilului.

La aceastã situaþie s-a ajuns datoritã blocajelor financiare ºi slãbirii disciplinei la achitarea contribuþiilor de asigurãri sociale de stat, dar ºi ca urmare a deteriorãrii permanente a raportului dintre numãrul de pensionari de asigurãri sociale ºi cel al salariaþilor pentru care angajatorii plãtesc contribuþiile.

Ca urmare, s-a ajuns la un dezechilibru bugetar cronic care nu mai putea fi restabilit nici dacã toþi contribuabilii ºi-ar fi plãtit la termen contribuþiile datorate.

Prin prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 2 din 1999, pentru a restabili acest echilibru, s-a prevãzut majorarea cotelor de contribuþii datorate de persoanele juridice care folosesc muncã salariatã cu ºapte procente pentru fiecare din cele trei grupe de muncã. De asemenea, prin prevederile aceleiaºi Ordonanþe nr. 2/1999, în vederea stimulãrii contribuabililor sã achite cu ritmicitate contribuþiile de asigurãri sociale de stat, pentru cei care plãtesc la scadenþã s-a prevãzut pentru anul financiar Õ99 reducerea cu 7% a sumelor datorate la bugetul asigurãrilor sociale de stat. ªi, la fel, s-au acordat facilitãþi pentru persoanele juridice care au creat noi locuri de muncã, acestea beneficiind de reducere de 4Ð5Ð6% pânã la 16% din sumele datorate drept contribuþii, în funcþie de numãrul locurilor de muncã nou create.

Mulþumesc. Vã rog, domnule senator!

Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a fost sesizatã, în fond, cu proiectul de lege menþionat ºi acesta a fost discutat în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

Menþionãm cã proiectul de lege are avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Consiliul Legislativ.

Vã rog, domnilor senatori, dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Dacã nu sunt intervenþii, atunci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 73 de voturi pentru ºi o abþinere, titlul legii este aprobat.

Dacã sunt observaþii în ordonanþã? Amendamente nu sunt, domnule senator.

Nu.

Adoptatã de Senat în unanimitate, cu 73 de voturi. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra articolului unic din proiectul de lege.

Aprobat de Senat cu 72 de voturi pentru ºi unul contra.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Aprobatã de Senat cu 71 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la Bucureºti la 1 septembrie 1993.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul senator Csap—, vã rog.

Reprezentantul Guvernului, vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## **Domnul Vasile Þâncu Ñ** _director în Ministerul Finanþelor_ **:**

În anul 1993, Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova au semnat un acord prin care se prevede ca partea românã sã acorde Republicii Moldova un împrumut de 20 de miliarde de lei, constând în livrãri de combustibil, agenþi chimici, medicamente de uz uman ºi veterinar. Acest acord a fost aprobat prin Legea nr. 60/1993. Partea românã a livrat mãrfurile începând cu anul 1993 pânã în anul 1996. Rambursarea împrumutului urma sã înceapã de partea moldoveanã începând cu anul 1998, constând din mãrfuri... produse moldoveneºti... Datoritã situaþiei economice critice din Republica Moldova, rambursarea nu a putut sã aibã loc începând cu anul 1998.

Cu ocazia vizitei în România, în perioada 12Ð13 iulie 1999, ministrul finanþelor din Republica Moldova a solicitat ca rambursarea acestui credit sã înceapã în anul 2000, în numerar sau în mãrfuri, începând cu anul 2000 pânã în anul 2005.

În baza celor convenite s-a semnat un addendum pentru rambursarea acestui împrumut, aºa cum am arãtat, începând cu anul 2000 pânã în 2005.

Faþã de cele de mai sus, propun aprobarea acestui proiect de lege.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra titlului ordonanþei. Cu 70 de voturi pentru ºi douã abþineri, titlul ordonanþei a fost aprobat.

Ordonanþa are douã articole. Nefiind amendamente, o votãm direct pe articole.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra articolului 1.

Adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra articolului 2.

Adoptat de Senat cu 72 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra ordonanþei în ansamblu.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Csap—!

## Domnule preºedinte,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia pentru politicã externã, de asemenea.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege menþionat, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/10.XI.2000

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.

