Stenogramă plen

2. În formula propusã, proiectul de lege va conduce la aglomerarea instanþelor judecãtoreºti, întrucât, potrivit statisticilor judiciare, un procent de pânã la 25% din cei eliberaþi prin actul de graþiere se întorc în închisoare în primele 16-12 luni dupã eliberare. În esenþã, acest proiect de lege va afecta grav siguranþa cetãþeanului, ºi, contrar promisiunilor electorale, Guvernul Nãstase se dovedeºte a fi mai preocupat de protecþia infractorilor decât de protecþia cetãþenilor.

3. Deºi în expunerea de motive a proiectului de lege se menþioneazã faptul cã actul de graþiere se va face în favoarea acelora care au dat dovezi temeinice de îndreptare ºi vã citez din expunerea de motive: ”În conþinutul proiectului de lege pe care-l aveþi în faþã dumneavoastrã nu se face nici o referire la modul cum se cuantificã dovezile temeinice de îndreptareÒ. Prin urmare, o neconcordanþã flagrantã între expunerea de motive ºi textul legii.

4. Sfera de aplicabilitate a Legii de graþiere este mult prea largã, graþierea totalã a pedepselor pânã la 5 ani nefiind prea des utilizatã. Scopul electoral al acestei legi este, cu alte cuvinte, evident ºi vã amintesc în acest sens cã Legea nr. 137/1997, ultima lege de graþiere în domeniu, avea o sferã mult mai restrânsã, se graþiau în întregime pedepsele pânã la 2 ani ºi erau reduse la jumãtate pedepsele pânã la 5 ani, ºi existau distincþii clare cu privire la pedepsele aplicate minorilor, femeilor gravide, bãtrânilor, nu într-o manierã generalã, aºa cum se face prin acest proiect de lege.

Da, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã verificaþi stenograma ºedinþei anterioare când s-a dezbãtut acest proiect de lege ºi sã constataþi cã ne-am oprit la dezbaterile generale cu privire la acest proiect de lege.

În aceste condiþii, consider cã nu este cazul ºi regret cã aþi dat cuvântul unui vorbitor care reitereazã dezbaterile generale care au avut loc. Vã rog sã consideraþi cã aceastã declaraþie fãcutã astãzi, desigur, de imagine ºi de presã, nu-ºi are loc în procedurile parlamentare.

Vã rugãm, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare sã declaraþi sistate dezbaterile generale ºi sã continuãm dezbaterile pe textul acestui proiect de graþiere. Noi ne-am expus punctul de vedere în dezbaterile generale, am spus cã nu vom vota pentru argumentele pe care le-am arãtat acolo.

A intervenit un fapt nou, care este bine sã vã fie adus la cunoºtinþã, ºi acesta este un lucru care poate fi dezbãtut ºi la titlul legii, dar nu vreau sã mã repet, ºi anume cã sãptãmâna trecutã Camerele reunite au respins amendamentul privind majorarea fondurilor ce trebuie acordate Direcþiei Generale a Penitenciarelor pentru a crea un sistem de detenþie corespunzãtor. Ne aflãm într-o plinã contradicþie, dacã vreþi, caragialescã: pe de o parte, constatãm cã fondurile sunt suficiente, iar acum vi se impune sã votaþi o lege tocmai datoritã lipsei fondurilor pe care le-aþi respins ºi pentru stabilirea unui regim care sã suplineascã aceastã lipsã de fonduri. Vom decide la vot.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Titlul legii.

Dacã sunt obiecþii la titlul legii? Vã rog sã priviþi în raport. La pagina 2, punctul 1, comisia propune o modificare.

Poftiþi, domnule Bolcaº!

## Domnule preºedinte,

Titlul legii astfel cum a fost formulat de iniþiator este cel indicat ºi cel corect: Lege privind graþierea unor pedepse. La Comisia juridicã a fost adoptat un amendament, care aparþine acestei comisii, prin care titlul legii a devenit: Lege privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni. Prin aceasta, titlul legii a devenit neconstituþional, pentru cã în Constituþie nu se prevede cã Parlamentul poate sã emitã legi pentru înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni.

Art. 72 lit. g) din Constituþie stabileºte competenþa clarã, ºi anume legi privind graþierea. Nu este o confuzie sau o interpretare de termeni, este, pur ºi simplu, o adãugare la textul constituþional, deci nu vom vota acest amendament ºi vom merge pe titlul legii iniþiatorului.

În ceea ce privede aceaste noþiune ”înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni, vã rog sã constataþi cã autorul acestui amendament, Comisia juridicã, încalcã ºi dispoziþiile Legii nr. 24 privind normele de tehnicã legislativã în care se prevede expres cã vor fi folosite numai noþiunile care deja sunt definite în materia de specialitate. Vã rog sã aveþi curiozitatea sã rãsfoiþi un Cod penal sau un Cod de procedurã penalã, nu existã noþiunea de ”înlãturareÒ a unor pedepse sau sancþiuni. Nimeni nu dã dreptul nimãnui sã înlãture ceea ce a pronunþat o instanþã judecãtoreascã. Ar fi o încãlcare evidentã a principiului separaþiei puterilor. Iar, ºi pe acest argument, propunerea Comisiei juridice apare ca o bizarerie juridicã.

Vom vota împotriva amendamentului propus, pentru pãstrarea titlului legii iniþiatorului.

Vã mulþumesc.

Am înþeles. Iniþiatorul vã rog.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei:_

Cred cã este o problemã falsã. Este adevãrat cã noi, atunci când am întocmit proiectul de lege, am propus ca titlul acesteia sã priveascã doar graþierea unor pedepse, dar în conþinutul proiectului erau prevãzute texte care duceau la ”înlãturareaÒ unor mãsuri educative, este vorba de mãsurile care se aplicã de regulã de cãtre instanþe minorilor care comit fapte penale ºi ”înlãturareaÒ unor sancþiuni cu caracter contravenþional.

ªi, acum, ca sã recurg la un argument de ordin istoric, întotdeauna s-a procedat aºa, cu toate cã legile anterioare în materie de graþiere ºi amnistie, care au apãrut în ultimii 30 de ani în România, ”înlãturauÒ mãsuri cu caracter educativ ºi sancþiuni cu caracter contravenþional, titlul lor se referea doar la graþiere. Dar cred cã corect este titlul care a fost propus de cãtre comisie, pentru cã în titlu se cuprind exhaustiv toate mãsurile care sunt luate.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 174/30.XI.2001

Pe de altã parte, referitor la argumentul folosit de cãtre domnul deputat Bolcaº, în sensul cã titul ar fi neconstituþional, eu cred cã nu are dreptate, pentru cã cine poate mai mult, deci legiuitorul care graþiazã pentru anumite considerente niºte pedepse, poate sã înlãture ºi niºte sancþiuni cu caracter inferior sub aspectul gravitãþii, mai ales cã se referã la niºte mãsuri educative.

Deci vechiul principiu ”Cine poate mai mult poate ºi mai puþinÒ se aplicã ºi în acest caz.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Un minut! Mi s-a pronunþat numele.

Nu conteazã!

Eu îl asigur pe domnul ministru, împreunã cu tot respectul meu, cã eu pot mai mult. Dar în nici un caz nu pot sã fac ca Parlamentul, ca organ legiuitor, ca putere legiuitoare, sã înlãture ceea ce a hotãrât puterea judecãtoreascã. Nu scrie nici în Constituþie aºa ceva. Vã mulþumesc.

Vreau sã fac remarca cã, în general, dreptul la replicã se acordã nu când þi s-a pronunþat numele, ci când þi s-a pronunþat într-un context insultãtor. Dar, mã rog.

Poftiþi, Domnul Boc!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu am solicitat nici un drept la replicã, doresc numai sã fac o precizare.

Partidul Democrat ºi-a precizat punctul de vedere astãzi, pentru cã la faza dezbaterilor generale de acum douã sãptãmâni, din cauza încãlzirii atmosferei, nu am mai avut timp sã ne precizãm punctul de vedere. Deci nu am încãlcat nici un fel de regulã proceduralã. Grupul parlamentar P.D., la fel ca orice alt grup parlamentar, are dreptul sã-ºi precizeze punctul de vedere cu privire la un proiect de lege.

În privinþa discuþiei la care suntem acum, Partidul Democrat susþine amendamentul Comisiei juridice, pentru cã acest amendament reflectã sub raport juridic conþinutul acestei legi, în sensul cã aceastã lege se referã nu numai la graþierea unor pedepse, ci, de exemplu, vã citesc din art. 3, ”se înlãturã mãsura internãrii într-un centru de reeducareÒ.

În consecinþã, textul propus de cãtre comisie reflectã pe deplin conþinutul legii, graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni. Evident cã sunt de acord cu iniþiatorul, cu argumentul iniþiatorului, folosind argumentul _ad majori ad minus_ , adicã cine poate mai mult poate ºi mai puþin. Deci dacã putem sã graþiem o pedeapsã a închisorii, nu vãd ºi nu se vede de ce nu s-ar putea graþia ºi o mãsurã care sã vizeze internarea într-un centru de reeducare. În nici un caz nu încãlcãm art. 72 alin. (3) din Constituþie, pentru cã acel articol de lege se referã la legile organice ºi defineºte o lege ca fiind organicã sau nu, dar nu limiteazã conþinutul legii. Sã nu cãdem într-un sofism mãrunt, pentru cã art. 72 alin. (3) defineºte legile organice, or, aici, se pune problema conþinutului unor legi, ºi nu definirea ei ca fiind

organicã sau nu. ªi este cunoscutã ºi practica Curþii Constituþionale cu privire la definirea caracterului organic al unei legi.

Aceastã lege este o lege organicã, dar, prin faptul cã ea are o sferã de aplicabilitate mai largã Ñ repet, nimic nu împiedicã Parlamentul... ºi invoc în acest sens art. 58 din Constituþie, care spune cã Parlamentul este unicã autoritate legiuitoare, asta este Ñ Parlamentul poate, sub aspectul legii, sã adopte orice lege. Evident, dupã procedurile specificate în Constituþie, acum ne aflãm într-o procedurã parlamentarã corectã ºi nu se încalcã sub nici o formã textul Constituþiei.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt ºi alte intervenþii din salã? Nu sunt. Atunci, preºedintele Comisiei juridice. Poftim!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Foarte pe scurt, 30 de secunde pentru a menþiona faptul cã membrii Comisiei juridice au fost în unanimitate în favoarea titlului astfel cum a fost menþionat. Argumentele s-au spus, este inutil sã le mai repetãm. Vã mulþumesc.

Deci în ceea ce priveºte titlul legii iniþiatorul este de acord.

Comisia, în unanimitate, a votat modificarea pe care v-o propune prin raport.

Existã opinia ”contraÒ a domnului Bolcaº.

Voi supune, în primul rând, punctul de vedere al comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Vã rog sã numãraþi. 29 de voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Deci s-a adoptat varianta comisiei.

La art. 1 al proiectului de lege vã rog sã priviþi în raport la pagina 2, poziþia 2 a raportului. Se propune o modificare de cãtre comisie.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Îl considerãm adoptat.

Punctul 3. Comisia nu are propuneri de modificare.

Domnule preºedinte, vã rog, la art. 1 am un amendament respins.

La art. 1 amendament respins? Pãi, am trecut de el. S-a votat.

Este un amendament admis ºi unul respins la art. 1. Deci este amendamentul admis, cu care am fost de acord ºi l-am votat, ºi mai este un amendament respins.

## Domnule Boc,

Problema este urmãtoarea. Cel care are un amendament respins poate sã-l susþinã sau are libertatea de a nu-l susþine.

Dacã în timpul dezbaterii nu este atent ºi intervine peste 20 de minute dupã ce am trecut de articolul ãsta Ñ Dumnezeu cu mila! Ñ s-a terminat!

Domnule preºedinte, cu tot respectul, eu am fost prezent aici, am aºteptat ca dumneavoastrã sã-mi daþi cuvântul. Suntem la art. 1.

Nu vi-l dau din proprie iniþiativã, domnule Boc, niciodatã.

N-o sã dau niciodatã cuiva, la amendamentele respinse cuvântul din proprie iniþiativã. Niciodatã.

Eu întreb dacã sunt obiecþii, dacã mai sunt intervenþii?

Aþi întrebat dumneavoastrã, domnule preºedinte, dacã la art. 1 É?

Poftiþi!

Sã trecem peste aceasta, pentru cã nu avem nici un motiv de disputã. Suntem la art. 1. În categoria ”Amendamentelor respinseÒ, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a formulat un amendament care sunã în felul urmãtor: ”Se graþiazã în întregime pedepsele cu închisoarea pânã la 2 ani inclusiv ºi parþial cu 1/2, adicã cu jumãtate, cele între 2 ºi 5 ani inclusiv, aplicate de instanþele de judecatãÒ.

Dacã acest proiect de lege, totuºi, a intrat în dezbatere, noi apreciem cã sfera lui de aplicabilitate este prea largã ºi de acest decret de graþiere vor beneficia foarte multe persoane, persoane care dupã un interval foarte scurt de timp se vor reîntoarce în penitenciare.

În consecinþã, aºa cum ºi Legea nr. 137/1997, adicã ultima lege de graþiere, a avut un conþinut mult mai restrâns sub aspectul sferei de aplicabilitate a pedepsei, de aceea susþinem ºi acum ca aceastã sferã de aplicabilitate sã fie restrânsã, ºi nu sã mergem cu o sferã generalã pânã la 5 ani inclusiv.

Argumentul este ºi de naturã, hai sã spunem, jurisdicþionalã. În 1997, din cei 2.200 de infractori eliberaþi atunci, dacã am reþinut bine datele oferite de cãtre Ministerul Justiþiei, deci au beneficiat doar 2.200 de infractori de legea de graþiere, pentru cã ea a avut un caracter restrâns, de aceastã lege ar urma sã beneficieze cel puþin 9.000 de infractori, dacã vom lãsa sã se aplice pânã la 5 ani inclusiv Ñ atunci când s-a aplicat legea din 1997, pânã la 2 ani de graþiere a pedepselor în întregime, numai 600 de infractori, dacã am reþinut eu

bine, din cei 2.200, s-au reîntors în închisori. Dacã acum aplicãm aceeaºi proporþie la 9.000 de infractori, vom avea un procent de peste 2.000-3.000 de infractori care se vor reîntoarce în închisoare ºi acest lucru va face demersul nostru profund inutil.

În consecinþã, gândindu-ne ºi pornind de la premisa cã trebuie sã prevaleze siguranþa cetãþeanului, adicã a aceluia care este plãtitor onest de impozite ºi taxe, sã restrângem sfera de aplicare a acestei legi de la 5 ani la 2 ani, lucru care ar corespunde mult mai bine realitãþilor cu care se confruntã România în momentul de faþã. Vã mulþumesc.

Cine este pentru acest amendament respins de comisie? 10 voturi. Insuficient.

Deci revenim la art. 3.

Dacã sunt obiecþii? Dacã sunt luãri de cuvânt?

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Domnule preºedinte, o problemã de redactare.

L-am votat deja.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Atunci lãsaþi-l aºa.

La art. 3. Dacã sunt obiecþii?

Dacã sunt intervenþii de fãcut? Nu sunt.

Nu voi mai reveni dacã peste 10 minute vine cineva sã spunã cã avea vreo problemã.

