Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 8 decembrie 2003 · monitorul.ai

Da˛i-mi voie, distin∫i colegi parlamentari, s„ deschid aceast„ ∫edin˛„ solemn„ ∫i v„ anun˛ c„ vor lua cuv‚ntul, Ón cinstea evenimentului pe care Ól anivers„m,

Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Œnalt Preafericite P„rinte Patriarh, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Distin∫i membri ai corpurilor legiuitoare, Stima˛i invita˛i, membri ai Corpului diplomatic, Doamnelor ∫i domnilor,

Cinstim ast„zi un moment fundamental al istoriei moderne a Rom‚niei, care este, Ónainte de toate, produsul voin˛ei ∫i luptei rom‚nilor pentru realizarea unit„˛ii na˛ionale ∫i statale.

La Ónf„ptuirea actului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ∫i-au dat m‚na inteligen˛a politic„, spiritul de sacrificiu ∫i con∫tiin˛a ac˛iunii puse Ón slujba unui ideal care a fost viu Ón sufletul tuturor rom‚nilor secole de-a r‚ndul.

Unirea din decembrie 1918 nu este produsul unor conjuncturi favorabile, care ∫i-au avut, f„r„ Óndoial„, ∫i ele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 partea lor de contribu˛ie la Ónf„ptuirea, dar, mai ales, la acceptarea interna˛ional„ a acestui act de demnitate na˛ional„, ci al unui proces cumulativ de construire a unei identit„˛i ∫i a unei con∫tiin˛e na˛ionale.

Rom‚nii sunt un popor cre∫tin ∫i neolatin. Aceste dou„ caracteristici stau la baza construc˛iei noastre identitare ∫i au constituit liantul con∫tiin˛ei na˛ionale, dar, Ón acela∫i timp, ∫i factorul de apartenen˛„ la na˛iunile europene. Suntem produsul unor valori morale ∫i politice comune unui spa˛iu geopolitic larg, care au evoluat Ón timp, care s-au sincronizat, s-au completat ∫i Ómbog„˛it, f„r„ ca aceasta s„ exclud„ divergen˛e sau chiar conflicte.

Istoria na˛iunii rom‚ne este, la scar„ mai mic„ ∫i cu decalaje u∫or de Ón˛eles ∫i de explicat, parte a istoriei continentului ∫i civiliza˛iei europene. Faptele noastre ∫i ac˛iunile noastre au influen˛at istoria Europei, a∫a cum faptele ∫i ac˛iunile celorlalte popoare europene ne-au influen˛at istoria ∫i devenirea.

Istoria noastr„ este istoria unei lungi c„ut„ri a libert„˛ii, iar actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 este, Ón esen˛a sa, un act eminamente eliberator.

Œn aceast„ lupt„ pentru libertate spada ∫i pana au fost arme deopotriv„ de puternice. Cu spada am luptat pentru cre∫tin„tate, p„str‚ndu-ne o component„ esen˛ial„ a identit„˛ii ∫i demnit„˛ii noastre na˛ionale. Cu pana ne-am ap„rat dreptul la identitate na˛ional„ ∫i cultural„, am prezentat lumii valorile noastre religioase ∫i culturale, originea latin„, drepturile ∫i dorin˛ele noastre. Con∫tiin˛a unit„˛ii de origine, de grai ∫i de credin˛„ a existat permanent Ón mintea ∫i Ón sufletul rom‚nilor de dincolo ∫i de dincoace de Carpa˛i, aceast„ adev„rat„ coloan„ vertebral„ a Rom‚niei. Ea s-a manifestat Ón forme diverse, Ón func˛ie de epoc„ ∫i de Ómprejur„ri.

Unirea lui Mihai Viteazul, chiar dac„ efemer„, a fost un catalizator al procesului de afirmare a unei identit„˛i rom‚ne∫ti, proces care va cunoa∫te Ón secolul XVIII un salt calitativ, o cristalizare a ideilor difuze de libertate ∫i de unitate na˛ional„. R„scoala lui Horea, Clo∫ca ∫i Cri∫an Ón Ardeal, Revolu˛ia lui Tudor Vladimirescu Ón Muntenia marcheaz„ Ónceputul rena∫terii rom‚ne∫ti. Un proces cumulativ creeaz„ teren fertil pentru ideile Revolu˛iei franceze, pentru valorile mi∫c„rilor revolu˛ionare de la 1848 din Europa. Œncepe modernizarea ∫i occidentalizarea accelerat„ a fi„rilor Rom‚ne, care, printr-o decizie Ón˛eleapt„ ∫i Ón spiritul interesului na˛ional, se unesc la 24 ianuarie 1859 prin alegerea ca domn Ón Moldova ∫i Muntenia a lui Alexandru Ioan Cuza, a c„rui domnie este una dintre cele mai reformatoare ∫i mai rodnice din Óntreaga noastr„ istorie.

Ceea ce a Ónceput Cuza a dus mai departe Carol I, ∫i anume apropierea de Occident ∫i totodat„ de rom‚nii din Ardeal, care v„d Ón unirea cu Regatul Rom‚niei solu˛ia necesar„ ∫i fireasc„ la problemele lor, care constau Ón primul r‚nd Ón imposibilitatea de a-∫i p„stra ∫i afirma plenar drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti, identitatea lor na˛ional„ ∫i cultural„ Ón s‚nul unui imperiu pe care dualitatea austro-ungar„ Ól paraliza Óncetul cu Óncetul, pun‚ndu-i tot mai mult sub semnul Óntreb„rii ra˛iunea de a fi.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Anul 1918 a fost unul istoric pentru Óntreaga Europ„, dar Ón mod special pentru centrul european. R„zboiul nu a f„cut dec‚t s„ confirme e∫ecul imperiilor de pe continentul european. Tragic este c„ acest e∫ec a costat via˛a at‚tor oameni, care au murit fie pentru na˛iunile lor,

fie pentru ca na˛iunile lor s„ primeasc„ recunoa∫tere ∫i drept la existen˛„.

Secolul XIX, numit ∫i secolul na˛ionalit„˛ilor, este ∫i secolul Ón care se define∫te ∫i Óncepe s„ se exprime democra˛ia, ca sistem politic modern. Era firesc, deci, ca Ón procesele care aveau loc la nivel continental ∫i global na˛iunea rom‚n„ s„-∫i defineasc„ un proiect de viitor al c„rui element central era des„v‚r∫irea construc˛iei identitare prin f„urirea Rom‚niei Mari. Acest lucru a fost posibil ∫i ca o consecin˛„ a noilor raporturi de for˛e afirmate la sf‚r∫itul Primului R„zboi Mondial ∫i, mai ales, a afirm„rii pe scena interna˛ional„ a unei mari puteri politice ∫i militare, Statele Unite ale Americii, care au militat pentru organizarea lumii postbelice Ón conformitate cu principiile enun˛ate Ón cele 14 puncte ale pre∫edintelui Woodrow Wilson. Citez: îAspira˛iile na˛ionale ale popoarelor trebuie s„ fie respectate. Œn viitor popoarele nu trebuie s„ mai fie dominate ∫i guvernate dec‚t de propriul lor asentiment. Autodeterminarea nu este o simpl„ fraz„. Ea este un principiu imperativ pe care Ón viitor oamenii de stat nu-l vor ignora dec‚t Ón detrimentul lor.“ Aceste cuvinte aveau o destina˛ie clar„. Ele erau adresate celor care nu Ón˛elegeau s„ accepte c„ vremea imperiilor apusese, c„ na˛iunile trebuiau s„-∫i asume responsabilit„˛i Ón ceea ce prive∫te pacea ∫i stabilitatea pe continent ∫i la nivel global, dar ∫i Ón privin˛a emancip„rii ∫i a afirm„rii drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛enilor lor.

Prin promovarea proiectului Rom‚niei Mari, na˛iunea rom‚n„ Ó∫i asuma implicit at‚t principiile wilsoniene, de organizare postbelic„ a lumii, c‚t ∫i valorile ∫i principiile democratice ale momentului, prin acordarea de drepturi, libert„˛i ∫i obliga˛ii egale tuturor cet„˛enilor noului stat, rezultat din unirea Regatului Rom‚niei cu Basarabia, Bucovina ∫i Ardealul.

O prim„ dovad„ a acestui mod de abordare a procesului de unificare o reprezint„ r„spunsul Comitetelor Na˛ionale Rom‚n, Cehoslovac, Iugoslav ∫i Polonez la mesajul lui Carol de Habsburg din 3/16 octombrie 1918, intitulat îC„tre popoarele mele credincioase“, prin care acesta propunea supravie˛uirea Imperiului Austro-Ungar prin federalizare. Œn r„spuns se spunea: îComitetele reunite ale na˛ionalit„˛ilor oprimate din Austro-Ungaria, av‚nd Ón vedere c„ este vorba de existen˛a lor na˛ional„, denun˛„ opiniei publice mondiale acest act de ipocrizie diplomatic„. Baz‚ndu-se pe principiul na˛ionalit„˛ilor ∫i al organiz„rii democratice, singurele temeiuri de stat admise de c„tre puterile aliate, aceste popoare au afirmat de o manier„ categoric„ prin cuvinte ∫i arme programele lor politice: constituirea de state na˛ionale independente pe teritoriul actual al Austro-Ungariei. Aceste na˛iuni sunt ferm convinse c„ pacea nu se poate face ∫i nu poate dura pe continent dec‚t prin lini∫tirea con∫tiin˛ei popoarelor ∫i, prin urmare, contest„ Guvernelor de la Viena ∫i Budapesta legitimitatea politic„ ∫i moral„ de a vorbi Ón numele lor.“

Pe Óntreg parcursul anului 1918, poporul rom‚n autohton Ón Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Cri∫ana, Maramure∫-S„tmar ∫i-a exercitat un drept fundamental, acela de a tr„i laolalt„, Óntr-o construc˛ie statal„ ∫i na˛ional„ care s„ r„spund„ nevoilor ∫i aspira˛iilor sale. Ca urmare, Ón aceste zone s-au constituit, prin voin˛a majorit„˛ii locuitorilor, comitete de ac˛iune, consilii na˛ionale. Œn Bucovina, Consiliul Na˛ional Rom‚n a formulat cererea de unire cu Rom‚nia, votat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 la 15/28 noiembrie 1918. La 27 martie 1918 Sfatul fi„rii de la Chi∫in„u, la r‚ndul lui, organ ales, aprobase Rezolu˛ia Unirii cu fiara a Basarabiei. Œn mod identic, Ón Transilvania, Banat ∫i Par˛ium. Consiliile locale au recunoscut Consiliul Na˛ional Rom‚n Central, constituit la Budapesta la 17/30 octombrie 1918, ca embrion al puterii politice rom‚ne∫ti Ón Transilvania, Banat ∫i Cri∫ana. Din 21 octombrie/3 noiembrie Consiliul a fost mutat la Arad.

