Damian Bruda∫ca

Da ˛ i-mi voie, domnule pre∫edinte, ca Ón Ónceput s„ adresez ∫i eu îLa mul ˛ i ani!“ ora∫ului de la Dun„re.

Eu nu voi fi at‚t de tonic, ca ∫i colega mea. Eu v„ voi invita îDin raiul Constan ˛ ei Ón iadul de la Turda“. Mi-am intitulat astfel aceast„ declara ˛ ie politic„, pentru c„ Turda este Ón momentul de fa ˛ „, conform unor estim„ri neoficiale, cel mai periculos depozit de reziduuri toxice din ˛ ar„.

Problema de∫eurilor toxice din zona Turzii nu a fost rezolvat„ Ónc„, de∫i Ón ultimii ani au izbucnit mai multe scandaluri de amploare.

Œn cursul anului trecut am adresat mai multe interpel„ri at‚t primului-ministru, c‚t ∫i Ministerului Apelor ∫i Protec ˛ iei Mediului, dar toate acestea s-au dovedit a fi inutile, datorit„ birocratismului ∫i modului de-a dreptul curios Ón care este abordat„ chestiunea. Tot anul trecut, de mai multe ori s-a vorbit despre faptul c„ Guvernul ar fi alocat 35 miliarde de lei pentru rezolvarea problemei de la Turda, dar banii n-au mai ajuns p‚n„ Ón momentul de fa ˛ „ la destina ˛ ie.

Oricum, pe nimeni n-a interesat s„ fac„ un studiu de fezabilitate pentru punerea Ón siguran ˛ „ a substan ˛ elor toxice. Cel mai mare pericol Ól constituie consumarea alimentelor sau a produselor animaliere care au intrat Ón contact cu hexaclorciclohexan sau DTT, dup„ expresia popular„, pentru c„ au un efect cancerigen.

Primele semnale de comercializare ilegal„ a reziduurilor toxice au ap„rut prin 1995. Un an mai t‚rziu poli ˛ ia a descoperit mai multe tone de substan ˛ e toxice comercializate sub form„ de insecticide Ón zona Moldovei ∫i a Bra∫ovului. De∫eurile proveneau din depozitele amenajate Ón subsol Ón anii Ón care, la Uzinele Chimice Turda, se producea insecticidul lindan, care era izomerul sau gamaactiv al HCH-ului.

Produs Óntre anii 1954—1983, lindanul reprezenta circa 12,5 p‚n„ la 34,5% din HCH-ul produs la Turda, ceilal ˛ i izomeri, denumi ˛ i inactivi, fiind depozita ˛ i Ón subsol. Œn prezent se cunosc ∫ase asemenea depozite, dintre care trei sunt cele mai periculoase. Conform unor estim„ri ale speciali∫tilor, aici ar fi depozitate circa 15.000 de tone de reziduuri toxice.

Folosit pentru combaterea d„un„torilor, stropirea plantelor sau tratarea animalelor bolnave, HCH-ul ajunge s„ contamineze organismul uman prin intermediul alimentelor vegetale sau al produselor animaliere. Œn timp, apare riscul Ómboln„virii de cancer ∫i ar putea ap„rea, totodat„, malforma ˛ ii la nou-n„scu ˛ i.

Œn anul 1999 substan ˛ ele depozitate Ón p„m‚nt au f„cut obiectul unui dosar penal. Doi ani mai t‚rziu a izbucnit scandalul laptelui. Œn jude ˛ ul Cluj, Direc ˛ ia sanitar„ veterinar„ a dispus sistarea colect„rii laptelui din 14 localit„ ˛ i ale jude ˛ ului, dup„ ce s-a descoperit c„ era contaminat cu pesticide din zona Turzii.

M„suri similare s-au luat ∫i Ón alte jude ˛ e din Transilvania, Ón jude ˛ ul S„laj descoperindu-se c„ produsele lactate con ˛ ineau substan ˛ a toxic„, foarte periculoas„, Ón urma trat„rii animalelor de r‚ie sau p„duchi cu inactiv, adic„ DTT-ul de pe meleagurile turdene. Inactivul a fost sesizat ∫i Ón produsele unei societ„ ˛ i din jude ˛ ul Bistri ˛ a, care exporta ca∫ Ón Italia pentru prepararea celebrei br‚nze îMozzarella“, Ónc„ din toamna anului 2000.