Titlul legii, adoptat cu 82 de voturi, unanimitate.

Articolul 1. Dacã sunt intervenþii pe acest acord? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra articolului 1.

Adoptat de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru ºi unul contra.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra articolului 2. Adoptat de Senat în unanimitate, cu 72 de voturi. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Adoptat de Senat în unanimitate, cu 73 de voturi. Domnilor senatori, vã mulþumesc.

Deºi mai avem 5 proiecte de lege pe ordinea de zi,

nu mai avem nici un reprezentant al Executivului.

Stimaþi colegi,

Luãm o pauzã de 10 minute ºi dupã aceea începem ºedinþa de întrebãri ºi interpelãri. Sperãm, dacã vor veni reprezentanþii Executivului.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Invit la tribunã pe domnul senator Bucur, Grupul parlamentar P.D.

Interpelarea adresatã Ministerului Culturii.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Domnule secretar de stat,

Obiectul interpelãrii mele de astãzi îl constituie sistemul de proiectare, sistemul de organizare a licitaþiilor, sistemul de încredinþare a lucrãrilor ca atare, de contractare ºi de execuþie a ceea ce se numeºte restaurarea componentelor artistice ale monumentelor istorice.

Întrebãrile pe care vi le-am adresat se referã la:

1) Pe baza cãror norme se întocmesc proiectele de restaurare în acest domeniu Ñ ºi am pus întrebãri concrete cu privire la existenþa acestor norme, autoratul lor Ñ ºi dacã normele se aplicã sau nu se aplicã aºa cum au fost elaborate?

2) Cum este posibilã o eventualã restaurare, care dureazã de ani de zile, fãrã ca la baza proiectelor de restaurare sã existe norme? La baza recepþiei sã existe aceleaºi norme?

3) Dupã cunoºtinþa noastrã, se produce la ora actualã un abuz din partea organizatorilor licitaþiilor. Concret, autorii de proiecte care au fost admiºi pânã acum, în baza unei proceduri devenite normã, la licitarea lucrãrilor de restaurare. La ora actualã direcþia de specialitate a

luat mãsura de a nu mai admite autorii proiectelor la licitarea lucrãrilor de restaurare fãrã ca la baza unei asemenea decizii sã existe un act normativ.

4) Cum se pot executa lucrãrile de restaurare la componentele artistice fãrã licitarea lucrãrilor.

M-am referit, în întrebãrile puse, concret la” cazul ProbotaÒ, care a ajuns în faþa justiþiei ca urmare a contestãrii unei licitaþii organizate Ñ dupã declaraþia celor în cauzã Ñ în afara respectãrii normelor de organizare a licitaþiilor. ªi în paralel cu acest proces care nu a primit încã o sentinþã definitivã, totuºi, sã aparã în mod surprinzãtor un restaurator, care a preluat lucrarea ºi a ºi executat-o. Ne întrebãm Ñ în baza cãrei licitaþii?

5) Cum pot sã fie executate asemenea lucrãri de cãtre persoane care nu au dobândit o atestare legalã în conformitate cu prevederile Legii nr. 41/1995.

6) Vizeazã în mod direct obiectivul de la Fundenii Doamnei, unde se întâmplã un lucru Ñ dacã se verificã cele transmise nouã ca informare, atunci sunt de o gravitate deosebitã Ñ ºi anume, deºi lucrarea este de mult timp în derulare, nici la ora actualã nu existã restaurat acoperiºul, motiv pentru care infiltraþiile de apã, care s-ar putea produce în orice moment de începere a ploilor intermitente de toamnã, sã distrugã tot ce s-a restaurat pânã acum. Firesc este sã ne punem în aceastã situaþie întrebarea: cine urmãreºte aceste ºantiere ºi cum e posibil sã se producã asemenea dereglãri faþã de un grafic al executãrii lucrãrilor de restaurare?

## Da, vã mulþumesc.

Doriþi sã rãspundeþi, domnule secretar de stat? Vã rog!

## **Domnul Kelemen Hunor Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Culturii_ _**:**_

Mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

În legãturã cu interpelarea domnului senator Bucur, încerc sã fac urmãtoarele precizãri. Noi, din acest manuscris pe care l-am primit la Ministerul Culturii, am dedus patru întrebãri, fiindcã, efectiv, nu am putut descifra toate întrebãrile, poate cã sunt mai multe întrebãri. Noi am reuºit sã...