Pentru Óndeplinirea obiectivelor asumate, Consiliul Na˛ional a fost completat de un Consiliu Militar Central Rom‚n care ∫i-a asumat sarcini de ap„rare ∫i de ordine public„.

Gra˛ie atitudinii echilibrate a majorit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i a celorlalte na˛ionalit„˛i, Transilvania a fost ferit„ de consecin˛ele anarhiei ∫i ale unui r„zboi civil. Din dorin˛a de a conferi o temeinic„ legitimitate popular„ Unirii, Consiliul Na˛ional Rom‚n Central a decis convocarea unei mari Adun„ri populare la Alba-Iulia, pe 1 Decembrie 1918, Ón paralel cu elaborarea proiectului Declara˛iei de Unire cu Rom‚nia.

Sub influen˛a mi∫c„rii socialiste ∫i a principiilor ∫i valorilor na˛iunilor democratice Ónving„toare Ón r„zboi, Vasile Goldi∫ enun˛a elementele care urmau s„ stea la baza actului unirii: votul universal, inclusiv pentru femei, legi sociale, drepturi ∫i libert„˛i cet„˛ene∫ti, cu garan˛ii de respectare a lor pentru minorit„˛i, cea mai radical„ ∫i mai democratic„ reform„ agrar„, egalitatea cultelor. Cei 1.228 de delega˛i la lucr„rile Adun„rii Na˛ionale de la Alba-Iulia au fost ale∫i Ón mod democratic, printr-un proces deschis tuturor locuitorilor din Transilvania, Banat ∫i Cri∫ana. Ca urmare, Declara˛ia de Unire cu fiaramam„, conform„ cu principiul autodetermin„rii, are legitimitate ∫i este un autentic act de voin˛„ na˛ional„.

Caracterul de drept public al Adun„rii de la Alba-Iulia a fost Ón Óntregime admis at‚t de dreptul interna˛ional public, de Conferin˛a de Pace de la Paris ∫i de stipula˛iile tratatelor de pace. Actul Marii Uniri a fost un act perfect legal ∫i democratic, fapt care-i confer„ nu doar legitimitate, ci ∫i tr„inicie ∫i continuitate. Tratatul de la Trianon nu va face altceva dec‚t s„ consacre o realitate pe care nimeni nu o putea contesta cu argumente valabile de ordin juridic sau istoric ∫i cu at‚t mai pu˛in de ordin moral.

Doamnelor ∫i domnilor,

Rom‚nia Mare nu a fost statul etnicilor rom‚ni, ci al cet„˛enilor rom‚ni. Ca atare, el nu a fost unul exclusivist, ci unul care acceptat ∫i a protejat, prin garan˛ii constitu˛ionale consistente, drepturile minorit„˛ilor na˛ionale. Niciodat„ p‚n„ la Ónf„ptuirea Unirii din 1 Decembrie 1918 cet„˛enii rom‚ni nu s-au bucurat de un tratament egal, de posibilitatea de a-∫i exercita drepturile ∫i libert„˛ile pe picior de egalitate, de a-∫i afirma ∫i consolida identitatea na˛ional„ ∫i cultural„.

Œn liniile sale fundamentale, proiectul de viitor, cuprins Ón Proclama˛ia de la Alba-Iulia, a fost pus Ón oper„ nu f„r„ greut„˛i ∫i e∫ecuri, Óntr-un climat interna˛ional dominat de revizionism ∫i de dorin˛a de revan∫„ a na˛iunilor Ónvinse Ón Primul R„zboi Mondial. S„ nu uit„m c„ cei care au Ónf„ptuit Marea Unire aveau cople∫itoarea sarcin„ de a construi noua identitate na˛ional„ a Rom‚niei, pun‚nd Ón discu˛ie valori ∫i ierarhii, interese ∫i tradi˛ii. Privind retrospectiv, construc˛ia identitar„ Ónceput„ dup„ Marea Unire a fost suficient de puternic„ pentru a rezista Óncerc„rilor totalitarismelor fascist ∫i comunist. Am fost obliga˛i s„ pl„tim un pre˛ pentru p„strarea unit„˛ii ∫i

identit„˛ii noastre na˛ionale. Am pierdut o parte a teritoriului na˛ional. Revolu˛ia rom‚n„ din Decembrie 1989, care a Ónsemnat revenirea la principiile proclamate de Rezolu˛ia Marii Adun„ri Na˛ionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, a deschis noi perspective afirm„rii na˛iunii rom‚ne ca parte a procesului de reunificare a continentului european, declan∫at ca o consecin˛„ a pr„bu∫irii comunismului ∫i a sf‚r∫itului R„zboiului Rece.

Pentru Rom‚nia succesul proiectului Europei unite, care implic„ extinderea Uniunii Europene ∫i admiterea de noi membri, este o garan˛ie a p„str„rii ∫i consolid„rii unit„˛ii ei na˛ionale. Europa viitorului va fi una a na˛iunilor. Acest lucru are o importan˛„ determinant„ pentru pacea ∫i stabilitatea pe continentul nostru. Valorile care stau la baza construc˛iei europene resping exclusivismul etnic, egoismele na˛ionale sau regionale, discrimin„rile, indiferent de natura lor. Democra˛ia este incompatibil„ cu discrimin„rile ∫i privilegiile unor grupuri sociale sau etnice.

Œndeplinirea condi˛iilor de aderare la Uniunea European„ implic„ un proces de compatibilizare a institu˛iilor ∫i valorilor na˛ionale cu institu˛iile ∫i valorile comunitare. Prin finalizarea cu succes a acestui proces, multe dintre problemele Rom‚niei Ón privin˛a dezvolt„rii economice ∫i sociale, Ón privin˛a eficien˛ei ∫i transparen˛ei institu˛iilor, Ón privin˛a func˛ion„rii democratice a statului, inclusiv prin cre∫terea autonomiei decizionale a comunit„˛ilor locale, vor g„si r„spunsuri Ón concordan˛„ cu normele ∫i practicile europene.

Recenta modificare a Constitu˛iei Rom‚niei extinde garan˛iile constitu˛ionale ∫i l„rge∫te c‚mpul de ac˛iune al drepturilor ∫i libert„˛ilor pentru absolut to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

Œn aceste condi˛ii, g„sim c„ este inutil ∫i periculos, Ón acela∫i timp, s„ c„ut„m solu˛ii pentru viitor Ón trecutul Óndep„rtat al Evului Mediu, care s-a remarcat prin conflicte religioase, discrimin„ri pe baze confesionale ∫i etnice, prin opresiune ∫i ignoran˛„. Este dreptul unor cet„˛eni rom‚ni s„ propun„ solu˛iile pe care le cred ei de cuviin˛„ la problemele lor, cu condi˛ia ca acest lucru s„ se fac„ Ón limitele Constitu˛iei ∫i ale legilor ˛„rii ∫i cu consultarea tuturor celor interesa˛i. Nu vom fi de acord cu proiecte separatiste care au ca principal„ miz„ crearea unor enclave pure din punct de vedere etnic. Acesta este cel mai prost r„spuns cu putin˛„ la problemele etniei respective ∫i va na∫te, a∫a cum dovede∫te realitatea altor proiecte de acest fel, noi frustr„ri ∫i noi tensiuni Óntre majoritate ∫i minorit„˛i. Suntem cu to˛ii de acord c„ statul rom‚n trebuie reformat pentru a putea r„spunde noilor sale func˛iuni ∫i obiective. Aceast„ reform„ presupune ∫i continuarea procesului de descentralizare. Comunit„˛ile locale au primit ∫i vor primi ∫i Ón continuare noi atribu˛ii ∫i vor avea ∫i instrumentele constitu˛ionale legale, financiare ∫i materiale pentru a-∫i Óndeplini aceste atribu˛ii. Ca o consecin˛„ a acestui proces, minorit„˛ile na˛ionale au garan˛ia exercit„rii unor drepturi, cum ar fi utilizarea limbii materne Ón justi˛ie ∫i administra˛ie, inscrip˛ii bilingve, Ónv„˛„m‚nt confesional ∫i Ón limba minorit„˛ii respective. Practic, minorit„˛ile se bucur„ de tot ceea ce au nevoie pentru a-∫i p„stra ∫i Ómbog„˛i identitatea cultural„ ∫i na˛ional„.

Este tot at‚t de adev„rat c„ Óntr-o democra˛ie oric„rui cet„˛ean i se cere responsabilitate Ón exercitarea drepturilor ∫i libert„˛ilor constitu˛ionale, onestitate ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 bun„-credin˛„, condi˛ii esen˛iale pentru existen˛a unui climat de Óncredere ∫i cooperare Óntre majoritate ∫i minorit„˛i.

Rom‚nia este patria tuturor fiilor ei ∫i fiecare dintre noi este r„spunz„tor de prezentul ∫i viitorul s„u. Nimeni nu se poate retrage Ón afara istoriei ∫i nu-∫i poate construi o realitate paralel„ din care s„-i exclud„ pe ceilal˛i. Sunt ∫i acestea componente ale proiectului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la care merit„ s„ medit„m ∫i pe care avem cu to˛ii obliga˛ia s„ le respect„m ∫i s„ le punem Ón practic„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Marea Unire, Ónf„ptuit„ la 1 Decembrie 1918 ca rezultat al jertfelor de pe c‚mpurile de lupt„ ∫i al muncii Ón˛elepte ∫i st„ruitoare a multor genera˛ii de rom‚ni, a fost Ónc„ de la Ónceput amenin˛at„ de o serie de ac˛iuni ∫i de proiecte revizioniste, at‚t la grani˛ele sale estice, c‚t ∫i la cele vestice. Aceste amenin˛„ri explic„, dar nu scuz„ o serie de e∫ecuri interne, mai ales Ón planul func˛ion„rii democra˛iei ∫i a statului de drept. Aceste e∫ecuri au fost resim˛ite dureros de majoritatea cet„˛enilor rom‚ni, indiferent de etnia lor. Uit‚nd de datoria solidarit„˛ii ∫i unit„˛ii na˛ionale am pl„tit un pre˛ greu, greu de suportat: sf‚rtecarea trupului ˛„rii, refugiul a milioane de rom‚ni, sute de mii de mor˛i pe fronturile de Est ∫i de Vest, avatarurile totalitarismelor. Aceste sacrificii, pe care le puteam evita sau m„car minimiza, ne-au permis totu∫i men˛inerea continuit„˛ii statului na˛ional rom‚n, unitar ∫i independent, de∫i mul˛i rom‚ni se afl„ Ónc„ Ón afara grani˛elor noastre actuale. Avem o datorie fa˛„ de to˛i ace∫ti rom‚ni, aceea de a-i ajuta ca Óntr-o Europ„ unit„ ∫i democratic„ s„-∫i p„streze identitatea ∫i demnitatea na˛ional„. Am dovedit ∫i suntem hot„r‚˛i s„ ne Óndeplinim aceast„ datorie de onoare ∫i de suflet.

Acum Rom‚nia se afl„ Óntr-o situa˛ie intern„ ∫i extern„ radical diferit„ de cea interbelic„ ∫i extrem de favorabil„ ei. Actuala Rom‚nie este cu adev„rat o democra˛ie func˛ional„, un stat cu institu˛ii moderne, bazat pe valorile comune civiliza˛iei europene, care-i asigur„ stabilitate politic„, economic„ ∫i social„. Avem prieteni ∫i parteneri de n„dejde. ™i Óncep‚nd cu vara anului viitor vom fi membri cu drepturi depline ai celui mai puternic sistem de securitate colectiv„: Alian˛a Nord-Atlantic„. Aceasta ne d„ garan˛ia c„ nu va mai trebui s„ Ónfrunt„m singuri amenin˛„rile la adresa securit„˛ii noastre interne ∫i externe. Fiecare na˛iune ∫i, acum, Europa ∫i ansamblul ei au nevoie de un mare proiect unificator, de o utopie pozitiv„, f„r„ de care ∫i-ar pierde coeren˛a ∫i ar c„dea prad„ confrunt„rilor intereselor Ónguste ∫i egoismelor diverselor componente ale ansamblului. Ca na˛iune responsabil„, trebuie s„ particip„m la f„urirea Europei unite, care este r„spunsul cel mai bun la problemele tot mai complexe ale viitorului. Cre∫terea interdependen˛elor cere cooperarea tot mai aprofundat„ a na˛iunilor, solidaritatea lor activ„, fie c„ este vorba de reducerea decalajelor de dezvoltare, de problemele de mediu, de func˛ionarea democratic„ a statelor ∫i a comunit„˛ii interna˛ionale sau de amenin˛„rile terorismului interna˛ional ∫i ale prolifer„rii armelor de distrugere Ón mas„.

Nu tr„im Óntr-o lume perfect„ ∫i mai avem mult de munc„ ∫i multe sacrificii de f„cut p‚n„ c‚nd Rom‚nia va fi a∫a cum vis„m ∫i cum ne-o dorim. Dar nu vom

Ónf„ptui nimic temeinic ∫i de durat„ dac„ nu vom fi uni˛i. Cu c‚t vom fi mai uni˛i ∫i mai solidari, cu c‚t vom munci mai inteligent ∫i mai eficient cu at‚t mai repede vom Ómplini ceea ce ne-am propus. S„ construim noi temeiuri m‚ndriei de a fi rom‚n Ón marea familie european„. S„ nu mai l„s„m nesanc˛ionate birocra˛ia ∫i corup˛ia, indiferen˛a oamenilor politici ∫i a func˛ionarilor publici Ón fa˛a adev„ratelor probleme ale ˛„rii. S„ lucr„m pentru Ónt„rirea democra˛iei ∫i consolidarea statului de drept, pentru impunerea domniei legii ∫i pentru cre∫terea autorit„˛ii institu˛iilor.

Œn acest fel, aducem omagiul nostru tuturor acelora care au lucrat ∫i s-au jertfit Ón zilele fierbin˛i ale Revolu˛iei rom‚ne pentru revenirea la democra˛ie ∫i la valorile ei, pentru dezvoltarea modern„ a Rom‚niei, pentru integrare european„.

Unitatea unei na˛iuni se Ónf„ptuie∫te Ón fiecare zi ∫i este o datorie a fiec„rui cet„˛ean. Avem ∫i for˛a, ∫i determinarea ca, trec‚nd peste greut„˛i ∫i construind o via˛„ mai bun„ pentru to˛i rom‚nii, s„ p„str„m ne∫tirbit„ unitatea noastr„ na˛ional„, s„-i conferim noi valen˛e prin integrarea noastr„ Ón Comunitatea European„ ∫i euroatlantic„.

Œnchei ur‚nd tuturor cet„˛enilor rom‚ni, tuturor rom‚nilor de pretutindeni, Ón acest moment aniversar, s„ aib„ t„ria de a-∫i asuma trecutul, cu toate cele bune ∫i mai pu˛in bune, ∫i Ón˛elepciunea de a face din tradi˛ie ∫i din prezent premisele unui viitor mai bun ∫i mai prosper. La mul˛i ani, Rom‚nia!

V„ mul˛umesc.

Valer Dorneanu

#22362

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei,

Preafericite P„rinte Patriarh Teoctist,

Eminen˛a voastr„, Œnaltpreasfin˛ite Ioan Robu,

Domnule prim-ministru, domnilor mini∫tri,

Domnilor pre∫edin˛i ai unor importante institu˛ii ale statului de drept,

Stimate ∫i stima˛i senatori ∫i deputa˛i, Onorat„ asisten˛„,

Azi, 1 Decembrie, zi sacr„ a istoriei rom‚ne∫ti, am deosebita onoare ∫i responsabilitate de a evoca sublimul act istoric prin care acest p„m‚nt al nostru ∫i Óntreaga na˛iune rom‚n„ au devenit una ∫i de nedesp„r˛it.

Ziua Marii Uniri este, pentru totdeauna, ziua reg„sirii noastre na˛ionale, morale ∫i spirituale. Este ziua unit„˛ii noastre de ob∫te, continuat„ ∫i ap„rat„ Ón fa˛a oric„ror opreli∫ti ∫i provoc„ri, obscure sau la vedere, subtile sau brutale. Este ziua Ón care, a∫a cum spunea Gheorghe Pop de B„se∫ti, Ón urm„ cu 85 de ani, Ón cuv‚ntul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 deschidere a m„ritei Adun„ri Na˛ionale a tuturor rom‚nilor de la Alba-Iulia, s-a pus piatra fundamental„ a fericirii neamului rom‚nesc.

S„ ne amintim acum cuvintele rostite de Vasile Goldi∫ la Alba-Iulia, care ne impresioneaz„ ∫i azi prin adev„rul ∫i dramatismul pe care-l Ónsumeaz„: îRom‚nii din Transilvania, Banat ∫i fiara Ungureasc„, aduna˛i spre reprezentan˛ii lor la Alba-Iulia Ón ziua de 1 Decembrie 1918, au decretat unirea lor ∫i a acestor teritorii cu Regatul Rom‚n. Prin aceast„ unire, dup„ cea a Basarabiei, apoi a Bucovinei, s-a Ómplinit visul de 1.000 de ani al neamului rom‚nesc, unirea Óntr-un singur stat al tuturor rom‚nilor.“

Cuvintele marelui patriot ne apar mereu actuale ∫i lucid vizionare. Œntr-adev„r, unirea a fost at‚t sufleteasc„, c‚t ∫i teritorial„ ∫i a∫a trebuie s„ r„m‚n„.

Marea Unire a fost ∫i va r„m‚ne ve∫nic legat„ de Alba-Iulia, de zidurile b„tr‚nei cet„˛i, care, Ónainte de a-i ad„posti pe cei peste 100.000 de oameni veni˛i din ora∫e ∫i din zeci de sate s„ hot„rasc„ unirea Transilvaniei cu Rom‚nia, au v„zut martiriul lui Horea ∫i Clo∫ca, au v„zut ∫i intrarea triumfal„ a biruitorului ∫i tragicului erou Mihai Viteazul, cel care, la 1 noiembrie 1600, Ón ziua tuturor sfin˛ilor, a luat Ón st„p‚nire scaunul crailor Ardealului, realiz‚nd prima unire politic„ a tuturor rom‚nilor.

Aceast„ str„lucit„ pagin„ de istorie nu a fost numai îpohta“ str„lucitului voievod, ci, a∫a cum Ónsu∫i m„rturisea Óntr-o scrisoare trimis„ cu c‚˛iva ani mai Ónainte polonezilor: îM-am apucat s„ ridic aceast„ mare greutate cu aceast„ ˛ar„ s„rac„ a noastr„, ca s„ fac scut al Óntregii lumi cre∫tine.“

Emanciparea noastr„ ca na˛iune marcheaz„, de asemenea, cu litere de aur, momentul unirii Principatelor, care a deschis calea spre realizarea Rom‚niei moderne, spre dezvoltare, modernizare ∫i integrare european„.

Semnificativ este faptul c„ documentul prin care Adunarea Electiv„ a Munteniei Ói comunica lui Alexandru Ioan Cuza Hot„r‚rea din 24 ianuarie 1859 face dovada c„, Ón momentele cruciale ale istoriei, marile personalit„˛i politice au ∫tiut s„ fac„ abstrac˛ie de interesele personale sau partinice, concentr‚ndu-se asupra interesului na˛ional. Acest vot, se spunea Ón documentul men˛ionat, prin care to˛i deputa˛ii au sacrificat pe altarul patriei orice considera˛ii de partide, a reprodus aceste frumoase suveniruri ale str„bunilor no∫tri, care, cu toate dezbin„rile lor, ∫tiau, Óns„, s„-∫i dea m‚na cu inima curat„ Ón timpuri critice ∫i s„ fac„ din pu˛ini la num„r, dar uni˛i, acele izb‚nzi eroice ce au sus˛inut existen˛a Rom‚niei. To˛i ace∫ti apostoli ai poporului rom‚n au demonstrat c„ marea Unire a fost consecin˛a fireasc„, logic„ a lucr„rii istorice a valorilor spiritului na˛ional ∫i c„, Ón pofida unor grani˛e nefire∫ti existente Ón anumite perioade, unitatea na˛ional„ a existat dintotdeauna Ón c‚mpul unit„˛ii spirituale a poporului rom‚n, Ón unitatea valorilor sale morale, religioase, culturale ∫i artistice. De altfel, unul din ilu∫trii unioni∫ti, Vasile Goldi∫, a rostit acest adev„r sublim, o dat„ cu Ónm‚narea actului de unire, regelui Ferdinand. Spunea marele Vasile Goldi∫: îAceast„ Unire este o preten˛iune a istoriei ∫i o preten˛iune a civiliza˛iei rom‚ne∫ti.“

S„ ne reamintim, stimate colege ∫i stima˛i colegi, ∫i faptul c„ Ón acel an de gra˛ie 1918 oameni lumina˛i, plini de curaj ∫i demnitate din toate ˛„rile continentului ∫i din alte z„ri de istorie reformatoare, Óntre care Ónainta∫ii no∫tri se distingeau prin realism ∫i prin consecven˛„ Ón ac˛iune

∫i ideal, au reconstruit Europa na˛iunilor ∫i culturilor, a∫ezat„ temeinic sub semnul duratei ∫i tr„iniciei, al libert„˛ii na˛ionale ∫i sociale.

Œn structura acestei Europe noi, Rom‚nia Ó∫i rec‚∫tiga biografia sa adev„rat„, heraldic„, proprie fiin˛elor na˛ionale creatoare, tolerante, deschise Ónnoirilor umaniste, de solidaritate ∫i conlucrare Óntre oameni, Óntre ˛„ri ∫i popoare. Oameni politici ∫i personalit„˛i de remarcabil„ voca˛ie ∫i clarviziune, profesori ∫i Ónv„˛„tori, preo˛i ∫i liber cuget„tori, militan˛i de diverse orient„ri doctrinare, spirituale, ideologice, oameni marcan˛i ∫i oameni de r‚nd, toat„ suflarea ∫i g‚ndirea rom‚neasc„, Ómpreun„ cu to˛i cei care s-au al„turat cauzei rom‚ne∫ti, indiferent de etnie ∫i credin˛„, au transformat Ón realitate impresionant„ visul nostru legitim, de a∫ezare a ˛„rii Ón albia vie˛ii sale istorice.

Avem datoria s„ nu-i uit„m pe to˛i cei care au luptat f„r„ preget ∫i cu toate energiile lor pentru ca marea Unire s„ se Ónf„ptuiasc„, s„ ne putem tr„i ∫i gospod„ri ˛ara Ón Óntregul fiin˛ei sale, pentru c„ ne reaminte∫te Nicolae Iorga: î™i ideea care st„ ast„zi la baza operei politice Ómplinite Ón acest fericit an 1918 e tot a∫a de veche ca neamul Ónsu∫i.“

Avem, fire∫te, datoria de a fi ca ei, uni˛i, oric‚te op˛iuni ∫i atitudini am prefera, oric‚te adversit„˛i sau orgolii ar trebui s„ dep„∫im. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t genera˛iile succesive ale Unirii, inclusiv noi, cei de aici, de fa˛„ ∫i Ón via˛„, au parcurs evenimente de mare dramatism Ón care unitatea, peste orice diversitate politic„, economic„, spiritual„, devenea hot„r‚toare pentru continuarea unei istorii ∫i a unei st„ri de spirit statornicite pentru totdeauna la Alba-Iulia.

Marea Unire, marea dorin˛„ Ómplinit„, de reg„sire ∫i Ómbr„˛i∫are a acelora∫i grani˛e de drept, nu ne-a izolat Ón vreun fel de ˛„rile ∫i na˛iunile europene ∫i ale lumii, nu ne-a Ónchis Ón noi Ón∫ine. Dimpotriv„, Marea Unire, prin efectele unificatoare ∫i transformatoare, prin felul Ón˛elept Ón care a ∫tiut s„ beneficieze de contextul istoric ∫i de atitudinea favorabil„ a puterilor continentale ∫i transcontinentale, a determinat o activizare prompt„ a voca˛iei noastre de real„ comunicare ∫i colaborare constructiv„.

Coeren˛a ∫i rapiditatea dovedite de rom‚ni, prin exponen˛ii s„i legitimi, Ón perceperea ∫i asimilarea ideilor strategice evolutive, munca perseverent„, continu„, de implicare organic„ Ón construc˛ia ∫i reconstruc˛ia propriei ˛„ri ∫i a lumii Ón mijlocul c„reia tr„im, capacitatea de a dep„∫i evenimente dramatice sau conjuncturi ∫i uzurp„ri at‚t de numeroase, cu consecin˛e at‚t de nedrepte uneori pentru ˛ar„, cultura ∫i identitatea rom‚neasc„ pun Ón lumina clar„ a timpului mesajul Marii Uniri ∫i constituie dovezi de net„g„duit ale unei vie˛i istorice unitare asumate realist, Ón respect ∫i demnitate fa˛„ de sine ∫i fa˛„ de ceilal˛i.

Este, desigur, evident„ continuitatea de destin istoric Ón spiritul marii Uniri, pe care o parcurgem ast„zi ∫i pe care ne str„duim din r„sputeri s-o onor„m, cu toate resursele politice ∫i civice, intelectuale, morale de care dispunem.

Integrarea institu˛ional„ ∫i de mentalitate Ón Europa zilelor noastre, efortul permanent al nostru, al tuturor pentru armonizarea func˛ional„, integratoare Ón realit„˛ile ∫i structurile continentale, cap„t„ dimensiuni unificatoare, concrete ∫i simbolice Ón continuarea marilor angajamente ale Unirii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 îNa˛iunea rom‚n„, la toate evenimentele mari istorice, Ón trecut ∫i ast„zi, s-a adunat pentru a decide asupra sor˛ii sale.“, spunea Gheorghe Pop de B„se∫ti la deschiderea Marii Adun„ri Na˛ionale de la Alba-Iulia. Cuvintele puternic evocatoare, dar care se reg„sesc ∫i azi, a∫ spune, ∫i aici, Ón adunarea solemn„ a Parlamentului Rom‚niei din 2003, au aceea∫i putere de Ónr‚urire. Revine Óntregii clase politice rom‚ne∫ti, cet„˛enilor s„i datoria de a p„stra unitatea continu„ a noastr„, a tuturor ∫i marea unire european„ la care suntem ferm angaja˛i. Acele memorabile cuvinte: îNoi vrem s„ ne unim cu ˛ara!“, Ómplinite pentru ve∫nicie la Alba-Iulia, pot fi continuate de alte uniri ∫i alian˛e, tot at‚t de necesare ∫i urgente, Óntr-o rela˛ie deschis„, euroatlantic„.

Ast„zi, destinul istoric ne oblig„ la unirea continu„, at‚t cu noi Ón∫ine ∫i Óntre noi, dar ∫i cu ˛„rile ∫i culturile europene ∫i universale pe care le pre˛uim ∫i de care suntem lega˛i organic.

Œntr-un asemenea proces evolutiv n-ar trebui s„ ocolim dimensiunea radical-reformatoare ∫i reÓntregitoare pentru ˛ara noastr„ a lunii decembrie. ™i nu credem s„ fie o exagerare dac„ Decembrie 1918 ∫i Decembrie 1989 constituie puncte cardinale de referin˛„ Ón devenirea noastr„ na˛ional„, politic„ ∫i social„, fundamentate pe principiile libert„˛ii ∫i democra˛iei. Cu deosebire, aceste dou„ date, at‚t de profund reformatoare, exprim„ ∫i voca˛ia rom‚nilor de a se situa corect Ón istorie, prin uniri ∫i alian˛e corespunz„toare sensului logic, realist al realit„˛ilor na˛ionale europene ∫i mondiale.

Corecta situare istoric„ Ón folosul ˛„rii ∫i al cet„˛enilor s„i este ∫i Ónv„˛„tura real„ exemplificat„ de oameni reprezentativi ai ˛„rii de dup„ Marea Unire. S„-i amintim, aici ∫i acum, pe regele Ferdinand, pe I. C. Br„tianu, pe Iuliu Maniu, pe Nicolae Iorga, pe Titel Constantin Petrescu, pe Nicolae Titulescu, al„turi de at‚˛ia al˛ii. Testamentul politic al celebrului ministru de externe rom‚n, care a fost ∫i pre∫edinte al Ligii Na˛iunilor, este mai actual ca oric‚nd: îViitorul trebuie s„ fie opera noastr„. Socotelile noastre cu viitorul sunt simple. Lui Ói putem spune: «A∫a te-am Óntrez„rit, a∫a am Ón˛eles s„ te servim, a∫tept„m s„ te realizezi, ca s„ vedem dac„ ˛i-am fost slujitori buni sau r„i.»“

Am avut mereu personalit„˛i exponen˛iale, care au asimilat ∫i au ac˛ionat efectiv Ón spiritul temerar, vizionar ∫i generos, Ón egal„ m„sur„, al Marii Uniri. Am ∫tiut s„ ne cre„m mereu ∫ansa de a ne apropia for˛ele pozitive implicate Ón istorie. Am reu∫it s„ ne eliber„m propria via˛„ istoric„ de sub ap„s„toare domina˛ii ideologice ∫i chiar patologice, Ón unele perioade. Am Ómplinit, astfel, importante idei ∫i Óndemnuri ale Marii Uniri. Ne-au mai r„mas Ónc„ multe de asimilat ∫i Ónf„ptuit. Esen˛ial este c„ ast„zi, ca ∫i Ón to˛i ace∫ti 85 de ani de grele Óncerc„ri interne ∫i interna˛ionale, Unirea a continuat s„ constituie o clauz„ testamentar„ perpetu„ ∫i un principiu de a tr„i ∫i a ac˛iona pentru interesele majore ale ˛„rii, pentru interesul na˛ional, cum ne-am obi∫nuit s„ spunem, cu Óndrept„˛ire.

Œn aceste Ómprejur„ri solemne, v„ invit s„ ne reamintim ∫i rolul important al Parlamentelor succesive ale ˛„rii, care au vegheat ∫i au ac˛ionat pentru p„strarea ∫i transpunerea Ón via˛„, Ón g‚ndirea ∫i Ón comportamentul politic a principiilor ∫i speran˛elor s„dite Ón con∫tiin˛a rom‚neasc„ de Marea Unire. Principiile statului na˛ional unitar, principiul na˛ionalit„˛ilor, principiile democra˛iei

pluraliste parlamentare sunt bunuri ale vie˛ii noastre politice ∫i sociale, ale realit„˛ii tr„ite. Principiile Unirii lucreaz„ cu folos Ón con∫tiin˛a noastr„ ∫i stau la temelia vie˛ii ∫i ac˛iunii politice actuale, la temelia Rom‚niei moderne, angajat„ decisiv Ón actul istoric unificator pentru integrarea Ón structurile NATO, Ón Uniunea European„, Ón cuprinz„toarea arie a civiliza˛iei euroatlantice. Este ∫ansa noastr„ istoric„, care merit„ s„ marcheze evolu˛ia ˛„rii noastre pe o lung„ perioad„ de timp, pe calea f„r„ Óntoarcere a edific„rii unei democra˛ii mature, a unei prosperit„˛i durabile.

Mul˛i ani ferici˛i poporului rom‚n, Ón unitate, prosperitate ∫i pace!

V„ mul˛umesc.

Corneliu Vadim Tudor

#34727

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Partidul Rom‚nia Mare salut„ cu mult„ bucurie Ón suflet jubileul a 85 de ani de la cea mai Ónalt„ culme a existen˛ei na˛ionale: Unirea cea Mare ∫i Ve∫nic„ de la 1 Decembrie 1918. Ne plec„m frun˛ile, cu venera˛ie, Ón memoria genera˛iei de aur a Unirii, care s-a jertfit pe altarul patriei pentru Óndeplinirea unui ideal str„vechi. Recuno∫tin˛„ ve∫nic„ ∫i marilor puteri: Fran˛a, Marea Britanie ∫i Statele Unite ale Americii, al„turi de care am luptat Ón Primul R„zboi Mondial ∫i care au dat garan˛ii interna˛ionale pentru Unirea noastr„. Era idealul Daciei lui Decebal, era idealul îpohtei ce a pohtit-o“ Mihai Viteazul, care a reunit cele trei ˛„ri surori sub sceptrul s„u n„prasnic. Era idealul tuturor acelora care au muncit, au visat, au pl‚ns, au str‚ns din din˛i, au r„bdat oc„ri, au fost dobor‚˛i ∫i s-au ridicat, merg‚nd mai departe, pentru c„ ei aveau o porunc„ din timpuri imemoriale ∫i ascultau, vorba lui Hasdeu, îelectrica voce a s‚ngelui“.

N-am s„ mai fac nici o incursiune Ón labirintul istoriei, fiindc„ lan˛ul genera˛iilor e bine cunoscut ∫i, la urma, urmei, rom‚nii au aceste patimi Ón memoria fiec„rei celule a fiin˛ei lor. Se poate spune Ón lini∫te c„ m‚ndria de a fi rom‚n face parte din genomul uman al fiec„rui compatriot al nostru. Noi suntem m‚ndri de istoria noastr„, de latinitate, de faptul c„ ne-am n„scut cre∫tini, de limba cu care ne-a d„ruit Dumnezeu, de datini, port ∫i obiceiuri, de sanctuarele demnit„˛ii na˛ionale, tot astfel cum sunt m‚ndre ∫i celelalte neamuri de comorile lor.

Œn aceasta const„ esen˛a na˛ionalismului luminat, care constituie inima doctrinei Partidului Rom‚nia Mare. Era nevoie, totu∫i, de o Rom‚nie Mare? Fire∫te c„ da, at‚t din punct de vedere al Óntregirii fire∫ti a unui organism amputat de vitregiile istoriei, c‚t ∫i din punctul de vedere al strategiilor pe termen lung ale lumii civilizate. Un t‚n„r c„pitan francez spunea, imediat dup„ sf‚r∫itul Primului R„zboi Mondial, Ón anul 1919, citez: îO Rom‚nie Mare ∫i o Polonie Mare sunt absolut necesare pentru a st„vili ofensiva bol∫evic„ spre inima Europei.“ Numele acestui vizionar era Charles de Gaulle.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 Ast„zi avem Ón centrul Bucure∫tilor o pia˛„ cu numele de Gaulle, dar Ó∫i mai aduce, oare, aminte cineva de clarviziunea lui? Imperativul stabilit de cel care avea s„ devin„, poate, cel mai important militar ∫i om politic al Fran˛ei Ón secolul XX este ast„zi mai actual ca oric‚nd.

Noi am atras mereu aten˛ia c„ un imperiu cl„dit Ón 500 de ani de jaf ∫i samavolnicii nu poate muri Ón 500 de s„pt„m‚ni. Am un respect des„v‚r∫it fa˛„ de str„lucita cultur„ rus„, care a dat umanit„˛ii valori remarcabile, care ne-au ajutat s„ ne form„m ca oameni ∫i m„ g‚ndesc, Ón primul r‚nd, la p„rintele romanului modern, Dostoievski, la p„rintele teatrului modern, Cehov, la boemul de geniu Serghei Esenin, dar, pentru numele lui Dumnezeu, mor˛ii de la F‚nt‚na Alb„ sau de la Katin nu pot fi du∫i la groap„ pe muzic„ de Ceaikovski!

Respectul fa˛„ de fiin˛a uman„ este ∫i trebuie s„ r„m‚n„ sf‚nt. Revirimentul de ultim„ or„ al acestui tip de expansionism s-a produs ∫i pe fondul unor gre∫eli impandorabile comise de NATO ∫i de unele puteri occidentale. Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón anul 2004 Rom‚nia va deveni membru al NATO, probabil c„ unele personaje de la Moscova ne consider„ un inamic virtual ∫i au fost demarate opera˛iunile de m„rire ∫i de consolidare a acelui avanpost din Basarabia. Ceea ce se Ónt‚mpl„ acum cu privire la o a∫a-zis„ federalizare a Republicii Moldova confirm„ avertismentele pe care le-am lansat noi Ónc„ din anul 1991. Dac„ atunci puterea politic„ de la Bucure∫ti ∫i cea de la Chi∫in„u au ratat proclamarea reunific„rii pe cale pa∫nic„ a Basarabiei cu patria-mam„, din motive asupra c„rora nu insist, momentul actual nu trebuie s„ fie irosit, fiindc„ rede∫teptarea for˛elor na˛ionale de peste Prut, catalizate de schimb„rile spectaculoase care au loc Ón Georgia, reprezint„ un fundal prielnic pentru aruncarea peste bord a puseelor bol∫evice ale lui Voronin ∫i Smirnov.

Œn 1991 Rom‚nia avea un statut normal, ∫i anume participa la toate negocierile pe tema Basarabiei, Ón calitate de garant. Ast„zi, Rom‚nia a fost exclus„ de la aceste dezbateri — de c„tre cine? — de c„tre Rusia ∫i Ucraina! Dar Ón ce calitate se implic„ Rusia ∫i Ucraina Ón probleme care nu le privesc ∫i care trebuie tratate Ón conformitate cu dreptul interna˛ional?

M„ v„d nevoit, din nou, s„ informez Corpul diplomatic acreditat la Bucure∫ti, precum ∫i cancelariile occidentale, c„ Republica Moldova e un stat creat artifical care, al„turi de enclava rus„ Kaliningrad, fostul Königsberg, unde s-a n„scut marele g‚nditor german Immanuel Kant, reprezint„ ultima ∫i cea mai anacronic„ consecin˛„ juridic„ a Pactului dintre Hitler ∫i Stalin de la 23 august 1939.

Cum este, oare, posibil, ca la Ónceputul mileniului III cre∫tin s„ mai d„m piept cu efectele monstruoase ale unui acord sovieto-nazist vechi de aproape 65 de ani? Nu mai exist„ norme morale, justi˛ie istoric„? La rom‚ni s-a terminat, oare, democra˛ia?

Œn aceast„ zi solemn„, sub cupola Parlamentului, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i exprim„ solidaritatea activ„ ∫i militant„ cu for˛ele unioniste din Basarabia. Noi cerem Ón mod categoric abandonarea planului de federalizare a Republicii Moldova, precum ∫i aplicarea cu stricte˛e a Rezolu˛iei OSCE de la Istanbul, care a hot„r‚t retragerea Armatei a 14-a din Transnistria. Singura solu˛ie este unificarea, pe cale pa∫nic„, a Basarabiei cu Rom‚nia, dup„ modelul binecuv‚ntat al unific„rii celor dou„ Germanii. Aceia care au alte idei sau mai stau, Ónc„, la

Óndoial„ Ónseamn„ c„ n-au tangen˛„ nici cu istoria, nici cu politica real„, acel îreal politik“ de care vorbea istoricul german Leopold von Ranke.

Œi atragem aten˛ia, totodat„, domnului Vladimir Putin, cu toat„ deferen˛a necesar„ ∫i asigur‚ndu-l de simpatia noastr„ real„ pentru eforturile sale de modernizare ∫i democratizare a Federa˛iei Ruse, c„ Basarabia nu-i Cecenia, nici Complexul Teatral îNa Dubrovka“ din Moscova, unde au fost experimentate gaze de lupt„ pe pielea ∫i pe via˛a a sute de oameni nevinova˛i.

Rom‚nia nu cere nimic ce nu-i al ei. Rom‚nia cere ceea ce i-a r„pit c‚rd„∫ia celor doi mari r„uf„c„tori ai istoriei din secolul XX, Hitler ∫i Stalin.

Am spus toate acestea cu durere Ón suflet, pentru c„ nou„ nu ne este indiferent„ soarta a peste 4 milioane de rom‚ni, numi˛i abuziv moldoveni, printr-o siluire v„dit„ a istoriei. Am spus toate acestea at‚t ca pre∫edinte al unui partid care poart„ numele de Rom‚nia Mare, nume consfin˛it prin jertfa de s‚nge a 800.000 de rom‚ni, la finalul apoteotic al anului 1918, dar le-am spus ∫i ca pre∫edinte de onoare al Asocia˛iei mondiale îPro Basarabia ∫i Bucovina“, cu sediul la Paris.

Doamnelor ∫i domnilor,

Cei care scriu studii ∫i c„r˛i despre provoc„rile globaliz„rii ∫i sfid„rile mileniului III sunt excelen˛i la teorie, dar, sistematic, sunt m„tura˛i de taifunul ∫i talazurile practicii. E foarte comod s„ stai Óntr-un birou elegant, la lumina unei veioze Tiffany, ∫i s„ te joci pe calculator pe teme planetare. Ce ne facem, Óns„, cu via˛a propriu-zis„, cu milioanele de oameni care se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ nu intre Ón ascensorul statisticilor, ascensor care urc„ ∫i coboar„ cu viteze ame˛itoare, provoc‚nd uneori tulbur„ri grave, psihice ∫i somatice? Ce ne facem cu copiii care cer de m‚ncare zi de zi, nu din an Ón Pa∫te? Cum r„m‚ne cu b„tr‚nii care au nevoie tot zi de zi de medicamente, dup„ o via˛„ de munc„ ∫i priva˛iuni care le-au ∫ubrezit s„n„tatea?

Adev„rul este c„ Ón Rom‚nia se tr„ie∫te prost ∫i, dac„ nu se va schimba ceva radical Ón bine, se va tr„i ∫i mai prost. De fapt, nu se va mai tr„i deloc, fiindc„ b„tr‚nii mor cu zile, ∫omerii se sinucid, iar tinerii pleac„ din ˛ar„. Noi vorbim aici de Unire, dar unde, Ón ce cas„ d„r„p„nat„ s„ vin„ fra˛ii no∫tri din Basarabia ∫i Bucovina? ™i c„tre ce reper s„-∫i Óndrepte privirile milioanele de rom‚ni risipi˛i de viscolul istoriei prin Balcani? Cine e de vin„ pentru degradarea f„r„ precedent a vie˛ii din ˛ara aceasta?

Actuala putere ne spune, mereu, c„ nu sunt bani pentru protec˛ia social„, pentru s„n„tate, pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru cultur„, iar eu Ói r„spund c„ bani sunt ∫i n-are dec‚t s„ ia din revista îCapital“, adic„ din topul multimilionarilor Ón dolari. Rom‚nia e singura ˛ar„ din Europa unde ho˛ii se numesc ei Ón∫i∫i democra˛i, iar oamenii cinsti˛i ∫i patrio˛i sunt ∫tampila˛i ca extremi∫ti.