Deci îl considerãm adoptat.

Art. 4. Este un articol foarte mare. Vã rog sã privim cu atenþie. Sunt modificãri propuse de comisie la alin. 2, la punctul 4 al raportului, sunt modificãri.

Sunt obiecþii la aceste modificãri? Poftiþi!

Existã o listã deosebit de mare a infracþiunilor exceptate. Ele au fost prezentate la comisie ca amendamente chiar ale iniþiatorului, desigur însuºite de cãtre comisie ºi propuse ca amendamente ale comisiei. Tot textul priveºte infracþiuni care sunt exceptate de la procedura graþierii. Considerãm cã cele 48 de excepþii, într-adevãr, se justificã, însã vã rog sã urmãriþi pe aceste texte, sunt exceptate, la punctul 11, furtul de autovehicule, precum ºi furtul calificat, prevãzut de art. 208 alin. 1, ºi nu este exceptat furtul simplu, prevãzut de art. 208, care, la ora actualã, face ravagii. În acelaºi timp, la infracþiunea de înºelãciune sunt exceptate formele calificate prevãzute de alin. 2 ºi alin. 3 ale art. 215, dar nu este exceptatã infracþiunea de înºelãciune simplã, astfel cum ea este prevãzutã de art. 215.

Pentru a pãstra raþiunea amendamentelor propuse de iniþiator, ºi care sunt bine venite, este necesar ca în ceea ce priveºte cele douã infracþiuni tratate la punctul 11 ºi la punctul 14 menþiunea sã fie ”se excepteazã furtul prevãzut de art. 208Ò ºi la punctul 14 ”se excepteazã înºelãciunea prevãzutã de art. 215Ò.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii la alte puncte ale art. 4? Domnul Bãdoiu.

## Stimaþi colegi,

Nu pot fi de acord cu colegul Bolcaº, cel puþin din douã considerente. Aº vrea sã înþelegeþi cã un act de graþiere, de fapt, înseamnã iertarea pentru anumite fapte. S-a propus a se introduce pe lista excepþiilor, deci a cazurilor unde nu se aplicã iertarea, furtul simplu ºi înºelãciunea simplã.

Vã rog sã reþineþi cã s-ar putea întâmpla ca un ins sã fure de 5 lei, ºi nu va fi iertat de legiuitor, sau sã înºele cu un prejudiciu de 50 de mii de lei. Deci sunt fapte mãrunte.

Aº vrea sã mai reþineþi, dacã veþi lua corpul legii, cã lista excepþiilor este aºa de lungã, cã practic aceastã lege a graþierii nu-ºi mai atinge scopul. Vã mulþumesc.

Poftiþi. Domnul Marcu Tudor!

Daþi-mi voie sã-mi exprim încã o datã tot respectul pentru domnul general Bãdoiu Ð pe care-l cunosc de altfel de foarte mult Ð, dar nu pot fi de acord cu argumentul invocat de Domnia sa atunci când spune cã se excepteazã furtul simplu, dându-ne exemplu de furt de 5 lei. Ãla nici nu intrã în Tribunal. Dar, pentru asta, vã putem da ºi noi exemple de furturi care sunt foarte grave, de sute de milioane, care nu sunt calificate. Unde trebuie sã ne plasãm noi în aceste comparaþii? Comparaþiile nu-ºi au rostul.

Este însã un amendament pe care l-a adus domnul avocat Lucian Bolcaº în perfectã cunoºtinþã de cauzã, deoarece, spre deosebire de unii dintre noi, de 35 sau de mai mulþi ani se ocupã cu aceste lucruri ºi ºtie gravitatea lor, pentru cã trebuie, într-adevãr, sã pãstrãm un echilibru între propuneri ºi sã nu facem una într-un fel ºi celelalte în alt fel.

De aceea propun susþinerea acestui amendament, sã fie ºi înºelãciunea ºi furtul simplu trecute la excepþii, nu pentru cã argumentul este de 5 lei, ci de 500 de milioane, poate.

Bun, poate nu sunt bune exemplele, dar în aceeaºi mãsurã nu este bun nici exemplul dumneavoastrã. Ãla cu 5 lei nu ajunge el la Tribunale, fie vorba între noi. Nici Procuratura ºi nici Poliþia nu face un dosar pentru un amãrât care a furat 5 lei. Deci exemplele sunt tendenþioase.

Asta am vrut ºi eu sã arãt cã la aceste exemple tendenþioase putem da ºi inversul acestor exemple, chiar dacã nu sunt cele mai potrivite nici ale mele, nici ale Domniei sale, vã rog sã luaþi în considerare, în foarte mare corectitudine, propunerea noastrã. Nu ne va ierta nimeni dacã, din nou, se furã lãnþiºoarele de la gâtul nevestelor sau fetiþelor noastre sau li se rup urechile ”cu furtul necalificatÒ, furându-le cerceii. Sau uite acum avem o mulþime de situaþii din astea cu care ne lovim.

ªi, încheind, v-aº ruga foarte mult sã nu ne obligaþi sã constatãm inutilitatea demersurilor noastre.

Nu cred cã existã pe pãmântul ãsta un Guvern atât de perfect încât tot ceea ce propune el în proiect legislativ trebuie sã treacã fãrã replicã de Parlament. Pãi, asta nu se face nici în þãri dezvoltate, unde guvernele sunt bune, nu sunt mai puþin bune Ð sã zic numai atât Ð, cum e la noi. Dacã toatã lumea cade de acord cã nu este cea mai bunã soluþie de guvernare pe care a gãsit-o poporul român, înseamnã cã putem accepta ºi greºeli ale acestuia ºi sã nu aºteptãm ca la sfârºitul anului sã ne spunã: ”ªtiþi, am greºitÒ, ºi Uniunea Europeanã iar ne trece pe ultima listã. Sã prevenim noi asemenea greºeli. Constatãm de la un timp cã trebuie sã întrerupem relaþiile dintre noi în Parlament ºi vã spun, dupã ce am discutat de o mulþime de ori cu tot felul de factori din partidele noastre: Nu ne primiþi niciodatã nimic? Chiar totul este perfect ce face guvernarea? Chiar tot ce propune e perfect? Nici mãcar la aceastã bucãtãrie administrativã, unde suntem mai buni, poate, decât cei care au fãcut aceste proiecte de legi?

Domnule Marcu, nu vreau sã comentez. ªi dumneavoastrã ne-aþi jignit pe noi de atâtea ori. De exemplu, aþi spus colegilor mei cã nu existã.

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Pãi nu existã!

Cã nu existã, asta înseamnã cã i-aþi jignitÉ

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Sã ia cuvântul! Sã ia cuvântul!

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Écã ei nu au nici o personalitate, cã ei sunt niºte slujbaºi supuºi, ºi cã asta înseamnã cã n-au nici un pic de personalitate.

Deci dumneavoastrã aþi creat drept la replicã pentru toþi colegii mei care sunt în salã. Or, chestiunea asta este absurdã. Dar, mã rog, cu dumneavoastrã nu pot sã discut problemele astea.

Domnul Boc, poftiþi!

## Vã mulþumesc.

Am înþeles cã faza dezbaterilor politice s-a încheiat acum, ºi revenind acum la conþinutul proiectului de lege, pe fond, ºi discutând sub raport procedural amendamentul formulat de Grupul România Mare este sub raport juridic admirabil, sublim, dar lipseºte cu desãvârºire.

În consecinþã, suntem puºi în faþa urmãtoarei situaþii: sã discutãm un amendament care nu existã, n-a fost formulat nici la Comisia juridicã, nu poate fi formulat sub aspect procedural în fond, pentru cã este un amendament de conþinut, de fond, ºi atunci suntem în faþa urmãtoarei ipoteze: fie solicitãm retrimiterea proiectului de lege la comisie, dacã în urma acestor dezbateri se ajunge la un acord cã acest amendament poate modifica conþinutul ºi substanþa proiectului, sau nu vom putea discuta amendamentul, nu-l vom putea supune la vot, întrucât el nu existã nici în raport ºi nici nu a fost formulat în cadrul Comisiei juridice.

Sub aspectul pertinenþei, al substanþei amendamentului, noi suntem de acord cã el ar putea fi inclus în conþinutul legii, cã sfera de extindere a acestei legi de graþiere la furt în forma de la art. 208 ar conduce la punerea în libertate a multor infractori, care dupã foarte scurt timp o sã bage din nou mâna în buzunar sau o sã fure un portofel dintr-un tramvai ºi se vor reîntoarce în pernitenciare ºi vor da mai mult de lucru organelor de poliþie. Suntem de acord cu acest lucru, ºi noi, în realitate, trebuie sã gãsim mãsuri prin care sã-i sancþionãm înainte ca ei sã ajungã în închisoare. Sã gãsim o altã formã, muncã în folosul comunitãþii, o altã strategie de luptã cu aceºti infractori mãrunþi, dar acum a-i trimite în libertate imediat fãrã a avea o soluþie alternativã de reintegrare socialã ºi un cadru legislativ prin care sã-i pedep-

sim, fãrã sã ajungã în închisoare, cu o mãsurã mai blândã, repet, nu rezolvã fondul problemei.

În consecinþã, vã propun dumneavoastrã sã adoptaþi o poziþie care sã meargã fie pentru retrimiterea la comisie, pentru a discuta acolo acest amendament, în Comisia juridicã, împreunã cu reprezentanþii Ministerului Justiþiei, pentru cã nu se pot discuta amendamente de fond la prima vedere în plen, fie sã respingem acest amendament.

Domnul SzŽkely Ervin.

În ceea ce priveºte aspectele regulamentare nu mai vreau sã reiterez ceea ce a spus antevorbitorul meu, ºi eu cred cã nu putem discuta acest amendament în fond.

Totuºi, pentru cã a fost propus, eu aº vrea sã precizez faptul cã fiecare Ð chiar dacã noi, grupul nostru parlamentar a fost destul de reticent în adoptarea acestui proiect de lege Ð, dar fiecare proiect de lege trebuie sã aibã o logicã internã.

Dacã teza este cã se graþiazã faptele care se sancþioneazã pânã la 5 ani, atunci trebuie sã existe excepþie, ºi logica existenþei acestor excepþii este aceea cã aceste fapte sunt mai grave.

Evident cã furtul simplu nu poate sã fie exceptat sau înºelãciunea simplã, pentru cã nu se încadreazã în acel calificativ de infracþiune cu o periculozitate socialã sporitã.

De altfel, exemplul dat de colegul meu, ruptul lãnþiºorului de la gât, nu se încadreazã în furtul simplu. Este deja tâlhãrie, pentru cã este sãvârºit cu violenþã.

Deci, din acest punct de vedere, un astfel de amendament nu-ºi are rostul, ºi noi solicitãm respingerea acestui amendament, pe de o parte din considerente regulamentare, pentru cã nu a fost depus la comisie în formã scrisã, din timp, pe de altã parte, pentru cã nu se încadreazã în logica internã a proiectului de lege. Vã mulþumesc.

Poftiþi!

## Domnilor colegi,

Regret ridicarea temperaturii discuþiilor. Sã ne cantonãm într-o discuþie pur tehnicã la acest moment. Îmi exprim regretele ºi faþã de domnul preºedinte ºi faþã de colegii mei, în acelaºi timp.

În ceea ce priveºte propunerea ºi susþinerea amendamentelor conform regulamentului cu toþii suntem într-o mare deficienþã în discutarea acestui proiect de lege. Am în mâna mea setul de amendamente trimise cu acest titlu de Ministerul Justiþiei la comisie.

Desigur cã aºa ceva nu este regulamentar. Iniþiatorul nu poate sã-ºi facã propriile sale amendamente la proiectul iniþiat. Am acceptat, pentru cã vrem sã facem o dezbatere constructivã, ca aceste amendamente sã fie prezentate ca aparþinând comisiei sau membrilor comisiei, care ºi le-au însuºit, dar, prin aceasta, într-un fel, am interpretat sau am lãrgit regulamentul. În ceea ce priveºte amendamentele propuse de mine, vã rog sã constataþi cã eu mã prevalez, de data aceasta, de un artificiu juridic, ºi anume textul art. 4 prevede o înºiruire de infracþiuni, iar adãugarea unui furt simplu sau înºelãciune la punctul 14, înºelãciunea prevãzutã de art. 215 alin. 2 ºi 5, pot sã fie privite, dacã vreþi sã facem ceva constructiv, ca ”amendamente de redactareÒ, pentru cã ele vin sã înlãture, numai în ceea ce priveºte înºelãciunea, alin. 2 ºi 5 ºi rãmâne textul art. 215 integral, aºa cum la furt rãmânem pe textul integral al art. 208. Deci, vã rog sã le discutaþi ca amendamente de redactare, care pot sã fie fãcute în plen. Vã mulþumesc.

Da. Eu nu vreau sã comentez, pentru cã nu vreau sã vã supãr în nici un fel. Membrii grupului dumneavoastrã mã jignesc pe mine foarte frecvent, eu însã nu fac acest lucru.

Domnul Bãdoiu din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã reþineþi cã legea se aplicã de justiþie, deci judecãtorul este cel care apreciazã gravitatea faptei ºi ia mãsura sancþiunii, individualizând aceastã sancþiune. Apropo de furtul de 5 lei, evident cã nu o sã-i dea judecãtorul peste 5 ani închisoare, o sã-i dea cel mult 5 ani. Dar când furã de zeci de milioane Ð îi amintesc domnului Bolcaº cã furtul simplu se pedepseºte cu închisoare de la 1 la 12 ani Ð deci îi poate da peste 5 ani. ªi vã amintesc acum art. 1 din Legea de graþiere, care spune aºa: ”Se graþiazã în întregime pedepsele cu închisoare pânã la 5 ani inclusiv, aplicate de instanþele de judecatãÒ. Deci alte argumente nu mai discutãm pentru cã sunt inutile, dupã pãrerea mea.

ªi, în plus, aº vrea sã vã spun cã la art. 4 sunt exceptate un numãr de vreo 56 de infracþiuni. Mai adãugaþi încã 9 din legile speciale ºi o sã vedeþi câte dau. Dacã scãdem din numãrul total, dacã îmi aduc eu aminte bine, s-ar putea sã mã înºel, de vreo 200, vom ajunge la concluzia cã acest decret de graþiere, repet, nu-ºi atinge scopul.

Vã mulþumesc.

Da.

Domnul deputat Olteanu. E o întrebare micã sau intervenþie?

Nu e o intervenþie. Rãspund puþin la ceea ce a spus domnul general Bãdoiu.

Dacã furtul simplu poate fi de asemenea categorisire încât sã fie pedepsit de la 1 la 12 ani, noi nu putem zice cã e chiar aºa o bagatelã sã-l putem trece, sã iasã din închisoare.