Înseamnã cã aþi primit un papirus, ceva?

Poftim?

Un papirus?

Mã rog... scris cu mâna. Puteþi sã verificaþi.

Deci eu încerc sã rãspund la aceste patru întrebãri. Stadiul contractãrilor a fost ultima întrebare rostitã de domnul senator. Numãrul total al obiectivelor înscrise în programul naþional de restaurare pe anul 2000 este de 357, din care 345 sunt lucrãri în continuare din anii anteriori. Structurarea pe tipuri de monumente este urmãtoarea: arheologie Ñ 34 de lucrãri, monumente laice Ñ 99 de lucrãri, ºi monumente de cult Ñ 224 de lucrãri.

Numãrul ºantierelor deschise este de 234, dintre care 154 sunt fãrã componente artistice, iar 80 de ºantiere cuprind ºi lucrãri de componente artistice care reprezintã lucrãri de cercetare, proiectare, consolidare, restaurare picturã, lucrãri de intervenþii urgente sau asistenþã tehnicã la lucrãrile de consolidare structuri de rezistenþã.

Numãrul total al contractelor ºi valoarea acestora la 30 octombrie este dupã cum urmeazã: contracte în valoare de 159 de miliarde de lei, în total, 621 de contracte; în procedurã de achiziþie, proiectare sau execuþie Ñ 15 lucrãri în valoare de 5 miliarde 752 de milioane; forme contractuale în derulare pentru componente artistice Ñ total, 33 de lucrãri, în valoare de 10 miliarde 703 milioane lei.

Valoarea plãþilor efectuate este urmãtoarea: plãþi efective Ñ 108 miliarde 281 de milioane, din care componente artistice Ñ 4 miliarde 291 de milioane.

Situaþia lucrãrilor în verificare, în valoare de 32 de miliarde 484 de milioane. Total forme de decontare, în valoare de 140 de miliarde.

Situaþia atestãrilor la care s-a referit domnul senator Bucur.

Pânã în ziua de astãzi au fost depuse un numãr de 143 de dosare de atestare. Sunt atestaþi 63 de specialiºti ºi experþi, din care 21 experþi ºi 42 de specialiºti în diferite domenii ºi specializãri. Un solicitant a fost respins de comisia de examinare ºi sunt în analizã la comisia de atestare un numãr de 79 de dosare.

Baza legalã de elaborare a proiectelor de restaurare Ñ a treia întrebare.

În prezent, proiectele de restaurare a monumentelor istorice se întocmesc prin asimilare ºi adaptare la necesitãþile domeniului, a actelor normative în vigoare aplicabile domeniului de construcþii-montaj, conform anexei. Pot

Da.

Sã-l ascultãm ºi pe domnul senator Bucur.

Domnule preºedinte, Domnule secretar de stat,

Se pare cã numai în ultimul timp scrisul meu a devenit ilizibil. Trei ani de zile au fost transmise de aceeaºi manierã interpelãrile ºi au fost receptate ºi acceptate ca atare, dar admit cã în ultimul timp s-ar putea sã fie dificultãþi. Alta este problema. Din faptul cã au fost descifrate patru sau cinci întrebãri s-a reþinut tema interpelãrii. Tema interpelãrii era numai lucrãrile reprezentând componentele artistice ale monumentelor. Discursul general pe care îl face din nou Ministerul Culturii, dând atât de multe date despre lucruri care nu s-au cerut, nu face decât sã încarce în mod absolut inutil un asemenea raport, la care, de altfel, noi nu ne-am referit. Aº vrea sã precizez în acelaºi timp, ºi rog pe domnul secretar de stat sã reþinã, cã în urmã cu trei sãptãmâni am transmis o interpelare dactilografiatã în legãturã cu Codex-ul. Sunt trei sãptãmâni ºi nu am primit pânã astãzi nici un rãspuns.

Cu privire la cele declarate de dumneavoastrã, sunt câteva lucruri asupra cãrora revin ºi voi face demersuri Ñ citeþ de data aceasta, dactilografiat Ñ pentru cã rãspunsul este departe de a rãspunde întrebãrilor pe care le-am pus.

