Da˛i-mi voie, distin∫i colegi parlamentari, s„ deschid aceast„ ∫edin˛„ solemn„ ∫i v„ anun˛ c„ vor lua cuv‚ntul, Ón cinstea evenimentului pe care Ól anivers„m,
Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Œnalt Preafericite P„rinte Patriarh, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Distin∫i membri ai corpurilor legiuitoare, Stima˛i invita˛i, membri ai Corpului diplomatic, Doamnelor ∫i domnilor,
Cinstim ast„zi un moment fundamental al istoriei moderne a Rom‚niei, care este, Ónainte de toate, produsul voin˛ei ∫i luptei rom‚nilor pentru realizarea unit„˛ii na˛ionale ∫i statale.
La Ónf„ptuirea actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ∫i-au dat m‚na inteligen˛a politic„, spiritul de sacrificiu ∫i con∫tiin˛a ac˛iunii puse Ón slujba unui ideal care a fost viu Ón sufletul tuturor rom‚nilor secole de-a r‚ndul.
Unirea din decembrie 1918 nu este produsul unor conjuncturi favorabile, care ∫i-au avut, f„r„ Óndoial„, ∫i ele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003
partea lor de contribu˛ie la Ónf„ptuirea, dar, mai ales, la acceptarea interna˛ional„ a acestui act de demnitate na˛ional„, ci al unui proces cumulativ de construire a unei identit„˛i ∫i a unei con∫tiin˛e na˛ionale.
Rom‚nii sunt un popor cre∫tin ∫i neolatin. Aceste dou„ caracteristici stau la baza construc˛iei noastre identitare ∫i au constituit liantul con∫tiin˛ei na˛ionale, dar, Ón acela∫i timp, ∫i factorul de apartenen˛„ la na˛iunile europene. Suntem produsul unor valori morale ∫i politice comune unui spa˛iu geopolitic larg, care au evoluat Ón timp, care s-au sincronizat, s-au completat ∫i Ómbog„˛it, f„r„ ca aceasta s„ exclud„ divergen˛e sau chiar conflicte.
Istoria na˛iunii rom‚ne este, la scar„ mai mic„ ∫i cu decalaje u∫or de Ón˛eles ∫i de explicat, parte a istoriei continentului ∫i civiliza˛iei europene. Faptele noastre ∫i ac˛iunile noastre au influen˛at istoria Europei, a∫a cum faptele ∫i ac˛iunile celorlalte popoare europene ne-au influen˛at istoria ∫i devenirea.
Istoria noastr„ este istoria unei lungi c„ut„ri a libert„˛ii, iar actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 este, Ón esen˛a sa, un act eminamente eliberator.
Œn aceast„ lupt„ pentru libertate spada ∫i pana au fost arme deopotriv„ de puternice. Cu spada am luptat pentru cre∫tin„tate, p„str‚ndu-ne o component„ esen˛ial„ a identit„˛ii ∫i demnit„˛ii noastre na˛ionale. Cu pana ne-am ap„rat dreptul la identitate na˛ional„ ∫i cultural„, am prezentat lumii valorile noastre religioase ∫i culturale, originea latin„, drepturile ∫i dorin˛ele noastre. Con∫tiin˛a unit„˛ii de origine, de grai ∫i de credin˛„ a existat permanent Ón mintea ∫i Ón sufletul rom‚nilor de dincolo ∫i de dincoace de Carpa˛i, aceast„ adev„rat„ coloan„ vertebral„ a Rom‚niei. Ea s-a manifestat Ón forme diverse, Ón func˛ie de epoc„ ∫i de Ómprejur„ri.
Unirea lui Mihai Viteazul, chiar dac„ efemer„, a fost un catalizator al procesului de afirmare a unei identit„˛i rom‚ne∫ti, proces care va cunoa∫te Ón secolul XVIII un salt calitativ, o cristalizare a ideilor difuze de libertate ∫i de unitate na˛ional„. R„scoala lui Horea, Clo∫ca ∫i Cri∫an Ón Ardeal, Revolu˛ia lui Tudor Vladimirescu Ón Muntenia marcheaz„ Ónceputul rena∫terii rom‚ne∫ti. Un proces cumulativ creeaz„ teren fertil pentru ideile Revolu˛iei franceze, pentru valorile mi∫c„rilor revolu˛ionare de la 1848 din Europa. Œncepe modernizarea ∫i occidentalizarea accelerat„ a fi„rilor Rom‚ne, care, printr-o decizie Ón˛eleapt„ ∫i Ón spiritul interesului na˛ional, se unesc la 24 ianuarie 1859 prin alegerea ca domn Ón Moldova ∫i Muntenia a lui Alexandru Ioan Cuza, a c„rui domnie este una dintre cele mai reformatoare ∫i mai rodnice din Óntreaga noastr„ istorie.
Ceea ce a Ónceput Cuza a dus mai departe Carol I, ∫i anume apropierea de Occident ∫i totodat„ de rom‚nii din Ardeal, care v„d Ón unirea cu Regatul Rom‚niei solu˛ia necesar„ ∫i fireasc„ la problemele lor, care constau Ón primul r‚nd Ón imposibilitatea de a-∫i p„stra ∫i afirma plenar drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti, identitatea lor na˛ional„ ∫i cultural„ Ón s‚nul unui imperiu pe care dualitatea austro-ungar„ Ól paraliza Óncetul cu Óncetul, pun‚ndu-i tot mai mult sub semnul Óntreb„rii ra˛iunea de a fi.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Anul 1918 a fost unul istoric pentru Óntreaga Europ„, dar Ón mod special pentru centrul european. R„zboiul nu a f„cut dec‚t s„ confirme e∫ecul imperiilor de pe continentul european. Tragic este c„ acest e∫ec a costat via˛a at‚tor oameni, care au murit fie pentru na˛iunile lor,
fie pentru ca na˛iunile lor s„ primeasc„ recunoa∫tere ∫i drept la existen˛„.
Secolul XIX, numit ∫i secolul na˛ionalit„˛ilor, este ∫i secolul Ón care se define∫te ∫i Óncepe s„ se exprime democra˛ia, ca sistem politic modern. Era firesc, deci, ca Ón procesele care aveau loc la nivel continental ∫i global na˛iunea rom‚n„ s„-∫i defineasc„ un proiect de viitor al c„rui element central era des„v‚r∫irea construc˛iei identitare prin f„urirea Rom‚niei Mari. Acest lucru a fost posibil ∫i ca o consecin˛„ a noilor raporturi de for˛e afirmate la sf‚r∫itul Primului R„zboi Mondial ∫i, mai ales, a afirm„rii pe scena interna˛ional„ a unei mari puteri politice ∫i militare, Statele Unite ale Americii, care au militat pentru organizarea lumii postbelice Ón conformitate cu principiile enun˛ate Ón cele 14 puncte ale pre∫edintelui Woodrow Wilson. Citez: îAspira˛iile na˛ionale ale popoarelor trebuie s„ fie respectate. Œn viitor popoarele nu trebuie s„ mai fie dominate ∫i guvernate dec‚t de propriul lor asentiment. Autodeterminarea nu este o simpl„ fraz„. Ea este un principiu imperativ pe care Ón viitor oamenii de stat nu-l vor ignora dec‚t Ón detrimentul lor.“ Aceste cuvinte aveau o destina˛ie clar„. Ele erau adresate celor care nu Ón˛elegeau s„ accepte c„ vremea imperiilor apusese, c„ na˛iunile trebuiau s„-∫i asume responsabilit„˛i Ón ceea ce prive∫te pacea ∫i stabilitatea pe continent ∫i la nivel global, dar ∫i Ón privin˛a emancip„rii ∫i a afirm„rii drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛enilor lor.
Prin promovarea proiectului Rom‚niei Mari, na˛iunea rom‚n„ Ó∫i asuma implicit at‚t principiile wilsoniene, de organizare postbelic„ a lumii, c‚t ∫i valorile ∫i principiile democratice ale momentului, prin acordarea de drepturi, libert„˛i ∫i obliga˛ii egale tuturor cet„˛enilor noului stat, rezultat din unirea Regatului Rom‚niei cu Basarabia, Bucovina ∫i Ardealul.
O prim„ dovad„ a acestui mod de abordare a procesului de unificare o reprezint„ r„spunsul Comitetelor Na˛ionale Rom‚n, Cehoslovac, Iugoslav ∫i Polonez la mesajul lui Carol de Habsburg din 3/16 octombrie 1918, intitulat îC„tre popoarele mele credincioase“, prin care acesta propunea supravie˛uirea Imperiului Austro-Ungar prin federalizare. Œn r„spuns se spunea: îComitetele reunite ale na˛ionalit„˛ilor oprimate din Austro-Ungaria, av‚nd Ón vedere c„ este vorba de existen˛a lor na˛ional„, denun˛„ opiniei publice mondiale acest act de ipocrizie diplomatic„. Baz‚ndu-se pe principiul na˛ionalit„˛ilor ∫i al organiz„rii democratice, singurele temeiuri de stat admise de c„tre puterile aliate, aceste popoare au afirmat de o manier„ categoric„ prin cuvinte ∫i arme programele lor politice: constituirea de state na˛ionale independente pe teritoriul actual al Austro-Ungariei. Aceste na˛iuni sunt ferm convinse c„ pacea nu se poate face ∫i nu poate dura pe continent dec‚t prin lini∫tirea con∫tiin˛ei popoarelor ∫i, prin urmare, contest„ Guvernelor de la Viena ∫i Budapesta legitimitatea politic„ ∫i moral„ de a vorbi Ón numele lor.“
Pe Óntreg parcursul anului 1918, poporul rom‚n autohton Ón Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Cri∫ana, Maramure∫-S„tmar ∫i-a exercitat un drept fundamental, acela de a tr„i laolalt„, Óntr-o construc˛ie statal„ ∫i na˛ional„ care s„ r„spund„ nevoilor ∫i aspira˛iilor sale. Ca urmare, Ón aceste zone s-au constituit, prin voin˛a majorit„˛ii locuitorilor, comitete de ac˛iune, consilii na˛ionale. Œn Bucovina, Consiliul Na˛ional Rom‚n a formulat cererea de unire cu Rom‚nia, votat„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003
la 15/28 noiembrie 1918. La 27 martie 1918 Sfatul fi„rii de la Chi∫in„u, la r‚ndul lui, organ ales, aprobase Rezolu˛ia Unirii cu fiara a Basarabiei. Œn mod identic, Ón Transilvania, Banat ∫i Par˛ium. Consiliile locale au recunoscut Consiliul Na˛ional Rom‚n Central, constituit la Budapesta la 17/30 octombrie 1918, ca embrion al puterii politice rom‚ne∫ti Ón Transilvania, Banat ∫i Cri∫ana. Din 21 octombrie/3 noiembrie Consiliul a fost mutat la Arad.
Pentru Óndeplinirea obiectivelor asumate, Consiliul Na˛ional a fost completat de un Consiliu Militar Central Rom‚n care ∫i-a asumat sarcini de ap„rare ∫i de ordine public„.
Gra˛ie atitudinii echilibrate a majorit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i a celorlalte na˛ionalit„˛i, Transilvania a fost ferit„ de consecin˛ele anarhiei ∫i ale unui r„zboi civil. Din dorin˛a de a conferi o temeinic„ legitimitate popular„ Unirii, Consiliul Na˛ional Rom‚n Central a decis convocarea unei mari Adun„ri populare la Alba-Iulia, pe 1 Decembrie 1918, Ón paralel cu elaborarea proiectului Declara˛iei de Unire cu Rom‚nia.
Sub influen˛a mi∫c„rii socialiste ∫i a principiilor ∫i valorilor na˛iunilor democratice Ónving„toare Ón r„zboi, Vasile Goldi∫ enun˛a elementele care urmau s„ stea la baza actului unirii: votul universal, inclusiv pentru femei, legi sociale, drepturi ∫i libert„˛i cet„˛ene∫ti, cu garan˛ii de respectare a lor pentru minorit„˛i, cea mai radical„ ∫i mai democratic„ reform„ agrar„, egalitatea cultelor. Cei 1.228 de delega˛i la lucr„rile Adun„rii Na˛ionale de la Alba-Iulia au fost ale∫i Ón mod democratic, printr-un proces deschis tuturor locuitorilor din Transilvania, Banat ∫i Cri∫ana. Ca urmare, Declara˛ia de Unire cu fiaramam„, conform„ cu principiul autodetermin„rii, are legitimitate ∫i este un autentic act de voin˛„ na˛ional„.
Caracterul de drept public al Adun„rii de la Alba-Iulia a fost Ón Óntregime admis at‚t de dreptul interna˛ional public, de Conferin˛a de Pace de la Paris ∫i de stipula˛iile tratatelor de pace. Actul Marii Uniri a fost un act perfect legal ∫i democratic, fapt care-i confer„ nu doar legitimitate, ci ∫i tr„inicie ∫i continuitate. Tratatul de la Trianon nu va face altceva dec‚t s„ consacre o realitate pe care nimeni nu o putea contesta cu argumente valabile de ordin juridic sau istoric ∫i cu at‚t mai pu˛in de ordin moral.
Doamnelor ∫i domnilor,
Rom‚nia Mare nu a fost statul etnicilor rom‚ni, ci al cet„˛enilor rom‚ni. Ca atare, el nu a fost unul exclusivist, ci unul care acceptat ∫i a protejat, prin garan˛ii constitu˛ionale consistente, drepturile minorit„˛ilor na˛ionale. Niciodat„ p‚n„ la Ónf„ptuirea Unirii din 1 Decembrie 1918 cet„˛enii rom‚ni nu s-au bucurat de un tratament egal, de posibilitatea de a-∫i exercita drepturile ∫i libert„˛ile pe picior de egalitate, de a-∫i afirma ∫i consolida identitatea na˛ional„ ∫i cultural„.
Œn liniile sale fundamentale, proiectul de viitor, cuprins Ón Proclama˛ia de la Alba-Iulia, a fost pus Ón oper„ nu f„r„ greut„˛i ∫i e∫ecuri, Óntr-un climat interna˛ional dominat de revizionism ∫i de dorin˛a de revan∫„ a na˛iunilor Ónvinse Ón Primul R„zboi Mondial. S„ nu uit„m c„ cei care au Ónf„ptuit Marea Unire aveau cople∫itoarea sarcin„ de a construi noua identitate na˛ional„ a Rom‚niei, pun‚nd Ón discu˛ie valori ∫i ierarhii, interese ∫i tradi˛ii. Privind retrospectiv, construc˛ia identitar„ Ónceput„ dup„ Marea Unire a fost suficient de puternic„ pentru a rezista Óncerc„rilor totalitarismelor fascist ∫i comunist. Am fost obliga˛i s„ pl„tim un pre˛ pentru p„strarea unit„˛ii ∫i
identit„˛ii noastre na˛ionale. Am pierdut o parte a teritoriului na˛ional. Revolu˛ia rom‚n„ din Decembrie 1989, care a Ónsemnat revenirea la principiile proclamate de Rezolu˛ia Marii Adun„ri Na˛ionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, a deschis noi perspective afirm„rii na˛iunii rom‚ne ca parte a procesului de reunificare a continentului european, declan∫at ca o consecin˛„ a pr„bu∫irii comunismului ∫i a sf‚r∫itului R„zboiului Rece.
Pentru Rom‚nia succesul proiectului Europei unite, care implic„ extinderea Uniunii Europene ∫i admiterea de noi membri, este o garan˛ie a p„str„rii ∫i consolid„rii unit„˛ii ei na˛ionale. Europa viitorului va fi una a na˛iunilor. Acest lucru are o importan˛„ determinant„ pentru pacea ∫i stabilitatea pe continentul nostru. Valorile care stau la baza construc˛iei europene resping exclusivismul etnic, egoismele na˛ionale sau regionale, discrimin„rile, indiferent de natura lor. Democra˛ia este incompatibil„ cu discrimin„rile ∫i privilegiile unor grupuri sociale sau etnice.
Œndeplinirea condi˛iilor de aderare la Uniunea European„ implic„ un proces de compatibilizare a institu˛iilor ∫i valorilor na˛ionale cu institu˛iile ∫i valorile comunitare. Prin finalizarea cu succes a acestui proces, multe dintre problemele Rom‚niei Ón privin˛a dezvolt„rii economice ∫i sociale, Ón privin˛a eficien˛ei ∫i transparen˛ei institu˛iilor, Ón privin˛a func˛ion„rii democratice a statului, inclusiv prin cre∫terea autonomiei decizionale a comunit„˛ilor locale, vor g„si r„spunsuri Ón concordan˛„ cu normele ∫i practicile europene.
Recenta modificare a Constitu˛iei Rom‚niei extinde garan˛iile constitu˛ionale ∫i l„rge∫te c‚mpul de ac˛iune al drepturilor ∫i libert„˛ilor pentru absolut to˛i cet„˛enii Rom‚niei.
Œn aceste condi˛ii, g„sim c„ este inutil ∫i periculos, Ón acela∫i timp, s„ c„ut„m solu˛ii pentru viitor Ón trecutul Óndep„rtat al Evului Mediu, care s-a remarcat prin conflicte religioase, discrimin„ri pe baze confesionale ∫i etnice, prin opresiune ∫i ignoran˛„. Este dreptul unor cet„˛eni rom‚ni s„ propun„ solu˛iile pe care le cred ei de cuviin˛„ la problemele lor, cu condi˛ia ca acest lucru s„ se fac„ Ón limitele Constitu˛iei ∫i ale legilor ˛„rii ∫i cu consultarea tuturor celor interesa˛i. Nu vom fi de acord cu proiecte separatiste care au ca principal„ miz„ crearea unor enclave pure din punct de vedere etnic. Acesta este cel mai prost r„spuns cu putin˛„ la problemele etniei respective ∫i va na∫te, a∫a cum dovede∫te realitatea altor proiecte de acest fel, noi frustr„ri ∫i noi tensiuni Óntre majoritate ∫i minorit„˛i. Suntem cu to˛ii de acord c„ statul rom‚n trebuie reformat pentru a putea r„spunde noilor sale func˛iuni ∫i obiective. Aceast„ reform„ presupune ∫i continuarea procesului de descentralizare. Comunit„˛ile locale au primit ∫i vor primi ∫i Ón continuare noi atribu˛ii ∫i vor avea ∫i instrumentele constitu˛ionale legale, financiare ∫i materiale pentru a-∫i Óndeplini aceste atribu˛ii. Ca o consecin˛„ a acestui proces, minorit„˛ile na˛ionale au garan˛ia exercit„rii unor drepturi, cum ar fi utilizarea limbii materne Ón justi˛ie ∫i administra˛ie, inscrip˛ii bilingve, Ónv„˛„m‚nt confesional ∫i Ón limba minorit„˛ii respective. Practic, minorit„˛ile se bucur„ de tot ceea ce au nevoie pentru a-∫i p„stra ∫i Ómbog„˛i identitatea cultural„ ∫i na˛ional„.
Este tot at‚t de adev„rat c„ Óntr-o democra˛ie oric„rui cet„˛ean i se cere responsabilitate Ón exercitarea drepturilor ∫i libert„˛ilor constitu˛ionale, onestitate ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003
bun„-credin˛„, condi˛ii esen˛iale pentru existen˛a unui climat de Óncredere ∫i cooperare Óntre majoritate ∫i minorit„˛i.
Rom‚nia este patria tuturor fiilor ei ∫i fiecare dintre noi este r„spunz„tor de prezentul ∫i viitorul s„u. Nimeni nu se poate retrage Ón afara istoriei ∫i nu-∫i poate construi o realitate paralel„ din care s„-i exclud„ pe ceilal˛i. Sunt ∫i acestea componente ale proiectului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la care merit„ s„ medit„m ∫i pe care avem cu to˛ii obliga˛ia s„ le respect„m ∫i s„ le punem Ón practic„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Marea Unire, Ónf„ptuit„ la 1 Decembrie 1918 ca rezultat al jertfelor de pe c‚mpurile de lupt„ ∫i al muncii Ón˛elepte ∫i st„ruitoare a multor genera˛ii de rom‚ni, a fost Ónc„ de la Ónceput amenin˛at„ de o serie de ac˛iuni ∫i de proiecte revizioniste, at‚t la grani˛ele sale estice, c‚t ∫i la cele vestice. Aceste amenin˛„ri explic„, dar nu scuz„ o serie de e∫ecuri interne, mai ales Ón planul func˛ion„rii democra˛iei ∫i a statului de drept. Aceste e∫ecuri au fost resim˛ite dureros de majoritatea cet„˛enilor rom‚ni, indiferent de etnia lor. Uit‚nd de datoria solidarit„˛ii ∫i unit„˛ii na˛ionale am pl„tit un pre˛ greu, greu de suportat: sf‚rtecarea trupului ˛„rii, refugiul a milioane de rom‚ni, sute de mii de mor˛i pe fronturile de Est ∫i de Vest, avatarurile totalitarismelor. Aceste sacrificii, pe care le puteam evita sau m„car minimiza, ne-au permis totu∫i men˛inerea continuit„˛ii statului na˛ional rom‚n, unitar ∫i independent, de∫i mul˛i rom‚ni se afl„ Ónc„ Ón afara grani˛elor noastre actuale. Avem o datorie fa˛„ de to˛i ace∫ti rom‚ni, aceea de a-i ajuta ca Óntr-o Europ„ unit„ ∫i democratic„ s„-∫i p„streze identitatea ∫i demnitatea na˛ional„. Am dovedit ∫i suntem hot„r‚˛i s„ ne Óndeplinim aceast„ datorie de onoare ∫i de suflet.
Acum Rom‚nia se afl„ Óntr-o situa˛ie intern„ ∫i extern„ radical diferit„ de cea interbelic„ ∫i extrem de favorabil„ ei. Actuala Rom‚nie este cu adev„rat o democra˛ie func˛ional„, un stat cu institu˛ii moderne, bazat pe valorile comune civiliza˛iei europene, care-i asigur„ stabilitate politic„, economic„ ∫i social„. Avem prieteni ∫i parteneri de n„dejde. ™i Óncep‚nd cu vara anului viitor vom fi membri cu drepturi depline ai celui mai puternic sistem de securitate colectiv„: Alian˛a Nord-Atlantic„. Aceasta ne d„ garan˛ia c„ nu va mai trebui s„ Ónfrunt„m singuri amenin˛„rile la adresa securit„˛ii noastre interne ∫i externe. Fiecare na˛iune ∫i, acum, Europa ∫i ansamblul ei au nevoie de un mare proiect unificator, de o utopie pozitiv„, f„r„ de care ∫i-ar pierde coeren˛a ∫i ar c„dea prad„ confrunt„rilor intereselor Ónguste ∫i egoismelor diverselor componente ale ansamblului. Ca na˛iune responsabil„, trebuie s„ particip„m la f„urirea Europei unite, care este r„spunsul cel mai bun la problemele tot mai complexe ale viitorului. Cre∫terea interdependen˛elor cere cooperarea tot mai aprofundat„ a na˛iunilor, solidaritatea lor activ„, fie c„ este vorba de reducerea decalajelor de dezvoltare, de problemele de mediu, de func˛ionarea democratic„ a statelor ∫i a comunit„˛ii interna˛ionale sau de amenin˛„rile terorismului interna˛ional ∫i ale prolifer„rii armelor de distrugere Ón mas„.
Nu tr„im Óntr-o lume perfect„ ∫i mai avem mult de munc„ ∫i multe sacrificii de f„cut p‚n„ c‚nd Rom‚nia va fi a∫a cum vis„m ∫i cum ne-o dorim. Dar nu vom
Ónf„ptui nimic temeinic ∫i de durat„ dac„ nu vom fi uni˛i. Cu c‚t vom fi mai uni˛i ∫i mai solidari, cu c‚t vom munci mai inteligent ∫i mai eficient cu at‚t mai repede vom Ómplini ceea ce ne-am propus. S„ construim noi temeiuri m‚ndriei de a fi rom‚n Ón marea familie european„. S„ nu mai l„s„m nesanc˛ionate birocra˛ia ∫i corup˛ia, indiferen˛a oamenilor politici ∫i a func˛ionarilor publici Ón fa˛a adev„ratelor probleme ale ˛„rii. S„ lucr„m pentru Ónt„rirea democra˛iei ∫i consolidarea statului de drept, pentru impunerea domniei legii ∫i pentru cre∫terea autorit„˛ii institu˛iilor.
Œn acest fel, aducem omagiul nostru tuturor acelora care au lucrat ∫i s-au jertfit Ón zilele fierbin˛i ale Revolu˛iei rom‚ne pentru revenirea la democra˛ie ∫i la valorile ei, pentru dezvoltarea modern„ a Rom‚niei, pentru integrare european„.
Unitatea unei na˛iuni se Ónf„ptuie∫te Ón fiecare zi ∫i este o datorie a fiec„rui cet„˛ean. Avem ∫i for˛a, ∫i determinarea ca, trec‚nd peste greut„˛i ∫i construind o via˛„ mai bun„ pentru to˛i rom‚nii, s„ p„str„m ne∫tirbit„ unitatea noastr„ na˛ional„, s„-i conferim noi valen˛e prin integrarea noastr„ Ón Comunitatea European„ ∫i euroatlantic„.
Œnchei ur‚nd tuturor cet„˛enilor rom‚ni, tuturor rom‚nilor de pretutindeni, Ón acest moment aniversar, s„ aib„ t„ria de a-∫i asuma trecutul, cu toate cele bune ∫i mai pu˛in bune, ∫i Ón˛elepciunea de a face din tradi˛ie ∫i din prezent premisele unui viitor mai bun ∫i mai prosper. La mul˛i ani, Rom‚nia!
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.