Deci e o treabã foarte importantã, pe care trebuie s-o discutãm. Eu nu am spus cã exemplele pe care le-am dat eu sunt cele mai bune, cum nu am spus cã exemplul pe care l-a dat domnul Bãdoiu e cel mai bun, am fãcut exagerãri amândoi, astea sunt permise în Parlament, dar vã rog sã constataþi cã este foarte important dacã se ajunge pânã la 12 ani. Un furt calificat, pe

care îl eliberãm, poate sã fie sub 12 ani, chiar un furt simplu pânã la 12 ani. De aceea nu vãd de ce le-am disocia. Este bunã propunerea pe care a fãcut-o domnul Boc. Haide sã le judecãm ca lumea. Iertaþi-mã, ultimul cuvânt! Am luat toþi ceea ce ne convine din argumentaþie, excesivã, cumva, dar justificatã, ca sã ne susþinem punctul de vedere. Unii pro, foarte mulþi, alþii contra, foarte mulþi. Haide sã cãdem la mijloc ºi sã constatãm cã, într-adevãr, nu e o joacã cu aceste furturi simple ºi nu le putem privi pur ºi simplu, ca smulgerea sau, ºtiu eu, furtul unei batiste din buzunar, dacã se dau 12 ani, deci sunt calificate chiar de Codul penal ca fiind foarte grave.

Vã mulþumesc.

Înainte de a-i da cuvântul preºedintelui comisiei ºi iniþiatorului, vã rog sã vã precizaþi opiniile asupra acestui articol.

Dacã mai sunt persoane care doresc sã ia cuvântul? Sã disciplinãm puþin dezbaterea, pentru ca, dupã ce se încheie toate intervenþiile, sã putem asculta opinia preºedintelui Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi a iniþiatorului.

Deci mai sunt persoane care doresc sã intervinã?

Referitor la ce?

La acest articol, în întregime, sã epuizãm toatã discuþia, iar dupã ce epuizãm toatã discuþia, sã ascultãm opinia Comisiei juridice ºi a iniþiatorului.

Mai e o problemã pe care vreau sã v-o propun din redactarea care a fost datã la comisie art. 4 alin. 2. Este la nr. 4 din ”Amendamentele admiseÒ. Se prevede ca acest articol sã aibã formularea: ”Nu beneficiazã de prevederile art. 1Ð3 cei cãrora li s-au aplicat pedepse sau mãsuri educative pentru urmãtoarele infracþiuniÒ, ceea ce înseamnã cã urmeazã ca ºi mãsurile educative sã fie iertate. Acum iertaþi-mã pe mine, dar mãsurile educative, conform Codului penal, sunt aplicate minorilor ºi ele constau în mustrare, încredinþare pãrinþilor sau, în cazul cel mai grav, internare într-o ºcoalã de reeducare. Nu cred cã este cazul ca aceste mãsuri, care sunt de fapt niºte mãsuri de ocrotire a minorilor infractori, sã se bucure de graþiere.

În aceste condiþii, urmeazã sã apreciaþi.

Dacã mai sunt alte intervenþii din salã la art. 4, la oricare dintre alineatele ºi punctele art. 4? Nu mai sunt alte intervenþii.

Atunci, domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

## **Domnul Ionel Olteanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mãrturisesc cã am ascultat cu toatã atenþia ºi oricât am încercat nu mi-am risipit nedumerirea în raport de faptul cã acest amendament nu existã practic câtã vreme el nu a fost promovat la comisie, ºi pentru ca aceastã comisie sã se poatã pronunþa într-un sens sau în altul.

Prevederile art. 97 din regulament sunt foarte clare, iar, pe de altã parte, îmi exprim amãrãciunea de a observa cã în plen se aduc amendamente de fond, câtã vreme cei care trebuia sã le propunã, sã le promoveze, dacã ar fi fost realmente interesaþi de aceste amendamente, trebuia totuºi s-o facã la comisie.

Din pãcate, trebuie s-o spun cu tot regretul ºi cu tot respectul, dumnealor au lipsit la comisie atunci când trebuia sã propunã, poate ne convingeau atunci.

Dupã pãrerea comisiei, domnule preºedinte, stimaþi colegi, aceste amendamente practic nu existã, deci ele nu trebuie adoptate, rugãmintea comisiei este sã se adopte varianta comisiei.

În ceea ce priveºte la mãsurile educative, este evident cã nu se graþiazã decât mãsurile educative care, prin natura lor, sunt mãsuri privative de libertate, nu e vorba de mustrare ºi altceva.

În sfârºit, o altã chestiune care trebuie precizatã este aceea cã dezbaterile generale, totuºi, le-am încheiat la capitolul respectiv ºi cã trebuie sã organizãm dezbaterea pe articole, în raport de argumentele pe care le avem unii sau ceilalþi.

Vã mulþumesc.

## Iniþiatorul, vã rog.

Vã rog sã vã referiþi, în primul rând, asupra celei de-a doua propuneri, ”mãsuri educativeÒ, pentru cã cealaltã este, în mod evident, neprocedural introdusã.

Mãsurile educative se vor aplica doar în raport de infracþiunile care nu sunt exceptate. Deci sunt infracþiuni foarte grave care fac parte din aceastã listã, prin care sunt înlãturaþi de la beneficiul acestui act normativ cei care comit infracþiuni foarte grave, ºi, chiar dacã sunt minori, ei nu trebuie sã fie exceptaþi ºi n-aº face decât o simplã enumerare. E vorba de perversiune sexualã. Cum sã beneficieze un minor dacã comite o asemenea infracþiune? Este vorba de tâlhãrie, fapt care presupune furt prin folosirea violenþei, deci exact la ce se referea puþin mai înainte un antevorbitor, smulgerea lãnþiºorului sau a cerceilor din urechi, asta este tâlhãrie ºi este exceptatã de la beneficiul acestei legi. ªi mai sunt ºi alte asemenea fapte foarte grave care dacã sunt comise de minori... bineînþeles, eu cred, corect, în proiect, ºi cu avizul comisiei, s-a ajuns la concluzia cã asemenea fapte nu pot sã beneficieze de prevederile acestui act normativ. Vã mulþumesc.

Domnul Bãdoiu, din partea comisiei sau din partea...

## Din partea comisiei.

Vreau sã-i dau un rãspuns domnului Bolcaº. Dacã citeºte art. 7 din lege, sunã cam aºa: ”Graþierea nu se aplicã celor care nu au început executarea pedepsei închisorii, mãsurii internãrii într-un centru de reeducare...Ò, deci e clar, se referã la o astfel de mãsurã, ºi nu la celelalte, mustrare sau încredinþare.

Vã mulþumesc.

Bun. Am ascultat opiniile colegilor noºtri, am ascultat opinia Comisiei juridice ºi opinia iniþiatorului.

Primul amendament propus de domnul Bolcaº nu-l putem lua în considerare, pentru cã este totuºi un amendament de fond.

Al doilea amendament, având în vedere cã ar presupune o eliminare, vi-l supun cu prioritate votului dumneavoastrã.

Domnul Bolcaº a propus ca de la art. 4 alin. 2, acolo unde se scrie: ”Nu beneficiazã de prevederile art. 1Ð3 cei cãrora li s-au aplicat pedepse sau mãsuri educative pentru urmãtoarele infracþiuni...Ò, sã se elimine ”sau mãsuri educativeÒ. Comisia ºi iniþiatorul nu sunt de acord.

Renunþ, domnule preºedinte de ºedinþã.

Bun. Deci nu avem, practic, nici un amendament ºi mergem pe varianta comisiei la art. 4.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 3 abþineri s-a adoptat art. 4.

Art. 5. Lãsaþi-mã sã fac o introducere cât de cât. Vã rog sã priviþi în raport. La punctul 9 este propunerea comisiei, de modificare.

Acum, dacã din salã sunt intervenþii? Domnul Boc s-a înscris ºi domnul Bãdoiu, deocamdatã.

## Domnule preºedinte,

Am încercat sã fiu mai vigilent, nu cumva sã treacã, de aceea am fost mai aproape, aici.

Pentru a înþelege amendamentul de la art. 5, amendament pe care l-am formulat ºi care este respins, o sã încerc sã fac o foarte, foarte scurtã istorie, pentru a înþelege colegii noºtri despre ce este vorba, întrucât este vorba de o discuþie care a avut loc în laboratorul Comisiei juridice ºi la care ceilalþi n-au avut acces.

În forma înaintatã de Ministerul Justiþiei, articolul 5, în forma iniþialã, suna în felul urmãtor: ”Sancþiunile cu închisoare aplicate pentru contravenþii nu se mai executã, iar pentru contravenþiile sãvârºite pânã la intrarea în vigoare a prezentei legi nu se mai aplicã sancþiunea închisorii contravenþionale.Ò Acest articol a fost criticat de noi ºi de alþii, la acea vreme, pentru faptul cã în realitate constituie o invitaþie la sãvârºirea de contravenþii, întrucât se menþiona: ”pentru contravenþiile sãvârºite pânã la intrarea în vigoare a acestei legiÒ, pentru aceste contravenþii ”nu se aplicã sancþiunea închisorii.Ò Deci de la 26 iulie, de când a fost anunþat proiectul, pânã la intrarea în vigoare a prezentei legi se pot sãvârºi oricâte contravenþii, ºi ele nu vor fi sancþionate cu închisoarea.

Faþã de aceste critici, s-a gãsit un text în Comisia juridicã, propus, este adevãrat, de Ministerul Justiþiei, dar însuºit de colegul nostru, domnul deputat Ion Neagu, ºi acest amendament admis de Comisia juridicã cu majoritate de voturi sunã în felul urmãtor, ºi care se aflã în faþa dumneavoastrã acum: ”Sancþiunile cu închisoare aplicate prin hotãrâri judecãtoreºti definitive pentru contravenþii nu se mai executã.Ò Asta ce înseamnã? ªi acest articol se leagã de ultimul articol din lege, care vizeazã aplicarea în întregime a Legii de graþiere. Ce înseamnã acest articol? Cã sancþiunea cu închisoare pentru contravenþii nu se mai aplicã decât dacã hotãrârea judecãtoreascã va fi definitivã la data când aceastã lege va intra în vigoare. Nu ºtim când va fi acea datã. Va fi 1 decembrie, 1 ianuarie, 1 februarie, nu putem ºti acest lucru. ªi, din nou, se introduce un criteriu arbitrar, în funcþie de care se aplicã Legea de graþiere. Altfel spus, din nou, în funcþie de rapiditatea cu care se vor judeca diferite cauze, în diferite instanþe de judecatã, se va aplica Legea de graþiere.

Da.

Domnul deputat Bãdoiu, poftiþi!

Stimaþi colegi,

Domnul Boc are dreptate. Argumentele sunt de ordin istoric ºi, dacã veþi avea curiozitatea sã consultaþi legile sau decretele de graþiere care s-au dat pânã acum, aºa se proceda, se fixa o datã tocmai în ideea de a nu da naºtere la lucruri nepermise de politica penalã a statului, de la un moment dat.

Dar, dacã am accepta amendamentul propus ulterior de Ministerul de Justiþie ºi însuºit de domnul preºedinte al Comisiei juridice, veþi constata cã se creeazã inechitãþi de tratament juridic la situaþii identice. ªi acest lucru este valabil ºi pentru art. 6, care urmeazã dupã art. 5. Deci, potrivit amendamentului însuºit, urmeazã a beneficia de graþiere numai cei definitiv condamnaþi pentru comiterea unei contravenþii sau, aºa dupã cum se spune la art. 6, pentru sãvârºirea unei infracþiuni.

Ce înseamnã acest lucru? Ca, în ipoteza în care douã persoane comit aceeaºi faptã împreunã ºi unul dintre ei uziteazã de toate cãile de atac, sã se ajungã la situaþia urmãtoare: primul care n-a uzat de aceste cãi de atac sã fie gãsit în poziþia de ”condamnat definitivÒ ºi sã beneficieze de graþiere, iar cel care se aflã în apel sau în recurs sã nu mai poatã beneficia de graþiere, deci de iertarea de a executa pedeapsa, ceea ce creeazã inechitãþi, inechitãþi cu consecinþe profunde, zic eu, în societatea româneascã. Nu este de admis.

Sub aspect teoretic, lucrurile ar cam sta aºa cum a fost amendamentul însuºit, dar viaþa a demonstrat cã teoria nu mai corespunde realitãþilor sociale ºi, atunci, de 50 de ani încoace s-a mers pe un hibrid, ºi anume: beneficiazã de graþiere nu numai cei condamnaþi definitiv, dar ºi cei care au comis fapta pânã la o anumitã datã, pentru cã vreau sã reþineþi cã aceºtia, care nu sunt în poziþia ”definitivÒ, continuã a fi judecaþi ºi li se aplicã o sancþiune, deci practic ce se graþiazã, sancþiunea ca atare aplicatã.

Deci, revenind, viaþa a impus acest tratament juridic ºi vã rog sã înþelegeþi cã omul de rând nu va înþelege niciodatã de ce, dacã unul dintre fraþi beneficiazã de graþiere, cel care a uzat de calea de atac nu mai poate beneficia.

Deci, efectiv, este un paradox. Noi, juriºtii, l-am acceptat, vã rog sã înþelegeþi cã l-au acceptat ºi profesorii noºtri, nu l-au eliminat, e vorba de Dongoroz, un mare teoretician în materia dreptului ºi, în special, a dreptului penal, ºi vreau sã vã mai spun cã sunt ºi autori francezi care nu eliminã, ba, dimpotrivã, acceptã ideea de a se proceda în acest fel. Aºa cã vã rog sã fiþi de acord cu amendamentul domnului Boc, la care, de fapt, ºi în comisie eu m-am raliat Ñ nu ºtiu de ce nu apar în raport Ñ, pentru cã, repet, altcumva vom ajunge la situaþii paradoxale.

## Domnule Bãdoiu,

Dacã puteþi sã-mi daþi o micã explicaþie ca sã înþeleagã colegii mai bine. Sã ne gândim la o situaþie care s-ar putea întâmpla în practicã. Cineva sãvârºeºte o contravenþie pe data de 27 iulie, a fost judecat, a intrat în închisoare, a executat 3 luni, pentru cã pedepsele pentru contravenþie sunt mici, mã rog, ºi noi venim acum cu o lege ºi spunem cã nu se mai aplicã sancþiunea închisorii contravenþionale, ºi legea asta a noastrã se va publica în ”Monitorul OficialÒ la 1 februarie. Ce facem cu persoana aceasta? Îi plãtim despãgubiri?

E vorba de fapte sãvârºite pânã la o anumitã datã, nu ºi inclusiv data de la care intrã în vigoare se aplicã graþierea. Asta e una.

Doi. Vã rog sã reþineþi cã data pe care noi am fixa-o acum nu rãmâne bãtutã în cuie, pentru cã a doua Camerã sesizatã cu dezbaterea acestei legi este Senatul ºi, în final, data fixatã de Senat va fi cea care în realitate va conta în economia legii. Noi fixãm acum o datã de principiu, care poate... Ñ sau la mediere, la mediere foarte bine Ñ, care poate rãmâne aºa sau nu. Dar noi trebuie sã prevedem în corpul legii acest lucru: ”Faptele sãvârºite pânã la o anumitã datãÉÒ punem ca atare, 26 iulie, 1 mai, nu conteazã Ñ, dar trebuie sã fixãm o datã, pentru cã altcumva, domnul Boc are dreptate, dacã rãmâne ºi se aplicã pe data publicãrii în ”Monitorul OficialÒ a acestei legi, atunci, într-adevãr, sfera se lãrgeºte prea tare ºi mi se pare cã nu este în intenþia legiuitorului de a da o astfel de dezvoltare actului de graþiere.

Vã mulþumesc.