Întrebarea cu privire clarã la existenþa normelor de proiectare ºi restaurare Ñ nu s-a rãspuns cu privire la acest lucru. Dupã informaþia noastrã aceste norme au fost elaborate ºi, în momentul când s-au confruntat tarifele rezultate din aplicarea acestor norme ºi s-a constatat cã se scade la aproape o treime valoarea încasatã din

lucrãrile executate fãrã norme, s-a renunþat la aplicarea normelor.

O altã chestiune extrem de importantã este faptul cã dumneavoastrã afirmaþi Ñ ºi în stenodactilogramã o sã reþin lucrul acesta Ñ faptul cã onor Comisia Naþionalã a Monumentelor Istorice nu a prevãzut nici o lucrare ºi, ca atare, nici un leu pentru lucrãri de întreþinere, ceea ce ne aduce în situaþia unei catastrofe. Noi executãm lucrãri de ordinul miliardelor ºi pentru câþiva lei, prin care s-ar putea interveni în sensul unei mici remedieri sau reparaþii, care ar putea preveni infiltraþiile de ploaie ºi ca atare degradarea lucrãrilor deja restaurate, nu suntem în stare sã le facem. În felul acesta, de altfel, se încalcã o prevedere expresã a Cartei de la Veneþia.

Da, vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte de ºedinþã. În legãturã cu CODEX AUREUS, domnule senator, aþi cerut un rãspuns în scris. Rãspunsul este gata, sper cã mâinepoimâine va ajunge ºi la Senat. Acum douã sãptãmâni aþi formulat aceste întrebãri.

În legãturã cu Potlogi ºi Fundeni, sãptãmâna viitoare veþi primi în scris, dacã doriþi, fiindcã eu, aici, nu am gãsit sau nu am putut descrifa nici o trimitere la Potlogi.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Interpelarea mea e, pe de o parte, o revenire.

Acum o sãptãmânã, e drept, într-o declaraþie pe care o voiam ºi interpelare în acelaºi timp, ceream Ministerului de Interne ºi Ministerului Public care este rezoluþia unui dosar de cercetare penalã sub numãrul 100.776 P, din 13 septembrie 2000, privitor la unele acþiuni din C.N.S.A.S. ºi Ministerul Public; care este rezultanta Dosarului nr. 3.588/P/2000, înregistrat la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureºti, privind cercetarea asupra activitãþii unor funcþionari din C.N.A.S. Nu mi-a venit.

Acum vin din nou cu o întrebare tot cãtre Ministerul de Interne. Ministerul de Interne îmi rãspunde la o întrebare. din 20 septembrie, în legãturã cu Roºia Montanã. Problema Roºia Montanã devine din ce în ce mai acutã. Se pune aceasta sub trei aspecte: acela al valorii fantastice a aurului care existã dedesubt ºi a filoanelor Ñ spun cei care au lucrat acolo, au fost oprite pentru ca în momente grele ale producþiei sã poatã fi destupate pe rând, într-o mãsurã necesarã Ñ ºi care acum încap pe mâna unor capitaluri strãine, ºi al treilea element, poate ar trebui sã fie primul Ñ îmi pare rãu cã reprezentantul Ministerului Culturii nu e aici Ñ, problema se pune asupra posibilitãþii de mutare a unor monumente ale istoriei patriei noastre, ceea ce este dincolo de orice limitã. Rãspunsul nr. 6.823 din 20 octombrie 2000, stimate domnule ministru de interne, nu mã satisface nici pe mine, care sunt departe de Roºia Montanã, ºi cu atât mai puþin pe oamenii de acolo. Sunt nemulþumit de lucrul acesta.

Tot pentru Ministerul Culturii aº mai fi avut o problemã.

În legãturã cu problema flotei, pe care am pus-o astãzi, fac trimitere Ñ pentru cei care se fac cã nu vãd presa de la Constanþa Ñ fac trimitere la ”CotidianulÒ de sâmbãtã, 28, duminicã 29 octombrie, pagina 8 ”Un dosar cu implicaþii la cel mai înalt nivel. Radiografia dezastrului flotei româneºtiÒ. Asta nu este o problemã peste care se poate sãri.