Adev„ratul ∫i singurul extremism este Ónfometarea poporului de c„tre o oligarhie care n-are culoare politic„ ∫i nici na˛ionalitate, ∫i m„ simt nevoit s„ fac aceast„ precizare, oligarhie care va da socoteal„, Ón cur‚nd, Ón fa˛a bunului Dumnezeu. De ani ∫i ani de zile, noi atragem aten˛ia c„ ˛ara e pe un drum gre∫it ∫i nu ne referim la integrarea euroatlantic„, proces cu care suntem ∫i noi de acord ∫i pe care-l sprijinim prin toate mijloacele. Noi ne referim la pulverizarea unui Óntreg sistem de valori, la apari˛ia ∫i proliferarea unor lipitori de o l„comie anormal„, care nu numai c„ au sem„nat pr„p„d, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 Óncep s„ le ia rom‚nilor p‚n„ ∫i speran˛a. Totul se usuc„ pe unde trec „∫tia. Dup„ ei, potopul. De unde au ap„rut? De ce n-au nici un strop de mil„ fa˛„ de acest popor? ™i, pentru c„ s-au priceput s„ corup„ din timp unele ziare, ba chiar ∫i-au f„cut ∫i posturi de televiziune ∫i de radio, practic„ cea mai sinistr„ dezinformare ∫i ne pun pe noi la st‚lpul infamiei cu cele mai aberante acuza˛ii. Œn aceast„ opera˛iune de intoxicare sunt lansate periodic ∫i ni∫te sondaje de opinie, bune poate pentru cei cu dizabilit„˛i, ca s„ nu zic direct pentru handicapa˛i, nu pentru oameni normali la cap. Numai c„ totul are un sf‚r∫it, iar minciuna are picioare scurte.

Un mare pre∫edinte american, de la a c„rui asasinare comemor„m chiar Ón aceste zile 40 de ani, l-am numit pe John Fitzgerald Kennedy, spunea c„: îDac„ o societate liber„ nu-i poate ajuta pe cei mul˛i ∫i s„raci, ea nu-i poate salva nici pe cei pu˛ini ∫i boga˛i.“

Poporul rom‚n merit„ cu prisosin˛„ o soart„ mai bun„. Rom‚nia nu e deloc o ˛ar„ greu de condus. Ce mare filozofie e s„ dai de m‚ncare, c„ldur„ ∫i medicamente la oameni? Ce e greu Ón a face c„mine studen˛e∫ti Ón locul at‚tor zeci de mii de vile care s-au ridicat ∫i Ónc„ se mai ridic„ Óntr-o frenezie vecin„ cu incon∫tien˛a? N-avem dec‚t s„ ne uit„m la vie˛uitoarele firii. Ele, p„s„rile ∫i animalele, n-au dec‚t un singur culcu∫, cel mult dou„, Ón func˛ie de migra˛ia unora. Pe c‚nd rechinii tranzi˛iei sfideaz„ orice bun sim˛, ridic‚ndu-∫i 7, 8 ∫i unii chiar 20 de palate, at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i prin tot felul de locuri exotice ale planetei.

Ca fiu de muncitor, eu nu pot Ón˛elege asemenea anomalii ∫i voi lupta Óntreaga mea via˛„ Ómpotriva acelora care Ói asupresc pe oamenii s„rmani ∫i calc„ Ón picioare cele zece porunci ale Bibliei.

Aici m„ simt nevoit s„ fiu din nou de acord cu domnul pre∫edinte Ion Iliescu, Ón campania onest„ pe care a declan∫at-o Domnia sa Ómpotriva corup˛iei reale. Aici nu avem nici un fel de diferen˛„ doctrinar„ sau de practic„, sau de strategie politic„. Merg mai departe ∫i Óntreb: de ce nu se st‚rpe∫te criminalitatea economicofinanciar„? Dac„ de lucrurile astea nu suntem capabili, atunci ce ∫tim s„ facem?

Doamnelor ∫i domnilor,

Am spus toate acestea fiindc„ exista riscul ca, particip‚nd numai ∫i numai la adun„ri festive, noi s„ nu avem ∫ansa de a rosti ni∫te adev„ruri dureroase ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Pe mine posturile de televiziune m„ p„streaz„ Ón carantin„, iar o poli˛ie politic„ sup„r„toare, dirijat„ de S.R.I., m„ ˛ine Ón lan˛uri ∫i Ómi fabric„ tot felul de mizerii. S„ nu uit„m c„ tocmai pentru a nu mai putea eu s„ apar pe micul ecran a fost lichidat un post de televiziune, OTV, motiv pentru care, Ón semn de protest, mi-am dat demisia din func˛ia de membru al Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei. Am f„cut asta ∫i ca semn c„ nu m„ intereseaz„ nici o func˛ie ∫i c„ onoarea ∫i caracterul sunt comori mai de pre˛ dec‚t tot aurul din lume. Dac„ a∫ fi avut posibilitatea ca de-a lungul anului s„ apar ∫i eu undeva ∫i s„ spun ce g‚ndesc, dac„ tot vorbim de democra˛ie, s„ spun ce planuri am pentru ajutorarea acestei ˛„ri, cu ce echip„ de speciali∫ti voi veni, echip„ redutabil„ pe care o am, efectiv, ca dovad„ c„ P.R.M. conduce nu mai pu˛in de 9 comisii permanente ale Parlamentului, fi˛i convin∫i c„ nu se mai ajungea la acumularea asta de tensiuni din finalul lui 2003, dar departe de mine g‚ndul de a atenta la solemnitatea momentului aniversar.

Exist„ solu˛ii pentru ie∫irea din criz„ a Rom‚niei. Prima solu˛ie este cimentarea unei autentice solidarit„˛i na˛ionale Ón jurul valorilor rom‚ne∫ti eterne ∫i al aspira˛iilor de revenire la lumea civilizat„. O alt„ solu˛ie este instaurarea de sus ∫i p‚n„ jos a unei austerit„˛i autentice, care s„ pun„ cap„t luxului orbitor afi∫at de unii ∫i care a fost acuza˛i, de asemenea, de pre∫edintele Ion Iliescu. O alt„ solu˛ie este promovarea masiv„ a tineretului, care, fiind inocent, nu mai trebuie s„ piard„ timpul cu explica˛ii despre luminile ∫i umbrele din biografia sa. Avem copii geniali. S„-i ajut„m s„ se formeze ∫i s„ se afirme Ón lumea larg„, dar s„ le cre„m condi˛ii s„ se Óntoarc„ acas„. îNoi nu avem bani, a∫a c„ trebuie s„ g‚ndim.“, spunea celebrul fizician neozeelandez Ernest Rutherford.

Œn ceea ce m„ prive∫te, eu am fost ∫i voi r„m‚ne un optimist incorigibil. A cunoscut ea, ˛ara noastr„, momente ∫i mai dramatice. N-avem dec‚t s„ ne amintim de anii 1917 ∫i 1940, dar, vorba unui verset din Biblie: îPoporul este ca iarba, prin urmare Ó∫i revine repede ∫i e ve∫nic t‚n„r.“ Popor din care fac parte ∫i minorit„˛ile na˛ionale, pe care, Ón spiritul aceleia∫i Biblii, mai precis, Óndemnurile lui Dumnezeu c„tre Moise, trebuie s„ le ocrotim, fiindc„ spunea Demiurgul: î™i voi a˛i fost robi la str„ini!“ De altfel, Ón toate documentele programatice ale Unirii s-a prev„zut protec˛ia minorit„˛ilor, desigur, cu o singur„ rug„minte: ele, aceste minorit„˛i, s„ fie loiale statului na˛ional unitar rom‚n. Œn acest context, noi condamn„m diversiunea a∫a-zisului f nut Secuiesc. De ce sunt optimist? Poate ∫i pentru asigurarea pe care ne-o d„ peste decenii Paul Valéry, citez: îSe va vedea cum iau amploare ac˛iunile unor oameni ale∫i, care, lucr‚nd pe echipe, vor produce Ón c‚teva clipe, la o or„ neprev„zut„, Óntr-un loc neprev„zut, evenimente zdrobitoare.“

Œn Óncheiere, da˛i-mi voie s„ fac ce n-am mai f„cut de mult, ∫i anume s„ citesc, aveam de g‚nd s„ citesc mai mult, dar pentru c„ m„ apropii de finalul timpului, voi citi numai un singur poem Ónchinat Unirii Ardealului cu patriamam„, Ón anul de foc 1918. El a fost scris ∫i publicat Ón urm„ cu 20 de ani. Se nume∫te: î1 Decembrie 1918 — Transilvania“. Asta ∫i pentru c„ aproape a devenit o ru∫ine s„ mai scrii versuri Ón ˛ara asta, datorit„ condi˛iei at‚t de mizerabile pe care o au scriitorii, din p„cate.

Corneliu Vadim Tudor

#49767

De ce vocifera˛i, c„ eu n-m acuzat pe nimeni. V„ sim˛i˛i cumva vinova˛i?