Da, alte intervenþii? Domnul SzŽkely Ervin-Zolt‡n.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Trebuie sã observãm cã scopul urmãrit atât de cãtre iniþiatorul amendamentului, cât ºi de cãtre minister sau comisia care a aprobat propunerea ministerului este acelaºi, ºi anume a elimina posibilitatea ca, o datã ce a început un proces legislativ care are ca scop graþierea, de aceastã graþiere sã beneficieze cei care, ºtiind cã vor

intra sub incidenþa legii, sã sãvârºeascã anumite fapte pentru a scãpa de sancþiune. Însã iniþiatorul amendamentului a ales un criteriu obiectiv, precis ºi fix, pe când comisia a ales un criteriu aleatoriu, pentru cã 26 iulie este o datã fixã ºi este fericit aleasã, dupã pãrerea mea, pentru cã atunci a apãrut proiectul de lege. Deci este evident cã înainte de aceastã datã nu se putea specula acest act normativ, pe când criteriul ales de comisie este flexibil ºi, având în vedere complexitatea procedurilor penale, se poate, ºi exemplele au fost date aici, se poate întâmpla ca hotãrârile judecãtoreºti sã aparã ulterior ºi sã conþinã deja elemente din aceastã lege pentru a face ca cineva sã beneficieze sau, dimpotrivã, sã nu beneficieze de prevederile Legii de graþiere.

De aceea, ºi noi, Grupul parlamentar U.D.M.R., susþinem amendamentul domnului Boc, pentru cã introduce un criteriu obiectiv ºi stabil în aprecierea acestor fapte.

Da.

Domnul Tudor Marcu, din partea Partidului România Mare.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Nu vorbesc în numele Partidului România Mare, ci în numele meu personal. Am fost votat de 70.000 de oameni în judeþul Prahova. Când e vot, atunci exprimarea votului se face de cãtre un reprezentant al Partidului România Mare care exprimã punctul lui de vedere.

Revenim. Tot respectul pentru domnul Boc ºi domnul Bãdoiu. Amândoi sunt plini de intenþii bune. Mai cã înclin sã zic cã dânsul are dreptate, dupã cum are dreptate ºi textul iniþial. ªi vã rog sã constataþi urmãtorul lucru: textul propus de domnul Boc, care este foarte justificat, de fapt face numai un singur lucru, cã împinge mai de dinainte de aplicarea legii, propusã prin textul iniþial, aplicarea acesteia. Adicã sunt mai mulþi oameni care beneficiazã de ea. Ãsta e primul lucru. Alt argument n-ar fi sau nu l-am vãzut eu pânã acum.

Al doilea.

Pe urmã ziceþi cã vorbesc tare, cum mi-a zis odatã cineva.

Dacã ne uitãm la textul amendamentului propus, vedem cã din data de 26 iulie pânã în decembrie, sã zic, toate pedepsele fãcute pentru contravenþii, care sunt în general sub ºase luni, au fost aplicate, au fost executate.

De aceea, rãmâne sã judecãm dacã optãm pentru un text de amendament care îºi are rostul sau nu îºi are rostul ºi un text iniþial care poate fi justificat. Eu nu ºtiu cum e mai bine, înclin sã cred cã textul iniþial este mai bun, pentru cã nu mai are obiect amendamentul atunci când va ieºi legea.

Vã mulþumesc.

Alte intervenþii din salã? Domnul Boc, poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea numai sã fac câteva referiri în legãturã cu ultima intervenþie. Cele 70.000 de voturi sunt în norma de reprezentare. În realitate sunt vreo 30. Cam atâta este coeficientul electoral. Coeficientul electoral este mult mai mic faþã de norma de reprezentare a unui deputat, care este de 70.000... Deci, potrivit Legii electorale, un deputat este la 70.000, dar coeficientul electoral concret este mai mic, 30.000... Depinde de judeþ.

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Am fost doar trei deputaþi.

Am fãcut asta pentru a descreþi puþin atmosfera ºi a încerca din nou sã ne concentrãm pe text.

În primul rând, aº vrea sã menþionez faptul cã acest amendament nu are o conotaþie politicã, ci pur ºi simplu încearcã sub raport ºtiinþific, juridic sã reglementeze o situaþie spre beneficiul tuturor, ºi nu spre beneficiul unui partid politic.

În consecinþã, domnul deputat în ultima intervenþie, în realitate, mi-a dat argumente mie pentru a nu aplica forma iniþialã propusã de Ministerul Justiþiei, formã care suna, ºi repet: ”Sancþiunile cu închisoarea aplicate pentru contravenþii nu se mai executã, iar pentru contravenþiile sãvârºite pânã la intrarea în vigoare a prezentei legi nu se mai aplicã sancþiunea închisorii contravenþionale.Ò

Textul iniþial era o invitaþie la sãvârºirea de contravenþii. Deci de la 26 iulie pânã la intrarea în vigoare se puteau sãvârºi oricâte contravenþii, astãzi, mâine, pentru cã ele nu erau pedepsite. Asta era forma iniþialã, deci care nici într-un caz nu corespunde realitãþii ºi necesitãþii juridice, pentru cã era, repet, o invitaþie în alb, un cec în alb adresat sãvârºirii de infracþiuni. S-a venit cu o formulã intermediarã, formulã care propune sã se aplice numai sentinþelor judecãtoreºti definitive, sã se inducã un anumit element la care sã ne raportãm: sentinþele judecãtoreºti definitive. Dar definitive în raport cu ce? În raport cu intrarea în vigoare a prezentei legi.

ªi aici intrãm iarãºi în circuitul pe care l-am menþionat anterior, ºi colegii mei au fãcut referire, de aici apar acele discriminãri, acele... Nu avem de-a face cu o egalitate de tratament juridic. ªi domnul Bãdoiu a exemplificat foarte plastic cu cei doi fraþi care, fiind trimiºi în judecatã pentru sãvârºirea aceleiaºi fapte, unul care nu a exercitat cãile de atac ºi a rãmas sentinþa definitivã sã beneficieze de legea de graþiere, iar celãlalt care a dorit sã-ºi caute dreptatea, a mers pânã la Curtea Supremã de Justiþie unde a primit un termen în 2003. ªi, în 2003, evident cã atunci când va fi judecat Legea de graþiere nu va fi operabilã ºi, dacã va rãmâne vinovat, el va executa pedeapsa închisorii, iar celãlalt care nu ºi-au exercitat calea de atac, va beneficia de legea de graþiere. ªi, repet, existã acel principiu juridic potrivit cãruia nimãnui nu i se poate înrãutãþi propria situaþie în propria lui cale de atac.

Dacã mai sunt intervenþii? Domnul Bolcaº, domnul Timiº. Întâi domnul Bolcaº.

Domnilor colegi,

Într-adevãr, este problemã strict juridicã, dacã vreþi, strict tehnicã ºi trebuie rezolvatã, pentru cã, rezumând, Domniile voastre aveþi în faþã de fapt trei rele. Trebuie sã alegem din trei rele.

Primul este textul propus de iniþiator, care într-adevãr conþine elemente de invitaþie la sãvârºirea de contravenþii, pe care cei care le sãvârºesc ºtiu cã pânã la urmã vor fi iertate.

Al doilea text, care a fost propus de comisie, introduce un criteriu care devine discriminatoriu ºi nu este corect. Nu mai repet argumentele domnului Boc, sunt absolut exacte.

Al treilea, însã, propus de domnul Boc, prin fixarea acestei date devine gol de conþinut. Pentru cã dacã ne gândim la procedura contravenþionalã Ñ în care aplicarea sancþiunii se prescrie în termene scurte, o lunã, douã, în care judecata se face în termene scurte, o lunã, douã, în care sancþiunea închisorii este micã, câteva luni Ñ, pânã la data apariþiei decretului toate aceste sancþiuni aplicate pentru fapte sãvârºite pânã la 26 iulie sau pânã la 26 august sau orice fel de datã vom fixa vor fi executate ºi nu mai avem ce sã graþiem.

Deci suntem în ipoteza celor trei rele. Nici unul dintre aceste amendamente, spun eu, nu gãseºte soluþia exactã juridicã.

Punctul meu de vedere, care este punct de vedere exprimat tot în nume personal, pentru cã discutãm o problemã tehnicã între noi, este cã textul propus de iniþiator este cel mai bun. Textul propus de domnul Boc are aceastã deficienþã, cã poate sã ne gãseascã într-un mod de neaplicatibilitate, cã n-avem cui sã o aplicãm, ºi textul cel mai rãu este cel al comisiei, care încalcã niºte principii juridice care ocrotesc drepturile persoanei ºi creeazã situaþii discriminatorii pe criterii absolut arbitrare.

Vã exprim punctul de vedere: voi vota pentru textul propus de iniþiator, cu tot acest risc al invitaþiei la sãvârºirea de contravenþii, risc pe care putem sã ni-l asumãm pe niºte, hai sã zicem, cifre statistice, în sensul cã Ñ ºi adaug aici argumentul pe care l-am folosit pentru a mã referi la amendamentul domnului Boc Ñ, cei care acum sãvârºesc contravenþiile în speranþa cã vor fi iertaþi pânã la data apariþiei decretului vor fi ºi executat deja aceastã pedeapsã.

Dacã mai sunt intervenþii? Poftiþi, domnule Timiº!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

În fapt, aici este vorba de un decret de graþiere, de o Lege de graþiere, scuzaþi-mi expresia ”decretÒ. Eram obiºnuit cu decretele. Aceasta înseamnã un act de clemenþã din partea legiuitorului, adicã legiuitorul se gândeºte pe cine vrea sã ierte. Problema care se discutã aici este: de când? De la data intrãrii în vigoare? De la o datã anterioarã intrãrii în vigoare sau de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreºti? A alege între aceste trei date ºi a introduce doi fraþi, trei fraþi, ºase fraþi pentru a vã convinge pe dumneavoastrã care din soluþii este cea mai bunã eu cred cã este o discuþie inutilã.

Cel mai obiectiv criteriu dintre toate cele enunþate aici este criteriul rãmânerii definitive a unei hotãrâri de condamnare, pentru cã toate celelalte criterii sunt criterii subiective: data când a auzit publicul cã se va da o lege de graþiere, data nu ºtiu careÉ, data când legea intrã în vigoare iarãºi este o datã pe care nu o putem aprecia acum. Dar data rãmânerii definitive a hotãrârii sau... nu, data rãmânerii definitive, o hotãrâre definitivã de condamnare este cel mai bun criteriu ºi subscriu acestui text susþinut ºi de Ministerul Justiþiei.

Mulþumesc.

Dacã din salã mai sunt alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt, voi da cuvântul iniþiatorului ºi apoi comisiei pentru a-ºi exprima punctul de vedere, pentru cã urmeazã sã votãm soluþia.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov:**

## Domnule preºedinte,

## Onorate doamne ºi domni deputaþi,

Deºi discuþia pe care o facem formal este cantonatã pe prevederile art. 5, în realitate, problemele care s-au discutat se referã ºi la art. 6 ºi 7. ªi aº vrea sã arãt, de fapt acest lucru a mai fost subliniat de un antevorbitor, cã problema este de ordin pur tehnic ºi atât noi, iniþiatorii, cât ºi Comisia juridicã am cãutat o soluþie care sã fie cât mai bunã. Vã rog sã-mi permiteþi sã citesc niºte argumente care sunt, e adevãrat, de ordin tehnic, dar care sper sã fie în mãsurã sã vã convingã cã soluþia care a fost adoptatã de comisie ºi însuºitã ºi de Ministerul de Justiþie este cea mai bunã.

Art. 120 din Codul penal român prevede în alin. 1 cã graþierea are ca efect înlãturarea în total sau în parte a executãrii pedepsei ori comutarea acesteia în alta mai uºoarã. Art. 120 care reglementeazã Ñ este sediul materiei în Codul penal Ñ instituþia graþierii ºi care stabileºte natura juridicã, profilul instituþiei graþierii o caracterizeazã pe aceasta ca fiind o instituþie care priveºte executarea pedepsei. Or, nu se poate vorbi de executarea pedepsei decât în cazul unei pedepse aplicate printr-o hotãrâre de condamnare rãmasã defintivã.

Alin. 2 al art. 120 prevede cã graþierea are efect ºi asupra pedepselor a cãror executare este suspendatã condiþionat. Aceastã prevedere întãreºte caracterizarea instituþiei graþierii din alin. 1 ca fiind o instituþie care se aplicã dupã ce hotãrârea de condamnare la o pedeapsã a rãmas definitivã, deci este executabilã, numai atunci putându-se pronunþa suspendarea executãrii pedepsei. A interpreta textul art. 120 din Codul penal în sensul cã se referã ºi la pedepse care nu sunt încã aplicate decât dupã apariþia Legii de graþiere înseamnã a adãuga la lege, ºi încã la o lege care instituie ºi reglementeazã instituþii fundamentale ale dreptului penal.

În acest sens, am argumente de drept comparat ºi mã refer la Codul penal francez ºi argumente de ordin istoric. Aº vrea sã arãt cã Codul penal român din 1936 conþinea o prevedere asemãnãtoare, deci nu este o gãselniþã a actualului proiect de lege, cã graþierea se referã doar la pedepse care privesc fapte care au fost definitiv sancþionate prin hotãrâri judecãtoreºti definitive. Ceea ce se practica de-a lungul anilor, pânã în 1989, în sensul cã erau graþiate ºi faptele nedescoperite, cele aflate în curs de urmãrire ºi cele aflate în curs de judecatã la data când era dat edictul, actul de graþiere, este, din nefericire, o experienþã care nu poate sã fie folositã ºi în prezent, pentru cã se abate de la litera ºi spiritul legii. Or, într-un stat de drept a face acest melanj între instituþia amnistiei ºi instituþia graþierii nu mai poate sã fie admis.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Domnilor,

Eu v-am rugat sã interveniþi... ºi nu se dã o replicã ºi contraargumente la infinit, pentru cã altfel, dupã aia, ºi dânsul vine ºi spune alte argumente din alte tratate, dupã aia dumneavoastrã iar veniþi ºi prelungim la infinit discuþia asta. Eu o sã fac o excepþie, ca sã nu mã acuzaþi cã sunt intolerant ºi cã nu vreau sã vã ascult, dar sã ºtiþi cã regulile aºa sunt, pentru cã ºtiþi ºi dumneavoastrã foarte bine, amândoi sunteþi juriºti, în orice tratat de drept sunt zeci de opinii asupra unei instituþii juridice ºi ºtiþi cã sunt opinii contradictorii. Deci nu putem continua la infinit chestiunea asta.

Sunt douã persoane care mai doresc sã discute.

Mai existã cineva?

Nu, comisia nu pot s-o uit, comisiei îi dau cuvântul în final.

Vã rog, mai sunt ºi alþi colegi care doresc, în afarã de domnul Bãdoiu ºi de domnul Boc? Pentru cã dupã dânºii, dacã nu mai sunt alte persoane, nu mai dau cuvântul decât reprezentantului comisiei, adicã preºedintelui comisiei.

Mai sunt alte persoane? Nu.

Domnul Bãdoiu ºi, dupã aceea, domnul Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã nu scãpaþi din vedere cã, de fapt, scopul dezbaterii noastre este acela de a adopta legi corecte, cât mai bune, ca sã le spun aºa, într-un cuvânt, generic. Ãsta este ºi motivul pentru care am þinut sã iau cuvântul în replicã.