ªi revin la Ministerul Culturii.

Stimaþi domni, sunt cercetãri foarte serioase atât în Rãsãrit cât ºi în Apus, dupã care la sfârºitul lui octombrie începe iarna de tot. Care este soarta Coloanei lui Brâncuºi? Pânã când ºi cine are interesul sã distrugã aceasta, una dintre literele cu care se scrie identitatea poporului român?

Mulþumesc.

Interpelarea sã fie înaintatã Ministerului Culturii, de fapt cele douã interpelãri, deºi una aº spune cã este întrebare, aceasta ultima, iar cealaltã este interpelare, este o chestiune mult mai complicatã.

Domnul senator Moisin.

Îmi fãceam probleme, dacã plecaþi o sã rãmân doar cu domnul Ardelean ºi o sã trebuiascã amândoi sã facem o interpelare.

Domnule preºedinte, de fapt sunt trei interpelãri scurte.

Prima este adresatã Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi priveºte documentele militare române luate de sovietici.

## Domnule ministru,

În rãspunsul primit de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la interpelarea pe care am adresat-o în Senat la 23 octombrie 2000 cu privire la problema celor 40 de mii de prizonieri români care ar fi fost împuºcaþi la Bãlþi în Basarabia dupã ocuparea pãrþii de nord-est a provinciei de cãtre trupele sovietice în anul 1944 aþi ratat.

Precizez însã cã nu excludem posibilitatea unor astfel de masacre deoarece existã documente româneºti care nu au putut fi cercetate, acestea fiind ridicate de armatele sovietice dupã 1944 ºi depozitate în arhivele de la Moscova.

În consecinþã, vã rog, domnule ministru, sã dispuneþi întocmirea de urgenþã a unei situaþii din care sã rezulte clar urmãtoarele:

a) numãrul ºi profilul documentelor ridicate de Armata Roºie de la Armata Regatului României;

b) numele ºi unitatea fiecãrui militar dispãrut în urma acþiunilor sovietice dupã ce Armata Românã a încetat lupta cu Armata Roºie în seara zilei de 23 august 1944.

Este vorba de un numãr sigur de cel puþin 100 de mii de militari ºi probabil de pânã la 180 de mii.

A doua interpelare este adresatã Ministerului de Interne ºi are ca obiect vandalizarea biroului directorului sãptãmânalului ”DreptateaÒ.

Domnule ministru, în noaptea de 23 spre 24 octombrie 2000, biroul directorului sãptãmânalului ”DreptateaÒ, situat în imobilul din Str. Walter Mãrãcineanu nr. 1, et. 6, a fost spart prin forþarea cu brutalitate a uºii, care a fost, citez ”smulsã din zidãrie împreunã cu cãrãmizile care o susþineauÒ.

Autorii acestui act de vandalism, dupã ce au rãvãºit manuscrisele ºi documentele existente, au plecat fãrã sã fure nimic.

Faþã de aceastã situaþie deosebit de gravã, vã rog, domnule ministru, sã precizaþi ce au fãcut reprezentanþii Poliþiei pentru clarificarea acestui caz care, în plinã campanie electoralã, poate crea serioase suspiciuni privind mobilurile reale ale celor care au acþionat.

Este vorba de dreptate ilegalã ºi de faptul cã niºte arheologi au intrat acolo.

Pentru a nu ajunge în situaþia în care sã credem cã alegerile au fost fraudate din aceastã cauzã sau cã P.N.Þ.-ul ar fi stat, aºa, sub o presiune deosebitã în campania electoralã.

Domnul senator Creþu, aveþi vreun gând?

Domnul senator Caraman?

Stimaþi colegi absenþi, vã mulþumesc.

Domnilor colegi,

Deci rugãmintea este pentru staff-ul tehnic al Senatului sã înainteze interpelãrile ministerelor vizate.

Daþi-mi voie sã declar închisã ºedinþa Senatului de astãzi.

Lucrãrile sunt reluate mâine dimineaþã la ora 9,00 în ºedinþã comunã.

Cred cã o sã fie puþin întârziatã ora, cãci la ora 8,30 este o ºedinþã a birourilor reunite.

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 18,50._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 155/10.XI.2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei