Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 30 mai 2003 · monitorul.ai

Da ˛ i-mi voie, domnule pre∫edinte, ca Ón Ónceput s„ adresez ∫i eu îLa mul ˛ i ani!“ ora∫ului de la Dun„re.

Eu nu voi fi at‚t de tonic, ca ∫i colega mea. Eu v„ voi invita îDin raiul Constan ˛ ei Ón iadul de la Turda“. Mi-am intitulat astfel aceast„ declara ˛ ie politic„, pentru c„ Turda este Ón momentul de fa ˛ „, conform unor estim„ri neoficiale, cel mai periculos depozit de reziduuri toxice din ˛ ar„.

Problema de∫eurilor toxice din zona Turzii nu a fost rezolvat„ Ónc„, de∫i Ón ultimii ani au izbucnit mai multe scandaluri de amploare.

Œn cursul anului trecut am adresat mai multe interpel„ri at‚t primului-ministru, c‚t ∫i Ministerului Apelor ∫i Protec ˛ iei Mediului, dar toate acestea s-au dovedit a fi inutile, datorit„ birocratismului ∫i modului de-a dreptul curios Ón care este abordat„ chestiunea. Tot anul trecut, de mai multe ori s-a vorbit despre faptul c„ Guvernul ar fi alocat 35 miliarde de lei pentru rezolvarea problemei de la Turda, dar banii n-au mai ajuns p‚n„ Ón momentul de fa ˛ „ la destina ˛ ie.

Oricum, pe nimeni n-a interesat s„ fac„ un studiu de fezabilitate pentru punerea Ón siguran ˛ „ a substan ˛ elor toxice. Cel mai mare pericol Ól constituie consumarea alimentelor sau a produselor animaliere care au intrat Ón contact cu hexaclorciclohexan sau DTT, dup„ expresia popular„, pentru c„ au un efect cancerigen.

Primele semnale de comercializare ilegal„ a reziduurilor toxice au ap„rut prin 1995. Un an mai t‚rziu poli ˛ ia a descoperit mai multe tone de substan ˛ e toxice comercializate sub form„ de insecticide Ón zona Moldovei ∫i a Bra∫ovului. De∫eurile proveneau din depozitele amenajate Ón subsol Ón anii Ón care, la Uzinele Chimice Turda, se producea insecticidul lindan, care era izomerul sau gamaactiv al HCH-ului.

Produs Óntre anii 1954—1983, lindanul reprezenta circa 12,5 p‚n„ la 34,5% din HCH-ul produs la Turda, ceilal ˛ i izomeri, denumi ˛ i inactivi, fiind depozita ˛ i Ón subsol. Œn prezent se cunosc ∫ase asemenea depozite, dintre care trei sunt cele mai periculoase. Conform unor estim„ri ale speciali∫tilor, aici ar fi depozitate circa 15.000 de tone de reziduuri toxice.

Folosit pentru combaterea d„un„torilor, stropirea plantelor sau tratarea animalelor bolnave, HCH-ul ajunge s„ contamineze organismul uman prin intermediul alimentelor vegetale sau al produselor animaliere. Œn timp, apare riscul Ómboln„virii de cancer ∫i ar putea ap„rea, totodat„, malforma ˛ ii la nou-n„scu ˛ i.

Œn anul 1999 substan ˛ ele depozitate Ón p„m‚nt au f„cut obiectul unui dosar penal. Doi ani mai t‚rziu a izbucnit scandalul laptelui. Œn jude ˛ ul Cluj, Direc ˛ ia sanitar„ veterinar„ a dispus sistarea colect„rii laptelui din 14 localit„ ˛ i ale jude ˛ ului, dup„ ce s-a descoperit c„ era contaminat cu pesticide din zona Turzii.

M„suri similare s-au luat ∫i Ón alte jude ˛ e din Transilvania, Ón jude ˛ ul S„laj descoperindu-se c„ produsele lactate con ˛ ineau substan ˛ a toxic„, foarte periculoas„, Ón urma trat„rii animalelor de r‚ie sau p„duchi cu inactiv, adic„ DTT-ul de pe meleagurile turdene. Inactivul a fost sesizat ∫i Ón produsele unei societ„ ˛ i din jude ˛ ul Bistri ˛ a, care exporta ca∫ Ón Italia pentru prepararea celebrei br‚nze îMozzarella“, Ónc„ din toamna anului 2000.

De∫i autorit„ ˛ ile au promis c„ vor asigura paza zonelor Ón care sunt depozitate substan ˛ ele toxice, vorbele au

fost repede uitate, imediat dup„ ce scandalul ∫i-a mai pierdut din consisten ˛ „. fi iganii continu„ s„ r„scoleasc„ dup„ DTT, pe care apoi Ól comercializeaz„ la ˛ „rani. Comercializarea DTT-ului atinge cotele cele mai Ónalte Ón perioada prim„verii. Anul trecut, la o razie a poli ˛ iei efectuat„ pe Strada Margaretelor, locuit„ Ón marea majoritate de ˛ igani, au fost confiscate nu mai pu ˛ in de 600 de kilograme de inactiv. Substan ˛ a era preg„tit„ pentru a fi comercializat„ Ón diverse zone din ˛ ar„.

Anul acesta nu s-a emis nici un comunicat din partea poli ˛ iei sau autorit„ ˛ ilor locale, care s„ fac„ referire la substan ˛ a inactiv„. Œn aceste condi ˛ ii, practic, nu ∫tim dac„ legumele sau laptele cump„rat nu cumva con ˛ in urmele substan ˛ ei cancerigene.

O investiga ˛ ie ampl„ de laborator ar putea prezenta concluzii ∫ocante pentru popula ˛ ie. Probabil, de aceea se prefer„ s„ se a∫tearn„ t„cerea peste acest subiect.

Œn aceste condi ˛ ii, problema inactivului r„m‚ne una deschis„, chiar dac„ este trecut„ sub t„cere de autorit„ ˛ i, cu at‚t mai mult cu c‚t nu a fost g„sit„ nici o solu ˛ ie p‚n„ Ón momentul de fa ˛ „.

Conform unor surse neoficiale, distrugerea pesticidelor depozitate Ón zona Turzii ar necesita cheltuieli cifrate la circa 30 milioane de dolari, o sum„ care dep„∫e∫te imagina ˛ ia multora.

Problema inactivului nu este singura mo∫tenit„ de la defunctele uzine chimice. Œn incinta fostei societ„ ˛ i turdene sunt depozitate Ón condi ˛ ii improprii, adic„ Ón aer liber, circa dou„ tone de mercur. Œntr-o alt„ zon„ se afl„ de∫euri de mercur dup„ care r„scolesc cei care doresc s„ fac„ un ban de pe urma comercializ„rii produsului foarte toxic. Nimeni nu ∫i-a pus problema ce se poate Ónt‚mpla Ón cazul Ón care se formeaz„ vapori de mercur Ón atmosfer„, pentru c„ se ∫tie c„ mercurul este o substan ˛ „ evaporabil„, iar vaporii de mercur pot fi fatali organismului.

O alt„ problem„ este cauzat„ de sulfocianura de potasiu depozitat„ Óntr-o fost„ cl„dire a Uzinei Chimice Turda Ónc„ de la Ónceputul anilor ’70. Compusul chimic respectiv face parte din categoria rodanurilor, care sunt substan ˛ e chimice de gradul I de toxicitate.

Conform unor eviden ˛ e din februarie 1992, la Uzina Chimic„ existau 68 tone de sulfocianur„ de potasiu. Cantitatea a fost ∫tears„ din eviden ˛ ele contabile la finele anului 1992, pentru c„ nu mai prezenta calit„ ˛ ile necesare scoaterii la v‚nzare. Substan ˛ a este deosebit de periculoas„ pentru c„ Ón combina ˛ ie cu acidul sulfuric poate da na∫tere unui gaz asem„n„tor celui denumit ciclon D, gaz care a fost folosit de nazi∫ti Ón camerele de gazare.

Subiectul inactivului a fost trecut pe linie moart„, dup„ ce anii trecu ˛ i s-au f„cut tot felul de seminarii pe probleme de mediu la Turda, av‚nd ca subiect tocmai depozitele cancerigene existente Ón subsol. Asta nu Ónseamn„ c„ p‚nza freatic„ ∫i solul nu pot fi afectate sau c„ substan ˛ a cancerigen„ nu poate ajunge Ón organismul nostru prin intermediul legumelor sau al produselor animaliere comercializate pe pia ˛ „. Numai dac„ am crede Ón solu ˛ ia stru ˛ ului, solu ˛ ie adoptat„ ∫i de actualul Guvern prezidat de domnul Adrian N„stase, care are impresia c„ dac„-∫i bag„ capul Ón nisip nu mai vede nimic, atunci putem crede c„ pericolul de la Turda ar trece.

V„ mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003

™tefan Baban

#19973

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

îUn vis devenit realitate“.

Œn acest an tumultuos, plin de scandaluri politice ∫i economice, de asum„ri continue de responsabilit„ ˛ i guvernamentale, de lipsuri ∫i suferin ˛ e ale cet„ ˛ enilor acestei ˛ „ri, o raz„ de soare a venit s„ ne descre ˛ easc„ frun ˛ ile: dup„ 13 ani de incertitudini ∫i contradic ˛ ii, Tratatul politic de baz„ rom‚no-rus a devenit o realitate prin parafarea lui de c„tre mini∫trii de externe ai celor dou„ ˛ „ri. De ce am spus c„ este o raz„ de lumin„, mai ales c„ este un document politic, ∫i nu unul preponderent economic, care s„ asigure sau s„ restituie relansarea economic„ a ˛ „rii noastre pe imensa pia ˛ „ rus„? Pentru c„, de∫i un tratat politic Óntre dou„ state nu este obligatoriu, semnarea unui document de asemenea natur„ implic„ angajarea ˛ „rilor respective Ón direc ˛ ionarea politicii fiec„reia fa ˛ „ de cealalt„, amplificarea ∫i aprofundarea colabor„rii dintre ele pe o perioad„ Óndelungat„.

Toat„ lumea ∫tie c„ Ón ultimul deceniu colaborarea dintre cele dou„ state s-a redus drastic, noi a∫tept‚nd americanii, iar Rusia Óncerc‚nd s„ ne arate c‚t de ireale sunt dorin ˛ ele noastre. Dac„ ad„ug„m ∫i pierderea unei

bune p„r ˛ i din pia ˛ a de desfacere a ˛ „rii, vecinii, precum ∫i neÓn ˛ elegerile care provin din aspectele controversate ale trecutului istoric, ne d„m seama c„ documentul semnat la Bucure∫ti este unul dintre cele mai importante momente politice postdecembriste Ón rela ˛ iile Rom‚niei cu Noua Rusie.

Documentul sus-men ˛ ionat stabile∫te bazele juridice ale colabor„rii dintre cele dou„ ˛ „ri ∫i exprim„ voin ˛ a de a cl„di un sistem eficient pentru amplificarea acestor rela ˛ ii, fiind un act pragmatic, plin de echilibru politic ∫i eviden ˛ ierea orient„rii Ón perspectiv„.

Semnarea acestui document Ón acest moment este ∫i mai important„ dac„ avem Ón vedere c„ vecinul nostru din R„s„rit a avut Ón ultimii 10 ani alte priorit„ ˛ i politice interne ∫i externe: asigurarea lini∫tii ∫i unit„ ˛ ii republicilor ce formeaz„ Rusia, normalizarea ∫i dezvoltarea raporturilor politice ∫i economice cu ˛ „rile inamice din perioada r„zboiului rece, asigurarea ∫i p„strarea climatului de pace Ón arealul politic ∫i geografic subordonat, Ónt„rirea calit„ ˛ ii de mediator pentru zonele fierbin ˛ i de pe glob ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, men ˛ inerea pe scena politic„ interna ˛ ional„ ca o supraputere.

De ce consider c„ acest vis a devenit realitate? Pentru c„ este normal ∫i firesc s„ ai rela ˛ ii amiabile cu vecinii t„i, ∫i mai ales cu uria∫ul t„u vecin din Est, de∫i au fost momente c‚nd grupuri de interese nu au dorit acest lucru, b„t‚nd moned„ pe cei peste 50 de ani de Óndrumare comunist„. Pentru c„, l„s‚nd deoparte ambi ˛ iile ∫i orgoliile, ambele state au r„spuns semnalelor venite din partea politicienilor din Occident ∫i din S.U.A., care au militat pentru normalizarea rela ˛ iilor dintre cele dou„ ˛ „ri, astfel Ónc‚t acest document a dep„∫it cadrul rela ˛ iilor bilaterale, c„p„t‚nd o semnifica ˛ ie european„. ™i, mai ales, pentru c„ acest tratat politic deschide calea cooper„rii economice dintre cele dou„ ˛ „ri, contribuind sigur la cre∫terea poten ˛ ialului economic al Rom‚niei ∫i, implicit, la atingerea criteriilor necesare integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i — cine ∫tie? — poate c„ dup„ acest vis devenit realitate vor mai urma ∫i multe altele. V„ mul ˛ umesc.

Napoleon Pop

#23561

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

M„ voi referi la Codul muncii.

Ca de obicei, dup„ momentul festiv al asum„rii r„spunderii Guvernului pe Codul muncii ∫i al propagandei aproape implacabile privind succesul reglement„rii pentru tranzi ˛ ia rom‚neasc„, trebuie s„ vin„ din nou organismele interna ˛ ionale, F.M.I. ∫i Banca Mondial„, s„ ne spun„ c„ legea de reglementare a raporturilor de munc„ nu corespunde necesit„ ˛ ilor.

Mai mult, patronatele care au primit aproape tacit noul Cod al muncii, ca semn al unei aprob„ri, constat„ dup„ dou„ luni de aplicare c„, de∫i au semnat o Ón ˛ elegere cu Guvernul, nu ∫i-au reg„sit observa ˛ iile Ón noua reglementare, iar punerea Ón aplicare a acesteia a devenit un infern.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 Din cele 3 milioane de conven ˛ ii civile numai 500.000 s-au transpus Ón contracte de munc„ pe perioad„ determinat„, restul Óngro∫‚nd munca la negru.

Œmi permit s„ evoc aceste lucruri acum, Óntruc‚t propunerea legislativ„ a P.N.L. a unui Cod al muncii din 2001 sau demersurile privind sesizarea Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale ∫i scrisoarea adresat„ Pre∫edintelui Rom‚niei de a stopa o legisla ˛ ie care nu are nimic Ón comun cu realit„ ˛ ile politice, sociale ∫i economice fie au r„mas f„r„ nici un r„spuns, fie s-au Óncheiat cu acelea∫i concluzii triumfaliste ale guvern„rii.

Suntem din nou Óntr-o realitate Ón care, Ón cadrul Legislativului, puterea refuz‚nd un dialog profesional ∫i constructiv cu opozi ˛ ia, va trebui s„ ne conform„m unei expertize ter ˛ e, demonstr‚ndu-se — a c‚ta oar„? — c„ noi, cei din aceast„ ˛ ar„, nu putem s„ ne facem singuri ordine. ™i acest lucru se Ónt‚mpl„ tocmai Óntr-un domeniu prin care ar fi trebuit s„ punct„m definitiv c„ am trecut de la rela ˛ iile de produc ˛ ie socialiste la cele de economie de pia ˛ „, Ón care numai libera ini ˛ iativ„ ∫i munca bine motivat„ sunt creatoare de valoare ad„ugat„.

Actualul Cod al muncii, exclusiv social-democrat, cum a afirmat ministrul de resort, face abstrac ˛ ie de aceste realit„ ˛ i, Óntorc‚ndu-ne ∫i mai bine de unde am plecat. V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Marin Cristea

#25862

## Stima ˛ i colegi,

V„ prezint o declara ˛ ie politic„.

Pre∫edintele Partidului Na ˛ ional Liberal, domnul Theodor Stolojan, nu scap„ nici un prilej s„ se vaite de presiunile politice din partea Partidului Social Democrat, la care-i sunt supu∫i colaboratorii, ne∫tiind, poate, c„ unii dintre ace∫tia, de∫i au devenit liberali ascunz‚ndu-se de rigorile legii pentru diferite infrac ˛ iuni, continu„ s„ Óncurajeze sau s„ desf„∫oare ac ˛ iuni ilegale de tragere de foloase necuvenite.

Unul dintre ace∫tia, primar al municipiului Giurgiu ∫i pre∫edintele Organiza ˛ iei Partidului Na ˛ ional Liberal a jude ˛ ului, este a∫a de îpresat“, Ónc‚t Óntr-o perioad„ de numai 16 luni de zile, Ómpreun„ cu al ˛ i 8 subalterni, au creat un prejudiciu municipiului de peste 7 miliarde de lei prin fals, uz de fals ∫i distrugere de Ónscrisuri.

Camera de Conturi a jude ˛ ului Giurgiu a Óncheiat de cur‚nd verificarea financiar-contabil„ a veniturilor Óncasate de prim„rie din taxe ecologice, Óntr-o perioad„ de 16 luni de zile, constat‚nd ∫i dovedind delapidarea a peste 7 miliarde de lei, sesiz‚nd, totodat„, Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Giurgiu care, dup„ analiza dosarului cauzei, l-a Ónaintat Inspectoratului de Poli ˛ ie al jude ˛ ului pentru declan∫area cercet„rii penale.

Dup„ primele cercet„ri au fost re ˛ inute preventiv trei persoane c‚te 30 de zile ∫i o persoan„ pentru 24 de ore, din cele nou„ r„spunz„toare de crearea prejudiciului.

