Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 2 mai 2001, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori, secretari Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu.

Din totalul de 140 de senatori ºi-a înregistrat prezenþa electronic, pânã în acest moment, un numãr de 85 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un

numãr de 11 domni senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, 5 colegi sunt plecaþi în delegaþie, 2 colegi sunt învoiþi.

Programul de lucru al zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la orele 19,30 ordinea de zi pentru astãzi v-a fost comunicatã, propusã de cãtre Biroul permanent.

Programul de lucru al acestei sãptãmâni: astãzi ºi vineri, lucrãri în plenul Senatului, mâine între orele 9,00 ºi 19,00 lucrãri în comisiile permanente iar de la orele 13,00 ºedinþa Biroului permanent al Senatului.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al acestei zile aveþi obiecþiuni? Dacã nu sunt obiecþiuni vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/12.V.2001

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, programul de lucru al zilei de astãzi a fost aprobat de plenul Senatului.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului.

Vã consult dacã sunt observaþii legate de programul de lucru al sãptãmânii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, programul de lucru al acestei sãptãmâni a fost aprobat de plenul Senatului.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã o Notã pentru exercitarea de cãtre noi, senatorii, a dreptului stabilit prin prevederile Legii nr. 47/1992. Întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, am sã vi le prezint:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaþiei juridice a conductelor magistrale ºi a instalaþiilor, echipamentelor ºi dotãrilor anexe, aferente Sistemului naþional de transport al þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000 pentru stabilirea unor mãsuri privind reorganizarea ºi funcþionarea Secretariatului General al Guvernului;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2001 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiinþarea, organizarea/reorganizarea sau funcþionarea, dupã caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi instituþii publice;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2000 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 41/1999 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/1999 privind exceptarea de la plata taxei pe valoarea adãugatã pentru importul de substanþe active necesare la fabricarea de îngrãºãminte chimice ºi produse fitosanitare;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/1999 pentru modificarea ºi completarea art. 43 din Legea administraþiei publice locale nr. 69/1991, republicatã;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 99/1999 privind atestarea agenþilor economici producãtori de bunuri materiale destinate comercializãrii ºi acordarea permisului de operare;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/2000 pentru aprobarea modificãrii taxelor vamale aplicate în România la importul anumitor produse agricole originare din Uniunea Europeanã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcþiune, casare ºi valorificare a activelor corporale care alcãtuiesc domeniul public al statului ºi al unitãþilor administrativ-teritoriale;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/1999 privind stingerea unor obligaþii bugetare;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/2000 pentru aprobarea unor mãsuri necesare în vederea realizãrii de construcþii cu destinaþia de locuinþe pe un teren, proprietate privatã a statului, situat în comuna Voluntari, judeþul Ilfov;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 213/2000 privind suspendarea plãþii taxei pe valoarea adãugatã ºi scutirea de la plata taxei vamale ºi a suprataxei vamale de import pentru bunurile importate în cadrul ajutorului nerambursabil acordat de Guvernul Japoniei Guvernului României;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 247/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor necesare pentru reparaþia capitalã cu modernizare pentru creºterea siguranþei ºi capacitãþii Centralei Hidroelectrice **Porþile de Fier I** . În situaþia în care apreciaþi cã unul dintre aceste proiecte de lege conþine prevederi care sunt neconstituþionale, aveþi posibilitatea, în conformitate cu legea, sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.

Vã propun sã luãm în dezbatere, înainte de a trece la declaraþii politice, o chestiune de ordin organizatoric, respectiv proiectul de Hotãrâre privind structura serviciilor Senatului.

Îl invit pe domnul chestor Doru-Laurian Bãdulescu sã prezinte nota de fundamentare.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În prezent, serviciile Senatului sunt organizate potrivit Hotãrârii Senatului nr. 21 din iulie 1997.

Funcþionarea acestei structuri organizatorice, structurã ce a rãmas în principal la nivelul anului 1997, s-a dovedit în timp ineficientã prin numãrul prea mare de departamente, direcþii ºi servicii.

Aceastã împãrþire a atribuþiilor pe un numãr mare de departamente ºi direcþii a condus la disiparea actului decizional ºi, în consecinþã, la nenumãrate paralelisme în sarcinile personalului de specialitate.

Având o organizare nefuncþionalã ºi greoaie, prezenta structurã organizatoricã a Senatului nu mai corespunde cerinþelor actuale, atât din punct de vedere al concepþiei ºi evoluþiei legislative, cât ºi din punct de vedere pragmatic.

Pentru înlãturarea disfuncþionalitãþilor se propune adoptarea unei hotãrâri a Senatului care sã prevadã structura organizatoricã a serviciilor Senatului într-un mod unitar, prin reconsiderarea structurilor existente ºi prin punerea de acord a acestora cu prevederile legale.

Prin actuala structurã organizatoricã se doreºte eficientizarea activitãþii de informare, documentare ºi informatizare, prin deplasarea acestora cãtre acele structuri cãrora le aparþin în mod firesc.

Astfel, Direcþia studii parlamentare ºi Direcþia informare ºi documentare, inclusiv Biblioteca, din cadrul Centrului de Studii Parlamentare urmeazã sã funcþioneze ca unicã direcþie în cadrul Departamentului legislativ, întrucât s-a considerat, pe de o parte, cã studiile parlamentare nu se pot face fãrã o prealabilã informare ºi documentare iar, pe de altã parte, aceste activitãþi, necesare în mod deosebit procesului de legiferare, îºi gãsesc cel mai bine locul în cadrul Departamentului legislativ. Totodatã, Direcþia pentru informatizarea activitãþii parlamentare din cadrul aceluiaºi centru, care are ca atribuþie principalã logistica necesarã de informatizare ºi de utilizare a tehnicii de calcul în activitatea parlamentarã, se integreazã cel mai bine în noul Departament pentru informaticã, buget ºi logisticã.

Reorganizarea serviciilor Senatului urmeazã sã se realizeze exclusiv la nivelul aparatului central. La nivelul structurilor teritoriale, respectiv birourile senatoriale, nu s-au putut face modificãri pentru cã acestea funcþioneazã exclusiv pentru exercitarea mandatului de senator în circumscripþii, motiv pentru care personalul de la aceste birouri este angajat pe duratã determinatã.

Da, vã mulþumesc domnule chestor. Stimaþi colegi,

Sigur cã noi avem obligaþia, potrivit art. 202 din Regulamentul Senatului, sã aprobãm numãrul maxim de posturi ºi structura organizatoricã a serviciilor Senatului care se regãsesc în proiectul de hotãrâre ce v-a fost difuzat ºi pe care îl voi supune dezbaterii ºi aprobãrii plenului.

Aº dori sã mai fac o singurã precizare. Vã rog sã observaþi cã în structura organizatoricã, practic, existã douã birouri, Biroul contencios ºi Biroul audit intern, care trebuie sã îºi gãseascã subordonarea exclusivã la secretarul general ºi nu în altã parte.

Vã mulþumesc. Dacã doriþi sã interveniþi în numele grupurilor parlamentare.

În numele Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Paul Pãcuraru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã în Biroul permanent au fost numeroase discuþii legate de reorganizarea serviciilor de specialitate ale Senatului, sigur cã au fost aduse foarte multe argumente în sensul propunerilor de modificare a organizãrii Senatului.

Sigur cã toþi sperãm ca în urma travaliului depus de Secretariatul general al Senatului, de echipa tehnicã ºi de Biroul permanent vom avea o prestaþie superioarã la nivelul tuturor serviciilor, pentru cã, de ce sã nu o spunem, existã extrem de multe lucruri care în momentul de faþã nu sunt pe deplin satisfãcãtoare în ceea ce priveºte funcþionarea.

Voi da un singur exemplu Ð ºi sigur cã exemplele se pot multiplica Ð activitatea, sã spunem, de reprezentare a Senatului pe _site_ -ul de **Internet** este absolut lacunarã, am comentat-o ºi cu colegii de la Camera Deputaþilor, s-a putut constata, de exemplu, cã la Camera Deputaþilor aceastã activitate este incomparabil mai bine organizatã, mult mai reprezentativã ºi poate sã ofere în orice moment presei, opiniei publice, tuturor celor interesaþi din þarã sau din strãinãtate, o imagine cât se poate de fidelã ºi cât se poate de clarã a activitãþii Senatului. ªi poate cã astfel de lucruri, urmare a mãsurilor de organizare care le luãm astãzi, se vor putea rezolva ºi vom putea ºi noi ca Ð oricine din presã sau orice persoanã interesatã Ð accesând _site-_ ul Senatului sã poatã înþelege ce face, sã ºtie ce poziþii, ce atitudini are fiecare senator. În alte þãri se ºtie ºi ce voteazã fiecare senator, lucrul fiind public ºi fiind trecut într-un sistem modern de comunicare ºi de informare.

Voiam sã aduc acum în atenþie, însã, un alt aspect, la prima vedere minor, eu îl consider important, noi l-am adus ºi în discuþia pe care am fãcut-o în Biroul permanent, cel legat de calitatea personalului încadrat la Biroul permanent al Senatului, ºefele de cabinet de la cabinetele membrilor Biroului permanent ºi de la grupurile parlamentare.

A existat o întreagã dezbatere în Biroul permanent, dacã acest personal trebuie sã urmeze soarta politicã a grupurilor parlamentare sau a deþinãtorilor de cabinete în Biroul permanent al Senatului, adicã sã fie considerat, în consecinþã, personal Ð sã spunem Ð dependent politic de structura politicã a Senatului, a grupurilor sau a Biroului permanent, sau dacã acest personal trebuie sã fie personal tehnic de specialitate, angajat pe perioadã nedeterminatã ºi care, sigur, o datã cu modificãrile legislative, cu creºterea sau reducerea ponderii unui grup sau altul, sã rãmânã încadrat în permanenþã.

## Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D., solicitaþi, da? Vã rog, doamna senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susþine propunerile ºi observaþiile pe care colegii noºtri de la Partidul Naþional Liberal le-au prezentat deja, ºi am cerut sã vin la microfon pentru a argumenta suplimentar ºi anume, în sensul în care o modificare, de natura propusã, a contractului de muncã pentru ºefii de cabinet de

la grupurile parlamentare ºi de la celelalte cabinete din cadrul Senatului, ar fi o modificare unilateralã a contractului de muncã ºi în felul acesta s-ar încãlca prevederile exprese ale Codului muncii.

## Vã mulþumesc.

V-am ruga, în concluzie, deci, ca sã închei, sã þinem cu toþii cont de aceste propuneri ºi sã avem în vedere faptul cã punem o parte din personalul Senatului, e adevãrat, redusã numeric, în situaþia probabilã de a ataca o eventualã hotãrâre a noastrã de astãzi, care sã contrazicã propunerile noastre.

Vã mulþumesc încã o datã.

Vã mulþumesc. Alte grupuri parlamentare?

## **Din salã:**

Sã

Numai puþin, sã dãm cuvântul câte unui coleg din fiecare grup parlamentar, dacã-l solicitã.

Ne solicitã cuvântul doamna senator Norica Niculai. Numai puþin, domnule preºedinte, am oferit cuvântul doamnei senator. Imediat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Fãrã îndoialã, trebuie sã salutãm dorinþa de a face un management flexibil care trebuie sã fie ºi un management performant.

În ceea ce priveºte organigrama ºi modul în care serviciile sunt concepute, nici un fel de obiecþie, însã, în ceea ce priveºte situaþia personalului angajat cu contract de muncã pe duratã nedeterminatã Ð obiecþie majorã.

Discutãm de lege. Iatã, deci discutãm pe un Cod al muncii în vigoare. Cã o sã-l modificãm într-unul, doi, trei ani, asta este o altã chestiune, deci, _de lege ferenda_ nu ne putem permite, ca senatori, sã discutãm în acest moment. Regula, dupã actualul Cod al muncii, este: contractul de muncã este legea pãrþilor.

Atâta vreme cât aceste contracte au fost încheiate pe duratã nedeterminatã, ca urmare a unui concurs care a fost dat la un anumit moment, a introduce pentru prima oarã în legislaþia românã noþiunea de încadrare în muncã pe afinitate politicã, îmi permit sã atrag atenþia cã este un lucru foarte grav, pentru cã Codul muncii se adreseazã tuturor cetãþenilor României, indiferent de apartenenþa lor politicã sau etnicã, ºi nici un sistem de drept al muncii nu face distincþie, în încheierea contractului de muncã, cu privire la aceastã chestiune. Suntem în postura de a încãlca inclusiv un principiu constituþional. Este libertatea individului sã-ºi aleagã opþiunea politicã iar aceastã opþiune nu trebuie sã fie un element determinant al încheierii contractului de muncã.

Cred cã dacã vom vota pentru aceastã prevedere, introducem un precedent periculos, discutãm despre un personal pur tehnic, ale cãrui atribuþii sunt stabilite prin fiºa postului ºi, sigur, acest personal care se subordoneazã secretarului general al Senatului va trebui sã-ºi îndeplineascã atribuþiile întocmai.

Putem sã discutãm despre o eventualã schimbare a contractului de muncã doar în condiþiile art. 130 din Codul muncii ºi ale art. 129 ºi nu de o schimbare unilateralã a contractului de muncã.

Deci, vã solicit sã ne susþineþi în acest demers ºi sã respectãm întru totul legea atâta vreme cât ea este în vigoare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã din partea altor grupuri parlamentare mai doreºte cineva?

Grupul parlamentar U.D.M.R., domnul senator Frunda. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, în Parlamentul britanic se obiºnuieºte a se spune cã Parlamentul poate decide orice, numai sã nu facã din bãrbat femeie sau invers. ªi noi putem schimba astãzi niºte principii ale dreptului muncii, care funcþioneazã bine ºi în România ºi sunt, în general, acceptate în Uniunea Europeanã.

Trebuie spus cã din punct de vedere al dreptului muncii, angajarea pe duratã nedeterminatã este principiul iar angajarea pe o perioadã determinatã este excepþia care se referã, în general, la prestãri de servicii pe o duratã determinatã.

La rândul meu achiesez la argumentele juridice care au fost aduse de doamnele senator ºi domnul senator de la Partidul Naþional Liberal ºi de la Partidul Democrat, cred ºi eu cã ar fi mai nimerit ca cei care sunt angajaþi la grupurile parlamentare sã fie angajaþi cu un contract de muncã pe duratã nedeterminatã.

Desigur cã s-ar crea niºte situaþii ciudate când, de exemplu, un partid de orientare, de o ideologie de stânga n-ar mai intra în Parlament ºi ar intra un partid de ideologie de dreapta sau invers, s-ar moºteni niºte secretari care au lucrat la acele grupuri parlamentare. Cred eu cã este de o minimã deontologie moralã ºi profesionalã ca în asemenea situaþii secretarii respectivi, atunci când nu pot accepta sau nu pot sã conlucreze cu un nou grup parlamentar, sã plece sau sã-ºi prezinte demisia sau existã posibilitatea ca ei sã fie mutaþi pe alte posturi ale Senatului, dar nu cred cã este nimerit ca aceºti oameni sã fie puºi în situaþia de a avea niºte handicapuri, de exemplu, materiale, când nu pot ridica un credit bancar pentru cã nu au un contract de muncã pe duratã nedeterminatã.

Trebuie sã ºtiþi cã bãncile nu acordã, de exemplu, împrumuturi celor care au contracte de muncã pe perioadã determinatã, iar în altã ordine de idei, ceea ce este iarãºi principiu, ei nu fac prestãri de servicii, ei sunt secretari, deci natura muncii lor nu este pe duratã determinatã.

De aceea, cu convingerea ºi cu realismul principiilor juridice ºi eu votez pentru varianta contractului pe duratã nedeterminatã pentru secretarii grupurilor parlamentare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. vã rog sã-mi permiteþi sã iau eu cuvântul.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã am avut posibilitatea, în ultimii 11 ani, sã constatãm cã, în cel puþin douã situaþii, dezbaterile au

fost furtunoase, încercând ca domnii senatori sã se plaseze, de cele mai multe ori, nu de partea adevãrului, ci de partea intereselor susþinute, fie atunci când era vorba de regulament, de interese proprii, sau în funcþie de _lobby_ -ul care s-a fãcut în Senat în decursul timpului.

Dacã în urmã cu circa 3 luni de zile, iniþiativa secretarului general ºi a domnului preºedinte Nicolae Vãcãroiu era taxatã drept o iniþiativã politicã de restructurare a Senatului, astãzi, aº spune, dupã discuþiile avute între liderii grupurilor parlamentare ºi la nivelul Biroului permanent, împreunã cu preºedinþii comisiilor permanente, practic, necesitatea promovãrii acestei hotãrâri a Senatului, care sã vizeze o reorganizare a Senatului, înþeleg cã este agreatã de toþi colegii care au luat cuvântul, excepþiile referindu-se numai la încadrarea pe perioadã determinatã a trei categorii de personal.

Vã rog sã observaþi cã din anul 1990 pânã în prezent a existat, existã ºi nimeni nu a contestat acest drept, o categorie de personal, foarte numeroasã de altfel, 420 de persoane, încadrate cu contract de muncã pe perioadã determinatã, ºi este vorba de salariaþii care existã în prezent, ai Senatului, la birourile senatoriale, salariaþi care s-au bucurat de aceleaºi drepturi, pe toatã perioada mandatului, ca ºi salariaþii permanenþi ai Senatului.

În timp noi cunoaºtem, ºi mã bucur cã mai existã ºi parlamentari vechi, cã în momentul în care în 1992 s-a creat o anumitã structurã de conducere a Senatului, în momentul în care în 1997 s-a creat o altã structurã de conducere a Senatului, acel personal pe care astãzi, cu vorbe frumoase, încercãm sã-l protejãm, la data respectivã nu-ºi gãsea locul de muncã în cadrul serviciilor Senatului, apreciindu-se fie cã a fost angajat în perioada în care domnul senator Gherman era preºedintele Senatului, fie cã preºedintele Senatului la data respectivã se numea Petre Roman, Mircea Ionescu-Quintus, sau, astãzi, domnul Nicolae Vãcãroiu.

. În aceastã situaþie mai suntem noi serioºi, oare, cu regulile pe care dorim sã le întronãm în ceea ce priveºte stabilitatea personalului, de care trebuie sã se bucure funcþionarii Senatului, dar ºi responsabilitatea funcþiei ºi a atribuþiilor concrete de serviciu, atunci când ne referim la ºeful de cabinet, când ne referim la expertul parlamentar, când ne referim la consilierul parlamentar, sau va trebui sã dãm posibilitatea ca aceºtia, sigur, în funcþie de competenþã, sã prezinte grupului parlamentar care l-a agreat puncte de vedere politice despre proiectele de lege?

Vom gãsi oare oameni buni ca sã treacã de la un partid la altul sau sã fie consilieri politici foarte buni pe proiectele de lege vorbesc, nu altceva cã sunt funcþionari ai Senatului pentru oricare dintre gurpurile parlamentare?

Veþi vedea cã nu acelaºi lucru se întâmplã cu comisiile permanente, acolo unde este ºi firesc ca aceºtia sã fie salariaþi ai Senatului, funcþionari parlamentari care, într-adevãr, sã realizeze acea continuitate absolut necesarã în procesul de legiferare.

De aceea, noi apreciem cã la acest nivel trebuie sã ne oprim cu posturile care au caracter pentru care încadrarea în muncã se face pe o perioadã nedeterminatã iar pentru cele douã categorii sã apreciem cã existã posibilitatea, ºi mai ales cã dacã existã voinþã la nivelul Senatului, sã stabilim foarte exact care sunt aceste posturi, pentru cã ele rezultã din organigramã ºi sã o acceptãm aºa cum este.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte sã intervinã cineva? Vã rog, domnul senator Pusk‡s.

## Domnule preºedinte,

Întrucât în Grupul parlamentar U.D.M.R. nu s-a luat o decizie politicã în acest sens, trebuie sã spun ºi eu câteva cuvinte, având în vedere faptul cã, indubitabil, cei care au venit cu argumente juridice din dreptul muncii, pe de-o parte, au dreptatea lor privind anumite aspecte, însã aici cred cã este vorba despre o decizie politicã iar decizia politicã stã în faptul dacã acceptãm ca o parte din aparatul Senatului sã aibã contract de muncã cu durata determinatã ºi o altã parte cu durata nedeterminatã, iar dacã acceptãm acest lucru, ºi l-am acceptat, pentru cã aºa este, atunci trebuie sã vedem care sunt cei care au contract de muncã cu duratã... sau vor avea contract de muncã cu duratã determinatã ºi care vor avea contract de muncã pe duratã nedeterminatã.

Aºa cum am spus ºi în ºedinþa Biroului permanent, în mod indubitabil, cei care lucreazã în cadrul comisiilor de specialitate trebuie sã asigure o anumitã continuitate pentru comisii, pentru cã de la o legislaturã la alta, dacã schimbãm pe toþi experþii sau consilierii din comisie, atunci continuitatea în activitatea legislativã se întrerupe, iar, pe de altã parte, cei care funcþioneazã la birourile senatoriale, la cabinetele Biroului permanent ºi, dupã pãrerea mea, aici ar trebui sã-i încadrãm chiar dacã nu este popular ce spun acum pentru ºefii de cabinete care ascultã la difuzoare, ºi pe cei care lucreazã la grupurile parlamentare, pentru cã, indubitabil, fac o muncã influenþatã de politicã, confidenþialã pentru cei care lucreazã la birourile parlamentare respective. De aceea, noi am discutat în cadrul Grupului parlamentar U.D.M.R., avem aceste douã aspecte. Eu cred cã, din punctul meu de vedere, merg pe decizia politicã ºi decizia politicã

este cã cei care lucreazã ºi la grupurile parlamentare fac muncã politicã, au o muncã confidenþialã legatã de politica grupului respectiv, deci trebuie sã aibã un contract de muncã cu duratã determinatã.

Acest lucru am vrut sã-l spun ca sã vedeþi cã noi am purtat discuþii foarte îndelungate în cadrul grupului, n-am ajuns la o înþelegere ºi fiecare va vota cum crede de cuviinþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, stimaþi colegi, avem un singur amendament la art. 8, domnul senator Paul Pãcuraru, da?

Deci, dumneavoastrã doriþi eliminarea alin. 2 ºi 3. Dacã s-ar elimina alin. 2 ºi 3, în felul acesta ar rezulta cã tot personalul este încadrat pe perioadã nedeterminatã.

Da, de acord cu acest amendament?

Da.

Deci, stimaþi colegi, aþi ascultat ºi argumentele pro ºi argumentele contra ale acestei solicitãri venitã din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, obiecþiuni fãcute la art. 8, amendamentul propus este de eliminare a alin. 2 ºi 3, care eliminare, dacã se va realiza, înseamnã cã tot personalul din Senat este încadrat pe perioadã nedeterminatã, deci venind în contradicþie cu argumentele prezentate de ceilalþi colegi.

Da, vã rog, domnul senator Paul Pãcuraru.

Sunt obligat sã fac o precizare, domnule preºedinte, eu nu m-am referit la tot personalul din Senat, pentru cã este evident faptul cã personalul de la cabinetele senatoriale este personal care, din start, a acceptat condiþia de salariat pe perioadã nedeterminatã, deci vorbim despre aparatul Senatului ºi am vorbit doar pentru ºefii de cabinet de la grupurile parlamentare ºi pentru ºefii de cabinet de la membrii Biroului permanent.

Domnule preºedinte, numai o secundã.

Imediat, numai puþin, domnule Predescu. Deci, dumneavoastrã vã referiþi doar la ºefii de cabinet sau ºi la experþi ºi la consilieri?

Doar la ºefii de cabinet.

Deci, numai la ºefii de cabinet.

Da.

Da, vã rog, domnul senator Predescu, ºi v-aº ruga sã vã pronunþaþi ºi cu privire la acest amendament.

Da.

## Domnule preºedinte,

Nici vorbã nu poate fi de vreo inovare în Senatul României. Problematica este foarte cunoscutã ºi pe mine mã surprinde faptul cã este pusã în asemenea termeni mai ales de colegii din grupurile parlamentare anterior vorbitoare. Nu e o problemã de dreptul muncii. Sã fie limpede lucrul acesta! Orice camerã parlamentarã în lume are douã categorii de structuri: structuri permanente ºi structuri temporare.

Structura permanentã a Senatului o reprezintã comisiile permanente Ñ structura de bazã a Senatului, vorbim de Senat. Dar pentru orice camerã permanentã a unui parlament problema este aceeaºi ºi variabile sunt structurile: grupurile parlamentare ºi Birourile permanente. Variabilitatea pentru primele este pe legislaturã, pentru celelalte, mai puþin preºedintele Senatului, în cazul nostru, este pe sesiuni. Pãi, de ce se uitã lucrul acesta? Biroul permanent are variabilitate pe sesiuni: în ceilalþi 10 membri ai sãi. Se aleg de la începutul fiecãrei sesiuni ºi pot fi alþii, ºi fiecare are cabinetul sãu, încadrat cu expert, consilier etc. etc., secretar, ºef de cabinet, 3-4-5, nu ºtiu câþi sunt. Cui i-ar conveni sã preia aparatul altuia dacã a aparþinut unui fost membru al Biroului permanent al unui alt grup parlamentar, al unui alt partid? Numeni nu l-ar accepta. Lucrul acesta este limpede ºi atunci de ce sã ne ascundem sub modalitãþi ºi forme fãþiºe sau deturnate? Nu, comisiile permanente, de ce în dezbaterile care au avut loc la Biroul permanent s-a pus problema ca ºi preºedinþii comisiilor permanente sã aibã drept de opþiune ca ºi grupurile parlamentare?

Nu am susþinut ºi nici nu se poate. Se regãsesc în aceste comisii permanente toate grupurile parlamentare potrivit reprezentativitãþii lor, nu pe alte criterii. Preºedintele unei comisii parlamentare este ales pe acelaºi criteriu de reprezentativitate chiar dacã la baza atribuirii preºedinþilor de comisii este negocierea. Tot reprezentativitatea electoralã este fundamentul negocierilor care se poartã în legãturã cu distribuirea acestora ºi atunci lucrurile sunt foarte simple. Dacã aparatul Senatului, serviciile Senatului sunt ºi au rostul de a sluji, de a servi activitatea Senatului, unele asigurã continuitatea, deci au permanenþã ºi, în consecinþã, contractul lor este pe duratã nedeterminatã iar alþii servesc ºi au de rost a sluji, a ajuta în activitatea unora care temporar se aflã... ºi temporalitatea înseamnã o legislaturã, iar pentru Birourile permanente temporalitatea înseamnã, pentru cei 10, o sesiune. Atunci, nu trebuie sã mai amestecãm lucrurile, sã nu invocãm Legea contractului.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, domnul senator, vã rog, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

ªtiu cã în perioada scurtã cât am îndeplinit ºi eu aceastã importantã funcþie s-a pus o asemenea problemã. Aº dori însã sã mã refer la o singurã categorie de funcþionari ai noºtri Ñ ºefii de cabinet din grupurile parlamentare.

Daþi-mi voie sã nu cred cã în viitoarea legislaturã vreunul din grupurile parlamentare reprezentate astãzi, existente în Senat, ar putea sã disparã. _(Discuþii)._

Vã rog!

Presupunând cã ar fi, totuºi, o excepþie, rãmâne un funcþionar care trebuie sã fie redistribuit.

E prea important. Grupurile parlamentare reprezintã niºte partide, un viitor Grup parlamentar P.D.S.R., ca sã iau acest exemplu, cel mai important, cred cã nu-ºi va schimba ºeful de cabinet, sau dacã vrea sã-l schimbe, asta nu o face pentru cã are duratã permanentã sau temporarã, încât mãcar cu privire la aceastã cetegorie cred cã statutul actual ar putea fi menþinut.

Mulþumesc.

La vot!

Vã rog!

Treceþi la vot, domnule preºedinte!

Vã rog, sã-i oferim totuºi cuvântul domnului senator Dan-Mircea Popescu ºi apoi închidem dezbaterile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã pot sã aduc câteva lãmuriri în aceastã privinþã, de aceea mi-am permis sã iau cuvântul, sã cer cuvântul.

În primul rând, cred cã e vorba de onestitate, trebuie sã fim oneºti cu noi înºine ºi sã vedem cã practica asta a demonstrat, de fiecare datã, la fiecare schimbare de legislaturã, practic, aceºti oameni au fost schimbaþi. Dacã suntem oneºti cu noi înºine, cred cã trebuie sã þinem cont de acest lucru.

În al doilea rând, vreau sã vã spun un alt argument. Mã surprinde faptul cã au luat cuvântul aici colegii din P.N.L. ºi P.D., cu argumentele respective. Vreau sã vã aduc aminte cã dânºii sunt cei care au dat o ordonanþã de urgenþã privind cabinetul demnitarului, unde argumentele aduse au fost inverse, ºi anume cã este firesc ca demnitarul care vine într-un minister sã vinã cu echipa lui.

Deci, pe de-o parte, argumentele sunt aceleaºi, dar folosite în sensuri diferite.

Deci, repet, dacã suntem oneºti cu noi înºine vom fi de acord cu punctul de vedere exprimat în Biroul permanent ºi, de altfel, agreat de Biroul permanent ºi supus votului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Puneþi la vot!

Solicitã cuvântul ºi domnul senator Adrian Pãunescu.

Eu pentru situaþia creatã îmi amintesc o frazã, simplã ºi genialã, a unui poet agresat la o confetinþã a scriitorilor. Poetul se numea Ion Bãnuþã.

Trei cuvinte într-un cuvânt, a spus Ion Bãnuþã: Suficient, destul, ajunge!

Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra sistãrii discuþiilor.

Solicitare aprobatã de plen cu 92 de voturi pentru, 20 de voturi contra ºi 4 abþineri.

Stimaþi colegi,

Potrivit Regulamentului Senatului, art. 101, sunt obligat, totuºi, sã supun la vot amendamentul propus de colegul nostru, domnul senator Paul Pãcuraru, în sensul eliminãrii din text, deci din textul art. 8 al proiectului de hotãrâre, a alin. 2 ºi 3.

Nu în întregime?!

Nu în întregime, numai în partea ce vizeazã pe ºeful de cabinet.

Din provincie?

Nu din provincie, numai de la grupul parlamentar ºi de la Biroul permanent.

Asta ar fi culmea!

Deci, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Paul Pãcuraru ºi susþinut de colegii din Grupul parlamentar P.D.

Amendament respins, întrucât a întrunit 25 de voturi pentru, 91 contra ºi 3 abþineri.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi ca sã vã aduc la cunoºtinþã prevederile art. 202 alin. 1 din Regulamentul Senatului, care prevede în mod expres cã: ”Structura organizatoricã a serviciilor, precum ºi numãrul maxim de posturi se aprobã de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanentÒ; deci prin hotãrâre.

Având în vedere modificãrile aduse regulamentului, supun la vot proiectul de hotãrâre care v-a fost distribuit. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Proiectul de hotãrâre este aprobat de plenul Senatului cu 101 voturi pentru, 16 voturi contra ºi 3 abþineri. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Sã trecem la declaraþii politice. Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Adrian Pãunescu. Grupul parlamentar are 28 de minute. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Cele pe care le voi spune astãzi se aºazã sub o idee dominantã ºi se referã la escaladarea, în societatea românescã, a violenþei, a pornografiei, a calomniei, la scoaterea din uz a unor intelectuali, a diversiunii la umbra titlurilor mincinoase în care se regãsesc preocupãri marginale ºi se pot petrece, dincolo de ele, adevãrate crime, la înstrãinarea omului ºi a þãrii, la haosul ºi lipsa de importanþã a educaþiei în toate articulaþiile societãþii româneºti de azi. Aº vrea sã pornesc de la un fapt pe care, din pãcate, l-am citit în ziare ca o veste bunã: arestãrile de medici. Nu ºtiu dacã existã un mod mai eficient de sinucidere a societãþii decât arestarea intelectualilor comunitãþii. Pentru o presupusã Ñ ei, evident, doveditã în contextul dat Ñ infracþiune în valoare de 500.000 de lei, un medic de la Ploieºti a fost arestat ºi condamnat de urgenþã la 3 ani de închisoare. Din datele pe care ziarele respective nu le-au mai spus, în perioada urmãtoare, în locul în care medicul nu a mai putut ajunge Ñ pentru cã era la puºcãrie Ñ au suferit bolnavii.

Sigur cã nu voi abdica de la credinþa mea în dreptul omului simplu ºi bun, a omului sãrac ºi fãrã sprijin din partea nimãnui, de a se bucura mãcar de aceastã favoare, ºi anume a petrece viaþa cu mai multã grijã din partea medicilor sãi, medici îndeobºte recrutaþi din familii de oameni sãrmani care ajung medici ºi pentru cã societatea a plãtit ºcoala pe care ei au fãcut-o.

Aºadar, pot fi, împreunã cu oricine dintre dumneavoastrã, indignat pe orice condiþionare pe care un medic o aºazã între el ºi oamenii bolnavi. Sunt mai mult decât atât ºi pot fi revoltat cã oameni care trebuie sã meargã la operaþie mor pentru cã nu plãtesc operaþia. Asta e o problemã! Dar a vâna medicii unei comunitãþi, cum s-a întâmplat, din nefericire, ºi în România de dinainte de 1990, prilej repetat al meu de a protesta, mi se pare nu numai o crimã la adresa medicilor, nu numai o crimã la adresa intelectualilor, ci ºi o sinucidere. Medicii trebuie sã fie ai oamenilor, fireºte, dar pedeapsa pentru erori, în cazul medicilor, nu poate fi puºcãria. Ne lipsim de ceea ce tot noi producem ºi dãm societãþii ca sprijin. Dar acesta este doar un aspect.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar P.R.M.

Vã reamintesc cã Grupul parlamentar P.R.M. are 16 minute.

## **Domnul Ion Aurel Rus:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege, Stimaþi colegi,

”Ziua femeilor în Biserica Ortodoxã RomânãÒ.

În componenþa familiei creºtine care formeazã marele corp al Bisericii ºi al societãþii, primul loc îl ocupã mama ºi tata. Fiecare familie trebuie sã fie chip al familiei sfinte. Prin munca sa, soþul, adicã tatãl, este ajutat de aceea cu care ºi-a unit pentru toatã viaþa fiinþa sa, de soþie, adicã mama, care are datoria sfântã de a face din idealul vieþii sale idealul dragostei creºtine.

În cadrul familiei creºtine alãturi de tatã stã mama, acest noian de iubire pentru toþi cei din jurul ei. Ea stã ca o stâncã în sânul familiei ºi nu se lasã înfrântã de furtunile vieþii ºi se luptã pentru toþi ai ei cu putere, cu credinþã ºi dragoste. Mama este primul dascãl care sãdeºte în sufletul copilului în perioada celor 7 ani Ñ ºi nu numai Ñ cele mai nobile sentimente ºi cele mai alese însuºiri pentru o viaþã întreagã.

Când rostim cuvântul ”mamãÒ, deodatã învie în sufletul nostru chipul sãu. Este primul cuvânt pe care îl rosteºte copilul când vine în lume. Nici o limbã a pãmântului nu are un cuvânt atât de adânc în care poþi simþi toatã admiraþia, toatã mulþumirea ºi recunoºtinþa cãtre acea fiinþã care ne-a dat viaþã.

Când zici mamã parcã zici viaþã, soare sau pâine. De ce? Pentru cã în cuvântul ”mamãÒ se îngemãneazã ºi viaþa, ºi soarele, ºi pâinea. Acestei gingaºe fiinþe pe care întreaga omenire o sãrbãtoreºte pe data de 8 martie a fiecãrui an, Biserica îi închinã o adevãratã zi de

sãrbãtoare. O sãrbãtoare deplinã luminatã de marele praznic al Învierii, o sãrbãtoare a fericirii ºi bucuriei, o sãrbãtoare a lor, a femeilor creºtine, urmare ale femeilor mironosiþe.

Este a treia duminicã dupã Paºte, este Duminica lor, a femeilor, fetiþe, a fetelor adolescente, a tandrelor domniºoare, a gingaºelor soþii, a împlinitelor mame, a binecuvântatelor bunici, a femeilor de vârsta a treia, a vãduvelor ºi nu numai. Este Duminica femeilor!

Doamnelor ºi domnilor senatori, Mamelor ºi femeilor creºtine,

Priviþi la icoana Maicii Domnului care plinã de dragoste þine în braþe pe Pruncul Iisus, fiul lui Dumnezeu ºi fiul ei. Aleasã ca revãrsatul zorilor pentru a alunga noaptea ºi întunecimea pãcatului.

; ”De se va culca cineva cu bãrbat ca ºi cu femeie, amândoi au fãcut o nelegiuire ºi sã se omoare, cã sângele lor asupra lor esteÒ.

Probabil cã încã nu era practicat lesbianismul. Deci Biserica neamului, acum, când cinsteºte chipul binecuvântat al coastei lui Adam împlinit în carne Ñ adicã al femeii Ñ nu poate fi indiferentã, ºi nici noi, la încercarea unor grupuri minuscule de legiferarea încãlcãrii preceptelor Sfintei Scripturi, ºi va trebui sã luptãm cu toate mijloacele pentru instaurarea legii morale ºi cu un caracter moral sãnãtos sã intrãm în Uniunea Europeanã.

Este caracterul neamului românesc, unul sãnãtos ºi puternic!

Biserica nu poate înãbuºi adevãrul. Actele homosexualilor sunt împotriva legilor naturii. În aceste vremuri nu-i vom trata pe homosexuali ca victime ale discriminãrii, ci cu compasiune ºi delicateþe, ºtiind bine cã homosexualitatea este o tulburare. În loc de a modifica Codul penal, art. 200, va trebui sã încercãm reabilitarea celor ce cad sub incidenþa lui, mai întâi moral ºi apoi social, stârpind pãcatul ºi încercând a îndrepta pe pãcãtos, a-l face sã recunoascã cã prin aceste practici îºi neagã pãrinþii, familia ºi chiar fiinþa.

Veniþi, deci, tinere fetiþe ºi frumoase adolescente, împreunã cu soþiile ºi mamele noastre, sã sãrbãtorim ziua voastrã ºi printr-un gând de îndreptare a spuselor de mai sus sã dãm relaþiilor dintre noi frumuseþea ºi caracterul ei sãnãtos!

De ziua voastrã, dragi femei, noi vã dorim tot binele de pe pãmânt ºi nu uitaþi cã alãturi de voi suntem bãrbaþii cu care aþi depus un legãmânt!

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupul parlamentar P.N.L., domnul senator Dan Constantinescu.

## **Domnul Dan Constantinescu:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este cunoscutã poziþia Grupurilor parlamentare P.N.L. cu ocazia dezbaterii Legii bugetului de stat pe anul în curs prin care s-a solicitat ºi argumentat necesitatea includerii unei prevederi exprese referitoare la destinaþia sumelor provenite din privatizare ºi valorificarea activelor bancare preluate de cãtre A.V.A.B., ºi anume, reducerea datoriei publice.

Voi lãsa la o parte episodul nefericit al falsei generozitãþi cu care premierul a anulat printr-o simplã ofertã toate argumentele contrare exprimate de propria majoritate parlamentarã, amintindu-vã doar cã principalul motiv al demersului nostru a fost tocmai respectarea legii, în speþã Ordonanþa nr. 38/2000, în condiþiile în care existau deja temeiuri concrete privind încãlcarea acesteia.

Iatã cã la scurt timp de la adoptarea bugetului Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrare a Participaþiilor Statului, succesorul F.P.S., îºi face public raportul de activitate pe primul trimestru, în cuprinsul cãruia, alãturi de cheltuieli legale ºi de prelevãri la buget, prin trezorerie, apar ºi sume destinate susþinerii unor programe de restructurare la anumite societãþi cu capital de stat.

Nu comentez asupra realitãþii, asupra finalizãrii sau asupra viabilitãþii programelor de restructurare în cauzã, deºi pe marginea acestui subiect ar fi multe de spus, ci mã voi rezuma la afirmaþia cã destinaþia în cauzã nu este prevãzutã nici expres, nici implicit în Ordonanþa nr. 38/2000.

Este drept cã, încercând sã acopere aceastã ilegalitate, Guvernul vine cu ordonanþe care exced de la textul depus în Parlament, asumat ºi propus fãrã modificãri de cãtre comisiile de specialitate dezbaterii în plen.

Aº dori sã fiu foarte bine înþeles. Nimeni nu contestã dreptul unui Executiv de a propune ºi, cu sprijinul majoritãþii parlamentare, de a-ºi constitui baza legalã necesarã susþinerii propriului program. Dar a susþine un text de lege ºi în paralel de a-l încãlca fãrã nici o ºovãialã mi se pare o periculoasã alunecare pe panta arbitrariului, o viciere de neacceptat a tuturor regulamentelor, cutumelor ºi procedurilor parlamentare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Iuliu Pãcurariu, reprezentant al Grupului parlamentar P.D. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30/26 aprilie 2001 beneficiau de un sprijin de 1 milion de lei pentru fiecare hectar de teren cultivat persoanele fizice sau juridice. Una din condiþiile impuse de ordonanþã pentru a beneficia de acest sprijin acordat de stat este ca producãtorul sã înfiinþeze culturi agricole Ñ monoculturã Ñ în suprafaþã de minim un hectar. În situaþia în care România, prin aplicarea Legii nr. 18/1991, proprietatea medie reprezentativã este 2,6 ha, aceastã decizie reduce drastic numãrul beneficiarilor ordonanþei la maxim 20% la nivelul unei comune.

Descurcãreþ ca întotdeauna, la sugestia unor funcþionari din Ministerul Agriculturii, preluatã de direcþiile agricole, românii au gãsit soluþia eludãrii acestei condiþii impuse de ordonanþã, ºi anume: asocierea simplã, în condiþiile art. 2 din Legea nr. 36/30 aprilie 1991. Ce prevede acest articol în sintezã? Ñ ”Édouã sau mai multe familii se pot asocia prin înþelegere verbalã sau scrisã în scopul exploatãrii în comun a terenurilor agricole sau pentru alte activitãþi specificeÒ.

Pe baza acestui articol unele primãrii, asistate de specialiºtii direcþiilor agricole, au admis aceastã formã de asociere pentru douã sau mai multe familii pentru a îndeplini condiþia realizãrii suprafeþei minime de 1 ha. Toate bune ºi frumoase, numai cã acelaºi art. 2 din Legea nr. 36/1991 aratã cã prin aceastã formã de asociere nu se creeazã persoane juridice. Concluzia este cã persoanele respective nu se încadreazã în art. 1 al Ordonanþei nr. 30/2001, deci nu pot beneficia de ajutorul de 1 milion pentru hectarul cultivat.

Drama situaþiei create constã în faptul cã primarii care au aplicat corect legea sunt supuºi unor presiuni extraordinare din partea comunitãþilor locale, fiind acuzaþi de rea-credinþã ºi lipsã de interes pentru problemele lor.

Stimaþi colegi din P.D.S.R.,

Întrucât Ordonanþa nr. 30/2001 aparþine Guvernului dumneavoastrã, promisiunea electoralã exprimatã prin sloganul: ”Un milion pentru hectarul de teren cultivatÒ, aveþi obligaþia moralã ca pentru anul 2001 sã admiteþi modificarea ordonanþei în sensul admiterii cumulãrii suprafeþelor cultivate de persoanele fizice. Vã anunþ cã, pentru a elimina orice dubiu privind modul de aplicare al Ordonanþei nr. 30/2001, depun o interpelare cu rãspuns în scris adresatã Ministerului Agriculturii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

O invit la tribunã pe doamna senator Elena Sporea, Grupul parlamentar P.D.S.R. Grupul mai are 13 minute. Aveþi cuvântul, doamna senator!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã reþin atenþia cu o problemã deloc nouã, dar a cãrei rezolvare întârzie. Este vorba de Societatea Românã de Televiziune care, exclusiv atentã la problema de rating ºi publicitate, uitã cã este singura receptatã pe întreg teritoriul þãrii, uitã, de asemenea, cã primeºte subvenþii de la bugetul de stat ºi uitã cã are obligaþii faþã de telespectatorii din întreaga þarã.

Este posibil ca, în loc sã se preocupe de problemele reale ale þãrii, Televiziunea Românã gãseºte mult mai uºor în grila de programe a jocurilor de tip Bingo, filmelor cu violenþã sau despre violenþã ºi a scandalurilor, în condiþia în care ºtim cã în televiziunile naþionale acest lucru se întâmplã mai puþin ºi se face mai mult o educaþie pe principalele probleme care sunt importante în þarã?

Mã voi referi în continuare la lipsa de consideraþie arãtatã unor emisiuni al cãror scop ar trebui sã fie dezbaterea pe cât posibil a problemelor din agriculturã, ºtiind cã sunt specialist în acest domeniu.

Într-o þarã a cãrei populaþie mai mult de jumãtate locuieºte la sat, iar 32% din populaþia ocupatã lucreazã în agriculturã, Societatea publicã de Televiziune considerã cã sunt suficiente douã emisiuni care dezbat aceastã problemã importantã.

Mai mult, emisiunea _Viaþa satului_ difuzatã pe Canalul 1, singurul receptat pe întreg cuprinsul þãrii, are o duratã de emisie de o orã, o orã ºi jumãtate, în ziua de duminicã, la ora la care majoritatea oamenilor de la þarã, pãstrãtori de tradiþie, sunt la bisericã.

În ceea ce priveºte emisiunea FERMA, aceasta difuzatã pe programul 2, ora de transmisie este ºi mai tragicã, marþi, între ora 9,00 ºi 10,00. Nu numai cã durata ºi numãrul de emisiuni este inacceptabil, dar poziþia conducerii Societãþii Române de Televiziune faþã de agriculturã ºi lumea ruralã este bizarã.

O treime din emisiunea _Viaþa satului_ se ocupã, câteodatã, de agriculturã, iar restul de alte aspecte din lumea satului.

Acest lucru se întâmplã datoritã lipsei de specialiºti. Toþi profesioniºtii din Televiziunea Românã, ºi în special de la emisiunea _Viaþa satului,_ au fost schimbaþi în 1997, iar cei care sunt acum încearcã sã facã în aºa fel încât aceste emisiuni sã nu mai fie urmãrite ºi sã fie în derizoriu.

## Vã mulþumesc, doamna senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Mircea Nedelcu.

Grupul parlamentar mai are alocate 12 minute, dar mai sunt doi colegi care doresc sã ia cuvântul. Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnul preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Voi prezenta astãzi, în plenul Senatului, câteva din problemele hunedorenilor, în primul rând cele existente la Societatea Comercialã SIDERURGICA Ñ S.A. din Hunedoara.

Aici, ceea ce putea sã fie un succes al restructurãrii siderurgiei era cât pe ce sã devinã o catastrofã socialã, ºi asta cu decisivul concurs oferit de firma de consultanþã THE RICOVERI GROUP din America.

Dacã a fost vorba de amatorism sau de rea-credinþã, este greu de spus, însã firma respectivã a sistat finalizarea investiþiei la cel mai important element al restructurãrii combinatului hunedorean, cuptorul electric nr. 3, din cadrul secþiei de turnare continuã, adicã acela care venea sã suplineascã cuptoarele Siemens-Martin, închise operativ, fiind învechite ºi generatoare de pierderi.

Finalizarea acestei investiþii însemna dublarea capacitãþii de producþie a oþelului la Hunedoara ºi, implicit, satisfacerea cererii actuale de produse siderurgice hunedorene pe piaþa oþelului, la intern ºi extern, pentru cã produsele de oþel sunt cerute pe piaþã, indiferent ce ar vrea unii sã spunã, iar siderurgia româneascã moare încet, în vreme ce ar trebui sã fie consideratã un sector strategic al economiei româneºti.

Aceasta s-a întâmplat în anul 2000. Acum se naºte întrebarea: ”Astãzi, la 4 luni ºi mai bine, de când P.D.S.R a preluat puterea, de ce Guvernul nu elibereazã garanþia guvernamentalã necesarã contractãrii unui împrumut de 5 milioane de dolari de cãtre S.C. SIDERURGICA Ñ S.A., bani care sã poatã fi folosiþi, încã în timp util, la finalizarea respectivei investiþii?Ò

Vã atrag atenþia cã de aceasta depinde soarta municipiului Hunedoara, ºi nu numai, fiindcã a trecut deja prea mult timp de când hunedorenii aºteaptã un semn de interes din partea actualului Guvern. Sunt acolo mult prea mulþi disponibilizaþi, ºomeri ºi alte categorii de cetãþeni fãrã nici o sursã de venituri, oameni de care nici un Guvern nu s-a preocupat, ba, mai mult, i-a tratat cu dispreþ. Pentru cã aºa poate fi explicaþia a ceea ce vã voi spune în continuare.

Râul Cerna, care strãbate minunata zonã a Pãdurenilor ºi municipiului Hunedoara, în ultimii 10 ani, primãvara, de regulã, a inundat terenurile din cursul sãu provocând pagube materiale locuitorilor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator George Pruteanu Ñ Grupul parlamentar P.D.S.R.

Grupul parlamentar mai are 7 minute. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Sunt Ñ iertaþi-mi lipsa de modestie Ñ primul care am folosit în România o calchiere dupã un termen celebru în Europa, ºi anume, termenul de ”romglezãÒ. Termenul a fost lansat în spaþiul european de un academician al Franþei, ƒtiemble, sub forma ”le franglaisÒ Ñ frangleza.

Ei bine, vreau sã vã vorbesc astãzi despre douã probleme, care nu se ating una cu alta, sunt separate, dar am profitat de aceastã ocazie pentru a le aduce în faþa plenului Senatului.

Prima este în legãturã cu nivelul alarmant atins de invazia anglicismelor. Sunt printre cei care am spus cã limba românã are o mare putere de absorbþie, o mare putere de digerare ºi deci nu trebuie sã ne speriem, însã eu nu vorbesc aici sub aspectul puritãþii limbii, concept care îmi ºi sunã puþin straniu. Limba noastrã este rezultatul unui conglomerat. Pe marele fond latin au venit multe altoiuri care îi dau farmec, îi dau culoare, îi dau pitoresc, îi dau frumuseþe. Deci, nu mã sperie ideea cã ”puloverÒ nu este un cuvânt latin, ci este englezesc, sau cã ”tramvaiÒ, tot aºa, nu ne vine de la romani, ci ne vine de pe Tamisa. Nu asta este problema. Problema este una mai simplã, oarecum de naturã psihosocialã: faptul cã la ora actualã se creeazã un fel de antipatie, un fel

de curent antiamerican, antianglo-saxon, din motivul incomprehensibilitãþii presei româneºti.

Un mare segment din populaþie este agasat de pãsãreasca aceasta, de limba aceasta romglezã, practicatã de mass-media dintre cele mai serioase Ñ televiziune ºi ziare centrale Ñ ºi, ca dovadã, v-am adus un test pe care l-am fãcut pe 3 ziare centrale Ñ n-am sã le dau numele, pentru cã eu nu le blamez pentru aceasta, ele, într-un fel, reflectã limbajul zilei Ñ 3 ziare centrale din aceeaºi zi, din care am spicuit termenii englezi. Vor sãri câþiva, pentru cã nu vreau sã vã plictisesc.

Iatã, de pildã, este vorba de un reportaj despre niºte tineri care se joacã, se plimbã cu patinele cu rotile în Herãstrãu. Ei bine, ei fac aceasta pe _Agressive Street_ , ei sunt membri ai _Agressive Skating Association Romania_ ; aceºti tineri poartã _sweater_ , ei fac _flip_ -uri, _grab_ -uri, _grind_ -uri Ñ toate acestea fiind anglicisme care semnificã, probabil, figuri de-ale acestui sport Ñ ei ascultã o muzicã venind din _jingle_ , care este un fel de difuzor, bineînþeles cã ei nu se numesc ”patinatoriÒ, ci se numesc _rolleri_ Ñ nu e vorba de Mihai Roller, cel cu istoria de tip alternativ Ñ ei practicã _roll_ -ul, asta se întâmplã în _Skate Park_ , care este în Herãstrãu, nu în Londra, din când în când mai gustã câte un _snacks_ ºi aºa mai departe.

Eu nu am înþeles.

Iatã, o mãrturie a ºi venit.

Este o limbã foarte utilã, recomand oricui învãþarea ei, nu sunt împotriva acestei limbi, dar ceva trebuie fãcut, pentru cã presa are acest limbaj Ñ presa, în sensul foarte larg Ñ mass-media au acest limbaj cvasipãsãresc.

Eu vin ºi cu o propunere concretã, pe care o fac cu toatã seriozitatea plenului Senatului, ºi anume, noi, Comisiile de învãþãmânt, de culturã, Senatul, sã iniþiem, împreunã cu Academia, existenþa unei comisii destul de operative, care sã lucreze pentru echivalarea terminologicã. Deci, foarte mulþi din aceºti termeni sunt echivalabili direct pe principiul, ca sã spun aºa, pe sistemul ”puloverÒ. Aºa cum ”puloverÒ a devenit foarte românesc, sau cum a devenit ”tramvaiÒ, fostul ”tramwayÒÉ _Hard_ trebuie sã-l suportãmÉ Ñ este _hard_ -ul, _soft_ -ul ºi aºa mai departe Ñ însã la multe din ele, circa 50%, este o problemã de traducere, de echivalare, de gãsire a unei locuþiuni, a ceva care, în orice caz, dacã nu sã înlocuiascã termenul acela, fiindcã foarte mulþi sunt termeni tehniciÉ Nu vã mai citesc dintr-un reportaj despre computere, pentru cã e nenorocireÉ toate de acoloÉ _disc array_ , arhitecturã _cross bar_ , _mediu data warehousing_ , deosebiri informatice între þãri care se numesc _digital divide_ , platformã _high end_ ºi aºa mai departe.

Nu toate acestea sunt traductibile, dar trebuie gãsite echivalenþe româneºti, pentru cã altfel omul nu pricepe despre ce este vorba.

Aceastã comisie ar trebui formatã din oameni de la Comisia pentru culturã din Senat, de la Comisia pentru învãþãmânt din Senat ºi de la Academie. Din aceastã comisie, obligatoriu, ar trebui sã facã parte oameni care sunt foarte la curent cu limba românã vorbitã, cu limba românã în stadiul ei actual, cum ar fi doamna Rodica Zafiu, doamna Florica Dimitrescu Ñ autoarea unui dicþionar de cuvinte recente Ñ Tatiana Slama-Cazacu, Theodor HristeaÉ de la noi ar putea fi Pãunescu, ºi, cu toatã modestia, fiindcã mã ocup de ani de zile de asta, îngãduiþi-mã ºi pe mine în aceastã propunere de comisie, care, operativ, sã facã niºte liste de echivalenþe. Nu este ceva de speriat, nu este o utopie, totuºi, aceste cuvinte nu sunt milioane, nici mii, este vorba de niºte sute de cuvinte, încât, într-o muncã fãcutã cu îndârjire, se poate gãsi ceva, sã se propunã ºi apoi sã se mediatizeze bine echivalenþele româneºti pentru aceastã nãvalã, acest puhoi de anglicisme care nãpãdesc presa ºi o fac greu de înþeles pentru românul nevorbitor de limbã englezã.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Vasile Horga Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Aveþi cuvântul, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Trãim într-o lume în care normalitatea începe sã fie perceputã ca atare din ce în ce mai puþin.

Asistãm noi, cei care credem cã mai suntem încã normali, la schimbãri comportamentale greu de crezut cu câtva timp în urmã.

Prostituþia, sub diferitele ei forme, o poþi întâlni azi la tot pasul. Tragic este însã cã ea se desfãºoarã la lumina zilei, sub ochii blânzi ai autoritãþilor, pe toate drumurile ºi ºoselele României.

Fenomenul în sine poate nu are nimic spectaculos în el, însã atunci când ne gândim cã oamenii responsabili, ca politicieni, nu putem sta pasivi când însãºi sãnãtatea ºi moralitatea poporului nostru este pusã în pericol. Manifestãrile de tip homosexual sau hermafrodit, tâlhãriile, furturile, violurile, incesturile etc. sunt azi simple banalitãþi care nu mai impresioneazã pe nimeni, decât, poate, pe cei asupra cãrora se produc ele ºi, eventual, pe apropiaþii acestora.

Consumul de droguri ar trebui sã impresioneze însã, cu adevãrat, întreaga societate româneascã. Îmi stãruie ºi acum în memorie cazul studentei la Litere de la Universitatea Bucureºti, originarã din Târgoviºte, care ºi-a luat viaþa zilele trecute prin spânzurare, nemaiputând rezista tentaþiei de a se droga în continuare.

Din pãcate, în societatea româneascã tot mai mulþi tineri, fie elevi, studenþi, ºomeri sau alte categorii recurg la acest gest suprem.

Ce îi determinã pe aceºtia sã intre în lumea imaginarã a drogurilor? Este o întrebare la care rãspunsurile ar putea fi multiple ºi diverse. Nu aceste rãspunsuri ne intereseazã azi, cu toate cã o cunoaºtere concretã a realitãþii ar fi de mare ajutor în controlul acestui fenomen. Ne intereseazã modul în care statul român înþelege sã lupte împotriva acestui flagel al lumii contemporane.

Multe state ale lumii ºi-au creat din lupta împotriva drogurilor o prioritate naþionalã. Au înþeles, în sfârºit, cã libertatea individului are un început, dar are ºi un sfârºit. Ceea ce însã noi nu am înþeles.

În ºcolile noastre, începând cu cele gimnaziale ºi terminând cu universitãþile, drogurile se vând aproape la tarabã, fãrã ca cei care vând sau cei care consumã sã fie deranjaþi de cineva. De aici ºi pânã la manifestãrile sângeroase din ºcoli, despre care azi doar citim în ziare, mai este doar un singur pas.

Vã mulþumesc, domnule senator. Îl invit la tribunã pe domnul senator Nicolae Bichineþ, Grupul parlamentar P.R.M.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Nicolae Bichineþ:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am sã adresez câteva cuvinte, în primul rând presei. Mã bucur cã se aflã în salã o parte a ei Ñ ceilalþi îºi servesc plãcinta cu dovleac la bufet Ñ ºi am o rugãminte la dumneavoastrã: sã nu daþi nimic de bine despre Partidul România Mare, pentru cã riscaþi, fiind oameni tineri, sã rãmâneþi fãrã salariu sau sã fiþi urechiaþi de stãpânii dumneavoastrã. Eventual, când cascã câte unul sau se încheie la ºireturi sã o faceþi. Ar trebui sã observaþi cã toþi colegii mei sunt geniali, eu fiind doar talentat.

Ceea ce vreau sã spun astãzi porneºte de la o derutantã afirmaþie a colegului de Senat, Mark— BŽla, care, atunci când am votat bugetul, a avut neinspiraþia sã afirme, în repetate rânduri Ñ de trei ori Ñ cã ºi-a propus sã suprime tot ce reprezentãm noi în Parlamentul României.

Un asemenea gând nãstruºnic aº vrea sã fie eliminat ºi i-aº sugera domnului senator sã fie atent cu astfel de idei, care sunt periculoase ºi nu aduc servicii nimãnui. Cred cã cei care l-au ales Ñ destul de mulþi oameni Ñ nu l-au mandatat cu asemenea putere încât sã-ºi propunã sã ºtranguleze.

Profunzimile limbii române sunt mari ºi nu cred cã le poate stãpâni. ”A ºtrangulaÒ înseamnã ”a eliminaÒ, ”a da de-o parteÒ, ”a omorîÒ. Eu n-am sã fac, ºi noi n-o sã facem astfel de afirmaþii. O sã fie înconjurat domnul senator de rãceala noastrã. Doar atât.

Vreau sã citesc câteva rânduri dintr-un manifest, dintr-o adresã care se aflã în cutiile poºtale ale celor din Transilvania. ªi este bine ca ºi dumneavoastrã sã luaþi cunoºtinþã de textele care circulã în Transilvania. Semneazã Comandamentul Operativ al Armatei de Eliberare a Ardealului. ªi spun cei care întocmesc astfel de adrese cã ”poporul român datoreazã totul poporului ungur care, pe parcursul unui mileniu, i-a acordat dreptul de a se stabili ºi munci pe teritoriul sãu, alãturi de elÒ.

Este o ruºine ca astãzi, în mijlocul unei Europe civilizate ºi democrate, un popor milenar sã fie sub ocupaþie armatã strãinã.

Sunt lucruri foarte grave ºi sã nu ne facem cã nu le cunoaºtem.

De asemenea, din teritoriu, aº vrea sã vã spun cã în judeþul Vaslui Ñ ºi presa ar trebui, o parte din ea, sã circule ºi pe acolo, prin zona Moldovei Ñ oamenii sunt albaºtri de foame. Dacã dai cu chibritul pe faþa lor, scapãrã, pentru cã, dupã un an nenorocit de secetã, a urmat iarna, care a fost blândã, dar cu mare sãrãcie. Acest milion care a fost dat pentru agriculturã a putut sã atenueze din nenorocirile zilnice, dar nu este suficient.

Bãnuiesc cã i-aþi fãcut foarte mult bine, mai ales cu ultimele afirmaþii, de unde rezultã cã þineþi la domnul preºedinte Vãcãroiu foarte mult.

Stimaþi colegi,

Toþi domnii senatori care s-au înscris la declaraþii politice le-au prezentat în plenul Senatului. Sã trecem la dezbateri legislative.

Vã reamintesc cã astãzi, la ora 18,00, ultima parte a programului nostru este radiodifuzatã.

Deci, avem de constituit patru comisii de mediere.

O primã comisie, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 297/2000 Ñ stimularea întreprinzãtorilor privaþi.

Îi invit pe domnii senatori în salã.

Vã rog, Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Deci, este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 25 privind scoaterea din funcþiune a mijloacelorÉ

Ordonanþa nr. 297, vã rog.

Partidul România Mare propune pe domnii senatori: Dorel Constantin Onaca ºi Bîciu Constantin.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Grupul parlamentar P.D. îl propune pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Mulþumesc.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Comisie aprobatã cu 88 voturi pentru ºi o abþinere.

O a doua comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2000.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori: ªtefan Viorel, Hârºu Ion ºi Rahãu Dan Nicolae.

Mulþumesc.

Grupul paralmentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori: Maria Ciocan ºi Vasile Horga.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Ordonanþa nr. 297, da. Nu-i nimic, cã le am într-o altã ordine.

Deci, la Ordonanþa nr. 297, Partidul Democraþiei Sociale din România Ñ Grupul social democrat ºi umanist Ñ îi propune pe domnii senatori: Bãdulescu DoruLaurian, Dinu Marin ºi Seche Ion.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plen în unanimitate, cu 86 de voturi.

O a treia comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1999. Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori: Dinu Marin, Bãdulescu Doru-Laurian ºi Seche Ion.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori: Mircea Nedelcu ºi Constantin Bîciu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Ion Cristolovean.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Comisia a fost aprobatã de plen cu 76 voturi, în unanimitate.

A patra comisie, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/1999.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori: Bãdulescu Doru-Laurian, Dinu Marin ºi Novolan Traian.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. Ñ douã propuneri.

Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Constantin Bîciu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisia a fost aprobatã de plen cu 80 de voturi pentru ºi douã contra.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Vã rog, doamna senator, doar sã rãspundeþi în situaþia în care colegii vor solicita explicaþii.

Stimaþi colegi,

Dacã aveþi observaþii la punctul 1 din raport? Dacã nu sunt, este vorba de un text comun, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text aprobat de plen cu 80 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Poziþia 2, art. 1. lit. c), este un nou text comun.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Poziþia 3 din raport, art. 2. E text comun. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Poziþia 4, text Senat, la art. 3.

Poziþia 5 din raport, text Senat, poziþia 6, text Senat, poziþia 7, art. 6, avem text comun la alin. 3. Sunt observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Aprobat de plen cu 89 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Poziþia 8 Senat, 9 Senat, la 9, alin. 4, avem un text nouÉ ºi 6, daÉ dacã sunt observaþii pe cele douã texte comune propuse la acest articol.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Varianta propusã de comisia de mediere a fost aprobatã de plen cu 92 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

Poziþia 10, art. 8, text Senat, 11 text Senat, 12 text Senat, 13 text Senat, 14, 15, 16 text Senat, 17 text Senat, 18 text Senat, 19 text Senat, 20 text SenatÉ

Domnule preºedinte,

La 20, art. 15, este vorba de societãþi comerciale agricole, asociaþii agricole ºi alte forme de asociere din agriculturã. Este omis cuvântul ”comercialÒ.

Da, vã rog sã observaþi cã la art. 15, da, ”societãþi agricoleÒ, la textul votat de noi, da?

Da, da. Dar a fost omisÉ e vorba de ”societãþi comercialeÒÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Este omisiune materialã, este vorba de societãþi comercialeÉ

V-aº ruga, stimaþi colegi, sã vã pronunþaþi, dar ar trebui ca acest lucru sã-l discutãm ºi cu colegii de la Camera Deputaþilor pentru cã, altfel, textul va fi votat în variante diferite. La art. 15, sã observaþi, a fost omis cuvântul, ”comercialeÒ, ”societãþi comerciale agricoleÒ.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, legat de acest amendament, în sensul sã fie adãugat la text cuvântul ”comercialeÒ.

Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Poziþia 21 text Senat, poziþia 22 text Senat, poziþia 23 text Senat, poziþia 24 text Senat, poziþia 25, 26, 27, 28, 29 text în varianta Senatului, poziþiile 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40 Ñ texte în varianta Senatului.

Poziþia 41 din raport, text comun, în unanimitate. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Poziþia 41 din raport a fost aprobatã de plen cu 94 de voturi pentru ºi o abþinere.

Alte observaþii mai sunt? Dacã nu mai sunt,

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2001.

Invit unul dintre colegi la tribunã. Din partea Senatului au participat domnii senatori: Leca Aureliu, Matei Vintilã, Bindea Liviu-Doru, Acatrinei Gheorghe, Pãcuraru Paul ºi Vajda Borbala. Vã rog, unul dintre senatori sã ia loc.

La poziþia 1 din raport, vã rog sã observaþi cã este propus textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? În unanimitate, comisia de mediere.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Articolul a fost aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

- Poziþia 2 din raport, text în varianta Camerei.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Articolul a fost aprobat de plen cu 96 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

- Poziþia 3 din raport, art. 2, text în varianta Camerei.

- Observaþii? Vã rog sã votaþi!

- Adoptat de plen cu 90 de voturi pentru ºi 3 contra. Poziþia 4, text Senat.

Poziþia 5, text în varianta Camerei. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Text aprobat de plen cu 93 de voturi pentru ºi 6

- contra.

La Anexa 1 ni se propune textul în varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Anexa aprobatã de plen cu 92 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.

La Anexa 2, douã modificãri. Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Anexa aprobatã de plen cu 89 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Îl invit pe domnul ministru Miron Mitrea, împreunã cu colaboratorii, sã vinã la tribuna Senatului.

Invit colegii noºtri din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Stimaþi colegi,

Doresc sã fac douã precizãri: acest proiect de lege este solicitat de Guvern cu procedurã de urgenþã ºi, al doilea, caracterul legii este de lege ordinarã.

Domnule ministru,

Aveþi cuvântul! Vã rog sã prezentaþi plenului Senatului expunerea de motive.

**Domnul Miron Tudor Mitrea Ñ** _ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 118/1996 este necesar ºi urgent datoritã faptului cã Fondul special al drumurilor este principala sursã pentru întreþinere, reparaþii pe drumurile judeþene ºi drumurile naþionale. Experienþa din cei 2 ani, cât a fost acest fond, pe legea veche aplicatã, aratã cã o mare parte din resursele care se cuvin bugetului sunt dirijate în alte direcþii.

La ora actualã, banii, care ar trebui sã ajungã la Fondul special al drumurilor, dispar în buzunare private datoritã faptului cã sistemul, normele metodologice permise de Legea nr. 118/1996 prevãd ca, pe propria rãspundere, cei care cumpãrã carburanþi auto sã poatã sã declare cã îi folosesc într-un scop sau altul. Sigur, organele abilitate ale statului au încercat de-a lungul timpului sã îi gãseascã pe cei care au dat declaraþii false, însã s-a descoperit cã sunt foarte multe firme fantomã care, dupã ce fac operaþii de acest gen, dispar de pe piaþãÉ ºi este greu sã mai fieÉ de fapt este imposibil sã fie regãsitÉ

Aceasta, împreunã cu faptul cã, în anul trecut, dacã s-ar fi plãtit cota corespunzãtoare care se cuvenea Fondului special al drumurilor, ar fi însemnat ca fondul sã reprezinte în jur de 11.000 miliarde lei, iar realitatea ne-a arãtat cã nu a depãºit 3.800 miliarde, care au fost sume colectate cu Fondul drumurilor, ne-au fãcut sã propunem aceastã modificare pe care, sperãm, ca astãzi, cu ajutorul dumneavoastrã sã o putem aproba ºi care va face douã lucruri importante.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, domnule preºedinte ªtefan Viorel, sã prezentaþi raportul comisiei sesizate în fond.

În situaþia în care aceºti proprietari de tractoare nu sunt organizaþi ca agenþi economici, nu pot sã factureze serviciul agricol pe care-l fac, sigur, ar fi de dorit acest lucru, dar acest lucru nu este posibil într-un timp relativ scurt care înseamnã aprobarea acestui act normativ, aº vrea sã-l întreb pe domnul ministru: în asemenea situaþii, cum va realiza eliminarea taxei de drum din motorina care se va folosi pentru agriculturã? Pentru cã în acest moment este imposibil ca, în acest timp pe care îl punem la dispoziþie, proprietarii de utilaje agricole sã se poatã organiza în forma în care sã poatã prezenta facturi, acte indubitabile asupra modului în care au folosit acest utilaj.

Deci, noi credem cã acest lucru nu este posibil în acest moment. Poate ministerul a gãsit o soluþie, din care cauzã cred cã Grupul parlamentar P.D., în situaþia în care nu vom primi un rãspuns convenabil, nu vom vota acest proiect de lege.

Da, mulþumesc. Alte intervenþii?

Vã rog, domnul senator Doru Bãdulescu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu scrisoarea L124 din 24 martie 2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat, adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 27 martie 2001.

Proiectul de lege, precum ºi amendamentele depuse la comisie, au fost analizate în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, iar comisia a hotãrât, cu 9 voturi pentru ºi o abþinere, ca proiectul de lege sã fie transmis plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare, fãrã amendamente.

Luând în dezbatere amendamentele propuse de domnul senator Viorel Marian Panã, comisia a hotãrât respingerea acestora cu 9 voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Lista amendamentelor respinse este prezentatã în anexa la prezentul raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege cu nr. 107 din 9 februarie 2001.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul

în numele grupurilor parlamentare.

Da, vã rog, domnule senator!

Domnul senator Iuliu Pãcurariu, în numele Grupului parlamentar P.D.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi.

Situaþia existentã în judeþul Cluj: cam 95 % din serviciile pentru agriculturã se fac cu utilaj privat.

Problema este cã ceea ceÉ este ºi o întrebare pe care o adresez domnului ministruÉ

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De la bun început, sigur, trebuie sã menþionez faptul cã Grupul parlamentar P.D.S.R. susþine adoptarea în procedurã de urgenþã a acestui proiect de lege, pe care îl considerã deosebit de important, necesar ºi imediat.

Existã, în primul rând, o motivaþie.

Nu sunt multe lucruri de spus, dupã pãrerea mea, însã ar trebui sã plecãm de la realitatea existentã. Se poate constata cu uºurinþã faptul cã drumurile, în prezent, atât cele naþionale, cât ºi drumurile publice, în general, sunt într-o stare deplorabilã. Cam 55% dintre acestea neprezentând siguranþã pentru circulaþie, nemaivorbind de faptul cã altul ar trebui sã fie obiectul nostru, alta ar trebui sã fie finanþarea pentru astfel de proiecte de infrastructurã, în cazul în care, ºi sigur cã asta dorim cu toþii, sã aderãm cât mai repede la Uniunea Europeanã.

Motivaþia pentru un astfel de proiect de lege, sigur, este multiplã.

Ar trebui menþionat numai faptul cã reducerea alocaþiilor bugetare în anul 2001 impune asigurarea unor venituri suplimentare la Fondul special al drumurilor publice, ºi o altã motivaþie, la fel de importantã, este aceea legatã de necesitatea executãrii lucrãrilor de dezvoltare ºi modernizare a drumurilor publice, care a devenit de altfel o cerinþã în cadrul activitãþii de administrare ºi exploatare a acestora.

Sigur cã se pune problema nivelului acestor încasãri, a modului de colectare, ºi acest proiect de lege doreºte sã rezolve ºi aceastã problemã care esteÉ poate una dinÉ poate este principala problemã, cã, altfel, o lege aveam, dar colectarea fondurilor este poate principala problemã. ªi, în acest sens, aº dori sã menþionez faptul cã în anul trecut s-au încasat din acest fond cam 3.780 miliarde faþã de aproape 11.000 miliarde, ceea ce înseamnã cam 1/3 din ceea ce era necesar. Iatã încã un argument pentru care acest proiect de lege este urgent, necesar, ºi procedura de urgenþã este pe deplin justificatã. N-aº dori ca sã intru aici în polemicã cu colegul meu de Senat, de la grupul democrat.

Nu este cazul, însã politica desfãºuratã de ministrul transporturilor în ultimii 4 ani de zile ne-a adus în situaþia hilarã în care am constatat cã singura noastrã autostradã, cu care ne puteam evidenþia la sfârºitul acestei ierni, s-a decopertat într-un mod cu totul ºi cu totul inexplicabil. Sigur, explicaþii tehnice existã. Dar pentru astfel deÉ explicabil, dacã era o lucrare serioasãÉ însãÉ contractele care au fost, care au fost dirijate, licitaþiile care, poate, au fost direcþionate spre o anumitã clientelã, au determinat o situaþie pe care, numai la autostrada BucureºtiÐPiteºti o putem exemplifica ºi, evident, nu o mai putem tolera. Mai mult decât atât, am constatat cã fosta reprezentantã a ministerului îndeamnã actualul Executiv sã se ocupe repede de reparaþiile autostrãzii, cât se mai poate freza acolo, în loc sã-ºi asume ceea ce-i revine din acest proiect, sã-ºi asume criticile care îi revin. Sigur cã nu dânsei îi revin toate nerealizãrile acelui proiect, însã nu pot sã nu menþionez faptul cã, deºi fondul este atât de mic ºi numai 1/3 s-a încasat din el, s-a încercat ºi în acest caz deturnarea spre Primãria Capitalei a unor sume consistente care trebuie folosite în alte scopuri.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt intervenþii în numele altor grupuri parlamentare.

Vã rog, domnule ministru, dacã doriþi sã rãspundeþi domnului senator Iuliu Pãcurariu.

Sigur cã da, domnule preºedinte. Vã mulþumesc.

Domnule senator,

Art. I al proiectului de lege, alin. 2: ”persoanele fizice sau juridice care utilizeazã au dreptul la returnarea sumelor de baniÒ.

Deci ºi persoanele juridice sunt prinse în aceastã lege. Dacã am înþeles eu corect întrebarea dumneavoastrã, vã refereaþi la cei care nu factureazã. Îmi pare rãu cã trebuie sã menþionez în faþa dumneavoastrã, nu suntem preocupaþi cum îºi iau banii înapoi cei care fac evaziune fiscalã. Nu suntem deloc preocupaþi.

Deci, oricine face un serviciu ºi încaseazã bani pentru el, este obligat sã factureze, sã plãteascã toate dãrile la stat, indiferent cã are un tractor, cã are o sutã de tractoare, un avion sau un vapor. Nu pot prinde în lege, nu putem noi prinde în lege, sã venim în faþa Senatului, spunând cum îi ajutãm pe cei care fac evaziune fiscalã!

Cu tot respectul pe care vi-l port, sã ºtiþi cã, în ceea ce priveºte modul de colectare a sumelor la Fondul special al drumurilor, abia luna trecutã am reuºit sã pun la punct sistemul legal instituit acum un an ºi jumãtate prin Ordonanþa nr. 14/1999.

Deci, de un an ºi jumãtate, sistemul de control nu exista, pur ºi simplu, deºi ordonanþa a fost aprobatã de cãtre un parlament, parlamentul trecut, la propunerea guvernului din momentul respectiv.

Abia de o lunã de zile am reuºit sã punem la punct sistemul de colectare, sã-l verificãm. Nu pot sã fiu de acord cu punctulÉ asta ca o parantezãÉ nu pot sã fiu de acord cu o situaþie sau o soluþie care creeazã ºi mai mare dezordine în sistem.

ªi, în nici un caz, nu putem fi de acord, ºi închei cu aceasta, ca sã dãm banii înapoi la cei care fac evaziune fiscalã.

La ora actualã, vreau sã vã informez cã toate societãþile comerciale îºi asumã toatã responsabilitateaÉ Sã vinã directorii de la societãþi sã mã contrazicãÉ Nu am documente, astãzi, în mânã, dar încercãm sã le obþinemÉ Societãþi de transport cãlãtori din marile municipii folosesc motorinã fãrã taxa de drum, obþinutã pe declaraþie pe proprie rãspundere cã va fi folositã în agriculturã. Dacã doriþi, stau la dispoziþia dumneavoastrã, veniþi la minister, vã arãt cã motorina folositã în agriculturã în anul 2000 ne ajungea sã arãm ºi Bulgaria ºi jumãtate din Iugoslavia, deºi situaþia agriculturii, anul trecut, am vãzut-o cu toþii. Cât teren a fost lãsat în paraginã! Nu putem fi de acord sã nu facem ordine în domeniu! Este vorba de banul public ºi avem datoria sã-l strângem. Sigur, înþeleg faptul cã celor care lucreazã extrem de corect le creãm o verigã în plus, birocraticã, ºi aº fi vrut sã putem sã ocolim acest lucru. Nu putem, þinând seama de jaful care este cu banul public la ora actualã, ºi pe care trebuie, suntem obligaþi, sã-l curmãm.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Doriþi sã mai interveniþi, domnule senator? Vã rog!

Pe scurt, domnule ministru.

Problema este cã 95% din tractoarele din judeþul Cluj sunt private. Din punct de vedere al calitãþii de contribuabil nu fac evaziune pentru cã a apãrut Legea impozitului pe venitul global ºi acolo se rezolvã relaþiile corecte cu statul, dar este problema cã noiÉ acestor 95% posesori de tractoare private le spunem de azi pe mâineÉ practic, o lunã de zileÉ nivelul de înþelegere ºi de pregãtire face foarte greoaie trecerea la un sistem contabil care sã punã în evidenþã ceea ce, pe drept, doreºte Ministerul Transporturilor, astãzi.

Deci, asta va duce la o scumpire a lucrãrilor agricole, aºa cum ºtiþi, cu circa 2.000 lei pe litru. Vreau sã revin sã dau o replicã domnului senator de la P.D.S.R., domnul senator Bãdulescu, spunându-i cã ºtie foarte bine cã lucrãrile privind autostrãzile cer finanþare externã. A fost un studiu al Bãncii Mondiale, din anul 1997, care a arãtat cã România nu are trafic care sã justifice asemenea investiþie, în acest moment, ºi asta a fost cauza pentru care România nu are autostrãzi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc, stimaþi colegi.

Declar închise dezbaterile generale la proiectul de lege.

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã întreb dacã este prezent domnul senator Viorel Panã. Nu este prezent. Domnia sa avea 3 amendamente formulate, dar nefiind prezent nu putem sã le luãm în dezbatere. Nici vorbã! Întrucât comisia sesizatã în fond propune plenului adoptarea proiectului de lege în varianta trecutã prin Camera Deputaþilor, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã,

Mulþumesc, domnule ministru.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori, vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ºi regimul refugiaþilor în România.

Din partea Comisiei juridice, domnul senator Predescu, vã rog.

Din partea Ministerului de Interne, domnul secretar de stat Pavel Abraham.

Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul.

Iniþiatorul a solicitat sã-i daþi cuvântul.

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei pe cererea de reexaminare.

## Domnule preºedinte,

Cele douã comisii sesizate pentru reexaminarea cererii adresate de Preºedintele României, domnul Ion Iliescu, au examinat cele 3 aspecte ºi au propus modificarea la art. 15, înlocuirea sintagmei ”contestatorul sau procurorulÓ cu ”pãrþile pot exercita calea de atacÒ... etc.... etc.... La art. 20, eliminarea alin. 5 ºi o nouã redactare la alin. 6.

Cu aceste adaptãri de texte, cele douã comisii sesizate în fond au apreciat cã au rezolvat în întregime cele 3 aspecte cu care au fost sesizate pentru reexaminarea textelor de lege.

De aceea, propunerea noastrã... pentru a fi luate în considerare, ca atare, în limitele, precizez, ºi repet, **în limitele cererii de reexaminare...**

## Da, vã mulþumesc.

În calitate de iniþiator, punctul de vedere legat de raportul comisiilor noastre sesizate în fond.

**Domnul Pavel Abraham Ñ** _general de brigadã, secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Referitor la raport aº ridica câteva probleme.

Dacã în ce priveºte observaþiile fãcute cu privire la art. 15 suntem de acord fãrã nici un fel de rezerve, în ceea ce priveºte celelalte douã modificãri de la art. 20 alin. 5 ºi alin. 6 prezentate, noi apreciem cã eliminarea alin. 5 ar conduce la obturarea extraordinar de mult a dreptului pe care îl consacrã chiar titlul capitolului respectiv; deci este vorba de o procedurã acceleratã.

Ca urmare, având în vedere nevoile noastre de a aproba sau respinge cererea unui azilant, nu ar mai fi operantã dacã noi am merge mai departe ºi am acorda dreptul de recurs.

Ca urmare, noi propunem ca alin. 5 sã fie finalizat prin menþionarea cã hotãrârea judecãtoriei, aºa cum noi am propus, sã fie irevocabilã ºi executorie de îndatã, fãrã a mai da altã cale de recurs la instanþele judecãtoreºti.

În sensul acestei susþineri avem ºi o decizie a Curþii Constituþionale nr. 1/1994, care dã explicaþii suplimentare cu privire la ce înseamnã executarea unei asemenea mãsuri.

Deci este dreptul exclusiv al legiuitorului de a acorda doar acest drept de apel al azilantului la una din instanþele de judecatã pe care noi am numit-o Ñ judecãtoria.

Deci este o procedurã specialã. Am redus foarte mult termenele ca urmare a acestui fapt ºi ne-am aliniat procedurilor din þãrile Uniunii Europene.

De fapt, modificarea ordonanþei vine în acest sens ºi cu aceastã procedurã specialã pe care noi o instituim.

De asemenea, propunem ca alin. 6 sã fie, acesta, eliminat, deoarece el dã dreptul de recurs ºi ar exista posibilitatea, cum pe drept a fost criticat la Curtea Constituþionalã, cã dacã noi procedãm la expulzarea strãinului ºi la calea de recurs, el nu ar mai avea posibilitatea sã se adreseze instanþei ºi în acest fel i-am obtura dreptul lui de apãrare.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã mai faceþi precizãri dupã aceastã intervenþie?

## Domnule preºedinte,

Nu întâmplãtor am fãcut precizarea, am repetat ºi am precizat în final cã cele douã comisii au examinat problematica în limitele cererii de reexaminare; aceasta la sesizarea comisiilor. Acum, invocarea deciziei, nu ºtiu dacã slujeºte cauza pe deplin, pentru cã s-a rezolvat de cãtre Curtea Constituþionalã atunci problema: ce se înþelege prin accesul la justiþie, în sensul art. 21 din Constituþie.

ªi atunci Curtea Constituþionalã s-a pronunþat cã nu este obligatorie, prin accesul la justiþie, parcurgerea tuturor gradelor de jurisdicþie în faþa instanþelor judecãtoreºti.

ªi dacã accesul este asigurat la un nivel al gradelor de jurisdicþie, cerinþa legii, cerinþa Constituþiei, art. 21, este realizatã suficient.

Acum, complicaþia survine din contrarietatea care se creeazã în concepþia Ministerului de Interne între articolul 5 ºi 6.

Eu nu pot pe loc sã mã pronunþ, cred cã la fel ºi colega mea, în privinþa eliminãrii art. 6 ºi a menþinerii art. 5. Ar fi o dublã hotãrâre, o dublã pronunþare, în contradicþie ºi fãrã cunoaºterea ºi fãrã exprimarea votului celor douã comisii.

Vedeþi, Ministerul de Interne ne pune în situaþii..., cred cã rezolvarea este una singurã: luaþi act de cererea noastrã, restituiþi comisiei în aceastã ºedinþã, mâine avem ºedinþã de comisii, vom relua în examinare aceastã problemã ºi sã vedem care este mãsura în care se conciliazã susþinerea Ministerului de Interne cu cele trei temeiuri ale cererii de restituire ºi dacã asigurãm sau nu concordanþa legii ºi reglementarea unitarã, admiþându-le pe amândouã sau numai una dintre ele.

Nu ne putem pronunþa pe loc ºi nu este cazul, domnule preºedinte.

Vã rog, domnilor senatori, sã înþelegeþi cã este o problemã destul de delicatã, pentru cã dorim sã i se dea legii forma ºi concordanþa coerentã, dar ºi de rezolvare legalã a tuturor problemelor aduse în dezbatere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc domnule preºedinte.

Sã nu deschidem dezbaterile pe aceastã temã, ne gãsim în prezenþa unei cereri de reexaminare venitã din partea Preºedintelui României, este corect ca sã fie reanalizatã, aºa cum a precizat domnul senator Predescu, întrucât limitele constituþionale ºi limitele de învestire a Parlamentului sunt strict determinate.

De aceea, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu retrimiterea la comisie, pentru analizarea celor douã amendamente suplimentare susþinute de domnul secretar de stat în plenul Senatului: menþinerea alin. 5 ºi eliminarea alin. 6.

Deci,

Vã adresãm rugãmintea, poate o rezolvaþi în ºedinþa de mâine, domnule senator.

ªi, de asemenea, sã fie prezenþi reprezentanþii Ministerului de Interne ºi ai Ministerului de Justiþie.

Da, îi invitãm mâine la ºedinþa comisiei.

Sigur cã da, este foarte importantã prezenþa reprezentantului Justiþiei. Este vorba de proiectul de Lege privind regimul refugiaþilor.

Mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2000. Stimaþi colegi,

Trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã cã am fost încunoºtinþat cã de la orele 18,00 ultima parte a programului nostru nu se mai radiodifuzeazã.

Nu suntem într-o zi de luni.

În calitate de iniþiator, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Adresez rugãmintea colegilor din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, dupã aceea, sã prezinte raportul. Vã rog, aveþi cuvântul!

**Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat pentru învãþãmântul preuniversitar în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Ordonanþa nr. 62/2000 se referã la echivalarea examenului de capacitate pentru promoþiile anterioare anului 1999.

Legea este necesarã pentru cã dã dreptul absolvenþilor de dinainte de anul 1999 sã participe la înscrierea în învãþãmântul liceal.

În felul acesta nu este restricþionat drumul spre liceu al tinerilor care nu au fost obligaþi sã susþinã examenul de capacitate în anul în care au terminat învãþãmântul obligatoriu.

Metodologia de echivalare a examenului de capacitate pentru aceste serii de elevi este elaboratã ºi publicatã în **Monitorul Oficial** nr. 37/22 ianuarie 2001.

În consecinþã, susþinem aceastã ordonanþã.

Mulþumesc, vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege, comisia a luat în dezbatere aceastã ordonanþã, pe care a avizat-o favorabil, cu un singur amendament, la art. 2, care se referã la noua denumire a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Precizãm, de asemenea, cã avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar legea are caracter ordinar. Mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã observaþi cã avem un amendament la ordonanþã. Sunteþi de acord cu el?

Da, sigur.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Amendament ce determinã ºi modificarea articolului unic din proiectul de lege. Deci, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în primul rând asupra amendamentului agreat de cãtre comisia sesizatã în fond la art. 2 al ordonanþei.

Amendament aprobat de plen cu 81 de voturi pentru ºi o abþinere.

Deci aprobând acest amendament la ordonanþã, articolul unic al proiectului de lege trebuie sã fie modificat, pe cale de consecinþã, întrucât a apãrut o modificare.

Deci

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2000.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu susþine Ordonanþa nr. 80/2000.

În anul ºcolar trecut s-au organizat 69 de clase, cu 1.795 de elevi cu platã la liceu ºi 3 clase pentru învãþãmântul profesional.

Clasele respective au creat deja unele probleme în licee, întrucât au plãtit, elevii respectivi doresc anumite sãli de clasã ºi anumiþi profesori, în unele licee aceste solicitãri au creat probleme pentru cã nu au putut fi onorate peste tot.

S-a acreditat, de asemenea, ºi ideea cã elevii plãtesc ca sã treacã, nu ca sã înveþe, o parte dintre ei nu mai pot face faþã cheltuielilor ºi cer sã treacã la clase fãrã platã, ceea ce regulamentul interzice.

Unii dintre elevi vor sã participe din nou anul acesta la înscrierea în liceu la clase fãrã platã.

Actualele clase cu platã vor funcþiona în continuare dupã regulamentul aprobat în anul trecut, când s-a iniþiat ordonanþa.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de învãþãmânt ºi ºtiinþã a Senatului, care a fost sesizatã în fond, a analizat proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 80/2000, respingere aprobatã în cadrul Camerei Deputaþilor, ºi a fost de acord în unanimitate cu acest punct de vedere.

Legea are caracter ordinar. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt, stimaþi colegi, daþi-mi voie doar sã vã reamintesc cã ne gãsim în prezenþa unui proiect de lege de respingere a unei ordonanþe.

Deci dacã vom vota pozitiv, votând raportul, sigur, vom respinge ordonanþa respectivã.

Deci, nefiind intervenþii la dezbateri generale,

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2000.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Ordonanþa de urgenþã nr. 126/2000 a fost respinsã pentru cã nu este în concordanþã cu art. 11, punctul 7 din Legea nr. 128/1997, în care se spune: ”cheltuielile pentru lucrãrile concursurilor sunt suportate de cãtre organizatoriÒ, deci de Ministerul Educaþiei sau de inspectoratele ºcolare.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va face un efort suplimentar important pentru aceastã acþiune, dar având în vedere cã la alte nivele nu se percep taxe pentru asemenea concursuri, este de acord cu respingerea ordonanþei.

Mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte!

## Mulþumesc.

Având în vedere observaþiile iniþiatorului, precum ºi punctul de vedere al Camerei Deputaþilor, în unanimitate Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a Senatului a fost de acord sã propunã plenului respingerea ordonanþei. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã sunt intervenþii de fãcut la dezbateri generale? Dacã nu sunt,

## Stimaþi colegi,

Mulþumesc.

Deci, cel de la poziþia 14 la 15, 87. Pentru Ordonanþa Guvernului 87 este cineva prezent?

”Produse defectuoase.Ò

La 14 nu este prezent încã.

La care sunteþi, domnulÉ

Nu am întrebat la 15? ªi aþi spus nu.

La 15, vã rog, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/2000.

La 14 nu este prezent.

Cum 11? Am sãrit una?

Da, vã rog!

Nu, la poziþia nr. 11 l-am ºi aprobat. Este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 62/2000. Aveþi altã ordine de zi sau altceva.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Vã rog, aveþi cuvântul! **Domnul Alexe Ivanov Costache** _Ñ secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În condiþiile în care gradul de complexitate al produselor este tot mai mare, iar nivelul tehnologic de realizare a acestora este tot mai ridicat, consumatorii, ca utilizatori finali, se bazeazã în luarea deciziilor de cumpãrare pe prezumþia cã acele produse corespund scopului pentru care au fost create.

La acestea se mai adaugã faptul cã publicitatea a luat o amploare foarte mare, devenind uneori chiar agresivã, ceea ce are urmãri nefavorabile asupra capacitãþii de discernãmânt al consumatorilor.

Existenþa în continuare a unor monopoluri ale produselor, precum ºi oferta, în unele cazuri mai scãzutã decât cererea, creeazã disfuncþionalitãþi ºi dificultãþi consumatorilor în a face o alegere corectã în deplinã cunoºtinþã de cauzã a produselor de care au nevoie.

O datã cu achiziþionarea produsului, consumatorul îºi asumã o serie de riscuri, care, o datã cu creºterea gradului de tehnicitate a produsului, devin tot mai greu detectabile.

Nu este deci echitabil ca producãtorul sã culeagã beneficiile obþinute din comercializarea produselor, iar riscurile sã fie transferate consumatorului, care de fapt nu dispune nici de calificare ºi nici de forþa economicã necesarã.

Producãtorul, prin poziþia lui avantajoasã faþã de consumator, este cel mai îndreptãþit sã evalueze riscurile legate de produsele pe care le comercializeazã ºi sã ia mãsurile necesare pentru a reduce sau a se asigura împotriva lor.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte Predescu!

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Reglementarea din aceastã ordonanþã vine sã actualizeze, potrivit cerinþelor moderne, reglementãri de mult cunoscute ºi existente în Codul civil ºi anume, problema viciilor lucrului vândut ºi cumpãrat.

Mecanismul viciilor lucrului vândut ºi cumpãrat, cu vicii aparente, vicii ascunse, ascunse cu rea-credinþã, ascunse cu bunã-credinþã, este mult mai complicat ºi rãmâne, aºa cum au fost ºlefuite de practica judiciarã în decursul secolelor, rãmâne bine cantonat în limitele dreptului civil comun.

Transpunând în materie comercialã reglementãrile din dreptul civil, contractele civile, ºi mai ales acelea care se încheie în condiþiile moderne, trebuie sã aibã o reglementare suplimentarã.

La aceastã reglementare Guvernul a gândit ordonanþa, care de altfel nu este o noutate.

Ea este inspiratã din reglementãrile europene în vigoare, moderne, în materia comerþului, þinând seama în special de rapiditatea actelor de comerþ, din nevoia satisfacerii urgente a condiþiilor ºi nevoilor de viaþã ale oamenilor ºi mai ales pentru a limita, cã nu reuºeºte în întregime sã previnã, riscurile pentru bunurile puse în circulaþie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Susþineþi toate amendamentele?

Din motive de traducere, în bunã mãsurã, comisia a gãsit cã este cazul, pentru a încadra coerent în legislaþia noastrã aceastã reglementare, a gãsit de cuviinþã cã amendamentele pe care le prezentãm în anexã le susþinem în întregime, începând, domnule preºedinte, chiar cu titlul ordonanþei.

Pentru cã doresc sã mai arãt: nu existã ”produse defectuoaseÒ, ci ”produse cu defecteÒ, dupã cum nu existã ”lucruri vicioaseÒ, ci ”lucruri cu viciiÒ.

Este vorba de o traducere ºi o înþelegere a unor termeni de cãtre nejuriºti.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Dacã nu,

- ºi o abþinere.

- Al doilea amendament, art. 1.

Sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

La poziþia 3 în raport, art. 2, mi se pare cã amendamentele se regãsesc ºi în raportul suplimentar, da?

Da.

Deci, le susþineþi în varianta din raportul suplimentar? ªi iniþiatorul, da?

Sunt de acord.

Cele trei litere, c), d) ºi e).

Domnul secretar, susþineþi din raportul suplimentar?

Da.

Dacã sunt intervenþii, poziþia 3 în raport, art. 2.

Cu precizarea, vã rog frumos, domnule preºedinte, la lit. d) în loc de ”produs defectuosÒ, este o scãpare la dactilografiere Ñ ”produs cu defecteÒ.

Am votat primul amendament.

Da.

Deci, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2, reformulat de Comisia juridicã, care are douã alineate.

Aprobat de plen cu 78 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Deci în cadrul amendamentelor sunt cuprinse ºi cele 3 amendamente de la lit. c), d) ºi e) din raportul suplimentar. Poziþia 4 în raport, art. 6. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru ºi douã contra. Poziþia 5, art. 7. Observaþii? Vã rog sã votaþi!

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.

Poziþia nr. 6, art. 9 alin. 2. Observaþii? Vã rog sã votaþi!

Aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 3 contra, 4 abþineri.

Poziþia nr. 7, art. 11, reformulat de Comisia juridicã. Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 82 de voturi pentru, douã contra, 4 abþineri.

Poziþia 8 din raport, art. 12. Observaþii? Vã rog sã votaþi!

Aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere.

Poziþia nr. 9, art. 16.

O singurã explicaþie, dacã îmi permiteþi.

Vã rog sã constataþi cã este vorba de o ordonanþã care nu a intrat în vigoare, potrivit regulii generale, ºi ea intrã în vigoare pe data intrãrii în vigoare a legii de aprobare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci dacã sunt intervenþii, având în vedere ºi aceastã explicaþie a domnului senator Predescu? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 16 în varianta datã de Comisia juridicã.

Articol aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra celor douã raporturi ale comisiei sesizate în fond; este vorba ºi de acel raport suplimentar.

Raporturi aprobate de plen cu 82 de voturi pentru, 4 contra ºi douã abþineri.

Mai avem punctul 16.

Ce proiect de lege mai aveþi, domnule ministru?

Al 16-lea.

16?

Da.

## Ia sã vedem.

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2001?

Da, exact!

Vã rog, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/2001 are ca obiect principal de reglementare modificarea termenului pentru exprimarea opþiunii de cãtre executorii judecãtoreºti în funcþie, astfel încât aceºtia sã aibã la dispoziþie 30 de zile dupã adoptarea regulamentului de aplicare a legii.

Proiectul de ordonanþã, foarte pe scurt, pentru cã nota de fundamentare este prea _in extenso_ redactatã, încerc sã sintetizez: proiectul de ordonanþã propune clarificarea dispoziþiilor tranzitorii cu privire la situaþia executorilor judecãtoreºti în funcþie, care nu îndeplinesc condiþia unei vechimi minime de 2 ani la data începerii activitãþii birourilor de executori judecãtoreºti.

Cam acesta este scopul ordonanþei, deci nu al proiectului, cum greºit am spus, de a corela o serie de dispoziþii cu Legea privind organizarea activitãþii executorilor judecãtoreºti, lege care va intra în vigoare la 10 mai.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa nu aduce modificãri de fond reglementãrii anterioare confirmatã prin lege, admisã prin lege, ci unele recorelãri de termene ºi introduce unele noi texte pentru exprimarea opþiunilor la intrarea în funcþie a executorilor ºi unele drepturi ale acestora, mãsuri tranzitorii.

De aceea, comisia a acceptat textul, raport de admitere, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Da, vã rog, doamna senator Norica Nicolai.

Nu este vorba de o intervenþie, susþinem sigur aceastã ordonanþã, am o întrebare de pus domnului secretar de stat, pentru cã din economia textului s-au creat o serie de confuzii.

Aceastã vechime de 2 ani, domnule secretar de stat, care nu este îndeplinitã la data intrãrii în vigoare a ordonanþei, se referã ºi la cei care se aflã în alte condiþii, deci au vechimea stabilitã de lege în magistraturã sau într-o activitate juridicã asimilatã?

Trebuie sã vã spun cã aceste disfuncþionalitãþi, la care vã referiþi dumneavoastrã, încercãm sã le corectãm printr-o ordonanþã de urgenþã care urmeazã sã fie mâine pusã pe masa Guvernului.

Aceastã ordonanþã a fost lucratã în aceste zile la noi la minister ºi în momentul acesta este dezbãtutã în colegiul ministerului, pentru a fi înaintatã mâine Guvernului.

A fost avutã în vedere ºi aceastã situaþie, care priveºte o serie de persoane cu studii juridice, care au vechime în aceastã specialitate, dar care n-au vechimea necesarã ca sã devinã executori judecãtoreºti definitivi.

ªi una dintre propunerile, dintre rezolvãrile ordonanþei de urgenþã la care mã refeream, este aceea cã aceºtia sã fie socotiþi executori judecãtoreºti definitivi.

Mai este ºi problema executorilor stagiari, care nu au studii superioare, dar care au funcþionat o perioadã de timp pe lângã instanþele judecãtoreºti, dar nu au vechime suficientã sã fie executori judecãtoreºti definitivi.

S-a creat o situaþie delicatã, pentru cã executorii definitivi nu doresc sã-i angajeze.

Da, vã mulþumesc, este un proiect de lege pe care urmeazã sã-l discutãm în viitor.

## Domnule preºedinte,

## ªi ar mai fi o problemã.

Dacã Ministerul Justiþiei are în vedere ca în noul act normativ, ordonanþã de urgenþã, sã ia în considerare nu onorariile minimale, ci onorariile maxime?

Cã de minimale nu au nevoie cetãþenii, de maxime au nevoie ºi sunt interesaþi de onorariile maxime privind executarea hotãrârilor judecãtoreºti.

La comisie am discutat problema ºi noi am reþinut promisiunea ministerului cã va examina ºi aceastã chestiune.

Într-adevãr, una dintre problemele delicate este aceea a onorariilor.

În lege, aºa cum este ea acum redactatã, se prevede cã ministrul justiþiei nu poate sã fixeze decât onorarii minimale.

Se pare cã prin ordonanþaÉ

Nu are nici o raþiune Ñ minimale.

Da, pentru cã normal ar fi sã se fixeze onorariile maximale, care sã permitã concurenþa, dar în sens invers, spre reducerea sumelor care trebuie plãtite pentru ca executorii sã efectueze serviciile pentru care sunt îndrituiþi.

Pentru cã s-ar putea ajunge ca cheltuielile de executare sã fie mai mari decât creanþa.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii din salã? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere ºi proiectul de lege de la poziþia 14 ºi apoi sã trecem la ultima parte aÉ este poziþia 14, este cea peste care am sãrit.

Iar apoi vom intra în ultima parte a programului nostru Ñ întrebãri ºi interpelãri.

Deci, sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001.

Nu sunt amendamente.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

**Domnul Gheorghe Sin Ñ** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþele de urgenþã ale Guvernului nr. 129 ºi 29 au modificat anumite prevederi ale Legii nr. 103/1996, modificãri care nu au realizat însã armonizarea necesarã cu prevederile legii în ansamblul ei.

Astfel, termenele prevãzute în cele douã ordonanþe pentru atribuirea gestiunii fondurilor de vânãtoare nu au fost respectate.

În condiþiile în care prin forma iniþialã a Legii nr. 103/1966 se prevedea cã atribuirea gestiunii fondurilor de vânãtoare sã se realizeze numai în favoarea organizaþiilor vânãtoreºti afiliate la Asociaþia Generalã a Vânãtorilor, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 129 se eliminã aceastã prevedere. Acest fapt a creat în anumite cazuri posibilitatea atribuirii în gestiune a unor fonduri de vânãtoare în favoarea unor organizaþii vânãtoreºti nou înfiinþate ºi formate din vânãtori excluºi din asociaþiile în care erau anterior înscriºi, pentru încãlcarea prevederilor statutare ºi uneori chiar a prevederilor legale, nesancþionate corespunzãtor.

Toate acestea au creat premisa unei gospodãriri necorespunzãtoare a vânatului.

La data apariþiei Ordonanþei nr. 35/2001, respectiv la 6 martie 2001, nu era soluþionatã în întregime atribuirea gestionãrii tuturor fondurilor de vânãtoare din þarã.

În aceastã situaþie, prin reglementãrile prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001 se face armonizarea reglementãrilor prevãzute în Legea nr. 103/1996 în forma iniþialã ºi, totodatã, se asigurã ºi condiþiile încheierii contractelor de gestionare pentru toate fondurile de vânãtoare din þarã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, doamna senator Sporea.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare a proiectului de lege mai sus menþionat prin Adresa nr. 71/21.03.2001. Prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35 se referã la abrogarea Ordonanþei de urgenþã nr. 129 pentru modificarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996 ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996, precum ºi modificarea Legii fondului cinegetic ºi protecþia vânatului nr. 103/1996.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 20.03.2001. În urma dezbaterilor membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil la acest proiect de lege în forma prezentatã de iniþiator.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Cu 87 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost aprobat de plen.

Stimaþi colegi,

Stimaþi colegi,

Deºi mai avem 3 proiecte de lege pe ordinea de zi, întrerupem dezbaterile legislative ºi continuãm cuÉ

Sã continuãm!

Sunteþi de acord sã le terminãm?!

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, dar vã rog sã nu întindem nici dezbaterile, nici discuþiileÉ Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, ca sã nu fiu eu acuzat, dacã doriþi sã continuãm programul legislativ.

Cu 64 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, plenul a hotãrât continuarea dezbaterilor legislative.

Luãm în discuþie proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/1999.

Rog pe domnul secretar de stat Pavel Abraham ºi pe colegii din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã sã-ºi ocupe locul.

Vã rog, domnule secretar de stat!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de act normativ se supune aprobãrii plenului Senatului Ordonanþa de urgenþã a

Guvernului nr. 100/1999 privind unele mãsuri de protecþie socialã a cadrelor militare ºi a salariaþilor civili, care se vor aplica în perioada restructurãrii aparatului central, comandamentelor de armã, inspectoratelor generale, marilor unitãþi ºi formaþiuni din compunerea Ministerului de Interne.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator!

Cu Adresa L216/1999, din 20.03.2001, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia pentru apãrare ºi ordine publicã au fost sesizate în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 100/1999. Ca urmare a examinãrii proiectului de lege, împreunã cu reprezentantul Ministerului de Interne ºi al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, cele douã comisii au hotãrât sã-l avizeze favorabil pentru a fi dezbãtut în plenul Senatului în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã la dezbateri generale?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei prezentat de domnul senator Pãtru Nicolae.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, raportul a fost aprobat de plen.

Mai avem un proiect de lege privind modulÉ Domnul secretar de statÉ

Stimaþi colegi,

Nu îl putem lua în discuþie, sunt 50 de amendamente. Îl vom lua în discuþie vineri la ora 9,00.

Au rãmas douã proiecte de lege la poziþiile 18 ºi 19. Vã mulþumim.

Trecem la întrebãri.

Pentru întrebãri s-au înscris 3 colegi.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Dumitru Codreanu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Vã rog, întrebare!

Domnilor senatori,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile iar cei care nu rãmâneþi în continuare la dezbateri în Senat sã vã retrageþi în liniºte.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Sunt senatorul Dumitru Codreanu, circumscripþia Botoºani.

Am o întrebare pentru domnul ministru Miron Mitrea. Domnule ministru,

ªtim toþi cã judeþul Botoºani este aºezat geografic acolo unde se pune harta în cui, ceea ce face ca majoritatea drumurilor din judeþul Botoºani sã arate într-o stare deplorabilã. Întrebarea mea este urmãtoarea: vã rog sã ne comunicaþi dacã pentru repunerea în funcþie a podului de pe Drumul Naþional 29A, care face legãtura între Republica Moldova, România ºi Ucraina, dintre localitãþile Rãdãuþi, Prut ºi Lipcani, conform înþelegerii dintre Guvernul României ºi cel al Republicii Moldova, s-au obþinut fondurile PHARE-TACIS, ºi dacã da, atunci când vor începe lucrãrile?

Am înþeles cã mi se va da acest rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Eugen Florescu.

Se pregãteºte domnul senator Zolt‡n Pusk‡s. Aveþi cuvântul!

## Am douã întrebãri.

Prima: discuþiile purtate în întreprinderi de stat relevã o practicã deosebit de nocivã Ñ realizarea de contracte care exclud din start producãtorului intern, în beneficiul producãtorului extern. Formele acestei practici sunt diverse Ñ de la stabilirea unor procente covârºitoare de piese strãine la lucrãrile de reparaþii, pânã la excluderea firmelor româneºti de la licitaþii, îndeosebi acolo unde este vorba de fonduri provenite de la bãnci vest-europene. Practica fiind efectiv ucigãtoare pentru industria naþionalã, solicit informaþii asupra deciziei Ministerului Industriei, în configuraþia actualã P.D.S.R.

A doua întrebare: deoarece domnul ministru Miron Mitrea s-a aflat în salã, doresc sã revin asupra unei probleme de excepþionalã importanþã despre care am vorbit într-o declaraþie politicã Ñ reconsolidarea clãdirilor cu risc seismic ridicat. Interpelarea mea se rezumã punctual la întrebarea: ce program a rãmas definitiv în acest scop?

Deºi P.R.M. a solicitat în ºedinþa comunã a Parlamentului nominalizarea expresã în legea bugetului a unor sume, astãzi, în opinia publicã predominã convingerea cã nu s-a alocat nici un ban pentru reconsolidãri. Îngrijorarea oamenilor fiind foarte mare, întreb care este situaþia de fapt.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Zolt‡n Pusk‡s.

## Domnule preºedinte,

Am o întrebare adresatã Ministerului Justiþiei în legãturã cu evenimentele petrecute la Tãrlungeni. Am depus documentaþia la dispoziþia ministerului.

Întrebarea: cum este posibil ca o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã sã nu fie pusã în aplicare?

În legãturã cu aceleaºi evenimente în care sunt implicate ºi organele de poliþie, întrebarea adresatã ministrului de interne, domnul ministru Ioan Rus: cum este posibilã neimplicarea poliþiei în restabilirea dreptãþii ºi de ce nu acþioneazã pentru definitivarea cazului?

La ambele întrebãri doresc rãspuns scris.

Documentaþia am depus-o la ministerele respective. Vã mulþumesc.

La interpelãri invit la tribunã pe domnul senator Vasile Mocanu, Grupul parlamentar P.D.S.R., interpelare adresatã Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor.

Foarte pe scurt vor prezenta.

Este cunoscut faptul cã în judeþul Iaºi existã una din cele mai pitoreºti zone, aceasta fiind formatã din delimitarea ºoselei care merge înspre oraºul Hârlãu ºi drumul spre vestita societate viticolã Cotnari, presãratã cu obiective istorice de cea mai aleasã valoare, din care vã enumerãm doar câteva Ñ Dealul Cãtãlina, de la Cotnari, cu vestita cetate geto-dacicã Ñ Castelul de la Cotnari; la circa 5 km de Cotnari se aflã vestita civilizaþie neoliticã de la Cucuteni, care a fost cercetatã între anii 1886Ð1910, fiind reluate cercetãrile în 1965 pânã în anul 1989. Tot pe teritoriul acestei comune este construit un muzeu, construcþie cu adevãrat monumentalã ce adãposteºte unele din cele mai valoroase mãrturii ale civilizaþiei mai sus amintite. De asemenea, pe teritoriul comunei Cucuteni sunt douã biserici, ambele monumente istorice, una din vremea domnitorului Petre Aron ºi una din perioada anilor 1475Ð1504, anii domniei lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt, care este ctitor. Acestora li se adaugã plantaþii de vii ºi livezi ce fac ca zona respectivã sã fie vizitatã anual de mii de turiºti atât din þarã, cât ºi de peste hotare.

Faþã de toate acestea, se impun unele eforturi pentru creºterea condiþiilor de dezvoltare a circuitului turistic, sprijin financiar în finalizarea lucrãrilor celei de a doua etape la construcþia Muzeului de istorie ºi arheologie, cât ºi mai buna dotare a acestuia cu piese istorice ºi dotãri tehnico-audiovizuale, sprijin financiar în lucrãrile de reparaþie ale bisericii monument istoric cu o valoare inestimabilã.

Pentru realizarea unui circuit turistic în zonã se impune ca împreunã cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã se acorde sprijin efortului pentru repararea construcþiei muzeu din cadrul Liceului **Ioan Neculce** din Târgu Frumos, Iaºi.

Toate acestea vor satisface doleanþele legitime, nu doar pentru locuitorii zonei, ci mai ales al vizitatorilor, zona fiind de interes naþional.

Am dori sã cunoaºtem, domnule ministru al culturii ºi cultelor, în ce mãsurã ministerul pe care-l conduceþi se poate implica efectiv în rezolvarea celor prezentate.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog sã luaþi act în stenogramã cã este prezent domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru ºi prezintã rãspunsul în scris la interpelarea formulatã de domnul senator Vasile Mocanu.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Adrian Pãunescu. Vã rog, aveþi cuvântul!

Iatã cã, sãptãmânal, ne este dat sã vorbim aproape în singurãtate, o mãreaþã singurãtate senatorialã.

Înainte de a trece la rostirea interpelãrii mã gândesc cã n-ar fi rãu, dacã tot nu se poate pãstra ºi dezvolta acest obicei, dupã pãrerea mea benefic pentru toatã lumea, de a se transmite în direct interpelãrile noastre, sã legalizãm mãcar prostituþia ºi transmisiile în direct de la bordeluri. În acest fel s-ar putea lua ºi unul din fructele otrãvite din mâna unor ziare de scandal, _dirty scandal,_ scandal murdar, ºi s-ar elimina ºi ceva din psihologia fructului oprit ºi am avea ºi unde merge, când nu suntem în salã.

Chiar aºa, domnule preºedinte, ºtiþi cumva de ce nu se transmite în direct aceastã ºedinþã de interpelãri care era fixatã pentru începutul sãptãmânii?

Pe grila de programe este aprobatã numai emisiunea de luni, ora 18,00. Din aceastã cauzã.

Da. Eu fãgãduiesc colegilor senatori ºi opiniei publice sã fac, în calitatea pe care o am, de preºedinte al Comisiei de culturã, dar ºi în aceea mai durabilã de senator, toate eforturile pentru a putea pune în operã relaþia noastrã cu cei ce ne aleg, prin radio ºi televiziune.

Vã mulþumim anticipat.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Vã rugãm sã ne susþineþi.

Ce constatãm noi, pe când tot ne ocupãm de lucruri marginale?

Constatãm cã multe dintre averile acestei þãri s-au dus; cã mineritul românesc îºi are hãrþile la strãini Ñ un secretar de stat, nu ºtiu exact cum îl cheamã, a fost arestat, judecat ºi condamnat, dupã pãrerea mea, absurd, pentru cã ar fi dat unor strãini o hartã. Acum s-au dat toate hãrþile, sunt toate hãrþile la minerii strãini care foreazã, sondeazã ºi adâncesc interesele lor aici. Turismul este de râsul lumii Ñ la Cãlimãneºti s-au vândut averi de 248 de milioane de dolari pe 2 milioane de dolari ºi, ca sã nu fie obosit ºi trist bãiatul care a fãcut afacerea, F.P.S.-ul i-a ºi reeºalonat datoria, ca sã nu aibã prea mari greutãþi în acest rapt, i-a reeºalonat-o pânã prin 2004 iar dânsul între timp ºi-a mãrit capitalul social, pentru cã aºa a vrut dânsul ºi, de la 48% cât avea, are 71%. Dacã nu suntem atenþi, ne vom trezi cã ni se ia pãmântul de sub Senat ºi veþi vedea ce greu vã va fi sã staþi unul lângã altul.

Aºa stau lucrurile în turism. În 1999 s-au fãcut acestea.

Acolo, la Cãlimãneºti, s-au luat 61 de vile, 4 hoteluri mari cu baze de tratament, în total 112 imobile, reprezentând 128.000 m2 construiþi. Totul a fost vândut pentru 31 miliarde lei. Pãi, la nivelul de industrializare de care se bucurã România astãzi ºi un cerºetor se poate asocia cu alt cerºetor ºi poate cumpãra ”un Cãlimãneºti, douãÒ. S-a dat cu 36 de dolari m2 construit, în loc de 440 de dolari m2 cât ar fi minimum la un apartament de bloc.

Sigur cã, în condiþiile acestea, e firesc cã nu avem buget, sigur cã în condiþiile acestea suntem împinºi sã ne încãierãm pe un leu, cultura moare, ºtiinþa involueazã, sãnãtatea e bolnavã, sigur cã problemele noastre nu mai

sunt, iatã, **ale noastre,** ºi cã nu se poate face mai nimic. Aici este apelul pe care-l fac la Guvernul Nãstase, guvern pe care noi îl sprijinim, pe care noi trebuie sã-l pãstrãm în stare de funcþionare, sã-l întãrim ori de câte ori este nevoie în toate ramurile sale, dar care trebuie sã acþioneze radical. Nu se poate astfel! Aceste lucruri eronate, fãcute de alþii, ne vor fi întoarse nouã cu dobândã negativã. Nu noi am fãcut asta, dar cine tace pare cã este de acord, cine tace, cine este complice cu aceste lucruri, este obligat sã plãteascã toatã consumaþia.

Mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Mircea Nedelcu.

Am sã sintetizez interpelarea mea pentru a face economie de timp. La acelaºi lucru m-am referit ºi în declaraþie, este vorba de acea garanþie guvernamentalã privitoare la contractarea unui împrumut de 5 milioane de dolari de cãtre S.C. SIDERURGICA S.A., pentru cã de acest împrumut depinde, practic, restructurarea începutã la SIDERURGICA, depinde soarta combinatului sau mai bine zis a ceea ce a mai rãmas din combinatul siderurgic hunedorean.

Muncitorii de aici, împreunã cu colectivul de conducere au fãcut ceea ce le-a stat în putere în ceea ce priveºte mãsurile organizatorice, dar fãrã bani, ºtiþi foarte bine, nu se poate merge mai departe.

De aceea eu, prin aceastã interpelare solicit rãspunsul Ministerului de Finanþe cu privire la aceastã garanþie guvernamentalã care, de fapt, a ºi fost publicatã în **Monitorul Oficial** din decembrie 2000. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Regret cã faþã de atâtea probleme majore câte se gãsesc în România, vin cu o situaþie particularã.

Am o interpelare adresatã ministrului de interne ºi domnului secretar de stat general de brigadã Pavel Abraham ºi ea vizeazã faptul cã în urmã cu douã sãptãmâni, la o conferinþã de presã a domnului senator

Vadim Tudor am fost nominalizat ca beneficiind de 1,8 miliarde de lei din Fondul Naþional de Investiþii.

În particular declar, ºi îmi fac declaraþia publicã, cã nu am intrat niciodatã într-un sediu al Fondului Naþional de Investiþii, nu am avut nici o unitate de fond, nu am cumpãrat nici un certificat de investitor ºi în atare condiþii evident, domnul senator Vadim Tudor este grav dezinformat.

