Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 mai 2001
Dezbatere proiect de lege · respins
Ion Predescu
Discurs
Da.
## Domnule preºedinte,
Nici vorbã nu poate fi de vreo inovare în Senatul României. Problematica este foarte cunoscutã ºi pe mine mã surprinde faptul cã este pusã în asemenea termeni mai ales de colegii din grupurile parlamentare anterior vorbitoare. Nu e o problemã de dreptul muncii. Sã fie limpede lucrul acesta! Orice camerã parlamentarã în lume are douã categorii de structuri: structuri permanente ºi structuri temporare.
Structura permanentã a Senatului o reprezintã comisiile permanente Ñ structura de bazã a Senatului, vorbim de Senat. Dar pentru orice camerã permanentã a unui parlament problema este aceeaºi ºi variabile sunt structurile: grupurile parlamentare ºi Birourile permanente. Variabilitatea pentru primele este pe legislaturã, pentru celelalte, mai puþin preºedintele Senatului, în cazul nostru, este pe sesiuni. Pãi, de ce se uitã lucrul acesta? Biroul permanent are variabilitate pe sesiuni: în ceilalþi 10 membri ai sãi. Se aleg de la începutul fiecãrei sesiuni ºi pot fi alþii, ºi fiecare are cabinetul sãu, încadrat cu expert, consilier etc. etc., secretar, ºef de cabinet, 3-4-5, nu ºtiu câþi sunt. Cui i-ar conveni sã preia aparatul altuia dacã a aparþinut unui fost membru al Biroului permanent al unui alt grup parlamentar, al unui alt partid? Numeni nu l-ar accepta. Lucrul acesta este limpede ºi atunci de ce sã ne ascundem sub modalitãþi ºi forme fãþiºe sau deturnate? Nu, comisiile permanente, de ce în dezbaterile care au avut loc la Biroul permanent s-a pus problema ca ºi preºedinþii comisiilor permanente sã aibã drept de opþiune ca ºi grupurile parlamentare?
Nu am susþinut ºi nici nu se poate. Se regãsesc în aceste comisii permanente toate grupurile parlamentare potrivit reprezentativitãþii lor, nu pe alte criterii. Preºedintele unei comisii parlamentare este ales pe acelaºi criteriu de reprezentativitate chiar dacã la baza atribuirii preºedinþilor de comisii este negocierea. Tot reprezentativitatea electoralã este fundamentul negocierilor care se poartã în legãturã cu distribuirea acestora ºi atunci lucrurile sunt foarte simple. Dacã aparatul Senatului, serviciile Senatului sunt ºi au rostul de a sluji, de a servi activitatea Senatului, unele asigurã continuitatea, deci au permanenþã ºi, în consecinþã, contractul lor este pe duratã nedeterminatã iar alþii servesc ºi au de rost a sluji, a ajuta în activitatea unora care temporar se aflã... ºi temporalitatea înseamnã o legislaturã, iar pentru Birourile permanente temporalitatea înseamnã, pentru cei 10, o sesiune. Atunci, nu trebuie sã mai amestecãm lucrurile, sã nu invocãm Legea contractului.
Pãi, doamnelor, ºi potrivit Codului muncii tot contractul este legea între pãrþi, pentru cã principiul fundamental din 1969, din Codul civil, potrivit cãruia contractul este legea pãrþilor dacã este legal încheiat, nu l-a modificat nici un Cod al muncii niciodatã în decursul vremurilor. Aceasta este o dispoziþie fundamentalã ºi are o existenþã de vreo douã milenii ºi jumãtate. Nu vã referiþi la ea pentru cã nu aveþi temei, ºi nu încercaþi sã creaþi o confuzie în aceastã privinþã. Pentru mine lucrurile sunt foarte simple ºi cred cã pentru întreaga activitate a Senatului. Trebuie