Am convingerea c„ acest caz va constitui o lec ˛ ie ∫i pentru domnul Theodor Stolojan, precum ∫i pentru to ˛ i sus ˛ in„torii celor certa ˛ i cu legea, iar Poli ˛ ia ∫i justi ˛ ia vor aplica f„r„ menajamente legea Ón spiritul preocup„rii

generale de lupt„ Ómpotriva corup ˛ iei ∫i a grupurilor de interese, care nu au Ónt‚rziat s„ exercite adev„rate presiuni ∫i Ón acest caz penal.

V„ mul ˛ umesc.

Ludovic Mardari

#27875

Domnule pre∫edinte,

Declara ˛ ia mea politic„ de ast„zi ar putea avea titlul îAbera ˛ ii legislative marca P.S.D.“.

Vineri, 16 mai a.c., am participat la Ónt‚lnirea cu sindicatele din jude ˛ ul Timi∫. A fost supus„ dezbaterii abera ˛ ia legislativ„, datorat„ Guvernului, conform c„reia to ˛ i consumatorii de energie electric„ — persoane fizice sau juridice — devin ∫i pl„titori de tax„ radio-tv, indiferent dac„ de ˛ in sau nu astfel de aparate.

Sindicali∫tii au declarat c„ nu mai accept„ postura de cobai pentru experien ˛ ele f„cute de Guvern, cu scopul de a mai smulge ni∫te bani de la popula ˛ ie, ca ∫i cum taxele ∫i impozitele deja percepute n-ar fi suficient de mari. Œn consecin ˛ „, s-a trecut la str‚ngerea de semn„turi, ca protest fa ˛ „ de ordonan ˛ a cu pricina.

Pe de alt„ parte, s-a invocat necesitatea adopt„rii unui act legislativ conform c„ruia abona ˛ ii la televiziunea prin cablu s„ pl„teasc„ doar la societatea comercial„ cu care au Óncheiat contract, urm‚nd ca Televiziunea Rom‚n„ s„ Óncaseze sumele cuvenite de la aceasta. O astfel de prevedere ar fi corect„, elimin‚nd dubla taxare pentru acela∫i serviciu. BineÓn ˛ eles, este necesar„ ∫i o verificare riguroas„ a societ„ ˛ ilor de cablu care, periodic, cresc Ón mod arbitrar tariful lunar, Ón dolari sau euro, de∫i num„rul de programe scade, Ón loc s„ creasc„.

Pentru Executiv nu sunt de interes astfel de m„suri constructive, realiste. Prefer„ s„ Óntind„ coarda, provoc‚nd nemul ˛ umiri, trat‚nd popula ˛ ia cu dispre ˛ , ca pe o turm„ u∫or de condus. Se pare c„ guvernan ˛ ii au cam lipsit la orele de istorie. Altfel, ar fi ∫tiut c„ pentru a avea lini∫te Ón cetate Ómp„ra ˛ ii romani se conduceau dup„ deviza _panem et circenses,_ oferind popula ˛ iei, Ón mod gratuit, at‚t p‚ine, c‚t ∫i circ.

Admitem cu destul de mult„ Óng„duin ˛ „ c„ jum„tate din aceast„ deviz„ este respectat„ de actuala putere, prin asigurarea unei p‚ini amare celor mai n„p„stui ˛ i cet„ ˛ eni din ˛ ar„. M„ refer, desigur, la Legea venitului minim garantat. Vorbeam de Óng„duin ˛ „, deoarece aceast„ lege nu se aplic„ riguros, fiind invocat„ s„r„cia fondurilor.

R„m‚ne Ón discu ˛ ie cealalt„ jum„tate a devizei amintite: circul (a se citi radioul ∫i televizorul). Dac„ Ómp„ra ˛ ii romani Ól ofereau gratuit, guvernan ˛ ii rom‚ni din zilele noastre vor s„ fie pl„tit cu v‚rf ∫i Óndesat, chiar ∫i de cei care nu beneficiaz„ de el. Dup„ cum constat„m, fo∫tii chiulangii de la ∫coal„, dintre care, Ón prezent, unii ne guverneaz„, pot face lucrurile cel mult pe jum„tate.

L„s‚nd deoparte persiflarea, ar trebui ca Guvernul s„ nu mai ocoleasc„ Parlamentul c‚nd ini ˛ iaz„ proiecte legislative. Œn mod cert, s-ar reduce substan ˛ ial num„rul a∫aziselor erori legislative, excesiv de frecvente Ón ultima perioad„. Scuzele oferite prin acuza ˛ iile aduse unor salaria ˛ i din ministere care ar fi comis gre∫eli nu sunt de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 acceptat, chiar dac„ persoanele Ón cauz„ au fost deja sanc ˛ ionate.

Abera ˛ iile strecurate Ón textele legislative, prin care se prev„d supliment„ri de taxe ∫i impozite, nu trebuie interpretate ca simple gre∫eli. Ele fac parte din strategia puterii actuale care Óncearc„, prin orice mijloace, s„ pun„ noi biruri. Dac„ popula ˛ ia ∫i mass-media nu au reac ˛ ionat cu suficient„ vehemen ˛ „ Ómpotriva unor asemenea exager„ri, Óncasarea noilor biruri Óncepe s„ se deruleze, trecerea timpului conferindu-le chiar ∫i o anume legitimitate. Œn cazul Ón care nu ˛ ine figura, deoarece valul de nemul ˛ umiri este mult prea mare, exist„ justific„ri pentru a corecta prevederile legislative aberante.

Œnchei afirm‚nd c„ partidul de guvern„m‚nt nu pare a fi destul de con∫tient nici m„car de faptul c„ data viitoarelor alegeri generale se apropie, nu se Óndep„rteaz„. V„ mul ˛ umesc.

Cornel ™tirbe ˛

#31875

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Am intitulat declara ˛ ia politic„ de ast„zi îGuvernarea partidului-stat“.

Œn ultimii doi ani ∫i jum„tate statul, sub guvernarea P.S.D., a c„p„tat tr„s„turile statului de tip fanariot. Via ˛ a rom‚nului a devenit o curs„ contratimp, marcat„ de taxe ∫i impozite Ómpov„r„toare. Stau m„rturie ultimele inven ˛ ii Ón materie de fiscalitate: îtaxa pe ˛ eav„“, aberanta idee ca proprietarii de apartamente debran∫ate s„ pl„teasc„ a∫a-zisa c„ldur„ degajat„ prin ˛ evi, ∫i îtaxa pe informa ˛ ie“, impus„ prin includerea contravalorii abonamentelor radio-tv pe factura de energie electric„, pentru orice posesor sau nu al unui receptor.

Nu seam„n„ aceast„ manier„ de a for ˛ a contribu ˛ ia cet„ ˛ eneasc„ la veniturile statului cu impunerea birurilor pe fumurile caselor ˛ „r„ne∫ti din vremea domnitorilor fanario ˛ i? Guvernan ˛ ii nu par s„ ˛ in„ cont de suferin ˛ ele ∫i greut„ ˛ ile popula ˛ iei. Dac„ ne aducem bine aminte, exact acest tip de comportament l-a adus pe Ceau∫escu Ón fa ˛ a plutonului de execu ˛ ie.

Rom‚nii se descurc„ cum pot, la limita s„r„ciei, vis‚nd la o normalitate existen ˛ ial„ ce este Óns„ am‚nat„ din genera ˛ ie Ón genera ˛ ie. P.S.D. ∫tie c„ oamenii s„raci nu pot vota schimbarea. Œn acest timp, succesele externe sunt, ca pe vremea lui Ceau∫escu, lait-motivul triumfalismului ∫i arogan ˛ ei guvernan ˛ ilor. Œn realitate, avem de-a face cu cea mai demagogic„ politic„ postdecembrist„, fundamental influen ˛ at„ de clientelismul mafiot al reprezentan ˛ ilor P.S.D. C‚t de bine sun„ ast„zi una dintre cele mai inspirate defini ˛ ii ale Mafiei, ce apar ˛ ine judec„torului Giovanni Falcone, asasinat Ón 1992! îMafia constituie o lume logic„, ra ˛ ional„, func ˛ ional„ ∫i implacabil„, mult mai logic„, mai ra ˛ ional„, mai func ˛ ional„ ∫i mai implacabil„ dec‚t statul. Mafia este o articula ˛ ie a puterii. (...) Mafia se dezvolt„ datorit„ statului ∫i Ó∫i adapteaz„ comportamentul fa ˛ „ de acesta.“

Guvernul Adrian N„stase ne vinde îindulgen ˛ e“ pe seama unui viitor incert. Ne îiart„“ chiar ∫i de p„catul lenei, indolen ˛ ei ∫i lehamitei sociale, pe seama consumului

de promisiuni fumigene despre integrarea Ón Uniunea European„ ∫i NATO. Dar Uniunea European„ ∫i chiar partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, semnaleaz„ grava situa ˛ ie Ón care a ajuns ˛ ara sub îocupa ˛ ia“ oligarhiei corupte a P.S.D., ceea ce Óndoliaz„ dosarele integr„rii euroatlantice. Guvernan ˛ ii no∫tri ignor„ Óns„ at‚t principiile democratice, c‚t ∫i realitatea ce acumuleaz„ o nervozitate social„ asem„n„toare celei din 1989.

Ast„zi pia ˛ a neagr„ a atins procente alarmante, Óntreprinz„torii mici ∫i mijlocii simt pericolul falimentului ∫i se dau de ceasul mor ˛ ii s„-∫i onoreze d„rile c„tre stat. Fostele Óntreprinderi socialiste, cele mai multe privatizate Ón beneficiul clien ˛ ilor P.S.D., au debite enorme neonorate c„tre stat.

Pe acest fond, Ónc„ de la preluarea mandatului, guvernan ˛ ii actuali au pornit ofensiva descuraj„rii oric„rei forme de opozi ˛ ie, politic„, sindical„, civic„, inclusiv mediatic„. Teoretic, aceste opozi ˛ ii exist„, Ón fapt, cuv‚ntul lor seam„n„ cu l„tratul la lun„. Domina ˛ ia parlamentar„ P.S.D.-P.U.R.-U.D.M.R. trimite Ón derizoriu orice tentativ„ a opozi ˛ iei de a aduce corec ˛ ii la ini ˛ iativele puterii. Mi∫c„rile sindicale au fost îanesteziate“ prin cooptarea liderilor Ón structurile politice ∫i de afaceri. Iar mijloacele media sunt tot mai docile fa ˛ „ de partidul-stat, din ra ˛ iuni economico-financiare. Este de notorietate controlul P.S.D. asupra celor mai multe mijloace de comunicare Ón mas„.

A∫adar, chiar dac„ pe h‚rtie exist„ oponen ˛ i, adev„rul este c„ P.S.D. face ce vrea ∫i pe cine vrea. Œn toate pozi ˛ iile ∫i toate opozi ˛ iile. Deun„zi, dup„ alegerile par ˛ iale din unele localit„ ˛ i, spectrul pesediz„rii Rom‚niei a fost prezentat de c„tre secretarul general Cozmin Gu∫„ drept o perspectiv„ Ónfloritoare. Œn realitate, unde vom ajunge? La o singur„ destina ˛ ie: compromiterea democra ˛ iei ∫i instalarea la putere a oligarhiei criptocomunisto-securiste, ascuns„ sub faldurile unui partid-stat cu aere socialdemocrate.

Tr„im cea mai neagr„ perioad„ Ón care Rom‚nia putea s„ ajung„ Ón timpul tranzi ˛ iei de la comunism la capitalism. La aproape 14 ani de la revolu ˛ ie suntem condu∫i de o elit„ politic„ mai îcanalie“ dec‚t elita ceau∫ist„ ∫i mai f„r„ scrupule dec‚t cea dejist„. Motive suficiente s„ fie agresiv„ ∫i speriat„ de o eventual„ pierdere a alegerilor din 2004, ceea ce, dac„ rom‚nii se vor trezi la timp, se va ∫i Ónt‚mpla.

Dup„ sp„larea ideologic„ a mentalit„ ˛ ilor pe care i-a administrat-o dictatura comunist„, Rom‚nia de ast„zi suport„ jugul interdependen ˛ ei ilicite dintre politica partidului-stat ∫i o economie de pia ˛ „ Ón formare, pe care numai din interese geostrategice unii se gr„besc s„ o considere func ˛ ional„.

V„ mul ˛ umesc.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#36937

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn ziua de 12 mai 2003, pe terenul composesoratului îZetea“ a Ónceput s„ ard„ o planta ˛ ie de 5 ani, Ón locul numit îÉgetvész“, pe o suprafa ˛ „ de 70 de hectare. Personalul silvic al ocolului particular îLiban“, membrii composesoratului îZetea“, agen ˛ ii economici forestieri,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 sprijini ˛ i de pompieri militari ∫i civili, de jandarmi ∫i poli ˛ i∫ti, au trecut imediat la organizarea stingerii ∫i izol„rii focarelor de incendiu. Prefectul ∫i reprezentan ˛ ii organelor silvice de stat au f„cut declara ˛ ii neÓntemeiate, f„r„ s„ cunoasc„ situa ˛ ia real„ din zona afectat„. Ei au afirmat c„ ocoalele proprii exploateaz„ p„durea f„r„ s„-∫i fac„ datoria Ón asemenea situa ˛ ii critice. Ei au fost Ónvinov„ ˛ i ˛ i de del„sare ∫i de neseriozitate Ón lupta pentru oprirea calamit„ ˛ ii.

Œns„ reprezentan ˛ ii ocoalelor de stat ∫i cei de la prefectur„ nu au cerut informa ˛ ii de la proprietari ∫i de la administra ˛ ia silvic„ proprie, cu toate c„ la o distan ˛ „ de 300 de metri de la drumul forestier au lucrat 3 TAF-uri ale agen ˛ ilor economici forestieri, sub Óndrumarea conducerii composesoratului, a personalului silvic particular pentru stingerea ∫i localizarea focului. Ei au declarat c„ nimeni nu se preocup„ cu oprirea calamit„ ˛ ii.

Contrar celor declarate, popula ˛ ia din zon„ a reu∫it s„ st„p‚neasc„ situa ˛ ia Óntr-un timp record, cu toate c„ locul incendiului se g„se∫te la o distan ˛ „ mare de a∫ez„rile rurale ∫i erau condi ˛ ii de v‚nt deosebit de puternic, care era propagator de foc.

De ce este folosit„ aceast„ calamitate pentru a lovi Ón structurile silvice proprii? De ce nu au venit s„-i ajute la stingerea focului cei de la direc ˛ ia silvic„? Ace∫tia Óns„ au comunicat ministerului o pagub„ f„r„ nici un fond, bazat„ pe presupuneri. Mai mult chiar, i-au denun ˛ at ministrului Ilie S‚rbu pentru distrugerea unui teren cu vegeta ˛ ie forestier„ de la Br„de∫ti, unde ocolul silvic de stat, sub conducerea domnului B„nucu, nu ∫i-a f„cut datoria privind paza p„durii.

Sper c„ adev„rul va ie∫i la iveal„, ∫i cei care au dezinformat ministerul ∫i opinia public„ vor fi pedepsi ˛ i. V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Augustin Lucian Bolca∫

#40958

Scrisoare deschis„ adresat„ Biroului permanent al Camerei Deputa ˛ ilor.

M„ adresez dumneavoastr„ Ón calitate de deputat care Ón ˛ elege c„ prestigiul ∫i demnitatea corpului deputa ˛ ilor trebuie respectate ∫i ap„rate Ón primul r‚nd prin intermediul Biroului permanent.

Formulez aceast„ scrisoare determinat nu at‚t de Ónmul ˛ irea criticilor aduse activit„ ˛ ii parlamentare ∫i parlamentarilor Ón mass-media, ci mai ales datorit„ tonului ∫i tendin ˛ ei pe care acestea au Ónceput s„ le capete.

Consider c„ presa a semnalat pe bun„ dreptate deficien ˛ e legate de prezen ˛ a deputa ˛ ilor la dezbateri sau de modul Ón care se fac cheltuieli din bugetul Camerei Deputa ˛ ilor.

Nu totdeauna r„spunsurile ∫i explica ˛ iile date au fost satisf„c„toare, de multe ori elud‚ndu-se cauza real„ a fenomenelor. Astfel, absenteismul de la dezbateri nu reprezint„ numai cazuri de total„ indiferen ˛ „ fa ˛ „ de activit„ ˛ ile parlamentare — cum este situa ˛ ia deputatului Dinu Patriciu —, ci ∫i un dezinteres determinat de modul Ón care modificarea regulamentului Ómpiedic„ desf„∫urarea dezbaterilor plenare cu participarea tuturor.

Œn ceea ce prive∫te cheltuielile f„cute Ón cadrul ∫i limitele bugetului Camerei Deputa ˛ ilor, consider c„ a reduce un modern ∫i necesar proces de informatizare Ón comunicarea lucr„rilor nu poate fi explicat numai printr-o meschin„ îeconomie de h‚rtie“, neput‚ndu-se permite s„ se persifleze caracterul profund justificat al unor asemenea cheltuieli.

De data aceasta, Óns„, lucrurile sunt mult mai grave, un cotidian central permi ˛ ‚ndu-∫i Ón editorialul s„u s„ vorbeasc„ f„r„ echivoc de îParlamentul pro∫tilor“, cu referire la modul de Óndeplinire a obliga ˛ iilor prev„zute de Legea nr. 161/2003.

Dac„ acum mai mul ˛ i ani etichetarea de îParlamentul ru∫inii“ avea o conota ˛ ie politic„, de data aceasta ne afl„m Ón prezen ˛ a unei jigniri directe ∫i nedemne a Óntregului corp parlamentar. M„ simt jignit, al„turi de colegii mei, dar, mai ales, Ón ˛ eleg c„ jignirea se repercuteaz„ asupra aleg„torilor, datorit„ c„rora am cinstea s„ fiu membru al Camerei Deputa ˛ ilor.

Œntre a spune îParlamentul pro∫tilor“ ∫i îpoporul pro∫tilor“ nu exist„, din punct de vedere al con ˛ inutului, nici o diferen ˛ „.

Este cu at‚t mai grav cu c‚t aceast„ jignire este adresat„ parlamentarilor Ón raport de Óndeplinirea de c„tre ei a obliga ˛ iilor prev„zute de Legea anticorup ˛ ie care a fost adoptat„ la ini ˛ iativa exclusiv„, prin asumarea r„spunderii, a Guvernului. Dac„ aceast„ lege are at‚tea deficien ˛ e, dac„ sunt necesare l„muriri ale comisiilor juridice, dac„ ea prevede Óntocmirea unor formulare, dac„ permite escamotarea cuantumului exact al averilor ce dep„∫esc 10.000 de euro ∫i, bineÓn ˛ eles, a colec ˛ iilor de art„, nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 este vina parlamentarilor c„ sunt pu∫i, prin respectarea acestei legi, Ón situa ˛ ii penibile.

R„spunderea apar ˛ ine ini ˛ iatorului ∫i modului Ón care acesta a impus adoptarea ei. Dar ascunderea gre∫elilor Executivului pe seama denigr„rii vie ˛ ii parlamentare nu poate s„ fie o metod„ admis„ Óntr-o func ˛ ionare normal„ ∫i democratic„ a presei.

Œnchei men ˛ ion‚nd c„ v„ solicit Óntreprinderea demersurilor necesare pentru curmarea acestei st„ri de lucruri, Óntruc‚t nu este vorba de o jignire personal„, ci este o jignire adus„ Óntregului corp legiuitor.

V„ mul ˛ umesc.

Puiu Ha∫otti

#45352

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Ca ∫i c‚nd nu ar fi fost de ajuns, toate relele acestei guvern„ri care a f„cut din Rom‚nia un fel de Columbie ∫i din P.S.D. un fel de Cartel de la Medelin, asupra noastr„ se mai abat ∫i alte anomalii ∫i vicle∫uguri. De data aceasta, nu f„cute de P.S.D.-∫ti cu legitima ˛ ie de partid, ci de a∫a-zi∫i simpatizan ˛ i P.S.D.

De fapt, Ón fruntea lor se afl„ cel mai influent om Ón politica P.S.D. Constan ˛ a, nimeni altul dec‚t Œnalt Preasfin ˛ ia Sa Tedosie, arhiepiscopul Tomisului, cel care l-a impus pe actualul prefect al jude ˛ ului ∫i un apropiat al primului-ministru, prim-ministru care a intervenit direct Ón numirea sa ca arhiepiscop. C„ Œnalt Preasfin ˛ ia Sa Teodosie face zi de zi campanie pentru P.S.D., c„ Ónaltul ierarh are convingeri social-democrate este treaba sa. C„ s-a pus pe construirea a zeci de biserici, care, Ómpreun„ cu alte argumente, s„ duc„ la transformarea Arhiepiscopiei Tomisului Ón mitropolie, pentru a putea candida la scaunul patriarhal nu este treaba noastr„, ci a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Dar c‚nd distruge patrimoniul cultural na ˛ ional, trebuie ca ∫i noi s„ reac ˛ ion„m.

Concret, Ón ora∫ul Constan ˛ a, Ón parcul de l‚ng„ gara C.F.R. urmeaz„ a se construi o nou„ biseric„. F„r„ a avea nici un fel de aviz de desc„rcare de sarcin„ arheologic„, a∫a cum prevede legea, nici din partea comisiei jude ˛ ene, nici din partea Ministerului Culturii, la cererea Arhiepiscopiei ∫i Ónc„lc‚ndu-se grav legea, s-a pornit la s„parea funda ˛ iilor unei mari biserici.

Se ∫tia foarte bine c„ zona este extrem de bogat„ Ón morminte elenistice, romane ∫i romano-bizantine. Dintre acestea din urm„, unele sunt cre∫tine, ∫i subliniez acest lucru. Evident c„ s-au distrus zeci de astfel de morminte, inclusiv cre∫tine. Reputatul arheolog Constantin Chera, doctor Ón arheologie, s-a a∫ezat Ón fa ˛ a buldozerului care decoperta zona. Au fost chema ˛ i gardienii publici ∫i Constantin Chera a fost luat pe sus ∫i amenin ˛ at cu un dosar penal pentru c„ ar tulbura lini∫tea public„. Mai grav este faptul c„ arhiepiscopia dezinformeaz„ opinia public„ pretinz‚nd c„ Ón zon„ nu se afl„ nici un fel de complex funerar. Œi sf„tuiesc pe distin∫ii prela ˛ i dac„, din p„cate, nu au f„cut-o p‚n„ acum, s„ studieze urm„toarele reviste: îStudii clasice“ 3/1961, îPontica“ 15/1982 ∫i îPontica“ 16/1983.

Acest fapt se Ónscrie Óntr-o suit„ de ac ˛ iuni care au provocat distrugeri grave ale siturilor dobrogene cele mai

## V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Cristian Sandache, va urma domnul Vlad Hogea.

Vlad Gabriel Hogea

#49939

## Stima ˛ i colegi,

Institu ˛ ia Parlamentului Rom‚niei a fost atacat„ Ón ultimii ani de nenum„rate ori, pe drept ∫i pe nedrept. Membrii Legislativului au fost huli ˛ i ∫i supu∫i oprobriului public pentru fapte imputabile lor, altora sau nim„nui. Senatul ∫i Camera Deputa ˛ ilor au devenit calul de b„taie al democra ˛ iei noastre abia Ónfiripate.

Aceast„ campanie murdar„ de def„imare a Parlamentului a fost dirijat„ de mai multe for ˛ e interesate Ón colportarea unor generaliz„ri acuzatoare, iar unul dintre v‚rfurile de lance a fost, f„r„ doar ∫i poate, cotidianul îAdev„rul“, care nu mai are nici o leg„tur„ cu publica ˛ ia omonim„ fondat„ Ón secolul al XIX-lea de Alecu Beldiman.

Nu mai departe dec‚t acum trei zile, Óntr-un editorial semnat de redactorul-∫ef adjunct Adrian Ursu, se continu„ Óntr-o manier„ suburban„ sarabanda injuriilor adresate celor care, buni sau r„i, au fost ale∫i Ón noiembrie 2000 prin scrutin popular ∫i reprezint„, fiecare Ón parte, o circumscrip ˛ ie, adic„ o parte a electoratului rom‚n. Domnul Ursu, care nici prin nivelul intelectual, nici prin calitatea de fiu al unui nomenclaturist P.C.R. nu are dreptul moral de a emite judec„ ˛ i de valoare, consider„ c„ pe frontonul de marmur„ al Casei Poporului ar trebui inscrip ˛ ionate dou„ cuvinte: îParlamentul pro∫tilor“, Óntruc‚t, sus ˛ ine d‚nsul, ale∫ilor îli s-au blocat min ˛ ile“ ∫i ori sunt îs„raci cu duhul“ (din moment ce îabia silabisesc un paragraf de lege“), ori îfac pe pro∫tii“.

Aceast„ atitudine nu este una de frond„, rezult‚nd dintr-un iacobinism reformator, ci una n„scut„ din ur„ ∫i purt‚nd amprenta unui fariseism caracteristic îdirectorilor de opinie“ ai fostei îSc‚nteia“. S„ nu uit„m c„ patronii aceluia∫i ziar i-au cerut mai demult omului de afaceri Dumitru Puzdrea, actual deputat, nu mai pu ˛ in de 40.000 dolari pe lun„ ca tax„ de protec ˛ ie; acesta i-a refuzat politicos ∫i a suferit toate consecin ˛ ele de rigoare, fiind insultat ∫i calomniat luni la r‚nd. Nu Ónt‚mpl„tor atacul anti-Parlament ∫i anti-P.R.M. se produce Ón perioada Ón care Ón revista îRom‚nia Mare“ este publicat serialul-fluviu al lui Darie Nov„ceanu, primul director postdecembrist al ziarului îAdev„rul“, un om de cultur„ care merit„ toate felicit„rile at‚t pentru curajul cu care demasc„ jaful practicat de clanul care a pus m‚na pe patrimoniul fostului organ al Comitetului Central, c‚t ∫i pentru talentul literar pe care l-a mo∫tenit, poate, de la Gabriel Garcia Marquez sau Jorge Luis Borges, mari scriitori de limb„ spaniol„ pe care i-a tradus Ón rom‚ne∫te.

Revenind la Adrian Ursu, remarc„m o obsesie legat„ de alimenta ˛ ia parlamentarilor! Œn editorialul amintit, el face aluzie la o posibil„ mutare a senatorilor la... cantina social„. Cu c‚ ˛ iva ani Ón urm„, acela∫i Ursu scria despre membrii rom‚ni ai APCE care, vezi Doamne, au absentat la Strasbourg de la programul de lucru pentru a merge îs„-∫i umple ma ˛ ul“ (sic!). Vulgaritatea din frazele generalizante este dublat„ de o inexactitate vecin„ cu incon∫tien ˛ a, atunci c‚nd se dau exemple concrete.

Exprim‚ndu-se Ón leg„tur„ cu posibilele incompatibilit„ ˛ i ale unor parlamentari, domnul Ursu o confund„ pe doamna senator Maria Ciocan cu colega d‚nsei, Angela B„lan, atribuindu-i un fictiv post de directoare de liceu. O a doua confuzie grav„ este cea dintre subsemnatul ∫i domnul senator Vasile Horga.

Astfel, Adrian Ursu afirm„ c„ sunt b„gat Ón ni∫te îasocieri Ón participa ˛ iune“ ∫i c„ mi-a∫ fi exprimat public nedumerirea dac„ acestea sunt sau nu incompatibile cu calitatea de parlamentar. Trec‚nd peste faptul c„ nu am nici un fel de afaceri, domnul Ursu ar fi trebuit s„ ∫tie c„, fiind avocat, nu pot desf„∫ura activit„ ˛ i comerciale, pentru c„ a∫ fi Ónc„lcat prevederile Statutului profesiei de avocat ∫i a∫ fi fost imediat exclus din Barou.

Superficialitatea cu care se trateaz„ anumite aspecte delicate ∫i modul Ón care li se pun oamenilor (fie ei demnitari sau nu!) Ón c‚rc„ lucruri pe care nu le-au f„cut Ól descalific„ total pe autorul unei asemenea dela ˛ iuni publice. Cele 10 episoade din serialul lui Darie Nov„ceanu vor face, probabil, mai mult„ lumin„ asupra celor care duc campanii a∫a-zis justi ˛ iare dar, de fapt, nu sunt altceva dec‚t ni∫te profitori ai vechiului ∫i ai noului regim.

V„ mul ˛ umesc.

Cornel Popa

#54387

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Prezenta declara ˛ ie politic„ prive∫te taxele pentru serviciile publice de radiodifuziune ∫i televiziune.

Art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Televiziune, astfel cum a fost modificat prin Ordonan ˛ a Guvernului nr. 18/2003, stabile∫te imperativ, Ón cel de-al doilea alineat al s„u, c„ îToate persoanele fizice ∫i juridice cu domiciliul, respectiv sediul, Ón Rom‚nia, sunt obligate s„ pl„teasc„ o tax„ pentru serviciul public de radiodifuziune ∫i o tax„ pentru serviciul public de televiziune Ón calitate de beneficiari ai acestora“.

Art. 40 din Legea nr. 41/1994 prevedea Ón redactarea sa ini ˛ ial„, Ónaintea intr„rii Ón vigoare a Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 18/2003 din 30 ianuarie 2003, c„ doar posesorii de receptoare radio ∫i tv sunt cei obliga ˛ i la plata taxelor aferente, ceea ce reprezint„ un principiu logico-juridic corect.

La cererea cet„ ˛ enilor, am f„cut demersuri Ón vederea afl„rii de la factorii competen ˛ i a ra ˛ iunii care a stat la baza unei astfel de impuneri fiscale, precum ∫i a modului de Óncadrare a acelor persoane care nu de ˛ in aparate radio sau tv fie pentru c„ nu doresc, fie pentru c„ nu au posibilitate financiar„, nefiind deci beneficiare ale serviciilor publice Ón cauz„, ∫i pentru care nu sunt incidente prevederile referitoare la scutirea de plat„. Este vorba despre Óntreb„rile nr. H2 1.095/17.03.2003, nr. H2 1.096/17.03.2003 ∫i nr. H2 1.097/17.03.2003 adresate Ministrului Finan ˛ elor Publice, Consiliului de Administra ˛ ie al Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Consiliului de Administra ˛ ie al Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Televiziune.

Ministerul Finan ˛ elor Publice sus ˛ ine Ón motivare c„ este vorba despre dezideratul de oprire a cre∫terii sau chiar de reducere a cuantumului taxelor prin l„rgirea bazei de aplicare a taxelor respective. Astfel, se pleac„ de la premisa c„ to ˛ i cet„ ˛ enii sunt beneficiari ai serviciilor publice, pe considerentul c„ este o realitate incontestabil„, un fapt de notorietate indubitabil„ c„ cet„ ˛ enii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 ascult„ sau privesc programe radio-tv. Dar a fi debitorul unei obliga ˛ ii de plat„ nu se poate Óntemeia pe o prezum ˛ ie, iar crearea acestei prezum ˛ ii absolute este bazat„ pe un ra ˛ ionament imperfect logic ∫i injust, deoarece:

— afirma ˛ ia c„ to ˛ i cet„ ˛ enii au obliga ˛ ia de plat„ pentru c„ to ˛ i cet„ ˛ enii au dreptul la informare, Ón conformitate cu art. 31 din Constitu ˛ ie, este un ra ˛ ionament fals, Óntruc‚t faptul c„ to ˛ i cet„ ˛ enii au un drept nu Ónseamn„ automat c„ Ól ∫i exercit„; dreptul, prin defini ˛ ia lui juridic„, este o posibilitate pentru care doar beneficiarul lui decide asupra punerii Ón practic„; deci a fi beneficiarul dreptului la informare nu coincide cu a fi beneficiarul serviciului organizat Ón vederea realiz„rii dreptului;

— a fi beneficiar al unui serviciu nu Ónseamn„ utilizarea lui colateral„, incidental„ sau indirect„; este aberant„ explica ˛ ia cum c„ devin beneficiar al serviciului public de radio doar prin simplul fapt c„ Ón autobuzul cu care merg la serviciu func ˛ ioneaz„ radioul sau pentru c„ un coleg Ómi relateaz„ o ∫tire. De altfel, pentru radioul din autobuz taxa este pl„tit„ deja de compania de ˛ in„toare a autobuzului. Este normal ca sfera celor ce ascult„ sau privesc programe radio-tv s„ fie mai mare dec‚t sfera celor ce de ˛ in aparate de recep ˛ ionare. Œn aceste condi ˛ ii, devine abuziv„ impunerea fiscal„ promovat„ de Guvern;

— mai mult, taxele Ón cauz„ sunt percepute pentru serviciile furnizate de c„tre Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune ∫i Societatea Rom‚n„ de Televiziune, or aceste institu ˛ ii trebuie s„ accepte realitatea c„ exist„ ∫i persoane care nu opteaz„ pentru programele lor;

— ce se Ónt‚mpl„ cu acei mici Óntreprinz„tori, persoane juridice, care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea la tarabe ∫i chio∫curi, locuri Ón care este imposibil„ montarea unui aparat tv?

— ce se Ónt‚mpl„ cu acei mici Óntreprinz„tori, persoane juridice, al c„ror sediu coincide cu domiciliul?

Faptul c„ legea — Hot„r‚rea Guvernului nr. 185/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune ∫i, respectiv, Hot„r‚rea Guvernului nr. 186/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune — stabile∫te ∫i categorii de persoane scutite de la plata taxelor Ón discu ˛ ie nu asigur„ legalitatea m„surii.

At‚t Ministerul Finan ˛ elor Publice, c‚t ∫i cele dou„ societ„ ˛ i na ˛ ionale recunosc c„ prin aceast„ modificare legislativ„ se creeaz„ posibilitatea major„rii veniturilor acestora. Se recunoa∫te c„ este nevoie de fonduri pentru realizarea unor proiecte importante, precum construirea unui sediu nou, adaptarea programelor, modernizarea concep ˛ iei editoriale, modernizarea re ˛ elei de transmisie. Dar Ón acest context se ridic„ problema concuren ˛ ei neloiale Ón raport cu celelalte companii private de media, av‚nd Ón vedere c„ pentru organizarea aceluia∫i tip de serviciu institu ˛ iile publice beneficiaz„ de o surs„ Ón plus, impunerea fiscal„.

Se invoc„ Ón prim-plan necesitatea asigur„rii unor parametri calitativi similari serviciilor publice respective din ˛ „rile Uniunii Europene ∫i necesitatea armoniz„rii legisla ˛ iei. Acest considerent este transformat de actuala guvernare Óntr-un panaceu pentru orice situa ˛ ie.

Semnal„m ∫i un aspect de disfunc ˛ ionalitate Ón perceperea taxelor, care denot„ c„ aceast„ m„sur„ a fost luat„ Ón grab„, f„r„ a fi analizate implica ˛ iile sale sociale ∫i economice: prima factur„ care cuprinde pe l‚ng„ suma aferent„ curentului electric ∫i taxele radio-tv este cea emis„ Ón luna aprilie sau mai ∫i care cuprinde plata ∫i pe

lunile precedente, din momentul intr„rii Ón vigoare a noii reglement„ri.