S-a invocat art. 120 din Codul penal. Într-adevãr, acest articol face trimitere la pedepsele aplicate. Ce susþine domnul ministru nu e chiar riguros exact, pentru cã cei care încã nu sunt prinºi în poziþia ”condamnaþi definitivÒ, am mai spus-o, dar o repet pentru a o reþine, procesul în raport de ei se continuã, sunt condamnaþi ºi urmeazã a se aplica graþierea. Practic, ºi aceºtia sunt condamnaþi ºi urmeazã a li se aplica, dupã caz, sau nu graþierea. Aºa stau lucrurile.

Doi. Domnilor colegi, sã nu uitãm cã noi aici hotãrâm soarta unor oameni ºi nu a unor, ºtiu eu, situaþii abstracte. De ce sã tratãm diferenþiat ºi sã mãsurãm cu mãsuri diferite situaþii identice?

Asta e toatã problema, de fapt ºi la urma urmei, ºi v-aº ruga sã înþelegeþi cã viaþa ne obligã la acel melanj de care vã vorbeam ºi eu.

Vã mulþumesc.

Da.

Domnul deputat Boc.

Pentru a mai aduce încã un argument în sprijinul amendamentului depus ºi a încerca sã demontãm cu argumente ºtiinþifice pãrerea expusã de distinsul reprezentant al Ministerului Justiþiei, cu care am colaborat foarte bine ºi echilibrat pe tot parcursul acestui proiect de lege, aº vrea sã vã prezint faptul cã în forma iniþialã Ministerul Justiþiei a venit cu urmãtoarea formulã la art. 6! ”În cauzele în care nu s-a început urmãrirea penalã, precum ºi în cele aflate în curs de urmãrire penalã sau de judecatã procesul penal va porni sau, dupã caz, va continua, iar dupã stabilirea pedepsei se va face aplicarea prevederilor prezentei legi.Ò

Când a fost mai ”ºtiinþificÒ ministerul în opinia lui? Atunci când a venit cu proiectul iniþial sau când a venit cu un alt amendament?

În consecinþã, punctul de vedere pe care-l susþinem este acela cã nu avem de-a face cu o încãlcare a art. 120 din Codul penal cu privire la aplicarea graþierii, întrucât, aºa cum foarte bine s-a spus aici, graþierea se aplicã unei pedepse aplicate în toate situaþiile, nu în situaþiile în care vine Ministerul Justiþiei ºi spune cã se aplicã sentinþelor definitive avem de-a face cu o pedeapsã aplicatã, ci ºi în cazul în care noi propunem o datã fixã. ªi atunci Legea de graþiere se aplicã doar unei pedepse aplicate. Adicã judecata se continuã, cum a explicat ºi domnul Bãdoiu, ºi pedepsei aplicate i se aplicã Legea de graþiere.

În consecinþã, dupã pãrerea noastrã, Ministerul Justiþiei demonstreazã o inconsistenþã în aprecierea sub raport juridic a fundamentului graþierii, iar din acest joc al opiniilor vom ajunge în situaþia sã periclitãm aplicarea acestei Legi de graþiere cu consecinþe încã de neprevãzut. ªi, cu tot respectul faþã de distinsul coleg Timiº, cred cã numai printr-un eufemism putem accepta ideea cã o datã arbi-

trarã este mai fixã decât o datã fixã. Domnia sa a încercat sã ne spunã cã, dacã vom lãsa criteriul acesta arbitrar al rãmânerii sentinþei definitive în raport cu data intrãrii în vigoare a prezentei legi, vom avea o datã mai fixã de aplicare a Legii de graþiere decât dacã vom fixa chiar prin conþinutul Legii de graþiere o datã fixã. Cred cã numai printr-un sofism putem accepta un asemenea argument.

Da.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice.

## **Domnul Ionel Olteanu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Voi fi foarte scurt pentru a enunþa punctul de vedere al Comisiei juridice, mai exact, al majoritãþii care s-a degajat ºi a adoptat aceastã versiune. Punctul de vedere al Comisiei juridice este, prin urmare, acela de a se respinge amendamentul propus de domnul deputat Boc.

Menþiunea care s-a fãcut, cã acest amendament, aceastã, de fapt, sugestie, care a fost promovatã de Ministerul Justiþiei, a fost însuºitã de mine, este inexactã. De aceea, consider cã este de datoria mea sã spun cã acest amendament aparþine domnului profesor Neagu care, din pãcate, nu este în salãÉ

Sau dacã este, trebuie s-o confirme, aºa s-a menþionat în raport ºi aºa stau lucrurile.

Prin urmare, sã nu se creeze impresia falsã cã, în realitate, la Comisia juridicã ar fi existat o altã majoritate decât aceea pe care o reflectã raportul.

Cu privire la discriminare. Eu cred cã nu este nici o discriminare, pentru cã nu poate exista o discriminare câtã vreme situaþia nu este comparabilã, indiferent câþi fraþi avem. Dar nu asta e problema. Exemplele pot fi simplificate pentru înþelegere, dar pot sã fie ºi exemple simpliste pentru a convinge, pentru a persuada pe cineva sau pentru a induce o anumitã convingere.

Comisia juridicã, cu majoritatea menþionatã în raport, vã roagã sã respingeþi acest amendament promovat de domnul deputat Boc.

Este un aspect pe care aº vrea sã-l mai amintesc. Cred cã trebuie sã avem încredere în judecãtor, cã judecãtorul va individualiza corect pedeapsa pe care o va aplica ºi cã nu vor fi situaþii de discriminare pentru cã nu pot fi în situaþii în care acestea nu pot fi comparabile. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Au fost audiate toate argumentele pro ºi contra în ceea ce priveºte amendamentul respins. Avem soluþia propusã de comisie, care a fost susþinutã ºi de domnul preºedinte, ºi ni s-a spus cã este varianta susþinutã de majoritatea membrilor comisiei. Aceastã soluþie a fost acceptatã de cãtre iniþiator.

Vã supun la vot aceastã soluþie a comisiei.

Dacã ea va fi respinsã, vom supune la vot ºi amendamentul respins.

Doriþi sã vã supun amendamentul la vot? Nu este nici o problemã...

Amendament respins de comisie.

Cine este pentru amendamentul respins de comisie, al domnului Boc? 35 de voturi. Insuficient pentru a fi adoptat.

Varianta comisiei.

Cine este pentru?

A! Vreþi ºi împotrivã. Bine! Da. Împotrivã? Numãraþi. 50 voturi.

Abþineri? Nu sunt.

Constat cã nu avem un cvorum pentru dezbaterea unei legi organice. Aduceþi, vã rog, catalogul, cã vreau sã fac o prezenþã. Poftiþi.

Doresc sã ºi votez în integralitate legea aceasta. Nu doriþi sã votãm astãzi în integralitate legea aceasta? Poftiþi.

Adicã nu este vorba numai de articolul acesta.

## Domnule preºedinte,

Sub raport procedural suntem în faza urmãtoare: dumneavoastrã aþi anunþat cvorumul de ºedinþã, suntem în cvorum de ºedinþã în acest moment, pentru cã, cu ocazia dezbaterii pe articole, nu trebuie sã existe un covrum special de jumãtate plus unu, ci lucreazã în prezenþa majoritãþii deputaþilor prezenþi, iar potrivit regulamentului, proiectele de lege se supun într-o ºedinþã specialã de vot. Atenþie! Proiectele de lege în formã finalã se propun într-o ºedinþã specialã de vot care, dupã practica de pânã acum, era anunþatã din timp ca fiind fie marþi, fie joi ºi, în consecinþã, domnule preºedinte, vã rugãm sã procedaþi potrivit regulamentului ºi potrivit cutumei, sã supuneþi acest proiect de lege fie marþi, fie joi, într-o ºedinþã de vot anunþatã ºi nu imediat dupã discutarea ei pe articole. Atunci, într-adevãr, nu ne-am afla în prezenþa cvorumului ºi vã rugãm sã respectaþi Ð repet Ð aceastã practicã cerutã de regulament ºi uzatã de noi pânã în momentul de faþã ºi sã continuãm dezbaterea legii. Suntem doar la art. 5, domnule preºedinte.

Luãm act de aceastã propunere a dumneavoastrã care ne avantajeazã foarte mult.

Deci, sã continuãm dezbaterea legii...

Supun la vot varianta comisiei. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 28 voturi contra.

Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat art. 5 în varianta comisiei.

Articolul 6. Vã rog sã priviþi la punctul 10 din raportul comisiei.

Sunt obiecþii? Poftiþi, domnule Boc.

Acest amendament al comisiei, formulat de domnul deputat Ionel Olteanu la propunerea Ministerului Justiþiei, vizeazã eliminarea unui articol care, dupã pãrerea noastrã, în mod ºtiinþific îºi avea locul în acest proiect de lege. ªi menþionez cum arãta art. 6 în forma anterioarã: ”În cauzele în care nu s-a început urmãrirea penalã, precum ºi în cele aflate în curs de urmãrire penalã sau de judecatã, procesul penal va porni sau, dupã caz, va continua, iar dupã stabilirea pedepsei se va face aplicarea prevederilor prezentei legiÒ.

Deci art. 5 l-am tranºat în felul urmãtor, pentru cã se referea la sancþiunile contravenþionale, la contravenþii. Acum intrãm sub incidenþa infracþiunilor. În consecinþã, mãcar de acum încolo, pentru cã vom avea dupã aceea un art. 9 cu privire la intrarea în vigoare a prezentei legi, propunerea pe care v-o formulez dumneavoastrã este de a respinge amendamentul din comisie ºi de a menþine textul iniþial, aºa cum a fost el formulat de iniþiator. Pentru cã acest text iniþial ne va da posibilitatea sã aplicãm legea de graþiere într-un mod coerent ºi fãrã sã avem de-a face cu un arbitrariu pe care-l introduce aceastã lege în forma amendamentelor admise în comisie.

Deci susþin punctul de vedere iniþial din proiectul de lege, aºa cum art. 6 a fost formulat de cãtre iniþiator ºi respingerea amendamentului domnului deputat Olteanu, de eliminare a acestui articol.

Domnule Boc, sã folosim cuvântul ”eliminareÒ a variantei comisiei, ca sã pot supune cu...

Amendamentul meu este pentru menþinere.

Am înþeles. Alte opinii? Nu sunt alte opinii. Domnul preºedinte al Comisiei juridice.

Foarte pe scurt, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi. Este vorba de o chestiune de logicã, de coerenþã. Am votat articolul precedent astfel cum l-am votat, de aceea comisia roagã colegii sã voteze la fel, în sensul adoptãrii acestui amendament, pe de o parte, amendament care este însuºit de majoritatea membrilor comisiei.

Pe de altã parte, dacã am proceda altfel, dincolo de incoerenþa textului, ar însemna practic sã bulversãm o dezbatere. Decizia cred cã s-a luat la votul precedent. Vã mulþumesc.

Propun eliminarea, propusã de domnul Boc, a textului comisiei.

Cine este pentru eliminarea respectivã? 31. Insuficient pentru a fi adoptat.

Atunci votãm varianta comisiei.

Cine este pentru varianta comisiei? Poftiþi. Vã rog sã numãraþi. 71 voturi pentru.

Contra? 34 voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri.

S-a adoptat varianta comisiei la art. 6. Trecem la art. 7.

Spuneþi, domnule Olteanu.

## Domnule preºedinte,

Cu tot regretul ºi cu tot respectul, chiar dacã este _post factum_ , noi am supus la vot un amendament care nu existã. Nu poate exista, dupã pãrerea mea ºi dupã pãrerea oricui, dacã vreþi, un amendament constând în menþinerea textului iniþial. Aceasta este explicaþia. Iatã ce s-a votat.

Articolul 7. Da, treaba este rezolvatã.

Explicaþii de vot!

Domnule, explicaþii de vot daþi la lege în ansamblu. Articolul 7. Sunt probleme la articolul 7?

## Domnule preºedinte,

Pentru egalitate de tratament, situaþiile sunt comparabile ºi domnul deputat Olteanu este tot deputat ca ºi orice deputat din aceastã salã ºi, pentru egalitate de tratament, aº dori...

Da, poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu tot regretul ºi cu toatã simpatia faþã de colegul Olteanu, amendamentul meu nu este unul cãzut din cer, el se regãseºte în raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, ºi dacã veþi consulta acest raport pe care dumneavoastrã îl aveþi în faþã, veþi vedea pe coloana 1 text iniþial, amendament propus, amendament admis. Deci nu am fãcut decât sã mã aflu în faþa unui proces democratic, sã susþin unul din amendamentele existente acolo. Cred cã acest drept nu poate fi luat nici unui deputat. Prin urmare, prin aceasta ne definim aici munca, prin amendamente, prin propunerile legislative pe care le facem.

Deci a supune un amendament ºi a-l discuta, care existã în raport, cred cã reprezintã o cerinþã normalã ºi numai dintr-o dorinþã de a mai descreþi puþin frunþile domnul preºedinte a spus cã nu este acest amendament. El este în raportul Comisiei juridice.

Articolul 7. Dacã sunt obiecþii faþã de varianta comisiei? Sunt probleme la art. 7? Bun. Dacã nu este nici o obiecþie, îl considerãm adoptat.

Articolul 8. Sunt obiecþii? Poftiþi, domnule Bãdoiu.

La art. 8 am formulat un amendament care ar fi trebuit sã constituie un nou alineat. El constã în urmãtoarele: ”Persoanele graþiate care, cu rea-credinþã, în decurs de trei ani nu au acoperit prejudiciul sau despãgubirile la care au fost obligate vor executa pedepsele ce le-au fost

stabiliteÒ. Vreau sã vã amintesc cã este o lege de graþiere condiþionatã, în ideea cã dacã în decurs de trei ani mai comite o altã faptã cu intenþie va executa ºi pedeapsa pentru care a fost iertat.

Ce se întâmplã? De foarte multe ori, faptele sãvârºite au drept consecinþe ºi crearea unui prejudiciu. Procesul are douã laturi: latura penalã, care vizeazã vinovãþia ºi sancþiunea cu caracter penal, ºi latura civilã, prin care este obligat la despãgubiri, sã acopere paguba adusã. Sunt situaþii când ei profitã de aceastã iertare datã de legiuitor, dar cu mare greutate sau în unele cazuri chiar deloc nu mai acoperã prejudiciul, ceea ce iar duce la inechitãþi. Acesta este motivul pentru care am þinut sã introduc acest alineat.

Vã mulþumesc.

Domnule Boc, poftiþi.

Vreau sã fiu foarte scurt ºi sã spun cã susþin cu toatã convingerea un asemenea amendament, dintr-un raþionament foarte simplu: un infractor care a sãvârºit o infracþiune, sã zicem, de furt, iar prejudiciul este de 10 milioane de lei, este trimis în închisoare, condamnat la 3 ani, vine legea de graþiere, este pus în libertate ºi se întâlneºte a doua zi pe stradã cu cetãþeanul cãruia i-a fãcut un prejudiciu de 10 milioane ºi spune: ”Ei, vezi, cine triumfã în þara aceasta?!Ò Amendamentul acesta împiedicã crearea unor discriminãri ºi împiedicã sfidarea cetãþeanului de cãtre infractor.