îTu, Transilvanie neprih„nit„,

tras„ de r‚uri ce curg perechi, Ónstr„inat„ de-o grea ursit„ de trupul poporului nostru str„vechi, Leag„n etern sanctuarelor dace, rai al iubirilor noastre dint‚i, tu n-ai tr„it nici o or„ de pace, st‚lpi funerari ai avut c„p„t‚i. Jaful cel cr‚ncen, spinii din gur„ orice zidire ˛i se surpa vale a pl‚ngerii, loc de tortur„, supplex valah, Transilvania mea! Dar, dup„ veacuri negre de fiere, Se de∫teptar„ viscolitori urma∫ii Romei s„-˛i dea putere purt‚nd la arme frunze ∫i flori. Œn prag de iarn„, c‚nd se adun„ tainele lumii pe l‚ng„ foc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 ∫i c‚nd z„pada mu∫c„ din Lun„ ∫i-n vin d„ floarea de busuioc, E ziua plin„ de giuvaeruri c‚nd vulturi zboar„ din calendar ∫i-o fil„ sacr„ poart„ spre ceruri filigranat„ Ón filde∫ clar ™i din Ónaltul ei se prevale peste c‚mpie, la M„r„∫e∫ti trag„n„ stinse doine de jale p‚lp‚ie tor˛e s„rb„tore∫ti Œnt‚i Decembrie, zi de-nceputuri florile dalbe pe la rom‚ni ninge cu oase albastre de fluturi foc de rubine arde la st‚ni Prin ce cuvinte, prin ce minune sunt vrednic ast„zi a te c‚nta? Nimeni pe lume nu poate spune ce drag„ Ómi e∫ti, Transilvania mea! Azi, to˛i tribunii parc„ Ónvie Ón zvon de tulnic Ómp„r„tesc sub zidul Albei vin Ón c‚mpie s„-i spun„ ˛„rii c‚t o iubesc. Apare-n tog„ cel ce zidise castrul cel antic, Apullum sf‚nt Marc Aureliu calc„ pe vise fluvii de lav„ ies din p„m‚nt. ™i vin Ón zeghe voievodale primii luceferi, Gelu ∫i Glad, pl‚nsul le ˛ese ochiuri de zale, ridic„ m‚ndri sceptre de brad Renasc jupanii ce nu ∫tiu frica, Stanislau, Balcu, Negru, ™tefan, Stoica ∫i Iacob, Drag ∫i Balica, Vlad, Nicolae, Ion ∫i Bogdan, Azv‚rle lancea Anton cel Mare dealul Bob‚lnei crap„ de flori Pintea haiducul trece c„lare potera-l pierde Ón roua din zori, Balsam de slove pune pe ran„ Ion Inochentie, Micu cel drept, Horea cu fruntea sheakespearian„, str‚nge-o icoan„ de roat„ la piept Lui Avram Iancu, crai al r„bd„rii, mun˛ii ca-n palm„ i se a∫tern ∫i-n urm„ cre∫te ctitorul ˛„rii, Mihai Viteazul nostru etern! ™i vin iobagii, ∫i vin jelerii p‚lcuri de oase din mo∫i-str„mo∫i, dezmo∫teni˛ii, robii durerii cu oase fr‚nte ∫i ochii sco∫i, To˛i fiii vetrei, to˛i transilvanii din fiara B‚rsei Ón Apuseni purt‚nd hrisoave ∫i vechi pisanii Ó∫i strig„ dreptul de p„m‚nteni. R„sar din cartea neamului sf‚nt„ ei Albei-Iulii Ói dau onor la ceas de iarn„ binecuv‚nt„ Unirea noastr„, a tuturor. Azi poate ˛ara s„ stea la cin„, scap„r„ stele peste Ardeal, ziua aceasta cre∫te-n lumin„ sfin˛ind o gint„ ∫i un ideal. Tr„iasc„ pururi fala str„bun„ Marea Unire ∫i spiritul s„u! Glorie ˛ie, Patrie bun„,

at‚t la bine, c‚t ∫i la r„u, Iubire, pace ∫i s„n„tate la to˛i de fa˛„ ∫i viitori Tr„iasc„ ˛ara Ón libertate ∫i steagul sacru Ón trei culori!“ V„ mul˛umesc.

Maria Petre

#53981

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Probabil c„ nu Ónt‚mpl„tor va trebui s„ reiau fraza din care tocmai m-am oprit.

Ie∫im ast„zi Ón fa˛a rom‚nilor, noi, ale∫ii lor, ∫i ap„sa˛i de responsabilitatea istoric„ trebuie s„ le cerem iertare. N-am fost at‚t de buni, am f„cut pu˛in, iar ei au dat foarte mult. Poporul rom‚n a pl„tit tot ce i-am cerut noi, politicienii. A pl„tit f„r„ s„ cr‚cneac„, cu obid„, cu suferin˛„. Poporul ∫i-a pierdut Óncrederea Ón clasa politic„ ∫i nu se mai reg„se∫te Ón propria-i ˛ar„. O singur„ Rom‚nie, a tuturor rom‚nilor, ap„rat„ la 1 Decembrie 1918 de piepturile celor peste 100.000 de oameni aduna˛i la Alba-Iulia, a r„mas un vis, un ideal, parc„ din ce Ón ce mai lipsit de contur. Sunt vremuri de criz„. fi„ranii, dac„ se mai g‚ndesc la Alba-Iulia, Ón˛eleg ∫i simt mai bine suferin˛a lui Horea dec‚t marea s„rb„toare de la 1 Decembrie.

Ce ne-a mai r„mas? Speran˛a. Avem datoria s„ salv„m speran˛a. Œn vremuri de restri∫te, Ón plin r„zboi, Óntre 1916 ∫i 1918, Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Conservator Democrat au Ón˛eles s„ guverneze Ómpreun„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 Oameni politici de mare for˛„ Ón epoc„, Ion I. C. Br„tianu ∫i Tache Ionescu, au hot„r‚t s„ lucreze Ómpreun„ pentru scoaterea Rom‚niei din impas, trec‚nd peste obstacolele ideologice doctrinare. Nimic nou sub soare. C‚nd ˛ara o cere, c‚nd criza social„ se ad‚nce∫te, c‚nd pr„pastia Óntre ce ne-am dori ∫i ce se Ónt‚mpl„ este tot mai mare, politicienii trebuie s„ r„spund„ cu o nou„ form„ de guvernare. Principalele partide de opozi˛ie, Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat, realizeaz„, iat„, Ón 2003, o alian˛„ credibil„, cu scopul declarat de a conduce Rom‚nia spre Europa, de a scoate ˛ara de sub controlul agresiv ∫i rapace al P.S.D. Vom fi europeni. Vom fi europeni sau nu vom fi deloc, a∫ Óncerca o parafraz„. Dreptate ∫i adev„r sunt valorile pe care le propunem noi politicii rom‚ne∫ti.

Poporul are nevoie de o nou„ perspectiv„. Nu ne putem felicita, stima˛i colegi, venind la fiecare 1 Decembrie, nu putem ridica pahare cu ∫ampanie, c‚nd poporul se zbate Ón s„r„cie, c‚nd drepturile noastre sunt Ónc„lcate cu arogan˛„, cu dispre˛. Prin guvernarea 2004— 2008, Alian˛a P.N.L.-P.D. are ∫ansa s„ devin„ istoric„. Ea poate fi gura de aer de care avem nevoie. Alian˛a are datoria s„ redea poporului Óncrederea c„ se poate, c„ nu suntem un neam de oropsi˛i, ci numai vremelnica ocupa˛ie P.S.D. a Ómpins ˛ara aproape de colaps. Capii P.S.D. s-au concentrat Ón to˛i ace∫ti ani exclusiv pe lovituri de imagine. At‚t de tare s-au concentrat, Ónc‚t au p„r„sit lumea real„. Tr„iesc undeva Óntr-o Rom‚nie paralel„. Œn Rom‚nia lor, petrecerile se ˛in lan˛. Œn Rom‚nia lor, c‚teva sute de politruci au furat p‚n„ ∫i sfintele s„rb„tori. E Cr„ciunul lor, e Pa∫tele lor, e ™tefan cel Mare, baron P.S.D. Suntem hot„r‚˛i s„ v„ spunem: Ajunge! Suntem hot„r‚˛i s„ aducem Ón fa˛a ˛„rii un program de guvernare coerent ∫i responsabil. Suntem hot„r‚˛i s„ spargem, ca pe un balon de s„pun, aceast„ ˛ar„-paralel„ P.S.D. Vrem o singur„ Rom‚nie, a rom‚nilor, a∫a cum a fost ea n„scut„, la 1 Decembrie 1918. Nu vrem s„ mai r„spundem politic Ón fa˛a ˛„rii pentru nelegiuirile altora. Vom demasca orice Óncercare de a acoperi nerealiz„rile unei guvern„ri catastrofale prin lovituri de imagine. Vrem decen˛„ politic„. Vrem dreptate ∫i adev„r!

Adev„rul este c„ ˛ara e guvernat„ prost ∫i c„ nu-i mai putem privi pe rom‚ni Ón ochi, iar dreptatea se va face anul viitor, c‚nd noi vom reda acestui popor Óncrederea ∫i speran˛a. Œncrederea Óntr-o guvernare responsabil„ ∫i speran˛a Óntr-o via˛„ demn„, Ón mijlocul ˛„rilor europene, cu oltenii no∫tri, cu moldovenii, cu reg„˛enii, cu dobrogenii, cu b„n„˛enii ∫i cu ardelenii, f„r„ de care ˛ara asta ar fi ca luna m‚ncat„ de v‚rcolaci.

Urez poporului nostru puterea de a mai Óndura povara celor c‚teva luni r„mase ∫i t„ria l„untric„ de a schimba prin vot starea ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

Mircea Ionescu-Quintus

#58341

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Preafericirea voastr„, monseniore,

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor mini∫tri,

Excelen˛ele voastre, reprezentan˛i ai Corpului diplomatic,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Onorat„ asisten˛„,

N-am s„ v„ vorbesc ast„zi despre nici unul dintre bravii no∫tri f„uritori de istorie. N-am s„ v„ vorbesc nici despre ispr„vile lor, nici despre vrednicia ∫i nici despre neclintita lor credin˛„. Nu vreau s„ le tulbur somnul ∫i Ómp„carea cu netimpul, de sub pietrele pe care s-a scris sau nu s-a scris Ónc„ Mircea, ™tefan, Mihai, Ferdinand, Br„tianu, Maniu ∫i c‚˛i al˛ii. C„ci fiecare piatr„ de pe acest binecuv‚ntat p„m‚nt ar vrea s„ le poarte numele ∫i fiecare adiere de v‚nt s„ le rosteasc„ spre neuitare. Acum ∫i aici se cuvine s„ ne aducem aminte doar de tot ce este al nostru: mult sau pu˛in. C„ n-am r‚vnit ∫i n-am apucat de la nimeni, se cuvine s„ pre˛uim ∫i s„ p„str„m ce ne-au l„sat mo∫ii ∫i str„mo∫ii no∫tri, care-∫i ap„rau îs„r„cia ∫i nevoile ∫i neamul“ îde la Nistru p‚n-la Tisa“, ∫i s„ Óngenunchem cu smerenie la lec˛ia lor de istorie.

1 Decembrie 1918 nu este doar o dat„ Ónscris„ pe r„bojul vremii, ci Ónseamn„ Ómplinirea unui m„re˛ ∫i meritat destin al nostru. Se cuvine s„ ne aducem aminte dar, aici ∫i acum, de Alba-Iulia, unde s-au adunat apele c‚ndva, unde s-au risipit norii negri c‚ndva, unde s-au Ónfr„˛it mun˛ii fra˛i ∫i unde c‚ndva s-a Ómplinit cel mai cutez„tor ∫i frumos vis al nostru: visul pe care Ónaintemerg„torii ni l-au l„sat povar„ sf‚nt„, porunc„ sf‚nt„, nou„ ∫i urma∫ilor, urma∫ilor no∫tri.

Onorat„ asisten˛„,

A∫a cum spunea Vianu, îmarile sentimente sunt mute“. De aceea, da˛i-mi voie s„ opresc aceste s„race cuvinte, da˛i-mi voie s„ tac cu pio∫enie ∫i s„ nu pomenesc despre jertfele ∫i victoriile poporului rom‚n din care sunt fericit ∫i m‚ndru c„ fac parte.

V„ mul˛umesc.