Micii agen ˛ i comerciali s-au trezit Ón situa ˛ ia de a pl„ti 200-300.000 lei pentru curentul electric ∫i 2.400.000 lei pentru taxele radio-tv. De∫i îElectrica“ — S.A. a dispus printr-o circular„ c„tre filiale posibilitatea Óncas„rii par ˛ iale a debitului, prioritate av‚nd plata curentului electric, nu s-au precizat penaliz„rile eventuale pentru plata cu Ónt‚rziere a taxelor radio-tv, care nu se datoreaz„ Ón nici un caz consumatorului.

Av‚nd Ón vedere aspectele de nelegalitate ∫i inechitate pe care le-am expus, solicit„m Guvernului s„ revin„ asupra formei actuale a m„surii fiscale dispuse Ón leg„tur„ cu taxele pentru serviciile publice de radiodifuziune ∫i de televiziune.

V„ mul ˛ umesc.

Radu Ciuceanu

#61082

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

La 17 decembrie trecut mi-am permis s„ vin Ón fa ˛ a Domniilor voastre cu o declara ˛ ie Ón care v-am prezentat Óntr-un mod succint rezultatul concluziilor noastre, ale Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ∫i corup ˛ iei, Óntr-un caz mediatizat mult Ón ultimii doi ani, privitor la falimentul premeditat ∫i lichidarea prin jaf a unei b„nci rom‚ne∫ti, respectiv Banca Interna ˛ ional„ a Religiilor.

Luni, 3 februarie a.c., cu ocazia deschiderii noii sesiuni parlamentare, pentru a v„ demonstra, pentru a v„ proba cu documente oficiale concluziile noastre, v-am oferit, celor ce mi-a ˛ i solicitat, lucrarea îR„zboi total Ómpotriva corup ˛ iei Ón Rom‚nia“, ∫i profit de acest prilej pentru a mul ˛ umi public tuturor colegilor ∫i colaboratorilor mei din cadrul comisiei pentru munca ce au depus-o Ón elaborarea acestei lucr„ri.

D‚ndu-ne seama Ónc„ de la Ónceputul cercet„rilor c„ ne afl„m Ón fa ˛ a unui caz evident de mare corup ˛ ie, a unui scenariu bine pus la punct prin care s-au distrus mai multe b„nci rom‚ne∫ti, ne-am f„cut din acest caz un ˛ el, o adev„rat„ ambi ˛ ie, din dorin ˛ a ca adev„rul ∫i dreptatea s„ Ónving„ p‚n„ la urm„, ∫i sper„m, avem convingerea c„ vor fi tra∫i la r„spundere ∫i vinova ˛ ii.

Dac„, Doamne fere∫te, nu se va Ónt‚mpla a∫a, atunci discursurile noastre, ale tuturor, despre eradicarea corup ˛ iei nu se vor dovedi dec‚t vorbe-n v‚nt.

Domnilor deputa ˛ i,

Dup„ cum ∫ti ˛ i, Ón titulatura Comisiei noastre apar termenii îcercetarea corup ˛ iei“, iar atunci c‚nd chiar ∫eful statului, domnul Ion Iliescu, cunosc‚nd perfect realitatea pericolului acestui flagel ce a cuprins Óntreaga societate rom‚neasc„, este profund preocupat, c‚nd procurorul general al Parchetului Na ˛ ional Anticorup ˛ ie, domnul Ioan Amarie, declar„ c„ fenomenul a ajuns Ón stare de metastaz„, c‚nd Ónsu∫i ∫eful statului cere Ón mod imperativ, Ón plenul celor dou„ Camere ale Parlamentului o îterapie de ∫oc“ pentru combaterea flagelului, c‚nd diploma ˛ i str„ini ∫i reprezentan ˛ i ai unor organisme interna ˛ ionale la care ˛ ara noastr„ dore∫te s„ adere ne atrag aten ˛ ia Ón modul cel mai serios asupra fenomenului noi nu putem r„m‚ne indiferen ˛ i la cazurile semnalate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 Corup ˛ ia a devenit Ón Rom‚nia cel mai veninos cancer, care, dac„ nu va fi extirpat la timp, va ucide Óntreaga societate.

Œn acest domeniu, ori se folose∫te bisturiul pentru a t„ia Ón carne vie prin aplicarea legii, ori se renun ˛ „ la a mai face declara ˛ ii c„ eradic„m flagelul, accept‚ndu-l ca o boal„ incurabil„ a societ„ ˛ ii noastre.

## Domnilor deputa ˛ i,

Spe ˛ a despre care vorbim este un adev„rat caz de ∫coal„ Ón domeniul crimei organizate ∫i a corup ˛ iei institu ˛ ionalizate ∫i ar„tam Ónc„ din anul 2001, de la primele noastre cercet„ri, c„ totul a fost at‚t de bine organizat, at‚t de bine regizat ∫i acoperit prin acte normative c„ membrii bandei erau convin∫i c„ nimeni nu va putea s„-i descopere.

Dar, se ∫tie, nu exist„ crim„ perfect„. Cazul de fa ˛ „ vine s„ confirme faptul c„ ∫i Ón domeniul corup ˛ iei, c‚t ar fi de sofisticate metodele infractorilor, p‚n„ la urm„ tot se vor g„si fisuri. Œn cazul de fa ˛ „, a∫a a fost.

V„ aminti ˛ i, ∫i poate colegii no∫tri din comisia de specialitate Ó∫i amintesc mai bine, c‚t am insistat asupra verific„rii constitu ˛ ionalit„ ˛ ii ∫i legalit„ ˛ ii unui anume act normativ ce a stat la baza faliment„rii unor b„nci rom‚ne∫ti. Este vorba de faimoasa Ordonan ˛ „ de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 186/1999, semnat„, publicat„, ap„rut„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, toate acestea Ón aceea∫i zi de 19 noiembrie 1999, Óntr-o zi de vineri, zi scurt„ de lucru.

Œn toat„ aceast„ grab„ a celor interesa ˛ i, se uitase Óns„ necesitatea respect„rii prevederilor constitu ˛ ionale, adic„ se uitase c„ art. 114 pct. 4 din Constitu ˛ ie prevede c„ anterior public„rii ordonan ˛ ele se depun spre aprobare Parlamentului ∫i se mai uitaser„ ∫i prevederile art. 107 pct. 4 care stipuleaz„ necesitatea contrasemn„rii ordonan ˛ elor de c„tre cei abilita ˛ i s„ le aplice.

Ei bine, iat„ c„ dup„ trei ani de la emiterea ei nu numai c„ aceast„ ordonan ˛ „ este respins„ de Parlament, dar, la 20 ianuarie a.c., chiar Ministerul Public, constat‚nd gravele vicii de neconstitu ˛ ionalitate, cere ca aceast„ ordonan ˛ „ de urgen ˛ „ s„ fie trimis„ Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale, stabilindu-se c„ a fost emis„ de fostul Guvern Radu Vasile prin exces de putere, prin sustragerea acesteia de la controlul parlamentar ∫i prin alte multe vicii de neconstitu ˛ ionalitate.

Iat„, a∫adar, c„ tr„im Ón Rom‚nia mileniului al III-lea d.H., ˛ ar„ considerat„ azi ca stat de drept, confirm‚ndu-se spusele parafrazate ale Ecleziastului: îCei care au dreptate pier Ón dreptatea lor, iar nelegiui ˛ ii continu„ s„ jefuiasc„ nestingheri ˛ i Ón r„utatea lor.“ ™i asta se Ónt‚mpl„ Ón plin centrul Bucure∫tiului, numai la c‚teva sute de metri de cl„direa Parlamentului Ón care ne afl„m.

Œn cazul faliment„rii ∫i lichid„rii prin jaf a B.I.R. totul a fost premeditat, absolut premeditat.

Falimentul B.I.R. ∫i al altor b„nci rom‚ne∫ti se afl„ Ón planul grupului de interese deja cunoscut, plan Óntocmit cu grij„ de patronii faimoasei firme de lichidare îReconversie ∫i valorificare active“ ∫i acoli ˛ ii lor, care, de∫i de numai o lun„ de zile exist„ o hot„r‚re judec„toreasc„ de Óntrerupere a procedurii de lichidare, ei continu„ jaful, Ón total„ ∫i deplin„ lini∫te.

Toate cele de mai sus sunt cunoscute at‚t nou„, c‚t ∫i autorit„ ˛ ilor statului rom‚n, dar celor vinova ˛ i din B.N.R., din magistratur„, îrechinilor“ din firma de lichidare îReconversie ∫i valorificare active“ nu li se clinte∫te un fir

de p„r, to ˛ i ace∫tia continu‚ndu-∫i Ón lini∫te activitatea lor, din acelea∫i fotolii.

Domnilor deputa ˛ i,

Din lucrarea-document ce v-am prezentat-o a ˛ i putut s„ v„ convinge ˛ i, s„ lua ˛ i act de realitate, de trista realitate. Cazul prezentat de noi reprezint„ elocven ˛ a a ceea ce Ónseamn„ corup ˛ ie institu ˛ ionalizat„.

Œntreb„m pe cei responsabili, organele abilitate: ce se mai a∫teapt„, c‚nd acest grup de interese condus de numitul Arin St„nescu este cunoscut, c‚nd faptele acestuia sunt at‚t de evidente, at‚t de probate, c‚nd exist„ dovezi ∫i documente clare asupra faptelor lor, ce se mai a∫teapt„, spun, pentru a se lua m„surile legale ce se impun? Pentru care motiv sunt men ˛ inu ˛ i Ón acelea∫i fotolii doi viceguvernatori din B.N.R., implica ˛ i ∫i vinova ˛ i de distrugerea inten ˛ ionat„ a unor b„nci rom‚ne∫ti? Pentru care motiv nu se iau m„suri Ómpotriva magistra ˛ ilor cunoscu ˛ i ca fiind îadev„ra ˛ i prizonieri“ ∫i afl‚ndu-se sub controlul total ∫i complici cu faimoasa firm„ de lichidare îReconversie ∫i valorificare active“?

Pentru toate cele expuse, cerem din nou, Ón mod imperativ, tuturor autorit„ ˛ ilor competente ale statului rom‚n, de aici, din plenul ∫i de la tribuna Camerei Deputa ˛ ilor, s„ ia m„surile ce se impun.

V„ mul ˛ umesc.

Ioan Miclea

#68258

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „. Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia mea politic„ se refer„ la modul defectuos de rezolvare a problemelor Ón cadrul Ministerului Administra ˛ iei Publice Locale. Se intituleaz„ îAdio calorifere, la iarn„ c„ldura ne va veni prin pere ˛ i“.

Sunt multe stupizeniile de care avem parte Ón ultima perioad„. Pus Ón fa ˛ a unor situa ˛ ii limit„, aparent f„r„ ie∫ire, Guvernul d„ din col ˛ Ón col ˛ , doar, doar va g„si o solu ˛ ie multiplelor probleme cu care se confrunt„.

Este un fapt cunoscut ∫i unanim acceptat c„ o ˛ ar„ se guverneaz„ greu, c„ Ón fa ˛ a Executivului stau o multitudine de probleme, care mai de care mai complexe. Guvernul precedent a Óncercat s„ rezolve problemele ˛ „rii cu cei 15.000 de speciali∫ti pe care fostul pre∫edinte Constantinescu i-a aruncat Ón lupt„ precum turcii ieniceri la Plevna. Dar s-a dovedit c„ cei 15.000 de speciali∫ti erau doar un vis, iar cei c‚ ˛ iva care or fi fost au adus ˛ ara Óntr-un dezastru greu de Ónl„turat.

Actuala guvernare a avut decen ˛ a s„ nu se laude cu cohorta de speciali∫ti pe care Ói are Ón spate. Trebuie Óns„ s„ recunoa∫tem c„ Ón umbra politicienilor actualului Guvern exist„ o armat„ de speciali∫ti buni. Dar regula are ∫i excep ˛ ii, precum p„durea usc„turi. Nu ∫tiu cum se face c„ Ón ministerul pe care Ól conduce domnul Cozm‚nc„, un minister care se confrunt„, de altfel, cu probleme multe ∫i complexe, gafi∫tii apar ca ciupercile dup„ ploaie.

Amintesc aici cazul P„v„lache, apoi marea gaf„ a numirii Ón func ˛ ia de director general la îRadet“ a domnului Opaina, care s-a dovedit c„ nu are nici preg„tirea ∫i nici competen ˛ a necesare conducerii acestui colos pe picioare de lut. Cele c‚teva luni de domnie a mult

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 tr‚mbi ˛ atului domn Opaina au fost jalnice ∫i de r‚sul lumii. Rezolv„rile date de acesta multelor ∫i grelelor probleme ale îRadet“ au fost o glum„ ieftin„, care ar fi putut constitui scenariul unui film de comedie dac„ problemele nu ar fi at‚t de grave.

Iat„, mai nou, un alt consilier al domnului ministru Cozm‚nc„ vine cu o idee genial„: la iarn„ ne vom Ónc„lzi prin pere ˛ i, cu c„ldura venit„ de la vecini ∫i prin conductele ce trec prin apartamentele noastre. Solu ˛ ia ar fi bun„ dac„ ar ˛ ine cont de dou„ probleme elementare:

1. Ca s„ radieze o temperatur„ de 16 grade, un perete desp„r ˛ itor ar trebui s„ aib„ Ón dosul lui o surs„ de c„ldur„ care s„ produc„ o temperatur„ de cinci ori mai mare. Œn aceast„ situa ˛ ie, apartamentul vecinului ar trebui s„ fie un cuptor, situa ˛ ie Ón care Ón el nu s-ar putea locui.

2. Este un principiu de drept simplu ∫i la Óndem‚na studentului de anul I la Drept c„ o proprietate nu poate fi afectat„ de c„tre utilit„ ˛ ile vecinului dec‚t cu acordul proprietarului. Traversarea de conducte cu agent termic prin apartamentele noastre despre care vorbe∫te domnul consilier ministerial este o servitute, pentru care celui care Ói folose∫te trebuie s„ pl„teasc„, nicidecum s„ pl„teasc„ cel c„ruia Ói este afectat„ proprietatea de aceast„ trecere.

Absurditatea ar putea fi comentat„ la nesf‚r∫it, dar m„ opresc aici, cu recomandarea ca domnul ministru Cozm‚nc„ s„-∫i aleag„ cu mai mult„ grij„ consilierii ∫i subordona ˛ ii, pentru a nu se umple de ridicol.

Œn problema Ónc„lzirii de la iarn„ a∫tept„m o rezolvare pertinent„ Ónc„ din aceast„ var„, altfel debran∫„rile de la c„ldur„ vor continua, rom‚nii se vor pr„p„di de frig Ón propriile case, iar criza c„ldurii se va croniciza.

Am speran ˛ a c„ aceast„ declara ˛ ie Ói va sensibiliza pe cei care sunt chema ˛ i s„ ne asigure un minim de confort termic la iarn„.

V„ mul ˛ umesc.

Marin Anton

#72146

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „. Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia mea politic„ se refer„ la Hot„r‚rea Guvernului nr. 400 din 2003.

Dup„ modul Ón care este conceput„ Hot„r‚rea Guvernului nr. 400 din 2003, avem de-a face cu un exces de reglementare ∫i cu un act normativ controversat care a f„cut carier„ de pres„ ∫i fa ˛ „ de consecin ˛ ele c„ruia Guvernul nu s-a delimitat, de∫i a g„sit la timp ∫i un ˛ ap isp„∫itor Ón personalul de func ˛ ionari care a f„cut gre∫eala s„ recunoasc„ public c‚teva binefaceri ale aplic„rii actului normativ.

Indiferent de faptul c„ respectivul consilier a fost pensionat sau trimis la aer curat, r„spunderea este ∫i r„m‚ne a Guvernului. Primul lucru de care se face responsabil Guvernul Ón ochii opiniei publice este legat de faptul c„ aceast„ hot„r‚re de Guvern, conform legii transparen ˛ ei, trebuia publicat„ cu 30 de zile Ónainte, pentru a putea fi cunoscut„ de c‚t mai mul ˛ i cet„ ˛ eni.

Scopul ar fi trebuit s„ fie dezbaterea public„, pe baza c„reia s„ se poat„ interveni cu observa ˛ ii ∫i propuneri.

Pentru exemplificare, atragem aten ˛ ia asupra unor prevederi Ón care hot„r‚rea este ambigu„ ∫i produce confuzii. Ne referim la acelea care creeaz„ tensiuni Óntre locatari, alter‚nd rela ˛ iile de bun„ vecin„tate, la cele care Óncalc„ dreptul de proprietate, permi ˛ ‚nd unora sau altora s„ numere elemen ˛ ii de calorifer, la atestarea administratorilor, ca ∫i cum ace∫tia trebuie s„ Óndeplineasc„ activit„ ˛ i de mare complexitate, precum ∫i la obligativitatea de a angaja mai multe persoane pentru diferite activit„ ˛ i Ón condi ˛ iile Ón care majoritatea oamenilor nu au bani s„-∫i achite Óntre ˛ inerea. Atunci de unde fonduri pentru o serie de alte servicii? Vezi art. 22 alin. 3, 4 ∫i 5.