Deci, dacã ai produs un prejudiciu, orice lege ºi Codul civil spune cã trebuie sã-l repari. Dacã l-ai reparat, trebuie sã beneficiezi de clemenþa legiuitorului. Noi dãm în acest moment un cec în alb acelora care sãvârºesc infracþiuni ºi nu recupereazã prejudiciul. Deci, prin acceptarea amendamentului, am dovedi un respect faþã de cetãþean. Prin respingerea lui ar însemna sã nu ne preocupe interesul cetãþeanului, siguranþa acestuia ºi demnitatea lui. Este o ofensã la demnitatea cetãþeanului.

Prin urmare, noi propunem ca, într-adevãr, legea de graþiere în acest context sã fie aplicatã acelor persoane care meritã graþierea, meritã actul de clemenþã, adicã au recuperat prejudiciul în favoarea acelei persoane cinstite, oneste care-ºi câºtigã traiul de zi cu zi ºi sã nu încurajãm infractorii care, dupã ce vor fi eliberaþi, fãrã recuperarea prejudiciului, sã sfideze persoana pãgubitã ºi opinia publicã, în general. Cred cã este un amendament de bun-simþ, de bunã-credinþã, iar noi ar trebui sã veghem aici interesul general, interesul cetãþeanului, protecþia cetãþeanului, ºi nu doar clemenþa în sens larg, metafizic.

Vã mulþumesc.

ªi propunem, cu alte cuvinte, sã susþineþi acest amendament.

Alte opinii? Domnul M‡rton Arp‡d. Dumneavoastrã vorbiþi la sfârºit, ca sã vã referiþi la toate intervenþiile colegilor noºtri.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Orice act de clemenþã necesitã buna purtare a persoanei respective, adicã cel care decide astfel este convins sau cel puþin sperã cã persoana respectivã va avea un comportament pe care îl solicitã societatea. Or, persoana care timp de trei ani nu plãteºte datoriile pe care ºi le-a fãcut comiþând fapta respectivã nu este o persoanã care meritã sã aibã aceastã stimã, aceastã ºansã în plus. Aºa cum legea prevede cã dacã mai comite o infracþiune trebuie sã-ºi ispãºeascã pedeapsa, tot aºa trebuie sã prevadã toate modalitãþile prin care el aratã cã desconsiderã legea ºi pe semenii lui.

Eu vã rog foarte frumos sã votaþi acest amendament, pentru cã, într-adevãr, dacã nu o votaþi aduceþi prejudicii persoanelor care au fost furate.

Alte opinii, vã rog? Mai sunt? Nu mai sunt alte opinii. Din partea iniþiatorului.

Amendamentul, aºa cum a fost el formulat, pare foarte generos, dar în realitate este total inaplicabil, pentru cã nu existã instrumentele procedurale care sã-l facã eficient. Cei care vor beneficia de acest act de clemenþã, dacã vor sãvârºi o nouã infracþiune în urmãtorii 3 ani, vor fi nevoiþi sã execute, pe lângã noua pedeapsã pentru fapta sãvârºitã, ºi restul de pedeapsã care a fost graþiat, conform acestui viitor act normativ. Este normal cã un asemenea control ºi o asemenea consecinþã va putea sã fie dusã la capãt, pentru cã în cazul în care cel care ar beneficia de un decret de graþiere sãvârºeºte o nouã infracþiune va fi urmãrit mai întâi de organele de poliþie, de urmãrire penalã ºi, ulterior, prin intermediul procurorului, va fi sesizatã instanþa de judecatã care va dispune revocarea beneficiului graþierii ºi va face un cumul, nu juridic, aritmetic, între sancþiunea nouã aplicatã ºi restul de pedeapsã rãmas neexecutat care a fost graþiat.

Ce se întâmplã, însã, în cazul despãgubirilor? Sã spunem cã cineva care a beneficiat de acest act de clemenþã este obligat la plata unei despãgubiri ºi este graþiat, dar cine stabileºte dacã a executat, nu a executat obligaþia civilã? Nu existã în procedura civilã un asemenea instrument ca sã se poatã sesiza instanþa penalã, care sã dispunã revocarea graþierii pe motiv cã unul dintre cei care au beneficiat de acest act de clemenþã nu ºi-a executat obligaþiile civile, de despãgubiri. Evident cã noi suntem pentru ca cei care sunt vãtãmaþi prin fapte infracþionale în drepturile lor sã primeascã despãgubirea ce li se cuvine. Este un drept legitim pe care noi îl respectãm ºi încercãm sã ajutãm cu toate mijloacele ca despãgubirile sã fie integral recuperate, dar nu pe calea aceasta. Pentru cã, dacã introducem un asemenea amendament care nu are nici un fel de legãturã cu alte texte din legislaþia penalã, cu siguranþã cã nu vom face decât sã introducem un text care va rãmâne fãrã aplicare ºi va crea foarte mari probleme în practicã.

Deci un asemenea amendament ar fi putut sã fie eficient doar în situaþia în care ar fi existat o anumitã instituþie. Cum prin acest act, prin acest proiect o asemenea instituþie nu se creeazã, el ar deveni pur ºi simplu iluzoriu.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea numai sã susþin acest amendament al domnului Bãdoiu din perspectiva unui contraargument, dupã pãrerea noastrã, nerealist formulat de cãtre Ministerul Justiþiei, cã nu avem element de raportare, nu avem criteriu la care sã ne raportãm pentru a vorbi despre prejudiciu. Pãi, cea mai simplã modalitate de a ºti dacã a fost sau nu reparat prejudiciul va fi cea referitoare la faptul dacã existã sau nu vreo plângere din partea persoanei vãtãmate. Deci, dacã persoana vãtãmatã nu a recuperat prejudiciul, înseamnã cã el nu a fost recuperat. Dacã nu existã, înseamnã cã a fost recuperat. Deci criteriul este foarte simplu. Cel care a suferit prejudiciul va avea dreptul, în decurs de 3 ani, sã solicite în continuare, sub rezerva trimiterii în închisoare a celui care a fost graþiat, recuperarea prejudiciului.

Deci, haideþi sã punem lucrurile în ordine, sã nu punem cãruþa înaintea cailor. Noi, prin acest proiect de lege, favorizãm infractorul care cu rea-credinþã produce un prejudiciu cetãþeanului, în defavoarea omului cinstit, care stã acasã, îºi plãteºte, aºa cum am menþionat, impozitele ºi taxele, nu sãvârºeºte infracþiuni, suferã un prejudiciu ºi în ultimã instanþã tot hoþul, tot infractorul va fi acela care va triumfa.

Daþi-mi voie sã menþionez faptul cã nu trãim într-o lume normalã dacã privim din aceastã perspectivã lucrurile. Ne ascundem sub tot felul de subterfugii juridice, sub tot felul de argumentaþii juridice cã nu existã în doctrinã. Întrebaþi omul cinstit de pe stradã ce gândeºte. Preferã sã nu-ºi recupereze prejudiciul pentru a acorda o aºazisã clemenþã fãptuitorului, infractorului? Haideþi sã-l întrebãm sã vedem ce gândeºte omul de pe stradã. Sã-i întrebãm pe aceia care au suferit prejudicii. Sunt de acord cu o asemenea politicã, cu o asemenea acþiune? Se invocã aici argumentul cã dacã vor sãvârºi alte infracþiuni într-un interval de timp ei vor fi readuºi în închisoare. Cu ce-l încãlzeºte aceasta pe cetãþeanul care suferã un prejudiciu? Cu ce-l încãlzeºte pe el cã el este pus din nou în închisoare atâta vreme cât prejudiciul lui nu a fost recuperat?

Pe noi ne intereseazã sã asigurãm o reparare integralã a prejudiciului suferit pentru omul cinstit ºi sã-l sancþionãm, dupã normele legale, pe cel care se face vinovat. Dacã el dovedeºte faptul cã recupereazã prejudiciul, sã-i aplicãm clemenþa. Aceasta este esenþa actului de clemenþã, aceluia care dã dovezi temeinice de îndreptare ºi reiterez aici primul paragraf din expunerea de motive. Expunerea de motive la acest proiect de lege spune aºa: ”Prezentul proiect de lege se aplicã persoanelor care au dat dovezi temeinice de îndreptareÒ. Vã rog sã citiþi expunerea de motive. Iatã un argument pentru a aplica aceastã lege acelor persoane care dau dovezi temeinice de îndreptare. Persoana care se simte responsabilã faþã de societate, faþã de persoana care a suferit un prejudiciu, sã îl recupereze, aceasta înseamnã cã a dat deja dovezi de îndreptare ºi sã-i aplicãm legea de graþiere, dar nu, aºa, sã aplicãm o lege în alb, un cec în alb, în detrimentul cetãþeanului.

Domnul Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã este foarte dificil de susþinut o anumitã tezã, când cineva vine cu mesaje extrem de plãcute vederii, destinate unei vizibilitãþi din ce în ce mai râvnite, dar pe de altã parte cred cã incoerenþa sau coerenþa ar trebui sã ne preocupe, câtã vreme pe de o parte credem ºi spunem, o afirmãm cu tãrie, suntem mari specialiºti în drept, iar pe de altã parte vorbim la modul, iertaþi-mã, populist Ñ nu gãsesc o altã definiþie unei asemenea exprimãri Ñ pentru cã nu ºtiu ca într-un proiect de lege sau decret, cum era înainte, sã fi existat introdusã sintagma de ”rea-credinþãÒ, ”cel care cu rea-credinþã nu-ºi îndeplineºte obligaþiile decurgând din enunþul legiuitoruluiÒ. Nu s-a mai pomenit aºa ceva! Dacã cineva îmi aratã un decret de graþiere dat în ultimii 50 de ani, sã-l vãd ºi eu ºi recunosc cã într-adevãr domnul Boc are dreptate. Altfel, domnul Boc nu are dreptate, câtã vreme uitã de mãsurile de reintegrare socialã pe care le-am adoptat tot la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, mãsuri de reintegrare socialã care dezvoltã o anumitã concepþie a legiuitorului acestui Guvern, de reinserþie socialã.

Existã sisteme diferite. Iertaþi-mã, am vorbit o singurã datã, potrivit unui principiu, unui proverb mai degrabã, chinezesc care spune cã omul trebuie sã priveascã de douã ori, sã audã tot de atâtea ºi sã vorbeascã o singurã datã, pentru cã de aceasta are o singurã gurã. Problema este, iertaþi-mi divagaþia, problema este dacã într-adevãr avem în vedere toate mãsurile pe care noi înºine le-am adoptat în legãturã cu reintegrarea socialã, înainte de a spune dacã mãsura de graþiere este sau nu oportunã, aºa cum susþin unii colegi de-ai mei.

Pentru aceste motive cred cã trebuie sã vã propun punctul de vedere al majoritãþii membrilor comisiei, în sensul de a respinge acest amendament, care este sublim, sunã foarte frumos, dã o vizibilitate extrem de atractivã celor care pledeazã în favoarea sa, dar este inutil din punct de vedere juridic. Aºa cum a spus domnul secretar de stat Ivanov, sigur cã judecãtorul are toate mijloacele la dispoziþie pentru a sancþiona un comportament al infractorului respectiv care ar veni împotriva beneficiului de care se bucurã prin acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Îmi pare rãu, sunt nevoit sã intervin.

Inconsecvenþa o manifestã domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, pentru cã dacã s-ar fi uitat în fostele decrete de graþiere ar fi constatat cã beneficiau de graþiere ºi cei care nu rãmãseserã definitiv condamnaþi. Deci aºa stau lucrurile, apropos de consecvenþã.

Doi. N-am fãcut acest amendament pentru a fi frumos sau pentru a ne atrage voturi, ci pentru a pune încã o datã în vedere celui care a fost condamnat cã dacã nu acoperã prejudiciul este pasibil sã execute pedeapsa pentru care a fost iertat.

Trei. Am introdus sintagma ”cu rea-credinþãÒ, pentru cã pot fi situaþii când, cu toatã dorinþa lui de a acoperi prejudiciul, care poate fi de ordinul miliardelor, sã nu o poatã face în curs de trei ani, fie cã ºi-a pierdut averea,

fie cã nu mai câºtigã cât câºtiga etc. Deci trebuie acolo demonstratã reaua-credinþã a lui. Aºa stau lucrurile. Vã mulþumesc.

## Acum, ce sã fac?

Sigur... Dar nu mai terminãm niciodatã, pentru cã, v-am spus, dezbaterile juridice pot sã dureze ani de zile, nici o problemãÉ Poftiþi.

Domnule preºedinte... Îmi cer scuze, stimaþi colegi.

Problema este foarte simplã: nu am obiectat decât asupra termenului de ”rea-credinþãÒ. Termenul de ”rea credinþãÒ este un termen din procedura civilã ºi nu din penal. Din aceastã persectivã, am spus, nu existã în nici un decret sau proiect de lege de graþiere o asemenea terminologie, ”buna-credinþã sau reaua-credinþãÒ, pentru cã buna-credinþã este sancþionabilã în civil ºi ºtim cã textele din procedura civilã sunt mai dificil de aplicat în penal.

Domnule Boc, poftiþi. O sã rectificãm aceasta în regulament.

## Domnule preºedinte,

Solicit cuvântul în baza dreptului la replicã. Eu nu am solicitat pânã acum dreptul la replicã, mi s-a rostit ºi mie numele ºi am dreptul, în consecinþã, sã folosesc ºi sã uzez acest drept.

Mie îmi pare rãu pentru colegii noºtri de aici care nu înþeleg faptul cã procesul parlamentar presupune o dezbatere, cã pentru prima datã, cred, în aceastã legislaturã discutãm cu adevãrat un proiect de lege ºi nu apelãm la o maºinã de vot care nu ºtie ce voteazã, voteazã ordonanþe de urgenþã mai vechi sau mai noi, fãrã ca ele sã fie dezbãtute.

Apreciem cã Parlamentul trebuie sã lucreze aºa cum lucreazã astãzi, ca opiniile sã fie dezbãtute pro ºi contra, chiar dacã am pierdut de foarte multe ori, dar mãcar în opinia publicã sã se ºtie cã existã pãreri alternative, sã existe poziþii ºi lumea sã discearnã ºi sã aprecieze cum crede mai bine.

Cu privire la afirmaþiile fãcute de domnul preºedinte, îi rãspund tot folosind un dicton, dar, de data aceasta, nu chinezesc, ci de pe altã arie geograficã, care sunã cam aºa: ”Dacã într-o instituþie sunt doi oameni care gândesc la fel, unul dintre ei este în plus!Ò

## **Domnul Vasile Moiº** _(din salã):_

Dicton unguresc!

Nu am spus-o, dar aºa este...

S-a spus aici cã noi folosim amendamente populiste. Am menþionat încã de la începutul acestui proiect de lege cã dezbaterea va avea un caracter nepolitic ºi argumentele trebuie sã fie numai de naturã juridicã. Dovada supremã a acestui fapt este cã acest amendament este propus de un deputat P.S.D. ºi susþinut de cãtre un deputat P.D. Deci argumentul populismului nu rezistã. Ori ambele partide sunt populiste, dacã este sã interpretãm aºa, ori, într-adevãr, suntem în faþa unei dezbateri ºtiinþifice ºi asemenea afirmaþii nu îºi au rolul aici. Pe noi ne intereseazã sã formulãm argumente care þin de conþinutul juridic al legii ºi nu de a o plasa sau de a fi catalogatã imediat într-un plan populist, atunci când avem argumente juridice. Cea mai bunã soluþie sau cea mai bunã apãrare, când nu ai argumente juridice, este sã trimiþi adversarul în populism. Cred cã aceastã practicã trebuie sã înceteze în Parlamentul României.

