Marcu Tudor

Daþi-mi voie sã-mi exprim încã o datã tot respectul pentru domnul general Bãdoiu Ð pe care-l cunosc de altfel de foarte mult Ð, dar nu pot fi de acord cu argumentul invocat de Domnia sa atunci când spune cã se excepteazã furtul simplu, dându-ne exemplu de furt de 5 lei. Ãla nici nu intrã în Tribunal. Dar, pentru asta, vã putem da ºi noi exemple de furturi care sunt foarte grave, de sute de milioane, care nu sunt calificate. Unde trebuie sã ne plasãm noi în aceste comparaþii? Comparaþiile nu-ºi au rostul.

Este însã un amendament pe care l-a adus domnul avocat Lucian Bolcaº în perfectã cunoºtinþã de cauzã, deoarece, spre deosebire de unii dintre noi, de 35 sau de mai mulþi ani se ocupã cu aceste lucruri ºi ºtie gravitatea lor, pentru cã trebuie, într-adevãr, sã pãstrãm un echilibru între propuneri ºi sã nu facem una într-un fel ºi celelalte în alt fel.

De aceea propun susþinerea acestui amendament, sã fie ºi înºelãciunea ºi furtul simplu trecute la excepþii, nu pentru cã argumentul este de 5 lei, ci de 500 de milioane, poate.

Bun, poate nu sunt bune exemplele, dar în aceeaºi mãsurã nu este bun nici exemplul dumneavoastrã. Ãla cu 5 lei nu ajunge el la Tribunale, fie vorba între noi. Nici Procuratura ºi nici Poliþia nu face un dosar pentru un amãrât care a furat 5 lei. Deci exemplele sunt tendenþioase.

Asta am vrut ºi eu sã arãt cã la aceste exemple tendenþioase putem da ºi inversul acestor exemple, chiar dacã nu sunt cele mai potrivite nici ale mele, nici ale Domniei sale, vã rog sã luaþi în considerare, în foarte mare corectitudine, propunerea noastrã. Nu ne va ierta nimeni dacã, din nou, se furã lãnþiºoarele de la gâtul nevestelor sau fetiþelor noastre sau li se rup urechile ”cu furtul necalificatÒ, furându-le cerceii. Sau uite acum avem o mulþime de situaþii din astea cu care ne lovim.

ªi, încheind, v-aº ruga foarte mult sã nu ne obligaþi sã constatãm inutilitatea demersurilor noastre.

Nu cred cã existã pe pãmântul ãsta un Guvern atât de perfect încât tot ceea ce propune el în proiect legislativ trebuie sã treacã fãrã replicã de Parlament. Pãi, asta nu se face nici în þãri dezvoltate, unde guvernele sunt bune, nu sunt mai puþin bune Ð sã zic numai atât Ð, cum e la noi. Dacã toatã lumea cade de acord cã nu este cea mai bunã soluþie de guvernare pe care a gãsit-o poporul român, înseamnã cã putem accepta ºi greºeli ale acestuia ºi sã nu aºteptãm ca la sfârºitul anului sã ne spunã: ”ªtiþi, am greºitÒ, ºi Uniunea Europeanã iar ne trece pe ultima listã. Sã prevenim noi asemenea greºeli. Constatãm de la un timp cã trebuie sã întrerupem relaþiile dintre noi în Parlament ºi vã spun, dupã ce am discutat de o mulþime de ori cu tot felul de factori din partidele noastre: Nu ne primiþi niciodatã nimic? Chiar totul este perfect ce face guvernarea? Chiar tot ce propune e perfect? Nici mãcar la aceastã bucãtãrie administrativã, unde suntem mai buni, poate, decât cei care au fãcut aceste proiecte de legi?