Pe de alt„ parte, legea promoveaz„ inconsecven ˛ ele de natur„ legislativ„. A se vedea cum asocia ˛ iile pot utiliza dou„ regimuri de contabilitate f„r„ s„ se motiveze de ce, art. 21 alin. 7 ∫i art. 22 alin. 4, precum ∫i reglementarea modului Ón care se calculeaz„ Óntre ˛ inerea prin trei abord„ri: repartizarea cheltuielilor pe persoan„, pe cot„parte de proprietate ∫i pe consumatori tehnici sau de alt„ natur„. Ceea ce Ónseamn„ c„ oamenii nu pot stabili dup„ condi ˛ iile concrete Ón care se afl„ cum s„ decid„ asupra calcul„rii cotelor de Óntre ˛ inere. Capitolul 3, art. 35 alin. 4.

Ca s„ nu mai vorbim de discutabila prevedere prin care se pl„tesc cote-parte din Ónc„lzire prin ˛ evile din pere ˛ i ca o form„ de descurajare a debran∫„rilor. Art. 52 alin. 2.

Atragem aten ˛ ia Guvernului c„ suntem Óngrijora ˛ i de faptul c„ din ce Ón ce mai des statul reglementeaz„ Óntr-un mod aberant ∫i excesiv op ˛ iunile cet„ ˛ eanului Ónc„lc‚ndu-i drepturile fundamentale, Ón loc s„ Óntreprind„ m„suri serioase Ón ceea ce prive∫te ameliorarea condi ˛ iilor de via ˛ „ Ón comunitate, prin reabilitarea sistemului de Ónc„lzire, reglementarea contoriz„rii sau restructurarea îRadet“. Astfel de reglement„ri trebuie retrase sau, Ón caz contrar, trebuie atacate Ón contencios-administrativ, Ón speran ˛ a c„ justi ˛ ia va constata acelea∫i nereguli semnalate ∫i de noi.

Mul ˛ umesc.

Andrei Ioan Chiliman

#75555

A fi pre∫edintele Camerei Deputa ˛ ilor, demnitarul cu rangul al treilea Ón ierarhia statului rom‚n, reprezint„ o cinste ∫i o onoare excep ˛ ionale, dar implic„ totodat„ ∫i o r„spundere, capacitate de munc„ ∫i un nivel de competen ˛ „ deosebite.

De∫i ales din r‚ndul majorit„ ˛ ii parlamentare, pre∫edintele Camerei Deputa ˛ ilor, o dat„ ales, trebuie s„ vegheze ca institu ˛ ia pe care o conduce s„ Ó∫i Óndeplineasc„ toate prerogativele Ón conformitate cu prevederile legale, cu Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, cu toate hot„r‚rile ∫i cutumele acesteia. Din p„cate, domnul Valer Dorneanu a manifestat Ónc„ din primele luni ale alegerii sale Ón onoranta func ˛ ie de pre∫edinte al Camerei Deputa ˛ ilor o apeten ˛ „ crescut„ pentru a interpreta doar Ón lumina partidului de guvern„m‚nt, voit sau din necunoa∫tere, toate regulile scrise ∫i nescrise ale institu ˛ iei pe care o conduce. Dac„ ini ˛ ial i se puteau ierta Domniei sale, atribuindu-se lipsei de experien ˛ „, anumite sc„p„ri Ón modul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 de conducere a ∫edin ˛ elor Camerei, acum, la aproape doi ani ∫i jum„tate de la instalarea Ón func ˛ ie, inocen ˛ a Óncep„torului care gre∫e∫te nu mai poate fi invocat„.

Ultimul gest al Domniei sale, petrecut Ón plenul ∫edin ˛ ei de exact acum o s„pt„m‚n„, mar ˛ i, 13 mai, c‚nd ∫i-a permis, prin propria voin ˛ „ ∫i profit‚nd de autoritatea conferit„ de func ˛ ie, s„ cenzureze o ac ˛ iune a opozi ˛ iei democratice, Óncalc„ Óns„ toate regulile jocului democratic, ale echilibrului care trebuie s„ existe Óntre putere ∫i opozi ˛ ie Ón orice stat de drept. Prin aceast„ ac ˛ iune Domnia sa a ar„tat c„ a uitat ale cui interese le ap„r„ de la Ón„l ˛ imea rangului s„u, anume interesele Parlamentului Rom‚niei ∫i ale Camerei Deputa ˛ ilor, ∫i a executat un ordin ca un simplu func ˛ ionar din aparatul birocratic al Guvernului Rom‚niei, anex‚nd, prin aceast„ decizie de a nu dezbate o mo ˛ iune, institu ˛ ia legislativ„ Executivului.

Cenzur‚nd o ac ˛ iune a opozi ˛ iei care Óncerca s„ corecteze o reglementare de politic„ intern„ a guvern„rii P.S.D. ∫i a Guvernului P.S.D., care probabil c„ are Ón programul ∫i Óntre obiectivele politicii sale instituirea unei noi taxe obligatorii pentru to ˛ i cet„ ˛ enii ˛ „rii pentru servicii de care eventual nici nu beneficiaz„, Domnia sa a f„cut pre∫ Parlamentul Rom‚niei sub c„lc‚iul Guvernului N„stase, pentru a _n_ -a oar„ de c‚nd conduce ∫edin ˛ ele Camerei. Refuz‚nd dezbaterea mo ˛ iunii Ón Parlamentul Rom‚niei, domnul Dorneanu a preluat responsabilitatea instituirii taxei radio-tv, ce a st‚rnit o nemul ˛ umire general„ Ón r‚ndul opiniei publice, Ón sarcina Parlamentului Rom‚niei, care ∫i a∫a se bucur„ de o cot„ record ca popularitate, ∫i a ac ˛ ionat ca ∫i cum aceast„ mo ˛ iune ar fi fost Óndreptat„ nu Ómpotriva Executivului, ci a comisiilor de specialitate sau a Camerei Deputa ˛ ilor Ón ansamblul s„u.

Declar‚nd c„ îmo ˛ iunea simpl„ prive∫te o problem„ politic„, ∫i nu una legislativ„, care este pe rolul Camerei Deputa ˛ ilor“, Domnia sa a ignorat faptul c„ instituirea taxei obligatorii radio-tv afecteaz„ acum Ón mod direct 22 milioane de rom‚ni Ón mod neconstitu ˛ ional, ilegal, lipsit de moralitate ∫i c„ este efectul nemijlocit al politicii P.S.D., oblig‚nd contribuabilul rom‚n la o tax„ de care nici nu beneficiaz„, Ón vreme ce proiectul Legii nr. 248/2003 de aprobare a Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 18/2003 poate s„ fie am‚nat la nesf‚r∫it. Guvernul Rom‚niei nu a dorit aceast„ dezbatere public„ a unei noi componente aberante a politicii sale fa ˛ „ de popula ˛ ia acestei ˛ „ri tocmai pentru c„ ∫tie nemul ˛ umirea ad‚nc„ existent„ Ón r‚ndurile popula ˛ iei ∫i dezbaterea unei mo ˛ iuni ar fi subliniat Ónc„ o dat„ erorile ∫i superficialitatea adunate Ón aceast„ ordonan ˛ „, inventat„ pentru clica politic„ din TVR ∫i Radio Rom‚nia Ón frunte cu domnii Nicolau ∫i ™euleanu.

Dac„ cineva din Parlamentul Rom‚niei vrea s„ cenzureze Guvernul pentru o gre∫eal„ politic„, are la Óndem‚n„ institu ˛ ia mo ˛ iunii; refuz‚nd opozi ˛ iei democratice dreptul la o mo ˛ iune perfect valabil„, domnul Dorneanu a uitat c„ este ales de cet„ ˛ enii Rom‚niei ∫i este dator fa ˛ „ de ace∫tia pentru toate ac ˛ iunile sale din Parlamentul Rom‚niei ∫i a cobor‚t sub demnitatea func ˛ iei sale prin subordonarea Parlamentului ramurii executive. De aceea, credem c„ Domnia sa trebuie s„ lase cinstea conducerii Camerei Deputa ˛ ilor unei persoane care ∫tie s„ fac„ distinc ˛ ia Óntre a fi slujitor al cet„ ˛ eanului ∫i a fi slujitor al cet„ ˛ eanului N„stase.

Aceast„ declara ˛ ie politic„ vine la o s„pt„m‚n„ dup„ ce Guvernul ∫i c‚ ˛ iva servitori zelo∫i ai s„i din Parlamentul Romaniei au mai n„scocit o abera ˛ ie care Óngr„de∫te libertatea individual„ Ón favoarea drepturilor

colective, Óndrept‚nd Rom‚nia c„tre democra ˛ ia original„ de tip bananier, modelul iubit al P.S.D.: instituirea controlului ∫i arbitrariului asocia ˛ iilor de proprietari Ómpotriva acelor proprietari gospodari, cu dare de m‚n„ sau pur ∫i simplu cu ini ˛ iativ„ privat„, care doresc s„ investeasc„ Ón propriile apartamente.

Aceast„ ultim„ abera ˛ ie n„scut„ de Ministerul Administra ˛ iei Publice, recunoscut„, Ón fine, m„car par ˛ ial de domnul ministru Cozm‚nc„, Ó∫i dorea dou„ lucruri: mai Ónt‚i s„ oblige de ˛ in„torii de centrale termice de apartament, care au Óndr„znit s„ se debran∫eze de la sistemul centralizat de Ónc„lzire, s„ pl„teasc„ totu∫i cote de Óntre ˛ inere, l„sate la latitudinea asocia ˛ iilor de proprietari, pentru c„ldura, zice-se, emanat„ prin pere ˛ ii comuni de la celelalte apartamente ∫i, apoi, dreptul asocia ˛ iilor de proprietari de a controla prin intrarea Ón apartamentul proprietarilor a num„rului de elemen ˛ i de la calorifere, asta Ón condi ˛ iile Ón care autorit„ ˛ ile statului nu pot p„trunde f„r„ motive Óntemeiate ∫i mandat Ón proprietatea privat„ a cuiva.

Dac„ atitudinile P.S.D. fa ˛ „ de garantarea dreptului la proprietate, fa ˛ „ de Ónc„lcarea dreptului la via ˛ „ privat„ ∫i a libert„ ˛ ii individului nu ne mai surprind, suntem Óns„ surprin∫i de inep ˛ iile tehnice de o inventivitate bolnav„ ale guvernan ˛ ilor ∫i subordona ˛ ilor lor, atunci c‚nd vine vorba de a imagina noi abuzuri pentru a Ónvr„jbi ∫i mai mult comunitatea Ón fa ˛ a cet„ ˛ eanului care ∫i-a permis s„ Óndr„zneasc„ s„ Ó∫i Ómbun„t„ ˛ easc„ confortul din apartamentul s„u de la bloc. Guvernan ˛ ii se pricep mai ales s„ Óntoarc„ realit„ ˛ ile pe dos dup„ principiile Radio Erevan: Ón fapt, cei care s-au debran∫at de la îRadet“ ∫i Ó∫i asigur„ necesarul de c„ldur„ la un pre ˛ decent (pentru c„ nu mai include ∫i pierderile enorme din re ˛ ea) nu primesc, ci furnizeaz„ c„ldur„ ∫i celor din jur; Ón cel mai r„u caz coeficientul de transfer de energie termic„ este 0 (zero)!

De asemenea, prin ordonan ˛ e ∫i hot„r‚ri de guvern ilare din punct de vedere tehnic sau prin expunerile pline de ridicol ale unor a∫a-zi∫i speciali∫ti, se Óncearc„ a se demonstra c‚t de nocive sunt gazele provenite de la centralele de apartament, c‚nd de fapt Ón Óntreaga Europ„ Occidental„ sunt utilizate pe scar„ larg„ aceste sisteme de Ónc„lzire ca fiind foarte sigure ∫i cu noxe extrem de sc„zute.

Pentru a convinge pe Ónc„p„ ˛ ‚na ˛ ii care nu renun ˛ „ la ideea independen ˛ ei termice fat„ de îRadet“ ∫i plata Ón pau∫al cu asocia ˛ ia de locatari dup„ principii nu comunitare, ci comuniste, guvernan ˛ ii au mai inventat ∫i alte solu ˛ ii: blocarea fondurilor destinate contoriz„rilor de bloc ∫i de scar„, instituirea unui noian de aprob„ri birocratice ∫i de taxe descurajante pentru doritorii de centrale ∫i altele.

Care este Óns„ miza acestui comportament kafkian al Cabinetului N„stase? Frica visceral„ a mini∫trilor P.S.D., ai administra ˛ iei publice ∫i industriilor, Ón special, de a reforma sistemul energetic din Rom‚nia, Ónc„p„ ˛ ‚narea de a men ˛ ine Ón via ˛ a o institu ˛ ie energofag„, monopolist„ ∫i antic„ pe banii contribuabililor rom‚ni, f„r„ nici cea mai mic„ inten ˛ ie de a o moderniza ∫i rentabiliza Ón condi ˛ iile unei economii concuren ˛ iale, din cauza incapacit„ ˛ ii ∫i incompeten ˛ ei de reform„, ∫i a dorin ˛ ei de a proteja sindicatele ∫i clientela politic„ bine pl„tit„ din sistemul termo-energetic.

Partidul Na ˛ ional Liberal dore∫te ca cet„ ˛ enii Rom‚niei s„ poat„ decide singuri pentru ei ∫i familiile lor, Ói sprijin„ pe to ˛ i cei care doresc s„ Ó∫i instaleze centrale individuale de scar„ sau de bloc ∫i cere Guvernului Rom‚niei s„ nu Ó∫i mai bat„ joc de indivizii cu ini ˛ iativ„ ∫i dorin ˛ „ de a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 investi Ón propria locuin ˛ „ pentru binele lor, al familiei lor ∫i al celor din jur Ón ultim„ instan ˛ „, prin legi, hot„r‚ri, norme, ordonan ˛ e care reprezint„ toate inep ˛ ii politice ∫i tehnice. Cerem Guvernului s„ ini ˛ ieze legi pentru sprijinirea celor care nu mai vor s„ pl„teasc„ risipa, lenea ∫i del„sarea din sistemul termoenergetic na ˛ ional, salariile grase ale birocra ˛ ilor îRadet“ ∫i din celelalte regii din domeniu sau incapacitatea decizional„ ∫i incompeten ˛ a profesional„ ∫i tehnic„ a unor mini∫tri P.S.D.

Corneliu Ciontu

#84738

## Stima ˛ i colegi,

Œntr-un editorial semnat Ón urm„ cu c‚teva zile, un pseudojurnalist, Adrian Ursu, decide c„ pe frontonul acestei institu ˛ ii ar trebui scris îParlamentul pro∫tilor“.

Nu doresc s„ abordez aceast„ formul„ sub raport formal; e dreptul falsului jurnalist Ón cauz„ s„-∫i aleag„ epitetele Ón func ˛ ie de propriul cod deontologic. A∫ dori s„ ar„t Óns„ c„, merg‚nd la fondul problemei, Domnia sa se dovede∫te a fi personajul negativ.

Substan ˛ a acuza ˛ iilor domnului Ursu este aceasta: Legea incompatibilit„ ˛ ilor ∫i ritualul declara ˛ iei averilor reprezint„ o mascarad„ care las„ neatinse fundamentele corup ˛ iei. Prin ezit„rile lor Ón fa ˛ a ambiguit„ ˛ ilor legii, parlamentarii rom‚ni dau un spectacol jalnic Ón fa ˛ a aleg„torilor. Haide s„ cercet„m Ómpreun„ dac„ aceste acuza ˛ ii sunt Óntemeiate.

Œnainte de toate, da ˛ i-mi voie s„-i amintesc domnului Ursu c„ a∫a-zisa Lege anticorup ˛ ie nu este o crea ˛ ie a Parlamentului Rom‚niei. Ea a fost conceput„ Ón laboratoarele Guvernului ∫i a fost acceptat„ de o majoritate politic„ disciplinat„.

Toate bre∫ele pe care domnul Ursu le sesizeaz„ acum Ón Legile anticorup ˛ ie ∫i care sunt menite s„ protejeze interesele economice ale principalului partid de guvern„m‚nt, au fost denun ˛ ate la momentul cuvenit de opozi ˛ ie. Nu ne amintim s„ fi primit Ón acest sens un sprijin nemijlocit din partea Domniei sale sau a altor ziari∫ti. Poate c„ altfel ar fi stat lucrurile dac„ massmedia ar fi cerut atunci cu insisten ˛ „ stoparea acestui nedemn spectacol mediatic guvernamental numit anticorup ˛ ie. Pentru c„ este evident, Legea anticorup ˛ ie a fost circul din lipsa p‚inii, jonglerie destinat„ mijloacelor de informare public„. Dac„ aceasta ar fi refuzat-o, ini ˛ iatorii ei ar fi fost obliga ˛ i s„-∫i reconsidere pozi ˛ ia.

Ezit„rile unora din parlamentarii opozi ˛ iei Ón fa ˛ a ambiguit„ ˛ ilor legii sunt fire∫ti, pentru c„ legea e proast„. Este absurd, de pild„, ca directorii unor publica ˛ ii s„ fie trata ˛ i similar cu masa afaceri∫tilor ilici ˛ i infiltra ˛ i Ón economia de stat. Œntotdeauna, de c‚nd exist„ democra ˛ ie parlamentar„, oamenii politici de anvergur„ au condus publica ˛ ii de opinie. Iorga, Maiorescu, Goga, iat„ doar c‚teva exemple majore.