ªi, acum, revenind la fond, credem cã aplicarea textului este necesarã, în forma amendamentului propus de cãtre domnul Bãdoiu ºi susþinut de cãtre noi, întrucât nu existã argumente ºtiinþifice de naturã juridicã, argumente care sã ne împiedice sã aplicãm acest text de lege. Judecãtorul este suveran, el va fi în mãsurã sã aprecieze dacã a fost rea-credinþã sau bunã-credinþã! Cum adicã, noi putem sã apreciem de aici cã judecãtorul nu va fi în mãsurã sã aprecieze buna-credinþã sau reaua-credinþã?! Dacã nu va judeca, se va face vinovat de denegare de dreptate!

Nu este posibil ca judecãtorul sã nu poatã da o soluþie! De ce sã nu avem încredere în judecãtor, aºa cum s-a menþionat de foarte multe ori de la acest microfon? Sã dãm încredere judecãtorului, sã-i lãsãm lui posibilitatea sã aprecieze!

Asta dorim noi: pe de o parte, sã adoptãm o lege în favoarea cetãþeanului ºi pentru recuperarea prejudiciului aceluia care a suferit ºi, pe de altã parte, sã-i dãm dreptul judecãtorului sã aplice legea în cunoºtinþã de cauzã. Sã nu ne erijãm noi în _martori fei_ aici, în Parlament, sã spunem cã judecãtorii nu ºtiu sã aplice legea ºi nu ºtiu sã defineascã buna-credinþã!

Haideþi sã nu pornim de la aceastã premisã cã judecãtorii nu ºtiu sã aplice legea, sã pornim de la premisa cã ei pot sã aplice legea în favoarea cetãþeanului ºi sã nu dãm de aici un semnal în defavoarea acestuia, adicã a cetãþeanului.

Domnule Boc, într-adevãr, vã pronunþ numele, sper cã nu veþi profita de dreptul la replicã, tocmai de aceea am lãsat atât de multe intervenþii, deºi aveam dreptul sã limitez luãrile la cuvânt, oricum, cu acordul sãlii, tocmai pentru cã am vrut, fiind vorba de o lege destul de complexã, sã dau dreptul la exprimarea cât mai multor opinii. Tocmai de aceea am acceptat sã se dea replicã la ultimul cuvânt, care ar fi trebuit sã fie al iniþiatorului ºi al comisiei, pentru cã încalc niºte cutume parlamentare, fãcând lucrul acesta. Dar le-am încãlcat, tocmai pentru cã am vrut sã fie o liberã exprimare. Am supus la vot mai întâi amendamentele respinse, tocmai ca sã nu mi se reproºeze cã eu conduc într-o manierã abuzivã, cã nu dau dreptul la exprimare º.a.m.d.

Dar trebuie sã ºtiþi ºi dumneavoastrã cã, dacã, în salã, aveþi acum numai 3 colegi de la Partidul Democrat, nu o sã puteþi sã impuneþi o soluþie, oricât de mult aþi pleda. ªi acesta este un aspect al problemei.

## **Domnul Emil Boc** _(din salã):_

Aceastã dezbatere nu este politicã!

Bun, asta este altceva, este problema dumneavoastrã. Puteþi sã nu veniþi, dar nu puteþi sã ne forþaþi pe noi sã ascultãm de zeci de ori exact cam aceleaºi lucruri. Pentru cã aceste reluãri, de fapt, nu aduc argumente noi, spun cam acelaºi lucru de patru-cinci ori la rând, mã scuzaþi cã spun chestiunea aceasta.

## **Domnul Vasile Moiº** _(din salã):_

Pânã pricepeþi!

Eu supun acum votului varianta comisiei. Cine este pentru? Numãraþi, vã rog!

## **Domnul Emil Boc** _(din salã):_

Supuneþi amendamentul, prima datã, domnule preºedinte, pentru cã este vorba de un alineat nou!

52 de voturi pentru. Contra, vã rog? 21 de voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri. Art. 8 rãmâne în varianta comisiei.

ªi vã rog sã mã credeþi cã oricare ar fi ordinea în care supun la vot, dacã nu sunt suficienþi colegi de aceeaºi opinie, nu puteþi sã impuneþi varianta dumneavoastrã, credeþi-mã.

O chestiune de procedurã? Poftiþi.

Domnule preºedinte,

Pânã acum, ce am votat este corect. Dar, la art. 8, noi nu am votat împotriva comisiei. Ce s-a votat pânã la alin. 1 este corect; noi am propus ºi s-a propus printr-un amendament un alineat nou.

ªi vã rog, domnule preºedinte, potrivit procedurii, sã supuneþi la vot introducerea unui nou alineat la art. 8, alin. 2, acela care a fãcut obiectul disputei. Deci acest lucru dumneavoastrã nu l-aþi supus la vot ºi vã rog sã supuneþi acest alineat la vot. Nu l-aþi supus în nici un moment!

Am înþeles. Bine. Domnule Boc, eu o sã-l supun la vot, sunt dispus la orice propuneþi dumneavoastrã.

## **Domnul Emil Boc** _(din salã):_

Regulamentar!

Îl supun, dar este respins de comisie, deci, aceasta ºi-a exprimat un punct de vedere, ca sã nu existe un alt amendament. E o interpretare destul de logicã, credeþi-mã. Însã nu e nici o problemã, îl supun la vot.

Cine este pentru amendamentul respins al domnului Boc?

## **Domnul Emil Boc** _(din salã):_

Al domnului Bãdoiu!

Al domnului Bãdoiu, poftim, ºi susþinut de domnul Boc.

20 de voturi pentru.

Cine este contra amendamentului acesta? 55 de voturi contra.

Abþineri? Nu sunt abþineri. Îmi pare bine cã sunteþi hotãrâþi. Deci s-a respins acest amendament. Art. 9. Poftiþi.

Domnule preºedinte,

Pentru cã nu am cerut dreptul la replicã atunci când aþi fãcut aprecieri la Grupul parlamentar P.D., v-aº ruga sã faceþi un simplu calcul, sã numãraþi ºi sã faceþi o proporþie între numãrul total al parlamentarilor P.S.D., sã-l comparaþi cu cei prezenþi în salã ºi veþi ajunge la aceeaºi concluzie.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

Noi nu ne comparãm cu dumneavoastrã!

Prin urmare, v-aº ruga sã nu mai faceþi aprecieri la adresa altor grupuri parlamentare cu privire la aceastã prezenþã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Atunci, procentual, mã scuzaþi, ar trebui sã nu fiþi nici unul...

Nu, suntem 10% prezenþi, dumneavoastrã sunteþi 15% sau 12%, dupã o numãrãtoare din 2 în 2, efectuatã aºa cum sunt ºi scaunele libere în aceastã salã, din 2 în 2...

Dar, acum, revenind la art. 9, nu voi reitera unele argumente formulate cu ocazia dezbaterii art. 5 ºi 6, pentru cã am menþionat atunci cã ele se leagã. Art. 9 în forma iniþialã suna în felul urmãtor (deci, în forma Ministerului Justiþiei): ”Dispoziþiile prezentei legi se aplicã numai faptelor sãvârºite pânã la data de 26 iulie 2001Ò.

Invitaþia noastrã este, folosind tot o zicalã strãbunã, ºi anume: ”Dã românului mintea cea de pe urmã!Ò, ca, acum, în ceasul al doisprezecelea, sã încercãm sã reparãm niºte greºeli, dupã pãrerea noastrã, efectuate pe parcursul proiectului de lege, sã dãm ºansa Senatului sã le reevalueze ºi într-o comisie de mediere, eventual, sã le punem de acord. Încã o datã, invitaþia noastrã este ca acest text de lege sã nu se aplice arbitrar pentru situaþii care nu au acelaºi tratment juridic ºi sã aplicãm un criteriu fix, aºa cum este el cunoscut în întreaga literaturã de specialitate de pânã acum.

S-a menþionat mai înainte faptul cã în nici o lege de graþiere nu a existat criteriul relei-credinþe, dar vreau sã vã spun la fel de bine cã nici în ultimii 50 de ani, în nici o lege de graþiere nu exista o prevedere ca cea introdusã acum, de Comisia juridicã, cu votul majoritãþii, ºi anume sã se aplice sentinþelor rãmase definitive la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Dacã îmi veþi arãta o lege de graþiere, în ultimii 50 de ani, cu acest conþinut, voi vota acum, în aceastã salã, acest lucru! Dar nu veþi gãsi!

ªi, atunci, haideþi sã respectãm ºi tradiþia ºi cutuma ºi legea ºi bunul-simþ, în ultimã instanþã, în aplicarea legii de graþiere!

Vã mulþumesc.

Alte opinii, vã rog?

Domnule preºedinte ºi domnilor colegi,

Independent de poziþia noastrã, criticã sau nu, cu privire la acest text de lege, nu putem contesta cã iniþiatorul legii ºi, de fapt, tehnicianul acestei legi, Ministerul Justiþiei, a vrut sã aducã o idee novatoare care sã punã graþierea pe bazele ei teoretice reale. ªi, din punctul acesta de vedere, daþi-mi voie sã aduc mulþumiri acestor iniþiatori ºi sã spun cã efortul nostru este numai de a cãuta soluþia cea mai viabilã pentru aplicarea acestui principiu: graþierea se aplicã numai pedepselor care au fost deja dispuse. Nu pot sã aplic o graþiere pentru o pedeapsã viitoare. Acesta este principiul.

Problema care se iveºte din punct de vedere tehnic Ð ºi aceasta a încercat sã o rezolve amendamentul domnului deputat Boc ºi apreciez cã a încercat aceastã rezolvare, chiar dacã nu sunt de acord cu ea Ð este una strict practicã. ªi absolut una singurã! În momentul în care o hotãrâre nu este definitivã, ca sã se bucure de efectul legii de graþiere, tocmai pentru cã am exercitat o cale de atac, pe care legea mi-o pune la dispoziþie (ºi este normal sã o exercit, nu este o rea-credinþã din partea mea), eu primesc o soluþie care este mai grea decât dacã nu aº fi exercitat aceastã cale de atac Ñ lucru care este împotriva unui principiu fundamental juridic ºi este împotriva unui principiu fundamental de logicã umanã! Dacã îi permiþi unui om sã conteste ceva, în nici un caz prin contestaþia lui, prin calea de atac ce o exercitã nu poþi sã-i creezi o situaþie defavorabilã!

Asta-i problema ce trebuie sã o rezolve iniþiatorul, împreunã cu noi. ªi, din acest punct de vedere, avem cele douã rele de ales. Optez deocamdatã pentru soluþia pe care Comisia juridicã a adoptat-o. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt alte opinii? Mai doreºte cineva? Nu mai doreºte.

Atunci, îi dau cuvântul iniþiatorului.

Voi fi foarte scurt, pentru cã, deja, cred cã toatã lumea este obositã cu dezbaterea acestui proiect de lege.

S-a fãcut aici de cãtre cineva dintre antevorbitori o scurtã istorie. În trecut, e adevãrat, dimineaþa ne sculam, luam ziarul de la chioºc ºi aflam cã s-a dat un decret de graþiere. Acum aºa ceva nu este permis, trebuie sã treacã prin cele douã Camere. ªi nimic nu mai seamãnã cu ce s-a întâmplat în trecut, deci, o comparaþie între ce era în trecut ºi ce e în prezent nu se poate face.

ªi atunci ne-am orientat dupã actele de clemenþã Ð cã asemenea acte de clemenþã se dau ºi în þãrile occidentale Ð în alte þãri democratice ºi, acolo, se foloseºte aceastã regulã: se aplicã faptelor care au fost definitiv condamnate ºi momentul de când devine incident actul respectiv de clemenþã este data când se publicã în Monitorul Oficial respectiva lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Comisia dacã are ceva de adãugat? Nu.

Atunci,

Abþineri, vã rog? O abþinere.

S-a adoptat, deci, varianta comisiei.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs întreaga lege. Votul final se va da într-o ºedinþã specialã de vot.

Înainte de a trece la urmãtoarele proiecte de lege, Grupul parlamentar al U.D.M.R. solicitã înlocuirea domnului deputat R‡duly R—bert K‡lm‡n din comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2001 pentru ratificarea Convenþiei nr. 163/87 privind bunãstarea navigatorilor pe mare ºi în port, cu domnul deputat Erdei Doloczki Istvan.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Este, de asemenea, ºi o altã solicitare, de înlocuire a domnului deputat R‡duly R—bert K‡lm‡n, numit în comisia de mediere pentru Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei condensului ºi etanului lichid ºi stabilirea regimului de urmãrire ºi judecare în procedurã de urgenþã a unor fapte penale, tot cu domnul deputat deputat Erdei Doloczki Istvan.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2001 privind modificarea ºi completarea art. 28 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Fiind în procedurã de urgenþã, rog Comisia juridicã sã ne precizeze timpul afectat dezbaterii proiectului ºi luãrilor de cuvânt pe articole.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia juridicã propune un minut de fiecare intervenþie ºi 10 minute în total, pentru ansamblul legii.

Vã mulþumesc.

Având în vedere cã amendamentele care sunt Ð cele douã Ñ sunt votate în unanimitate de membrii comisiei.

Vã mulþumesc. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-au adoptat aceºti timpi de dezbatere. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic al ordonanþei, avem mai multe puncte. Vã rog sã observaþi, la punctul 3 se propune o modificareÉ la punctul 1 al raportului.

Aveþi obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Sunt obiecþii la celelalte puncte? Nu sunt obiecþii.

La articolul unic, în integralitate, sunt obiecþii? Nu sunt.

## S-a adoptat.

Urmeazã sã fie supusã votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internaþionale pentru siguranþa navelor, prevenirii poluãrii ºi asigurarea condiþiilor de muncã ºi viaþã la bordul navelor maritime care utilizeazã porturi româneºti sau care navigheazã în apele naþionale.

Dacã, din partea iniþiatorului, doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

## Mulþumesc.

În 1999, România a aderat la o serie de protocoale ºi a ratificat Convenþia Organizaþiei Maritime Internaþionale privind exercitarea controlului continuu ºi deplin asupra navelor indiferent de pavilion. Uniunea Europeanã, printr-o serie de directive, a adoptat reguli proprii pentru aplicarea omogenã a sistemului forþei de control.

Procedurile cuprinse în aceastã ordonanþã se aliniazã la cele existente pe plan internaþional, instaurând controlul statului portului ca serviciu public administrativ, motivat de îndatoririle ºi drepturile ce-i revin statului în virtutea convenþiilor internaþionale la care România este parte.

Ordonanþa abiliteazã I.N.C.-ul (Inspectoratul Navigaþiei Civile), care este instituþie publicã în subordinea M.L.P.T.L., ca autoritate competentã pentru organizarea ºi efectuarea controlului în România.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã comisia doreºte sã susþinã raportul? Poftiþi, domnule deputat Ioan Bivolaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanþei ne-a venit sub o formã aprobatã de Senat, noi am operat anumite modificãri asupra acesteia, într-o manierã puþin mai pragmaticã ºi mai profesionistã, sã spunem, în legãturã cu definþiile mai ales þinând de domeniul respectiv, ºi anume de domeniul transportului maritim. Rugãm sã supuneþi aprobãrii Camerei acest raport al comisiei noastre.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 174/30.XI.2001

Vã mulþumesc. Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei. Începem cu ordonanþa.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Este o modificare fãcutã la poziþia 3 din raport. Nu sunt obiecþii.