Markó Béla

#60731

## **Domnul Markó Béla:**

Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Domnilor pre∫edin˛i, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Dup„ ce, Ón 1990, Parlamentul Rom‚niei a decis ca Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei s„ fie 1 Decembrie, Ón Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia am avut multe discu˛ii Ón leg„tur„ cu evenimentul din 1918, de la Alba-Iulia, care st„ la baza acestei s„rb„tori. Am Óncercat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 s„ clarific„m pozi˛ia noastr„ fa˛„ de Proclama˛ia de la Alba-Iulia ∫i fa˛„ de s„rb„torirea acestei zile. Nu neg c„ la vremea respectiv„ am avut o serie de dileme ∫i controverse p‚n„ ce am ajuns la concluziile bine cunoscute ast„zi, c„ obliga˛ia noastr„ este s„ c„ut„m Ón orice moment al istoriei ceea ce ne leag„, ∫i nu ceea ce ne separ„. Nu a fost u∫or s„ ajungem la o astfel de concluzie, fiindc„ avem o istorie zbuciumat„, care de foarte multe ori a fost marcat„ de conflicte incendiare Óntre rom‚ni ∫i maghiari. A∫a cum nu a fost u∫oar„ nici calea pe care am str„b„tut-o de atunci, din 1990, p‚n„ ce, azi, Ón anul 2003, putem vorbi, cred eu, deschis despre dilemele noastre de alt„dat„ ∫i de ast„zi. Dovada schimb„rii de mentalitate care, totu∫i, a avut loc trebuie s„ fie sinceritatea, empatia ∫i respectul reciproc cu care vorbim despre aceste probleme delicate.

Maghiarii ardeleni au tr„it cu totul altfel momentul din 1918 dec‚t rom‚nii. Œn timp ce rom‚nii tocmai ∫i-au dob‚ndit statalitatea la care au tins de mult maghiarii au pierdut statalitatea pe care au avut-o. De ce s„ nu recunoa∫tem c„ Ónainta∫ii no∫tri nu au putut s„ aib„ acelea∫i sentimente fa˛„ de un eveniment crucial al istoriei Rom‚niei contemporane? ™i, totu∫i, decizia noastr„ din 1990 a fost foarte clar„ ∫i este valabil„, fire∫te, ∫i acum. Suntem cet„˛enii acestei ˛„ri ∫i cinstim ∫i noi Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei.

Markó Béla

#62633

Am adoptat aceast„ pozi˛ie fiindc„ semnifica˛ia zilei de 1 Decembrie, prin Proclama˛ia de la Alba-Iulia, este important„ ∫i pentru maghiarii din Ardeal. Acest document enun˛„ un principiu extrem de important pentru noi: dreptul popoarelor din acea regiune a ˛„rii de a se instrui, a se administra ∫i a se judeca Ón propria lor limb„, prin persoanele alese din s‚nul lor. Maghiarii ∫i celelalte comunit„˛i minoritare sunt recunoscute Ón mod indirect de aceast„ proclama˛ie ca elemente constitutive ale statului rom‚n. Tot ceea ce vrem ast„zi poate fi dedus din acel act. Este adev„rat c„ ulterior cei care au dirijat destinele Rom‚niei au ales un alt drum, dar ceea ce s-a spus atunci, la 1 Decembrie, trebuie s„ fie valabil ∫i ast„zi. Mai mult, Constitu˛ia modificat„ recent con˛ine deja c‚teva elemente care ne apropie cu un pas important de principiile Proclama˛iei de la Alba-Iulia. Acest lucru nu Ónseamn„ Óns„ c„ deja am rezolvat toate problemele majore ale convie˛uirii interetnice. Scopul nostru trebuie s„ fie crearea unui cadru juridic prin care Rom‚nia s„ fie, Óntr-adev„r, Ón mod egal, statul majorit„˛ii ∫i al minorit„˛ilor, statul tuturor cet„˛enilor s„i. Sunt convins c„ avem ∫anse s„ realiz„m aceast„ construc˛ie modern„, european„, preconizat„ de cei care au redactat Proclama˛ia de la Alba-Iulia.

Istoria poate s„ ne despart„, dar poate s„ ne ∫i apropie, doamnelor ∫i domnilor. Pe noi ne-au onorat acei politicieni rom‚ni care, cu ocazia zilei de 15 martie, au adresat mesaje maghiarilor din Rom‚nia ∫i au s„rb„torit Ómpreun„ cu noi. Œn acest an am creat o serie de exemple de respect reciproc ∫i ar trebui s„ urm„m aceast„ cale Ón continuare. Nu sunt sigur c„ foarte repede vom interpreta la fel toate evenimentele din istoria noastr„, toate personalit„˛ile ∫i toate statuile, inclusiv Statuia Libert„˛ii din Arad, dar vom putea respecta dreptul celuilalt de a avea propriile sale valori, mai ales Ón cazul unor simboluri care exprim„ aspira˛iile noastre de libertate.

La acest Ónceput de secol ∫i de mileniu suntem obliga˛i s„ c„ut„m motive de solidaritate, de colaborare,

de ac˛iune comun„ pentru a readuce Rom‚nia la locul ei, Ón Europa. Inclusiv s„rb„torile trebuie s„ aib„ acest mesaj al reconcilierii. Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia dore∫te s„ fie partener Ón acest efort comun de a ne apropia prin trecutul nostru, ceea ce nu este deloc u∫or c‚teodat„, ∫i de a ac˛iona solidar pentru viitor. V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.

Gheorghe Firczak

#65267

## **Domnul Gheorghe Firczak:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule prim-ministru, Preafericirea voastr„, Eminen˛a voastr„, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Stima˛i invita˛i, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

1 Decembrie are o dubl„ semnifica˛ie pentru na˛iunea rom‚n„. Pe de o parte, reprezint„ des„v‚r∫irea unit„˛ii na˛ionale a rom‚nilor, pe de alt„ parte, este Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei. ™i pentru noi, minorit„˛ile na˛ionale, este o mare s„rb„toare, pentru c„ de secole tr„im pe p„m‚ntul de azi al ˛„rii noastre. Aceast„ afirma˛ie a noastr„ nu trebuie b„nuit„ de oportunism politic, istoria oferind cele mai solide argumente pentru validitatea ei. Œn calitate de istoric am constatat adeseori c„ secolul al XIX-lea doar calendaristic Ó∫i marcheaz„ sf‚r∫itul la 31 decembrie 1900, pentru c„, din perspectiva istoric„, vorbim de finele sale abia la Óncetarea Primului R„zboi Mondial, Ón anul 1918. Atunci, o lume Óntreag„, Ónvechit„ ∫i contradictorie, dispare pentru totdeauna. Se na∫te una nou„, a statelor na˛ionale, proclamate cu entuziasm ∫i repeziciune. Practic, Europa Central-R„s„ritean„ se redefine∫te printr-o nou„ identitate, contribuind din plin la trecerea de la o Europ„ discontinu„ la noile sale dimensiuni care sugereaz„ o continuitate necesar„.

Din p„cate, cu toate eforturile democratice, succesul mult a∫teptat este anulat prin recrudescen˛a unor ideologii extremiste, fie ele de dreapta sau de st‚nga. A∫a cum observ„ Pierre Renouven Ón îIstoria rela˛iilor interna˛ionale“, na˛ionalismul se constituie la momentul respectiv ca o for˛„ profund„ care legitimeaz„ o putere politic„ Óntr-un spa˛iu definit prin determinare. Œn acest context, hot„r‚rea Adun„rii Na˛ionale de la Alba-Iulia constituie o victorie Ón procesul des„v‚r∫irii unit„˛ii na˛ionale a rom‚nilor. Punctul trei al acestei hot„r‚ri prevede, la primul paragraf, posibilitatea deplinei afirm„ri pentru toate popoarele conlocuitoare. Acestea, germanii, care-i cuprind pe sa∫i ∫i pe ∫vabi, evreii, romii, Ó∫i afirm„ concret adeziunea, Ónaint‚nd autorit„˛ilor statului rom‚n documente care s„ confirme pozi˛ia lor. Evolu˛ia ulterioar„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti eviden˛iaz„ faptul c„ Hot„r‚rea de la Alba-Iulia a influen˛at con∫tiin˛a colectiv„ a minorit„˛ilor na˛ionale din ˛ara noastr„. Spiritul ∫i litera ei le-au sugerat acestora c„ pot percepe prevederile hot„r‚rii ca pe un contract social, pe care l-au invocat ∫i-l invoc„ ori de c‚te ori Ó∫i afirm„ propria identitate lingvistic„, etnic„, cultural„ ∫i religioas„. Putem astfel constata c„ Ón acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003 fel se concretizeaz„ un model corect al rela˛iilor armonioase Óntre majoritate ∫i minorit„˛i. Este vorba de un model rom‚nesc determinat ∫i de tradi˛iile multiseculare ale convie˛uirii, Ón primul r‚nd, Ón Transilvania a diferitelor etnii. Acest model concretizeaz„ un spa˛iu al dialogului interetnic.

Trebuie s„ preciz„m c„ unele din principiile enun˛ate la Alba-Iulia, referitoare la raporturile majoritate-minorit„˛i sunt concretizate ∫i ast„zi legislativ ∫i pragmatic. Reprezentarea noastr„ Ón via˛a public„ prin diverse modalit„˛i, dispozi˛iile referitoare la afirmarea ∫i dezvoltarea identit„˛ii noastre, sus˛inerea financiar„ alocat„ organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale prin bugetul de stat ilustreaz„ elocvent acest raport. Noi, la r‚ndul nostru, depunem eforturi sus˛inute pentru a contribui, dup„ puterile noastre, la eforturile Rom‚niei de integrare Ón structurile europene ∫i euroatlantice, condi˛ie _sine qua non_ pentru viitorul benefic al patriei noastre. Pornind de la premisa c„ Europa, Ónainte de a fi o alian˛„ militar„ sau o entitate economic„, trebuie s„ fie o comunitate cultural„, Ón sensul cel mai concret al acestei sintagme, observ„m c„ rolul comunit„˛ilor na˛ionale Ón acest dialog este unul semnificativ. Realitatea de ast„zi este consecin˛a unei convie˛uiri seculare cu extrem de multe consecin˛e pozitive. Hot„r‚rea de la Alba-Iulia exprima ∫i

pentru atunci, ∫i pentru acum spiritul acestei convie˛uiri, demonstr‚nd elocvent de ce consider„m ziua de 1 Decembrie ca pe o mare s„rb„toare pentru to˛i cet„˛enii ˛„rii noastre, indiferent de etnia c„reia Ói apar˛in. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Cuprins

Stenograma

™edin˛a solemn„ comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor consacrat„ s„rb„toririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, ∫i a 85 de ani de la Marea Unire