Problema de substan ˛ „, din care izvor„∫te reaua-credin ˛ „ a domnului Ursu, nu este Ónsa aceasta. Ea ˛ ine de strategia de discreditare sistematic„ a Parlamentului Ón beneficiul Guvernului. Institu ˛ ia parlamentar„ este — ∫i domnul Ursu ar trebui s„ ∫tie asta — una fragil„, vulnerabil„ Ón fa ˛ a opiniei publice lipsite Ónc„ de cultura democratic„. Marcat„ de mo∫tenirea sa autocratic„, Rom‚nia anului 2003 nu este nici pe departe o republic„ parlamentar„ sau semiparlamentar„. Ea are un singur centru de conducere, Executivul. Parlamentul, prin majoritatea sa proguvernamental„ docil„, nu face dec‚t s„ se supun„

ordinelor venite dinspre Palatul Victoria ∫i, eventual, dinspre Cotroceni.

Or, tocmai pentru c„ Guvernul este singurul factor de decizie ce poate fi cu adev„rat responsabilizat ∫i pentru c„ acest Guvern este unul obsedat de propria imagine, cea mai facil„ solu ˛ ie a strategilor puterii este transferarea culpei ∫i a deficitului de imagine Ónspre Parlament. Fiind mai pu ˛ in vizibili, mai pu ˛ in mediatiza ˛ i Ón maniera glorioas„ a mini∫trilor, parlamentarii sunt mai u∫or de acuzat de opinia public„, cu at‚t mai mult cu c‚t pu ˛ ini cunosc prerogativele acestora. Cu to ˛ ii ∫tim faptul c„ nu Parlamentul poate gira marile afaceri de corup ˛ ie, acestea fiind un apanaj al Executivului. Cu toate acestea, aten ˛ ia opiniei publice a fost Óndreptat„ Ón ultimul timp nu asupra declara ˛ iilor de avere ministeriale, acolo unde ar trebui c„utate neregulile, ci asupra unor parlamentari marginali care, Ón multe din cazuri, nu s-au bucurat niciodat„ de exerci ˛ iul ∫i privilegiile puterii.

Nu sus ˛ in c„ Parlamentul Rom‚niei este un spa ˛ iu al inocen ˛ ei. Numai c„ aceast„ institu ˛ ie, cu toate p„catele ei, nu poate fi o surs„ semnificativ„ a corup ˛ iei. Parlamentul Rom‚niei devine treptat o anex„ guvernamental„ ∫i un ˛ ap isp„∫itor. Domnul Adrian Ursu se dovede∫te de rea-credin ˛ „ tocmai pentru c„ nu face dec‚t s„ alimenteze aceast„ strategie. M„ Óndoiesc c„ Domnia sa s-ar Óncumeta s„ scrijeleasc„ pe frontonul Palatului Victoria îGuvernul pro∫tilor“. Dar pe cel al Parlamentului o poate face nestingherit, c„ci nu aici se g„se∫te puterea, ce ar mai putea oferi ∫i ceva sponsoriz„ri.

Œn fa ˛ a acestei situa ˛ ii, Óntreb„rile de bun-sim ˛ care se pun sunt urm„toarele: p‚n„ unde se poate merge cu insultele la adresa tuturor parlamentarilor prin generalizarea p„catelor individuale ale unor colegi? Cui serve∫te denigrarea aberant„ a principalului for democratic al ˛ „rii? Ce trebuie s„ Ón ˛ eleag„ electoratul din afirma ˛ iile jignitoare ale unor jurnali∫ti ce eticheteaz„ parlamentarii drept ho ˛ i, lene∫i, lacomi, corup ˛ i ∫i, mai nou, pro∫ti? A mai r„mas s„ fim eticheta ˛ i criminali ∫i tr„d„tori de ˛ ar„.

Dac„ nu este nevoie de Parlament Ón Rom‚nia, atunci ace∫ti fal∫i de ˛ in„tori ai adev„rului, care se erijeaz„ Ón instan ˛ „ moral„ suprem„, s„ propun„ poporului rom‚n un alt tip de or‚nduire social-economic„.

Dac„ aceste ofense vor fi escaladate prin dep„∫irea limitelor deontologice, parlamentarismul rom‚nesc va fi irevocabil compromis. ™i, o dat„ cu el, Óns„∫i ideea constitutiv„ a democra ˛ iei ∫i, din toat„ aceast„ fars„, electoratul va Ón ˛ elege un singur lucru. Anume c„ numai un Guvern atotputernic, dictatorial Ól poate salva de parlamentari, care, nu-i a∫a?, reprezint„ un adev„rat pericol social.

A∫tept„m reac ˛ ia Clubului Rom‚n de Pres„ fa ˛ „ de aceast„ grosolan„ ofens„ adus„ tuturor parlamentarilor ∫i implicit electoratului rom‚nesc.

Va mul ˛ umesc.

Iosif Arma∫

#90549

Se Ómplinesc ast„zi 13 ani de la primele alegeri cu adev„rat libere ∫i pluraliste, dup„ mai bine de o jum„tate de secol de regimuri totalitare, alegeri care au marcat Ónceputul democratiz„rii reale a Rom‚niei. Scrutinul de la 20 mai 1990 a consfin ˛ it cel mai important deziderat al declara ˛ iei Consiliului Frontului Salv„rii Na ˛ ionale, din iarna Revolu ˛ iei rom‚ne, instituirea pluralismului politic ∫i construc ˛ ia statului de drept, organizarea de alegeri libere, instituirea unui regim al democra ˛ iei reprezentative, bazat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 pe valorile ∫i institu ˛ iile lumii libere. Ziua de 20 mai 1990 a r„mas Ón con∫tiin ˛ a public„ a rom‚nilor ca un reper fundamental pentru manifestarea liber„ a op ˛ iunilor electorale, pentru Óns„∫i revenirea Rom‚niei la valorile Europei contemporane.

Cu o participare la vot extrem de ridicat„, de peste 87% din totalul popula ˛ iei cu drept de vot, domnul Ion Iliescu, candidatul Frontului Salv„rii Na ˛ ionale, a c‚∫tigat alegerile preziden ˛ iale cu 85,07%, iar F.S.N. pe cele parlamentare, ob ˛ in‚nd 263 de mandate la Adunarea Deputa ˛ ilor, respectiv 66,31%, ∫i 91 de mandate la Senat, adic„ 67,02%.

Œn pofida dificult„ ˛ ilor de ordin economic ∫i social, generate de tranzi ˛ ia la economia de pia ˛ „, Ón ciuda instabilit„ ˛ ii zonei apropiate Rom‚niei, institu ˛ iile ∫i mecanismele democratice rezultate ca urmare a alegerilor din 20 mai 1990 ∫i-au dovedit viabilitatea ∫i soliditatea. O dovad„ o reprezint„ dubla alternan ˛ „ la guvernare pe parcursul a doar trei cicluri electorale.

Prin alegerile libere din 20 mai 1990 s-a Óncheiat perioada organismelor provizorii ale puterii de stat, conducerea ˛ „rii fiind preluat„ de institu ˛ ii legitimate prin mandat popular. Alegerile de la 20 mai 1990 ne-au oferit valorile ∫i instrumentele democra ˛ iei, de aceea ele au o evident„ Ónsemn„tate istoric„. Scrutinul de acum 13 ani a deschis, de fapt, drumul spre crearea Óntregului sistem al institu ˛ iilor statului de drept. Chiar dac„ aceast„ zi a fost doar un Ónceput, care avea s„ fie urmat de op ˛ iuni diferite aproape dup„ fiecare ciclu electoral, primele alegeri democratice ∫i corecte, Ón pofida numeroaselor ∫i virulentelor contesta ˛ ii de la vremea respectiv„ — aminti ˛ i-v„ doar episodul îPia ˛ a Universit„ ˛ ii“ —, pe care le-a cunoscut Rom‚nia modern„ au Ónsemnat, Ón primul r‚nd, op ˛ iunea popular„ pentru democra ˛ ie. Nu se poate interpreta altfel prezen ˛ a masiv„ la vot a rom‚nilor la 20 mai 1990. Nici euforia Ónving„torilor, nici triste ˛ ea Ónvin∫ilor nu au reu∫it s„ Ómpiedice decizia liber exprimat„ a cet„ ˛ enilor.

Gheorghe-Eugen Nicol„escu

#93242

Taxa pentru radio ∫i televiziune a creat agita ˛ ie puternic„ Ón mediul social, dar ∫i Ón cel politic, concomitent cu trezirea din amor ˛ eal„ a conducerii televiziunii na ˛ ionale.

La Ónceput, am crezut c„ lupta pre∫edintelui Radiodifuziunii pentru a crea o imagine pozitiv„, ca urmare a introducerii noii taxe aferente sus ˛ inerii func ˛ ion„rii celor dou„ institu ˛ ii publice de media, avea ca scop ∫i acoperirea deficitului de Óncredere de care sufer„ televiziunea public„. Ulterior, am Ón ˛ eles c„ televiziunea public„, prin conducerea ei, continua s„ cread„ c„ este mare ∫i tare ∫i c„ poate face orice f„r„ s„-i pese de ceea ce cred oamenii, exers‚nd mul ˛ i ani propaganda ∫i demagogia.

Œntre timp, partidele de opozi ˛ ie au reac ˛ ionat la cre∫terea fiscalit„ ˛ ii, a obliga ˛ iilor privind o nou„ tax„ pus„ Ón c‚rca cet„ ˛ enilor ∫i firmelor, observ‚nd c„ noul bir se adreseaz„ tuturor cet„ ˛ enilor, tuturor companiilor, indiferent dac„ posed„ sau nu aparate de radio ∫i de televiziune. S-a Ón ˛ eles c„ aceste partide sunt Ómpotriva societ„ ˛ ilor na ˛ ionale de radio ∫i televiziune, c‚nd de fapt protestul era Óndreptat c„tre dou„ institu ˛ ii, dar mai ales Ómpotriva televiziunii na ˛ ionale, care a excelat prin servilism f„r„ margini fa ˛ „ de putere.

S„ nu se uite c„ anul trecut P.S.D. ∫i Guvernul lui Adrian N„stase au schimbat conducerile celor dou„ institu ˛ ii publice de media, dat„ de la care manipularea, dezinformarea, intoxicarea, cenzurarea opozi ˛ iei au devenit reguli Ón politica editorial„.

La televiziunea na ˛ ional„ opozi ˛ ia exist„ numai ca s„ sporeasc„ imaginea puterii, prezen ˛ a opozi ˛ iei este folosit„ ca pretexte pentru a pream„ri realiz„rile epocii de aur pesediste, pentru a denatura adev„rul, pentru a prop„v„dui c„tre cet„ ˛ eni o politic„ editorial„ de∫„n ˛ at„ ∫i iresponsabil„. Ma∫ina de propagand„ a puterii a devenit televiziunea public„, unde ordinea ∫tirilor este dictat„ de la Palatul Victoria sau de secretarul general al P.S.D., pentru a nu sl„bi vigilen ˛ a ∫i a picura moment de moment diversiunea potenta ˛ ilor zilei.

Apreciez c„ libertatea de exprimare este grav afectat„ ∫i particip„m la introducerea brutal„ a cenzurii ∫i de aceea nu poate fi acceptat„ o tax„ care sluje∫te exclusiv propagandei P.S.D.

Strategia P.S.D. este Ónc‚lcit„, dar dup„ analize serioase ∫i evaluarea implica ˛ iilor ea poate fi descifrat„: cump„rarea organiza ˛ iilor sindicale din radio ∫i televiziune, c„rora prin sumele Óncasate din noua tax„ li se poate promite cre∫terea salariilor ∫i acordarea altor drepturi salaria ˛ ilor; asigurarea unor condi ˛ ii de munc„ ∫i finan ˛ area unor lucr„ri noi de infrastructur„, de logistic„, care pot crea sentimente pozitive jurnali∫tilor din institu ˛ ie; preg„tirea psihologic„ insidioas„ a personalului celor dou„ institu ˛ ii care nu va mai reac ˛ iona la manipul„rile grosolane din viitoarele campanii electorale, cu efecte garantate pentru partidul de guvern„m‚nt.

Œn acest mod, democra ˛ ia este afectat„ grav, libertatea alegerilor nu mai este garantat„, iar orice revolt„ ulterioar„ poate fi u∫or demontat„ ∫i greu de sus ˛ inut.

De aceea, consider c„ taxa radio-tv trebuie reg‚ndit„ Ón condi ˛ ii acceptabile ∫i suportabile, cu o preg„tire corespunz„toare, dup„ o dezbatere larg„.

Œn acela∫i timp, ar fi mult mai u∫or de acceptat dac„ cele dou„ institu ˛ ii publice ar fi conduse de reprezentan ˛ i ai opozi ˛ iei pe mandatul actualei puteri ∫i invers, ceea ce ar crea certitudinea unei independen ˛ e editoriale ∫i unei obiectivit„ ˛ i care ar permite cet„ ˛ enilor agrearea sistemului de finan ˛ are prin contribu ˛ ii proprii.

Oamenii nu mai pot fi mult timp min ˛ i ˛ i, ace∫tia au Ónceput s„ sesizeze c‚nd sunt supu∫i propagandei ∫i exerci ˛ iilor de imagine.

Reac ˛ ia televiziunii na ˛ ionale din seara de 19 mai 2003 este o mostr„ cras„ de lips„ de profesionalism, de diversiune oribil„ ∫i jenant„, prezent‚nd puncte de vedere care sus ˛ in puterea sau oameni care cred Ón idei valoroase ∫i cu experien ˛ e interesante Ón ˛ „rile lor, dar aplicate Ón Rom‚nia Ónseamn„ altceva.

Dac„ nu se va Ón ˛ elege c„ o parte din reac ˛ ia negativ„ are drept cauze taxe prea mari pentru actuala s„r„cie lucie Ón care se zbat cet„ ˛ enii acestei ˛ „ri, precum ∫i neÓncrederea acestora Ón modul Ón care are loc informarea, nu se vor putea lini∫ti tensiunile create Ón societatea rom‚neasc„.

P.S.D. trebuie s„ renun ˛ e s„ mai agreseze poporul rom‚n ∫i s„ adopte o atitudine de respect fa ˛ „ de contribuabili ∫i pe banii acestora s„ nu mai mint„, iar dup„ Óndeplinirea acestor condi ˛ ii situa ˛ iile pot fi discutate, Ón ˛ elese ∫i solu ˛ ionate.

Sunt printre primii care doresc ca cele dou„ institu ˛ ii publice de media s„ fie echidistante politic, obiective ∫i independente pentru o informare corect„ a cet„ ˛ enilor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 dar ∫i s„ asigure ni∫te locuri de munc„ bine pl„tite tocmai pentru a Óndep„rta tenta ˛ iile, ni∫te condi ˛ ii tehnice corespunz„toare.

Sper c„ se va Ón ˛ elege c„ nu se poate accepta ca pe banii no∫tri s„ fim manipula ˛ i, s„ ni se prezinte imagini idilice despre o ˛ ar„ care se zbate Ón s„r„cie, unde corup ˛ ia institu ˛ ionalizat„ s„r„ce∫te tot ce-i st„ Ón cale, unde drepturile cet„ ˛ enilor sunt tratate diferen ˛ iat, iar reprezentan ˛ ii puterii sunt prezenta ˛ i ca av‚nd totdeauna dreptate ∫i c„ sunt singurii care exist„ Ón via ˛ a social-politic„ din Rom‚nia.

Leonida Lari Iorga

#98753

L-am v„zut Ónt‚ia oar„ pe Mircea Dinescu Óntr-un pulover cu m‚necile r„suflecate la Uniunea Scriitorilor din Chi∫in„u, pe scen„. S„ fi fost aceasta prin 1988. A dat un spectacol grozav. Toat„ sala murea de r‚s la bancurile sale. Mai pu ˛ in, la o poezie, pesemne, tr„it„. îSunt t‚n„r, doamn„, vinul m„ ∫tie pe de rost...“ Noi, scriitorii rom‚ni din Basarabia, n-am prea dat atunci aten ˛ ie faptului c„ Mircea Dinescu, Ónainte de a ajunge la Chi∫in„u, trecuse dintru-nt‚i prin Moscova, capitala de atunci a U.R.S.S. ∫i a soacrei sale cu state vechi la K.G.B., Elena Loghinovskaia.

Noi credeam c„ to ˛ i rom‚nii ne sunt fra ˛ i. ™i, gazde fiind, l-am primit, l-am omenit cum am ∫tiut mai bine, de altfel, toat„ lumea care vine pe la Chi∫in„u cunoa∫te ospitalitatea rom‚nilor basarabeni.

De ce, Óns„, am Ónceput cu aceast„ vizit„ ciudat„, c„ci mai bine ar fi de zis c„l„toria Moscova—Chi∫in„u— Bucure∫ti a nedomnului Mircea Dinescu?

Omul Ón cauz„ avea, probabil, ni∫te rela ˛ ii mai de durat„ cu serviciile ruse∫ti, altfel nu se explic„ arestarea lui la domiciliu pe vremea lui Nicolae Ceau∫escu. Œn fond, dac„ e s„ vorbim de la obraz, el nu a fost disident, ci rezident.

A doua oar„ l-am v„zut Ón alt pulover cu m‚necile r„suflecate la Uniunea Scriitorilor din Bucure∫ti, dup„ 1990—1991, c‚nd mi-a ap„rut volumul îDulcele foc“ la Editura îUnivers“. S-a Ónt‚mplat s„ vin pe la Uniune ∫i s„-l v„d Óntr-o stare lamentabil„: Ónjura de mama focului de la etajul unu o femeie care se afla la parter, o scriitoare, din c‚te am Ón ˛ eles de la ni∫te colegi de breasl„.

A treia oar„ l-am v„zut la Ambasada U.R.S.S., dar Ón alt strai. Cum noi, liderii Mi∫c„rii de Eliberare ∫i ReÓntregire Na ˛ ional„ din Basarabia, printre care Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Gheorghe Vod„ ∫i eu, am fost invita ˛ i la Bucure∫ti de c„tre proasp„tul C.P.U.N., care apoi s-a numit F.D.S.N., apoi P.D.S.R., apoi P.S.D., nu Ón ˛ eleg nici p‚n„ acum de ce Ón Palatul Victoria, la Ónt‚lnirea delega ˛ iei din Basarabia cu cei din Rom‚nia era prezent ∫i tovar„∫ul Teajelnicov, ambasadorul U.R.S.S. Ón Rom‚nia. Dumnezeu s„-l ierte, c„ nu mai este printre tr„itorii de pe p„m‚nt. Iar„∫i e ceva de neÓn ˛ eles, cel pu ˛ in pentru mine, de ce delega ˛ ia basarabean„ a fost dus„ la cin„ la Ambasada U.R.S.S.

™i iat„ cum se leag„ ni∫te treburi: degeaba latr„ Mircea Dinescu Ón a sa îAspirin„ a s„racului“ — ce ironie a soartei, acel care a devalizat Uniunea Scriitorilor din Rom‚nia o face pe s„racul —, c„, vede ˛ i dumneavoastr„, Grigore Vieru, Leonida Lari Ói aduleaz„ ∫i Ói ap„r„ pe Adrian P„unescu ∫i C.V. Tudor, de parc„ ace∫ti oameni ar avea nevoie de ap„rarea noastr„. Chestiunea e mult mai simpl„: Óntre un tr„d„tor de ˛ ar„ ca Mircea Dinescu ∫i ni∫te patrio ˛ i rom‚ni, e limpede ca bun„ ziua

alegerea noastr„. P„i, cine crede ˛ i c„ Ónt‚mpina delega ˛ ia basarabean„ cu p‚ine ∫i sare Ón pragul Ambasadei U.R.S.S.? Ana Blandiana ∫i Mircea Dinescu!

Œnt‚mpin„torul nostru, rog s„ mi se permit„ o astfel de licen ˛ „ lingvistic„, cine crede ˛ i c„ era? Mircea Dinescu, Ómbr„cat Óntr-un frumos strai na ˛ ional, rom‚nesc. E bine, totu∫i, c„ Ana Blandiana era Ómbr„cat„ Ón haine obi∫nuite, ∫i nu Ómpopo ˛ onat„ Ón strai na ˛ ional la o ambasad„ str„in„. De ce spun toate astea? Din cauza imbecililor care se leag„ de orice element vestimentar, p‚n„ ∫i de benti ˛ a mea. Oricum ar zice ei, benti ˛ a nu o voi arunca, pentru c„ nu e dat„ de oameni, ci de cineva mai puternic dec‚t ei, ca semn de ini ˛ iere.

A∫adar, acest v‚nz„tor de neam, Mircea Dinescu, cu soacr„ kaghebist„ ∫i socru b„nuit Ón alt soi de securitate, presupune-se ungar„, mai cuteaz„ s„-i batjocoreasc„ pe intelectualii din Basarabia. De ce? Pentru c„ ∫i-au riscat via ˛ a pentru cauza na ˛ ional„?! Pentru c„ au stat pe baricade ∫i n-au f„cut averi?! Da, pe baricade averi nu se fac. ™i anume acei care au luptat cu hidra imperial„ sovietic„ acum sunt cei mai s„raci. Dar Mircea Dinescu nu se sfie∫te s„ spun„ c„ noi, rom‚nii basarabeni, venim de la sovietici, noi, care am cerut unirea Ón anul 1989.

™i Ón triste ˛ ea mea Ómi propun ∫i v„ propun o tem„ de medita ˛ ie: oare de ce nu sunt bine v„zu ˛ i Ón ˛ aramam„ rom‚nii basarabeni ∫i bucovineni? Numai de aceea c„ au fost l„sa ˛ i de izbeli∫te de c„tre ˛ ara-mam„ Ón at‚tea diferende istorice, l„sa ˛ i str„inilor de at‚tea ori, f„r„ nici o condi ˛ iune? Poate astfel a ap„rut sentimentul vinov„ ˛ iei rom‚nilor din ˛ ar„ pentru cei exclu∫i din ea ∫i, Ón consecin ˛ „, al unei uri neputincioase ∫i fa ˛ „ de du∫mani, ∫i fa ˛ „ de ai lor. ™i poate Ónc„ de aceea c„, o dat„ cu oamenii cumsecade de acolo, au venit ∫i lichele cu misiuni speciale ∫i cu mari afaceri? Œn cazul acesta, ofi ˛ erii de securitate din Rom‚nia, dintre care unii u∫or vandabili, n-au putut sau n-au voit s„ vad„ cu cine au de-a face, care sunt patrio ˛ i ∫i care sunt ho ˛ i?! Eu, spre exemplu, n-am idee cum arat„ 1.000 de euro, nu tocmai 10.000, chiar nu ∫tiu ce s„ declar Ón aceste fi∫e ce ni s-au dat tuturor deputa ˛ ilor ∫i senatorilor Ón privin ˛ a averilor. Or, Mircea Dinescu ∫tie mai bine dec‚t noi toate pre ˛ urile din aceast„ efemer„ lume, pentru c„ el a preschimbat poezia cu afacerile.

Consider c„ e absolut necesar„ o delimitare Óntre postura de scriitor ∫i postura de afacerist Ón peisajul politic. Fire∫te, e greu s„ facem o asemenea diferen ˛ iere, ∫i totu∫i trebuie de g„sit o solu ˛ ie. Altfel, ni∫te vis„tori ideali∫ti care nu au uneori nici de p‚ine p‚n„ la salariu ajung Ón aceea∫i barc„ ∫i pe acela∫i val de responsabilitate cu rechinii-afaceri∫ti, care Óntorc dolari sau euro cu lopata.

S„ ne Óntoarcem, Óns„, la oile noastre. Am spus c„ l-am v„zut de trei ori pe viu pe Mircea Dinescu, Ón situa ˛ ii concrete, care nu-l pun deloc Óntr-o lumin„ favorabil„. L-am mai v„zut o dat„ la TVR 1, prin decembrie 1989, c‚nd actorul ∫i ex-ministrul culturii, Ion Caramitru, Ói striga Ón fa ˛ a Óntregului popor rom‚n din ˛ ar„ ∫i a rom‚nilor de pretutindeni: îMircea, f„-te c„ lucrezi!“ ™i Mircea Dinescu a lucrat ∫i a tot lucrat, dar Ómpotriva neamului rom‚nesc.

™i acum s„ analiz„m c‚t mai la rece lucrurile. Aceast„ duhoare antina ˛ ional„, pre nume Mircea Dinescu, acest poeta∫ sau poetastru, care de la îMoartea cite∫te ziarul“ n-a mai sc‚r ˛ ‚it nimic din peni ˛ „, de re ˛ inut ca valoare estetic„, de∫i beneficiaz„ de o tipografie din Germania, pe care ∫i-a Ónsu∫it-o (destinat„ Uniunii Scriitorilor din Rom‚nia), se d„ mare scriitor ∫i ziarist. Ba

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 mai cuteaz„ s„ ∫i propun„ Na ˛ iunii Rom‚ne, muritoare de foame, îAspirina s„racului“! Mai bine ar fi s„ Ónchid„ gura sa p„c„toas„ ∫i s„ schimbe titulatura ziarului cu un alt titlu: îAspirina ho ˛ omanului“, ca s„ Ón ˛ eleag„ ceva-ceva ∫i cei neaviza ˛ i. Oricum, hidoasa lui fa ˛ „ se va vedea Ón timp, pentru c„ a Óncercat s„ p„c„leasc„ oameni mai s„raci, mai chinui ˛ i ∫i mai tri∫ti ca el. Dar Dumnezeu s„ aleag„!

Ioan Sonea

#105722

Interven ˛ ie cu titlul îEuromania“.

Statisticile care reflect„ progresul f„cut de ˛ „rile care doresc integrarea Ón Uniunea European„ plaseaz„ Rom‚nia pe ultimul loc. Societatea Academic„ Rom‚n„ consemneaz„ rezultatele slabe ob ˛ inute de Guvernele rom‚ne∫ti de dup„ 1989, cu toate eforturile depuse Ón a realiza restructurarea economic„. Se consider„ c„ venitul sc„zut pe cap de locuitor, lipsa competitivit„ ˛ ii reale, nivelul tehnologic dep„∫it ∫i num„rul mare de speciali∫ti care p„r„sesc ˛ ara sunt efecte, ∫i nu cauze ale r„m‚nerii Ón urm„ a Rom‚niei. Œncetinirea reformelor structurale a m„rit distan ˛ a fa ˛ „ de obiectiv, Ón raport cu alte candidate la integrare.

Chiar dac„ se vorbe∫te despre o cre∫tere economic„, abia dac„ se creeaz„ premisele unei reveniri a economiei na ˛ ionale, ∫i aceasta mai mult Ón baza comer ˛ ului exterior. Cre∫terea statistic„ a indicatorilor macroeconomici a avut la baz„ majorarea plafonului at‚t la datoria extern„, c‚t ∫i la cea intern„. Guvernul anticipeaz„ o cre∫tere economic„ de 5,2% comparativ cu anul 2002, dar F.M.I. consider„ estim„rile exagerate.

Condi ˛ iile reale de a realiza acest obiectiv sunt din ce Ón ce mai greu de ob ˛ inut Ón cadrul deterior„rii climatului economic ∫i politic interna ˛ ional. Aprecierea monedei unice europene este unul din aisbergurile cu care se Ónt‚lne∫te economia na ˛ ional„. Ascensiunea euro fa ˛ „ de dolar ∫i fa ˛ „ de leu produce infla ˛ ie, accizele fiind evaluate Ón euro. Un euro mai puternic reduce ritmul de cre∫tere Ón U.E., unde este orientat 70% din exportul rom‚nesc.

Deocamdat„, europenii consider„ c„ doar c‚nd euro va cre∫te la 1,20-1,25 dolari Óntreprinderile europene vor avea cu adev„rat probleme. Œn cazul unei deprecieri de 10% a dolarului fa ˛ „ de euro, se consider„ c„ impactul negativ este echivalent cu o sc„dere de 0,8% a P.I.B. Ón spa ˛ iul euro, speciali∫tii Óntreb‚ndu-se dac„ economia european„ mai ob ˛ ine o cre∫tere de p‚n„ la 1% Ón acest an. Prognozele indic„ acest lucru, ceea ce Ónseamn„ sc„derea consumului ∫i implicit a cererii, ceea ce afecteaz„ exporturile rom‚ne∫ti.

De∫i Ón prima parte a lui 2003 volumul exporturilor rom‚ne∫ti a dep„∫it 1,4 miliarde de dolari pe lun„, rezultatul este influen ˛ at de modul de aportare Ón dolari. Peste 50% din valoare se datoreaz„ aprecierii euro ∫i faptului c„ 70% din exporturi sunt pl„tite Ón aceast„ moned„.

Devalorizarea leului a permis exportatorilor s„ Ó∫i mic∫oreze marja de profit exprimat„ Ón euro, ceea ce a crescut competitivitatea m„rfurilor livrate Ón exterior. Componen ˛ a exporturilor situeaz„ Rom‚nia printre ˛ „rile slab dezvoltate deoarece aproape 90% din exporturi sunt materii prime ∫i produse care Ónglobeaz„ mult„ for ˛ „ de munc„. Exist„ indicii c„ Ón aceste condi ˛ ii exporturile se vor plafona, deci sectorul investi ˛ iilor nu va putea asigura cre∫terea planificat„.

Œn ultimele luni au avut loc ie∫iri mari de capital, deci investi ˛ iile str„ine vor fi Ón declin, dac„ nu cumva este ∫i

un semnal privind viitorul ˛ „rii. Astfel, consumul intern abia dac„ va ajunge la nivelul anului trecut, Ón ciuda cre∫terilor salariale, tocmai c‚nd Rom‚nia are nevoie de o perioad„ lung„ de stabilitate economic„ ∫i de o cre∫tere a P.I.B. de circa 5% anual, put‚nd fi pus„ sub semnul Óntreb„rii chiar ∫i Óndeplinirea condi ˛ iilor de aderare la Uniunea European„ Ón 2007.

Rom‚nia are competitivitatea cea mai mic„ Ón r‚ndul candidatelor, consider‚ndu-se c„ Rom‚nia ar avea nevoie de 45 de ani pentru a atinge nivelul de convergen ˛ „ cu media U.E. Ne punem Óntrebarea cum poate privi îlumea bun„“ Ónspre o astfel de Rom‚nie ∫i ce garan ˛ ii reale poate da Guvernul c„ via ˛ a va avea un curs normal.

Nicolae Vasilescu

#109444

Ce valoare mai poate avea ast„zi efortul de a ne face auzi ˛ i de la aceast„ Ónalt„ tribun„, Óncerc‚nd s„ convingem de utilitatea ∫i necesitatea respect„rii istoriei, a legii fundamentale, dac„ personaje politice aflate la putere, care ∫i-au Ónceput mandatul jur‚nd pe Biblie ∫i pe respectarea Constitu ˛ iei, sunt primii care uneori le Óncalc„, m‚na ˛ i de interese m„runte, de partid, Ón detrimentul electoratului care i-a propulsat la guvernare?

Cred c„ a venit timpul s„ ne punem ∫i noi Óntrebarea pe care fondatorii celebrei legi fundamentale americane ∫i-au pus-o la 1787: îCum s„ dai Guvernului destul„ putere, f„r„ ca s„-i dai prea mult„?“ Œntrebare Óndrept„ ˛ it„, av‚nd Ón vedere c„ abuzul de putere la care recurg guvernan ˛ ii dep„∫e∫te uneori cu mult limitele bunului-sim ˛ .

Se ∫tie c„ riscul de a abuza de putere apar ˛ ine celor ce o de ˛ in. Œn acest sens, r„m‚n memorabile ∫i pe deplin actuale cuvintele autorului interbelic Paul Negulescu: îLupta pentru a pune m‚na pe puterea politic„, lupta pe care o duc Óntre ele clasele sociale sau chiar membrii aceleia∫i clase, organiza ˛ i Ón partide politice, umplu Óntreaga istorie politic„ a diferitelor popoare. Acei care reu∫esc Ón ˛ eleg s„-∫i men ˛ in„ puterea lor, modific‚nd, organiz‚nd diferit institu ˛ iuni de drept public, Ón scop de a-∫i asigura conservarea puterii.“ Vezi Ónfiin ˛ area Parchetului Anticorup ˛ ie sau a altor institu ˛ ii al c„ror obiect de activitate este identic ∫i nejustificabil.

O dat„ cu accederea la putere Ón toamna anului 2000 a coali ˛ iei P.D.S.R.-U.D.M.R., Parlamentul Rom‚niei, adic„ Legislativul ˛ „rii, a devenit o anex„ a Guvernului N„stase Ón ceea ce prive∫te elaborarea legilor Ón ˛ ara noastr„. Œn loc ca Parlamentul s„ elaboreze legile Ón Rom‚nia, potrivit atribu ˛ iilor prev„zute de Constitu ˛ ie, acesta ini ˛ iaz„ legi precum interzicerea bancurilor, legalizarea concubinajului ∫.a.m.d., fiind nevoit s„ voteze pe band„ rulant„ ordonan ˛ ele de urgen ˛ „ emise de c„tre Guvern, ordonan ˛ e care de cele mai multe ori nu-∫i justific„ cazurile excep ˛ ionale de emitere a acestora.

Se profit„ de faptul c„ actuala coali ˛ ie P.S.D.-U.D.M.R. este majoritar„ Ón Parlament ∫i ordonan ˛ ele trec rapid prin malaxorul de vot, f„r„ a mai lua Ón seam„ p„rerile sau mo ˛ iunile opozi ˛ iei, c„reia i s-a atribuit rolul ingrat de decor.

Manifestarea apatic„ a Parlamentului, organ suprem reprezentativ al ˛ „rii ∫i unica autoritate legiuitoare, stabile∫te doar dispozi ˛ ii generale, l„s‚nd Guvernul s„ ac ˛ ioneze potrivit liberei lui aprecieri, conform puterii lui discre ˛ ionare. Ne punem o Óntrebare retoric„: unde se termin„ puterea discre ˛ ionar„ ∫i unde Óncepe abuzul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 putere, unde Óncepe Ónc„lcarea comportamentului legal al administra ˛ iei publice centrale?

Oare acest abuz de putere al guvernan ˛ ilor îÓmbibat“ de nep„sare nu se datoreaz„ Ón mare parte lipsei de control am„nun ˛ it al Parlamentului sau a unui judec„tor administrativ, ca Ón exemplul administra ˛ iei franceze, ce dispune de o limitare a exercit„rii puterii?

Guvernan ˛ ii no∫tri pun Ón practic„ deviza infractorilor de drept comun, aceea c„ îtot ce nu este interzis este permis“. Executivul nu poate face tot ce nu este explicit interzis; el nu trebuie s„ fac„ dec‚t ceea ce Ói este explicit permis.

Tenta ˛ ia de a pune m‚na pe putere este foarte mare la guvernan ˛ i, Executivul av‚nd Ón m‚ini ∫i func ˛ ia de a face legile ∫i pe aceea de a le executa, prin aceasta scutindu-se de a se mai supune legilor pe care tot ei le fac... Separa ˛ ia puterilor Ón stat exceleaz„ printr-un verbalism str„in faptelor.