Am solicitat Serviciului Român de Informaþii sã îmi rãspundã în scris dacã dispuneÉ pentru cã în acea declaraþie de presã era menþionat acest serviciu, cã din datele interne ale Serviciului se obþin astfel deÉ existã aceste nume ºi aceste sume; Serviciul Român de Informaþii mi-a rãspuns ºi a spus cã nu are nici un fel de informaþii ºi nu existã nici un fel de demnitar actual sau fost care sã fie evidenþiat ca beneficiar al Fondului Naþional de Investiþii; am solicitat Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare, Comisia Naþionalã de Valori Mobiliare a declarat cã toate documentele de evidenþã a deponenþilor la Fondul Naþional de Investiþii sunt în momentul de faþã la Ministerul de Interne, ca atare, a trebuit sã mã adresez Ministerului de Interne ºi solicit sã rãspundã dacã, într-adevãr, numele meu figureazã în calitate de deponent ºi, evident, de beneficiar.

Având în vedere cã nu numai numele meu este pe aceastã listã, ci sunt 18 nume de foºti demnitari, de miniºtri ºi aºa mai departe, sã se rãspundã, pentru cã, cred cã este corect pentru opinia publicã sã ºtim dacã se se spunã, pentru cã este corect pentru opinia publicã sã ºtim dacã vreunul din acest nume este cumva în situaþia de a fi deponent ºi beneficiar ºi închid aceastã interpelare adresatã ministrului de interne Ñ de fapt am ºi primit în particular rãspunsul: ”Nu, domnul senator, nu figuraþi, nu existã numele dumneavoastrã în nici o calitateÒ Ñ dar am solicitat sã se rãspundã ºi dacã alþi demnitari, adicã alþii decât cei nominalizaþi, pentru cã consider cã este o problemã de interes public ºi, aºa cum spunea domnul senator Adrian Pãunescu, nu avem dreptul sã aruncãm cu noroi absolut fãrã limite, fãrã margini, fãrã opreliºti.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Nicolae Pãtru, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, domnului Petru ªerban Mihãilescu.

Din ce fonduri au fost suportate deplasãrile în strãinãtate efectuate, în mod deosebit în S.U.A., Franþa, Italia, Spania pe perioade mai mari de timp, circa 30 de zile ºi în mod repetat de cãtre o parte însemnatã a secretarilor consiliilor judeþene în calitate de preºedinþi ai comisiilor pentru protecþia copilului ºi directorii Direcþiilor judeþene pentru protecþia copilului, în ultimii 3 ani Ñ exemplificãm deplasãrile secretarilor din judeþele Cãlãraºi Ñ Lascu Aurel, Iaºi Ñ Serghina Ioan, Neamþ Ñ Seleseciuc Daniel, Sãlaj Ñ Chiºu Mircea, Braºov Ñ Timãrãu Mariana Ñ ºi directorilor serviciilor publice specializate din Cãlãraºi Ñ Milotoi Miruna, Neamþ Ñ Ninatovici Mihaela, Botoºani Ñ Mihai Felicia, Braºov Ñ Voinescu Venturia, Vâlcea Ñ Munteanu Maria.

Dorim sã semnalãm aspectul cã o parte din persoanele ce au fãcut deplasãri în strãinãtate se aflã la vârsta pensionãrii ºi nu se poate susþine astfel cã ar fi vorba de activitãþi de perfecþionare în domeniul protecþiei copilului, indiferent de provenienþa sumelor de bani pentru costisitoarele plimbãri în strãinãtate.

Fie cã acestea au provenit de la buget sau din surse neguvernamentale, donaþii, sponsorizãri ale organizaþiilor neguvernamentale pentru protecþia drepturilor copiilor din România, acestea trebuiau ºi trebuie sã aibã o singurã destinaþie, ºi anume sã fie folosite numai pentru finanþarea programelor ce asigurã îngrijirea ºi protecþia copiilor aflaþi în dificultate ºi a celor cu handicap, instituþionalizaþi.

Care este valoarea totalã a cheltuielilor pentru deplasãri? Care sunt persoanele vinovate pentru schimbarea destinaþiei fondurilor?

Mai am o întrebare pentru domnul Mircea Geoanã, ministrul afacerilor externe ºi domnul Ioan Rus, ministru de interne: în baza cãrei legi îºi asumã responsabilitatea aducerii în România a apatrizilor care au renunþat la cetãþenia românã ºi dacã îi vor aduce, unde le vor asigura locuinþe?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Flutur, Grupul parlamentar P.N.L.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Afacerilor Externe ºi solicit rezultatul anchetei de la un tragic accident de circulaþie care s-a petrecut în Republica Moldova, cu un grup de 4 profesori universitari de la Universitatea **ªtefan cel Mare** din Suceava, în 23 noiembrie 2000, când profesorii erau într-o misiune pentru a deschide o filialã a universitãþii noastre în Republica Moldova.

Nici pânã la aceastã datã nu s-a comunicat nici familiei ºi nu se ºtie rezultatul anchetei.

Se ºtie, mai ales, faptul cã acel accident a avut loc în condiþii dubioase. Un autobuz de poliþiºti a intrat în maºina de la Universitatea din Suceava.

Solicitãm Ministerului de Externe ajutorul pentru a se afla adevãrul ºi sã ni se comunice în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Zlãvog, Grupul parlamentar P.R.M.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ovidiu Muºetescu, ministru A.P.A.P.S.

Voi face un rezumat pentru economie de timp.

Este vorba de Societatea Comercialã RULMENÞI Ñ S.A. din Slatina, care are un capital de 111 miliarde de lei, din care 70% este proprietatea A.P.A.P.S.

Nivelul datoriilor acestei societãþi la aceastã datã este de aproximativ 135 miliarde lei, datorii cãtre bãnci, cãtre bugetul statului, cãtre furnizori ºi aºa mai departe.

Având în vedere cã, paradoxal, aceastã societate are o capacitate de producþie de 900.000 de rulmenþi pe lunã, din care realizeazã 650.000 rulmenþi pe lunã, deºi cererea este de 1.600.000 de rulmenþi. Deci, solicitãri, comenzi are, are aproximativ 800 de muncitori ºi, fiind în situaþia de a intra în procedurã de faliment, solicitãm Guvernului, dacã este posibil, ca aceastã societate sã fie inclusã pe lista societãþilor care sunt scoase la privatizare, iar dacã nu se poate, sã fie inclusã într-un program de supraveghere financiarã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe doamna secretar de stat Maria Manolescu pentru a rãspunde interpelãrilor venite din partea colegilor senatori.

Bãnuiesc cã doriþi sã rãspundeþi astãzi pentru domnul senator Paul Pãcuraru.

Vã rog, aveþi cuvântul!

**Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Finanþelor Publice:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Urmare interpelãrii privind ºansele... adresate de domnul senator Paul Pãcuraru, deci referitor la ºansele ca România sã încheie un nou acord _stand-by_ cu Fondul Monetar Internaþional, Ministerul Finanþelor prezintã urmãtoarele:

În plan extern, România doreºte un acord cu Fondul Monetar Internaþional pentru creºterea credibilitãþii interne ºi externe, iar discuþiile purtate în februarie ºi martie au apropiat punctele de vedere ale României ºi Fondului Monetar Internaþional.

Având în vedere faptul cã bugetul pe acest an a fost aprobat, cu ocazia reuniunii de primãvarã a Fondului Monetar Internaþional ºi Bãncii Mondiale care s-a desfãºurat recent la Washington, au avut loc discuþii tehnice privind realizãrile pe primul trimestru al acestui an, atât în ceea ce priveºte veniturile, cât ºi încadrarea în limitele de cheltuieli, þinând cont de prognozele fãcute cu ocazia discuþiilor cu experþii misiunii Fondului Monetar Internaþional.

În luna mai, a.c., urmeazã sã soseascã la Bucureºti o nouã misiune a Fondului pentru a concluziona Scrisoarea de politici economice ce va sta la baza încheierii unui nou acord _stand-by_ .

Pe plan intern, în ceea ce priveºte gestionarea inflaþiei, Guvernul are în vedere un program de mãsuri care sã creeze condiþiile pentru încadrarea în þinta de inflaþie pentru anul în curs.

Printre mãsurile care sunt demarate deja de cãtre Guvernul României se enumerã: în primul rând, supravegherea de cãtre ministerele economice ºi autoritãþile de reglementare a evoluþiei preþurilor, precum ºi mãsuri de menþinere a acestora în anumite limite la o serie de produse cum sunt: grupele de produse primare Ñ energie electricã ºi termicã, gaze naturale, cãrbune energetic, precum ºi unele grupe de produse alimentare Ñ grâu, fãinã, carne ºi lapte.

Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns, pe care, constat cã îl ºi lectura o datã cu dumneavoastrã.

Principial, da, doamna secretar de stat.

Sigur cã existã douã mici comentarii, în primul rând dacã apreciaþi cã totuºi se va încheia sau nu se va încheia un acord cu Fondul Monetar, în condiþiile în care Fondul Monetar are, pe acest an, opþiuni dirijate spre Rusia ºi spre Iugoslavia ºi mult mai puþin spre România, care nu a respectat nici unul din acordurile încheiate pânã acum ºi, în fine, contradicþia Ñ îmi permit eu sã spun Ñ internã din rãspunsul dumneavoastrã, privatizãrile care sunt în programul P.S.A.L., în mãsura în care se vor realiza, vor greva bugetul ºi datoria publicã, pentru cã ele se vor realiza cu condiþia ca datoriile acestor societãþi cãtre bugetele de stat, asigurãri sociale ºi aºa mai departe, care sunt de ordinul sutelor de mii de miliarde pe cumulat, se vor duce în datoria publicã, cã n-au unde sã se ducã în altã parte, ceea ce înseamnã cã toate eforturile noastre ºi cu ocazia bugetului de a reduce datoria publicã ºi dobânzile la datoria publicã vor fi anulate, practic, tocmai de acest nou lot de datorie publicã care se va vira cãtre buget, situaþie care va duce ºi inflaþia din nou în dificultatea de a fi atinsã ca þintã ºi deficitul bugetar în egalã mãsurã.

Oricum, eu vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat.

Îl invit la tribunã pe domnul secretat de stat Alexe Costache Ivanov.

Vã rog sã prezentaþi rãspunsul doar pentru domnii senatori prezenþi. Domnul senator Pãunescu.

Domnul senator Dumitru Badea, dacã aveþi rãspuns pentru dânsul în scris, vã rog sã-l oferiþi colegilor din grupul parlamentar.

Domnule preºedinte,

Pentru domnul senator Dumitru Badea avem un rãspuns scris ºi o sã-l prezentãm.

Sigur, vã rog sã-l prezentaþi unui coleg din grupul parlamentar sau nouã ºi sã prezentaþi rãspuns doar pentru senatorii care sunt prezenþi.

E vorba de domnul senator Zolt‡n Pusk‡s; nu ºtiu dacã e prezent.

De asemenea, vã rog sã-l lãsaþi la secretariat.

Aº fi vrut sã cer, în cazul domnului senator Zolt‡n Pusk‡s, niºte lãmuriri pentru cã interpelarea a fost fãcutã la...

Nu vi le putem da pentru cã nu am formulat interpelarea...

Am înþeles. Pentru domnul senator Adrian Pãunescu.

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã ºi înregistratã la Senat Ñ e ceva mai complicat, mã scuzaþi, sunt totuºi niºte probleme care trebuie explicate în detaliu Ñ la data de 17 aprilie 2001, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la situaþia imobilelor din Sibiu în care au funcþionat fosta Librãrie **Eminescu** , Casa de culturã a studenþilor ºi Colegiul universitar Sibiu, înstrãinate de actualul primar Iohannes Klaus, cu complicitatea justiþiei locale, vã comunicãm urmãtoarele:

Din verificãrile dispuse, direcþia de specialitate din Ministerul de Justiþie a identificat mai multe cauze referitoare la imobilele prezentate de dumneavoastrã.

Astfel, prin Sentinþa civilã nr. 6011 din 20 iulie 1998 pronunþatã de Judecãtoria Sibiu a fost admisã acþiunea formulatã de reclamanþii Bastea Ioan, Iohannes Carmen Georgeta, Sazurcã Georgeta împotriva pârâtului statul român prin Primãria Sibiu ºi s-a constatat nulitatea încheierii de intabulare, imobilul fiind situat în Sibiu, str. General Magheru nr. 35, precum ºi a încheierii de intabulare Ñ nu mai citesc numele de carte funciarã Ñ ºi s-a dispus restabilirea situaþiei anterioare în cartea funciarã prin reînscrierea proprietãþii pe numele foºtilor proprietari Ghenea Ilie ºi Ghenea Maria. Apelul declarat de Primãria Sibiu a fost respins de Tribunalul Sibiu, iar ulterior Curtea de Apel Alba a constatat nulitatea recursului declarat de primãrie, fiind astfel menþinutã hotãrârea instanþei de fond.

S-a reþinut în motivarea acestei hotãrâri cã Ghenea Ilie era muncitor, iar soþia sa, Ghenea Maria, casnicã ºi cã le sunt aplicabile art. II din Decretul nr. 92/1950.

Prin certificatul de moºtenitor ºi legatar s-a constatat cã singurul moºtenitor al defuncþilor este Bastea Nicolae, în calitate de nepot, decedat la 30 mai 1993, când masa succesoralã se compune din cele douã imobile ºi cã moºtenitorii testamentari ai defunctului Bastea Nicolae sunt Bastea Ioan cãruia, în calitate de legatar, îi revine întregul imobil din str. Nicolae Bãlcescu ºi cota de 2/4 din imobilul situat în General Magheru nr. 35, Sãzurcã Georgeta cãreia, în calitate de legatar, îi revine 1/4 din str. General Magheru nr. 35 ºi Iohannes Carmen Georgeta cãreia, în calitate de legatar, îi revine cota de 1/4 din imobilul din str. General Magheru nr. 35.

Vã mulþumesc. Domnule senator,...

Domnule preºedinte, domnule ministru ºi domnilor colegi, sunt consternat.

Simpla lecturã a textului trimis aici de Ministerul Justiþiei ne spune ceva de neînchipuit ºi anume cã în plinã Românie republicanã, cu comunicare fireascã între judeþe, între oraºe, între case, între strãzi, apar asemenea abuzive feude (cum ne semnalau cetãþeni din Sibiu ºi cum presa a scris, ºi vãd cã nu s-a efectuat de cãtre autoritãþile centrale nici o anchetã de fond Ñ, unde pute- rile statului, puterea banului, apoi puterea aleasã, puterea judecãtoreascã merg împreunã ºi fac ce nu-þi dã în gând.

Ceea ce ne-aþi citit acolo, domnule secretar, este un poem abracadabrant ºi nebun al acaparãrii de bunuri prin eliminarea cetãþenilor din orice ecuaþie.

Ceea ce spuneam aici, în bancã, la un moment dat când vã opriserãþi, era: ”Sã-i dea afarã pe toþi cetãþenii, sã le ia toate caseleÒ.

E ceva de neînchipuit ºi noi asistãm pasiv la toate. ªi mai sunt între noi ºi oameni care apãrã aceste uriaºe abuzuri care vor izbucni o datã ºi lucrurile se vor rezolva, din pãcate, prin ele însele, în explozie, cã nu se poate la nesfârºit merge pe roºu.

Nu se poate, domnule ministru, atâta nedreptate!

Sã fii primarul Sibiului, primar la alegerea cãruia am tresãrit ºi eu de bucurie, cã era un german, ºi mie îmi sunt foarte dragi germanii din România ºi mi-am închipuit cã vom avea un exemplu de armonie, de curãþenie, de muncã, la Sibiu, oraºul iubirii mele de om tânãr.

Ce ne-aþi citit aici m-a tulburat. Vã mãrturisesc cã îmi pare rãu cã nu sunt gazetar practicant, ca sã zic aºa, sã fac o anchetã la fiecare dintre instituþii. Nu se poate!

De unde are omul ãla, cum i-aþi spus, nu ºtiu cum îl cheamã, de unde au ãºtia toate averile astea? De unde le iau? Pe ce criteriu le ia domnul Klaus?

Nu vi se pare curios, nu vi se pare o coincidenþã nefericitã ºi strigãtoare la cer?!

Sigur cã nu vã fac reproºuri. Eu vorbesc, în clipa asta, cu neantul marcat de pãrerea de rãu cã asemenea lucruri se petrec deodatã cu viaþa noastrã.

Eu cred cã trebuie o anchetã de fond de la centru. Nimeni nu va face abuzuri în teritoriu, oferindu-se ca material didactic pentru ideea de abuz.

Vã mulþumesc.

Mai aveþi câteva datorii mai vechi, domnule secretar de stat.

Bãnuiesc cã dacã nu...

Mai avem nevoie de timp pentru documentare.

Sigur, acest lucru voiam sã-l spun. În momentul în care nu aþi dori sã oferiþi rãspuns, bãnuiesc cã mai aveþi nevoie de timp pentru documentare din partea ministerului.

- Dacã mai este cineva prezent? Vã rog!

Senatorul Belaºcu, Aron Belaºcu.

Lucrurile stau aºa cum le-a prezentat domnul senator Adrian Pãunescu. Trebuie sã se facã o cercetare aprofundatã acolo. ªi mai sunt ºi altele, domnule senator, legate de acest primar Klaus Iohannes.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar închise dezbaterile din Senat, de astãzi.

Mâine de dimineaþã avem ºedinþe pe comisii, vineri avem ºedinþã în plen.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. /2001 conþine pagini.**

Preþul lei