Discrepan ˛ a enorm„ Óntre promisiunile electorale, Programul de guvernare ∫i realitatea pe care via ˛ a o demasc„ ne arat„ de fapt lipsa Ón ˛ elepciunii puterii, a celor care o de ˛ in ∫i abuzeaz„ Ón mod absolut de ea. Printre priorit„ ˛ ile Programului de guvernare se num„rau ∫i combaterea s„r„ciei ∫i a ∫omajului, refacerea autorit„ ˛ ii statului. Adev„rul ne arat„ cum popula ˛ ia îmul ˛ umit„“ scandeaz„: îIliescu ∫i N„stase ne-au b„gat foamea Ón case!“; iar Ón ceea ce prive∫te autoritatea statului, Ón jude ˛ ele Harghita ∫i Covasna aceasta a disp„rut Ón totalitate: primarul U.D.M.R. din Sf‚ntul Gheorghe a demontat de pe cl„direa Prim„riei tricolorul rom‚nesc, arborat Ón 1944.

C‚nd se va revizui Constitu ˛ ia Rom‚niei ar trebui s„ ne g‚ndim mai bine la limitele competen ˛ ei legislative delegate, la condi ˛ iile Ón care este permis transferul de atribu ˛ ii de la Parlament la Guvern, precum ∫i domeniile, pentru a nu mai avea surprizele ordonan ˛ elor de urgen ˛ „ nejustificate de cazurile excep ˛ ionale. Exemplu recent, Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ nr. 31/2002 privind interzicerea organiza ˛ iilor cu caracter fascist, rasist ∫i xenofob, Ón realitate neexist‚nd asemenea organiza ˛ ii pe teritoriul ˛ „rii noastre.

Œnchei cu speran ˛ a c„ timpul va fi cel care urmeaz„ s„ confirme sau s„ infirme valabilitatea pozi ˛ iilor exprimate Ón repetate r‚nduri de la aceast„ tribun„.

Grigore Emil R„dulescu

#114548

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Prin declara ˛ ia mea politic„ de ast„zi v„ aduc la cuno∫tin ˛ „ situa ˛ ia tragic„ din Ploie∫ti, unde reorganizarea unui spital oblig„ pacien ˛ ii s„ fac„ greva foamei.

Lipsurile din sistemul sanitar au ajuns la apogeu. Dac„ p‚n„ acum bolnavii se pl‚ngeau c„ trebuie s„ le cumpere rudele medicamentele, acum se pl‚ng c„ au ajuns s„ fac„ foamea. Un exemplu este Spitalul Municipal îSfin ˛ ii Petru ∫i Pavel“, cunoscut de ploie∫teni drept spitalul îPetrolul“.

Prin Ordinul ministrului s„n„t„ ˛ ii nr. 243 din 19.04.2003 s-a decis reorganizarea unit„ ˛ ii, prin transformarea acestuia Ón spital de pediatrie. Din acel moment a Ónceput calvarul.

At‚t conducerea spitalului, c‚t ∫i reprezentan ˛ ii sindicatului s-au opus acestei m„suri aberante din punctul lor de vedere. Œn municipiul Ploie∫ti s-a declan∫at un adev„rat r„zboi Óntre cet„ ˛ eni ∫i oficialit„ ˛ ile ora∫ului. Prin

orice mijloace, ploie∫tenii au Óncercat s„ opreasc„ punerea Ón practic„ a deciziei ministeriale. V„z‚nd care este spiritul urbei, autorit„ ˛ ile sanitare locale au Ónceput o lupt„ de discreditare a spitalului. Invoc‚nd tot felul de motive, s-au stopat Óncet, Óncet finan ˛ „rile. La ora actual„, Ón spital sunt 200 de bolnavi pe 180 de paturi. S-a ajuns Ón situa ˛ ia ca medicamentele pentru tratarea bolnavilor s„ fie cump„rate de rude. Asistentele cump„r„ seringi ∫i ace pentru a-∫i face meseria, iar hrana pacien ˛ ilor se Óncrope∫te de la o zi la alta. Personalul care locuie∫te la ˛ ar„ a fost rugat s„ aduc„ de acas„ c‚te ceva de m‚ncare. Asistentele ∫i infirmierele care au gr„din„ vin zilnic cu ∫tevie, ceap„, cartofi ∫i ce mai au prin c„m„ri. S„ lucrezi acum la buc„t„ria spitalului e o adev„rat„ scamatorie, a declarat Cristi Teodorescu, pre∫edintele sindicatului din spital.

M„sura reorganiz„rii unit„ ˛ ii medicale poate p„rea just„, dac„ ˛ inem cont de faptul c„ Ón jude ˛ nu exist„ un spital de pediatrie. Dar p‚n„ la finalizarea acestei ac ˛ iuni bolnavii ar trebui s„ beneficieze Ón continuare de medicamente ∫i m‚ncare, mai ales c„ Ón tot acest timp cotizeaz„ la asigur„rile de s„n„tate.

Reorganizarea spitalului va l„sa pe drumuri 120 de persoane, dintre care 46 sunt asistente.

îTragic este c„ disponibiliz„rile se vor face f„r„ pl„ ˛ i compensatorii. Cu toate Óncerc„rile de redistribuire a personalului, r„m‚n foarte mul ˛ i oameni pe dinafar„. E p„cat c„ s-a investit Ón acest spital at‚t de mult, iar acum munca noastr„ e c„lcat„ Ón picioare. Din nefericire, nu se dau doi bani pe bolnavi. Oamenii interna ˛ i la noi sunt obliga ˛ i s„ suporte toat„ aceast„ presiune psihic„.“, a precizat doctorul Daniel Ion Mihalache, directorul spitalului îPetrolul“.

La toate aceste probleme ∫eful Direc ˛ iei de S„n„tate Public„ (D.S.P.) Prahova, Ileana Roman, r„spunde c„ este un ordin ministerial ∫i nu conteaz„ dac„ oamenii se opun. Aceast„ decizie trebuie s„ o duc„ la bun sf‚r∫it ∫i nu o intereseaz„ celelalte probleme.

Oare dac„ ar fi fost pacient„ internat„ Ón acest spital tot la fel s-ar fi comportat ∫i procedat?

Emil Boc

#118538

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

La pozi ˛ ia 2 din raportul suplimentar se discut„ art. 103 referitor la timpul de efectuare a perchezi ˛ iei. F„r„ a mai readuce Ón fa ˛ a dumneavoastr„ foarte multe din argumentele care au fost spuse aici cu ocazia dezbaterii anterioare, singurul text controversat r„m‚ne acela din finalul art. 103, care spune: îPerchezi ˛ ia Ónceput„ Óntre orele 6,00—20,00 poate continua ∫i Ón timpul nop ˛ ii.“

Argumentul pe care l-am formulat ∫i atunci ∫i-l sus ˛ in ∫i Ón continuare este acela c„ aceast„ ultim„ prevedere din con ˛ inutul art. 103 este Ón contradic ˛ ie flagrant„ cu art. 27 alin. (4) din textul Constitu ˛ iei, care men ˛ ioneaz„ Ón mod expres faptul c„ perchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii sunt interzise, cu excep ˛ ia flagrantului delict.

Œn aceast„ ipotez„ pe care noi o punem acum la art. 103 nu ne afl„m Ón ipoteza flagrantului delict ∫i, Ón consecin ˛ „, orice alt„ perchezi ˛ ie Ón timpul nop ˛ ii este interzis„, potrivit Constitu ˛ iei. Am Ón ˛ eles ∫i Ón ˛ elegem constr‚ngerile de natur„ procedural„, eventualele greut„ ˛ i tehnice, eventualele neajunsuri pe care le-ar putea avea organele de urm„rire penal„, care s„ spunem c„ ar avea indicii pe la ora 17,00 c„ undeva, Óntr-o cas„ sau Óntr-o locuin ˛ „, sau Óntr-o Ónc„pere, se ascund diferite bunuri ce ar putea face obiectul unei perchezi ˛ ii ∫i dac„ ajung p‚n„ la ora 20,00 nu se Óncheie perchezi ˛ ia, ar trebui s-o opreasc„ ∫i s-o reia diminea ˛ a. Este ∫i acesta un risc, este adev„rat.

Dar dac„ punem acest risc Ón analiz„ cu un alt poten ˛ ial pericol, ∫i anume acela ca organele de cercetare penal„ s„ abuzeze de acest drept Ón detrimentul intereselor cet„ ˛ enilor, ∫i anume s„ a∫tepte p‚n„ la ora 19,45 Ónceperea unei perchezi ˛ ii, ∫tiind faptul c„ au la dispozi ˛ ie toat„ noaptea, f„r„ nici un fel de restric ˛ ie, ∫i cunoscut fiind faptul c„ Ón timpul regimului comunist cele mai discutabile ac ˛ iuni se petreceau noaptea, acele perchezi ˛ ii de noapte, acele, hai s„ spunem, ac ˛ iuni de noapte, care nu puteau fi controlate, erau departe de ochii opiniei publice, departe de cet„ ˛ eni, departe de vecini, acum cred c„ asemenea practic„ nu mai poate exista Óntr-un stat de drept.

™i atunci, dac„ punem Ón echilibru cele dou„ ipoteze, ar trebui, consider„m noi, s„ primeze interesul cet„ ˛ eanului. Noi trebuie s„ introducem o garan ˛ ie suplimentar„ Ón statul de drept cu privire la cet„ ˛ ean, Ón sensul ca acesta s„ nu fie supus unor practici abuzive.

Ve ˛ i spune dumneavoastr„ c„ o perchezi ˛ ie se desf„∫oar„ Ón condi ˛ iile stabilite de lege, cu martori asisten ˛ i ∫i a∫a mai departe, Ón prezen ˛ a ap„r„torului. Este adev„rat. A∫a spune legea, dar nu to ˛ i cet„ ˛ enii Rom‚niei sunt avoca ˛ i. Nu to ˛ i cet„ ˛ enii Rom‚niei ∫tiu cum s„ se apere sau cum s„ se organizeze Ón cazul unei perchezi ˛ ii. Nu to ˛ i cet„ ˛ enii au aceste informa ˛ ii juridice. Sunt informa ˛ ii pe care le de ˛ in avoca ˛ ii. Deci, din perspectiva noastr„, totul ar fi Ón regul„. Dar cet„ ˛ eanul, v„ da ˛ i seama, atunci c‚nd se treze∫te cu organul de urm„rire penal„ la ora 19,45 nu va ∫ti Ón primul r‚nd s„ invoce prevederile din Codul de procedur„ penal„ sau din Constitu ˛ ie pentru a solicita cele cerute acolo.

De aceea, noi apreciem c„, Ón primul r‚nd pornind de la textul Constitu ˛ iei ∫i Ón al doilea r‚nd pornind de la exigen ˛ ele ap„r„rii drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor cet„ ˛ enilor, Ón sensul prevenirii exercit„rii abuzive a perchezi ˛ iilor domiciliare, v„ propunem dumneavoastr„ s„ Ónl„tura ˛ i din art. 103 partea final„, care spune a∫a: îPerchezi ˛ ia Ónceput„ Óntre orele 6,00—20,00 poate continua ∫i Ón timpul nop ˛ ii.“ ™i, Ón condi ˛ iile acestea, va r„m‚ne textul care

sun„ Ón felul urm„tor: îRidicarea de obiecte ∫i Ónscrisuri, precum ∫i perchezi ˛ ia domiciliar„ se pot face Óntre orele 6,00—20,00, iar Ón celelalte ore numai Ón caz de infrac ˛ iune flagrant„.“

De asemenea, v„ rog s„ observa ˛ i c„ acest text mai are Ónc„ o prevedere neconstitu ˛ ional„. V„ rog s„ fi ˛ i foarte aten ˛ i, pentru c„ este foarte important acest lucru. ™i spune Ón continuare Ón acest text: îRidicarea de Ónscrisuri ∫i perchezi ˛ ia domiciliar„ se pot face Óntre orele 6,00—20,00, iar Ón celelalte ore numai Ón caz de infrac ˛ iune flagrant„ sau c‚nd perchezi ˛ ia urmeaz„ a se efectua Óntr-un local public.“

Aceast„ sintagm„ n-are ce c„uta. Iar„∫i este o ad„ugare la textul Constitu ˛ iei. Spune Constitu ˛ ia undeva c„ se pot efectua perchezi ˛ ii Ón timpul nop ˛ ii Óntr-un local public? P„i, este un abuz f„r„ precedent acest text ∫i care deschide posibilitatea ca Ón orice local public, la orice or„, oriunde, poli ˛ ia, pe baza unui mandat de perchezi ˛ ie, s„ poat„ desf„∫ura o perchezi ˛ ie domiciliar„. Reprezint„, repet, o ad„ugare la textul Constitu ˛ iei. Unde g„si ˛ i dumneavoastr„ Ón Constitu ˛ ie aceast„ formul„: îPerchezi ˛ ia se poate efectua la orice or„ Óntr-un local public.“? Nu cred c„ pute ˛ i g„si un asemenea text constitu ˛ ional care s„ sus ˛ in„ o asemenea prevedere.

Deci, iat„, sunt dou„ texte care vin ∫i adaug„ la Constitu ˛ ie. Faptul c„ perchezi ˛ ia Óntr-un local public se poate efectua la orice or„ ∫i, doi, perchezi ˛ ia Ónceput„ Óntre orele 6,00—20,00 poate continua ∫i dup„ orele 20,00.

Œn timp ce textul Constitu ˛ iei, repet, la art. 23 alin. (4), spune at‚t: îPerchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii sunt interzise, cu excep ˛ ia flagrantului delict“, actualul Cod de procedur„ penal„ adaug„ dou„ ipoteze noi, inexistente Ón Constitu ˛ ie ∫i, Ón consecin ˛ „, neconstitu ˛ ionale.

Dac„ dumneavoastr„ ve ˛ i accepta aceste amendamente, evident c„ noi nu vom recurge la demersul sesiz„rii Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale. Œn condi ˛ iile Ón care dumneavoastr„ ve ˛ i men ˛ ine aceste dou„ ipoteze noi care, repet, adaug„ la textul Constitu ˛ iei, ne vom vedea sili ˛ i s„ atac„m acest text la Curtea Constitu ˛ ional„, garantul suprema ˛ iei Constitu ˛ iei, pentru ca ea s„ se pronun ˛ e Ón consecin ˛ „.

Mi se va spune aici c„ aceste texte se pot justifica Ón temeiul art. 49 din Constitu ˛ ie, care face referire la faptul c„ drepturile ∫i libert„ ˛ ile cet„ ˛ ene∫ti pot fi restr‚nse c‚nd interesele instruc ˛ iei penale o cer. A∫ vrea s„ Ón ˛ elegem foarte bine acest lucru. Am consultat mai multe tratate de specialitate din Rom‚nia ∫i din str„in„tate, Ón special din literatura francez„. Acest articol de excep ˛ ie care exist„ ∫i Ón Conven ˛ ia european„ nu vizeaz„ o restr‚ngere perpetu„, o restr‚ngere de durat„ a unor drepturi ∫i libert„ ˛ i, ci o restr‚ngere punctual„, pentru o situa ˛ ie determinat„. A fost cazul mineriadei Ón Valea Jiului. S-a restr‚ns dreptul de circula ˛ ie pe o durat„ determinat„ Óntr-un loc determinat, dar nu pentru totdeauna s„ nu se circule Ón Valea Jiului. Deci o restr‚ngere, potrivit acestui text constitu ˛ ional, nu poate avea un caracter permanent.

Or, aici, prin textul Codului de procedur„ penal„, noi vom introduce o restr‚ngere cu caracter permanent. Adic„ perchezi ˛ iile domiciliare care Óncep dup„ ora 20,00, indiferent de situa ˛ ie, pot continua ∫i Ón timpul nop ˛ ii. Nu dac„ este vorba de un interes major sau de nu ∫tiu ce alt„ situa ˛ ie. Nu! Œn orice situa ˛ ie pot continua. Sau Ón orice situa ˛ ie Ón timpul nop ˛ ii pot fi efectuate perchezi ˛ ii Óntr-un local public. Œn orice situa ˛ ie! Asta nu Ónseamn„ o restr‚ngere temporar„, ci reprezint„ o restr‚ngere cu caracter permanent. Or, Constitu ˛ ia nu a dorit, Ón art. 49,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/30.V.2003 s„ instituie restr‚ngeri cu caracter permanent, ci a dorit ca punctual, pentru o situa ˛ ie determinat„ Ón timp ∫i Ón spa ˛ iu s„ se poat„ restr‚nge un drept prin lege, dar nu cu caracter permanent.

Iat„ de ce, dup„ aceste argumente, v„ rug„m s„ accepta ˛ i amendamentul pe care l-am formulat, ∫i anume de a Ónl„tura din con ˛ inutul textului art. 103 posibilitatea efectu„rii perchezi ˛ iilor Óntr-un local public la orice or„, ∫i mai ales avem Ón vedere perchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii. Cu alte cuvinte, perchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii Óntr-un local public vor putea fi efectuate f„r„ nici un fel de problem„, f„r„ nici un fel de justificare; la fel ∫i perchezi ˛ iile domiciliare care Óncep Óntre orele 6,00—20,00 pot fi efectuate Ón continuare.

Œntr-un local public avem particularitatea c„ nici m„car nu trebuie ca perchezi ˛ ia s„ Ónceap„ Óntre orele 6,00— 20,00. Poate Óncepe la ora 1,00 noaptea, f„r„ nici un fel de problem„, o perchezi ˛ ie Óntr-un local public.

Cred c„ asta aduce mai mult a dictatur„ dec‚t a un sistem democratic, ca la orice or„ din zi ∫i din noapte, ∫i mai ales din noapte...

Cuprins

Stenograma

Ședința