Adoptat.

Art. 1. Avem în raport modificãri la lit. a). Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La punctul b) sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1, în integralitate. Obiecþii? Nu. Adoptat în varianta modificatã de comisiei. Vedeþi cã se introduce un art. 1[1] .

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 2. Sunt mai multe modificãri propuse de comisie la diversele puncte ale articolului.

Sunt obiecþii? Nu este nici o obiecþie la art. 2 la nici unul din puncte?

Atunci, art. 2 a fost adoptat în varianta propusã de cãtre comisie.

Art. 3. Sunt obiecþii din partea dumneavoastrã? La nici unul din cele 4 puncte nu sunt obiecþii? Nu.

Atunci, art. 3 adoptat în forma modificatã de comisie. Art. 4. Aºa cum vã rog sã priviþi ºi în raportul comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 5. Nu s-au propus modificãri din partea comisiei. Dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu sunt obiecþii. Deci art. 5 adoptat.

Art. 6. Existã modificãri fãcute de cãtre comisie.

Aveþi obiecþii faþã de aceste modificãri? Aveþi alte obiecþii? Nu.

Deci, art. 6 a fost adoptat.

Art. 7. Dacã la art. 7, care are douã puncte, aveþi obiecþii?

Dacã nu aveþi obiecþii, îl considerãm adoptat.

Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat, aºa cum e ºi în raportul comisiei.

Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 12. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 15. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

În vederea armonizãrii legislaþiei naþionale cu cea comunitarã a fost necesarã elaborarea unui act normativ unitar prin care sã fie definite în mod corespunzãtor principiile ºi procedurile privind repartizarea capacitãþilor de infrastructurã feroviarã, precum ºi unele noþiuni privind serviciile de transport naþional ºi internaþionale. Noþiunile respective se regãsesc într-o serie întreagã de reglementãri comunitare. A apãrut astfel necesitatea ca noþiunile specifice transportului feroviar, prevãzute în acquis-ul comunitar, precum ºi dispoziþiile corespunzãtoare de aplicare sã fie transpuse în legislaþia naþionalã.

Astfel, dispoziþiile ordonanþei se aplicã companiilor sau societãþilor feroviare existente sau care se vor crea, grupurilor internaþionale pe care acestea le vor constitui atunci când aceste companii, societãþi, grupuri efectueazã servicii de transport feroviar suburban, regional, naþional internaþional ºi servicii de transport combinat. Fac excepþie serviciile de transport urban.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din partea comisiei þin sã informez cã pe aceastã primã coloanã a raportului este textul adoptat de Senat, deci nu textul iniþiatorului. Noi am lucrat pe textul adnotat de Senat. Toate amendamentele sunt acceptate de cãtre iniþiatori, cu rugãmintea, domnule preºedinte, ca la prima poziþie, poziþia 3, ºi la ultima poziþie din acest raport sãmi permiteþi sã fac douã amendãri Ð la poziþia 78 Ñ pe care ni le-au sugerat colegii din Compartimentul legislativ. Sunt de naturã redacþionalã.

Da, vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Trecem la ordonanþã.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 1 al ordonanþei sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La art. 2 sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La art. 3 sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 4 sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. La art. 5 sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. La art. 6 sunt obiecþii? Adoptat, cu modificãrile propuse de comisii.

La art. 7, priviþi în raport la poziþia 33, sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La art. 8 sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 9. Vã rog sã observaþi poziþia 49 din raport; ni se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La art. 10 din raport sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La art. 11 din ordonanþã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 12 sunt obiecþii? Nu sunt.

La art. 13 sunt obiecþii? Nu sunt.

La art. 14 sunt obiecþii? Nu sunt.

La art. 15 sunt obiecþii? Nu sunt.

La art. 16 sunt obiecþii? Nu sunt.

La art. 17 sunt obiecþii? Nu sunt.

Am adoptat, pe articole, textul ordonanþei, cu modificãrile propuse de comisie.

Trecem la lege.

Titlul legii.

Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Avem articolul unic, în varianta comisiei. Ni se propune o modificare.

Vã rog, domnule Bivolaru.

ªi pentru stenogramã, vã propunem o reformulare, în sensul urmãtor: art. I Ð ”Se aprobã Ordonanþa Guvernului nr. 133 din 31 august 2000 privind repartizarea capacitãþilor de infrastructurã feroviarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431, din 2 septembrie 2000, cu urmãtoarele modificãri...Ò

Dacã existã obiecþie faþã de aceastã variantã? Este o modificare tehnicã.

Nu sunt. Adoptatã. Art. II.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art. II, propunem ca textul sã fie urmãtorul: ”Ordonanþa Guvernului nr. 133/2000 modificatã prin prezenta lege se va republica în Monitorul Oficial al României.Ò

Dacã existã obiecþiuni faþã de acestã formulare? Nu existã. O considerãm adoptatã.

Am parcurs ºi proiectul de lege ºi ordonanþa. Urmeazã ca proiectul de lege sã fie supus votului integral într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor mãsuri pentru facilitarea exploatãrii porturilor.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

Scãderea activitãþii porturilor maritime ºi fluviale româneºti mult sub capacitatea lor constructivã de operare a necesitat intervenþia la legislaþia existentã, în sensul de a reduce întârzierile în operarea navei, imobilizãrile importantelor sume bãneºti pentru mãrfuri care urmau sã tranziteze þara sau, pur ºi simplu, sã fie distribuite la bordul altor nave spre porturi din alte þãri.

Soluþia promovatã de ordonanþã a fost, pe de o parte, de a modifica anumite proceduri vamale în scopul faci-

litãrii traficului de tranzit, iar, pe de altã parte, sã reducã dezavantajele unei eventuale extinderi nejustificate a regimului de zonã liberã ºi importuri, ceea ce ar conferi facilitãþi deosebite fiscale agenþilor economici care activeazã în perimetrul porturilor.

Ordonanþa prevede modificarea locului ºi momentului îndeplinirii formalitãþilor vamale, celelalte reglementãri privind preluarea impozitelor ºi taxelor pentru bugetul statului nefiind afectate.

În consecinþã, ordonanþa vine sã completeze cadrul legal privind activitatea portuarã, în contextul aplicãrii Codului vamal existent, armonizat cu Codul vamal comunitar. Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Comisia.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã a fost repartizatã direct Camerei Deputaþilor. Comisia noastrã a operat o serie de modificãri în aceastã ordonanþã, toate fiind susþinute ºi de cãtre iniþiator, împreunã cu iniþiatorului. Iniþiatorul ºi-a însuºit toate aceste modificãri.

În consecinþã, vã rugãm sã supuneþi aprobãrii Camerei acest proiect.

Da, vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere?

Din partea Grupului P.D. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege care urmeazã sã fie aprobat în Camera Deputaþilor este de o importanþã deosebitã pentru creºterea traficului portuar, în special a traficului în tranzit, datorat condiþiilor în care se manipuleazã mãrfurile în tranzit ºi a competiþiei care existã permanent în porturile maritime faþã de celelalte porturi de la Marea Neagrã.

Ceea ce aº dori eu sã rog foarte mult pe iniþiator, pe Ministerul Transporturilor, este sã iniþieze mai repede hotãrârea de guvern privind constituirea acestor porturi care primesc aceste facilitãþi, deoarece deja ordonanþa este de mai bine de un an de zile, aceastã hotãrâre de guvern nefiind elaboratã ºi aprobatã ºi, chiar dacã reuºim noi acum sã trecem prin Camerã aceastã lege, este de mare importanþã aceastã hotãrâre de guvern care stabileºte care sunt aceste porturi.

Legat de acest fapt, nu aº dori ca aceastã ordonanþã ºi aceastã lege care va deveni dupã aprobarea în Camerã sã fie numai pentru Portul Constanþa. Þineþi cont cã existã ºi poturile maritime de la Dunãre, iar, în perspectiva redeschiderii în condiþii normale a traficului pe Dunãre, care a început firav sã se miºte în zona Novisad, cred cã este de mare importanþã sã se producã aceastã hotãrâre de guvern cât mai repede.

Vã mulþumesc ºi susþin aprobarea acestei ordonanþei.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 174/30.XI.2001

Da, vã mulþumim.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Trecem la dezbaterea ordonanþei.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1 al ordonanþei. Observaþi cã are 3 alineate ºi la alin. 2 ºi 3 se propun modificãri de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma din raportul comisiei.

Art. 2. Sunt niºte modificãri propuse de comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 3. Observaþi cã punctele 9, 10 din raportul comisiei sunt modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 4 are, de asemenea, modificãri la primele douã alineate. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

La art. 5 sunt propuse modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 6. Sunt modificãri propuse prin raportul comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 7. Sunt, de asemenea, modificãri propuse de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 8, de asemenea, este modificat de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã.

Art. 9. Sunt modificãri propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în

- forma modificatã de cãtre comisie.

- Art. 12. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în

- forma modificatã de comisie.

Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Art. 14, de asemenea, este modificat de comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 15. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 16. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat tot în forma modificatã de cãtre comisie.

Programul de guvernare pe perioada 2001-2004 a avut o serie de obiective strategice, dar acest program impune totodatã crearea cadrului legislativ care sã per-

mitã atragerea de resurse financiare ºi gestionarea acestor resurse.

În calitatea sa de organ de specialitate al administraþiei publice centrale, M.L.P.T.L. a avut ca atribuþie elaborarea ºi supunerea spre aprobare a unui cadru legislativ adecvat pentru crearea unei companii naþionale de investiþii, instituþie cu personalitate juridicã care are ca obiect principal de activitate asigurarea resurselor ºi montajelor financiare pentru construcþiile socialculturale ºi sportive.

Sursele de finanþare ale acestei companii de investiþii de interes naþional cu personalitate juridicã vor fi constituite din credite interne/externe, alocaþii de la bugetul de stat, donaþii, sponsorizãri sau alte surse legal constituite.

Aºa cum va fi denumitã, Compania Naþionalã de Investiþii C.N.I. Ñ S.A. va realiza anual un program de investiþii în colaborare cu organele administraþiei publice locale, centrale ºi locale.

Terenurile pe care compania va realiza construcþiile vor fi terenuri viabilizate, cu toate facilitãþile asigurate de la bugetele locale ºi vor fi puse la dispoziþia companiei cu titlu gratuit, iar predarea-primirea obiectivului de investiþii realizat se va face pe bazã de protocol de predare cãtre administraþiile publice locale.

Compania Naþionalã de Investiþii C.N.I. Ñ S.A. va fi constituitã sub autoritatea M.L.P.T.L., organ specializat, ºi va avea ca obiectiv atât crearea ºi dezvoltarea unei pieþe concurenþiale de agrement pentru construirea de clãdiri culturale sportive din domeniul privat al statului ºi al persoanelor fizice, juridice, cât ºi construirea de locuinþe. Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Comisia.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã este venitã direct de la Guvern. Este forma propusã de Guvern pe care aceastã Comisie pentru industrii ºi servicii a analizat-o ºi i-a adus o serie întreagã de modificãri, tocmai în sensul de a clarifica în primul rând obiectul de activitate al acestei Companii Naþionale de Investiþii, atributele acestei Companii Naþionale de Investiþii ºi, bineînþeles, modul cum trebuie sã fie derulatã întreaga activitate, pe bazã de programe.

Aceste amendamente au fost însuºite în totalitate de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Transporturilor ºi rugãm sã supuneþi aprobãrii Camerei Deputaþilor aceastã lege de aprobare a ordonanþei.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doreºte sã participe cineva?

Din partea Grupului P.D. Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

De data aceasta, Grupul parlamentar P.D. este împotriva acestei ordonanþe. Nu înþeleg de ce a fost nevoie sã fie elaboratã. Este, practic, o ordonanþã care stipuleazã modul de constituire a unei societãþi comerciale chiar dacã are capital, practic, de stat, fiindcã participanþii în interiorul acestei companii naþionale reprezintã, la rândul lor, alte companii naþionale. Eu cred cã nu îºi are rostul, decât dacã vrea sã monopolizeze în mod direct aceastã activitate de construcþii civile, în general, iar ceea ce este mai grav, dupã opinia mea, uitaþi-vã cine participã la constituirea acestei companii naþionale Ð sunt numai companii naþionale din domeniul transporturilor ºi, în special, al transpoturilor navale. Cred cã este incorect. Chiar ºi banii care sunt distribuiþi pentru constituirea acestei companii naþionale ar trebui sã fie folosiþi în infrastructura portuarã sau în infrastructura feroviarã. Ca sã nu mai spun cã, din datele pe care le deþin eu, ºtiu cã nici mãcar nu existã aprobarea Adunãrii Generale a Acþionarilor de la fiecare din aceastã companie naþionalã, ca sã poatã sã constituie aceastã companie nou înfiinþatã.

Eu cred cã înfiinþarea acestei companii naþionale nu a avut decât un singur scop: de a masca eventuala transferare directã a tuturor construcþiilor, a tuturor construcþiilor civile care trebuie sã treacã prin Ministerul Transporturilor ºi Lucrãrilor Publice, probabil ca sã fie încredinþare directã.

Nu ºtiu cum spune domnul secretar de stat cã se va crea un cadru concurenþial, când toate aceste investiþii vor fi trecute numai prin mâna Companiei Naþionale de Investiþii, care, este clar, datoritã formei de organizare, este subordonatã direct ministrului transporturilor.

Eu consider cã o astfel de apariþie a unei astfel de companii naþionale printr-o lege creeazã un precedent periculos. Era suficient sã aplicãm Legea nr. 31. Nu oprea nimeni sã se înfiinþeze o astfel de companie ca oricare societate comercialã. Nu era nevoie sã se producã o lege pentru constituirea unei societãþi comerciale, chiar dacã se numeºte ”companie naþionalãÒ.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri doresc sã participe de dezbatere? Nu doresc.

- Trecem la ordonanþã, în primul rând.

- Titlul ordonanþei.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1 al ordonanþei. Observaþi cã este o formã modificatã. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

Art. 2 al ordonanþei este modificat la punctul 9 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3, de asemenea, modificat de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4 este eliminat de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. A fost adoptatã propunerea comisiei. La art. 5 se propun modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în forma modificatã de comisie.

- Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma

- comisiei.

Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma comisiei.

Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma comisiei.

Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

Comisia propune eliminarea anexei nr. 2. Sunt

- obiecþii? Nu sunt obiecþii. S-a adoptat aceastã variantã. Trecem la lege.

Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La articolul unic existã o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs în integralitate ºi ordonanþa ºi proiectul de lege de aprobare. Urmeazã sã fie supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientã a energiei. Din partea inþiatorului.

Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul:_

Din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

Þin sã informez Camera Deputaþilor asupra acestui proiect de lege. Noi am mai înaintat ºi am început o dezbatere ºi a fost restituit pentru refacere raportul respectiv. În consecinþã, aceastã refacere nu viza probleme de fond, ci probleme de redactare ºi, în consecinþã, vã supunem aprobãrii, din nou, în faþa dumneavoastrã, reluarea dezbaterii ºi aprobãrii acestui raport.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Dacã nu doresc, intrãm în dezbaterea ordonanþei. Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic are mai multe puncte. Dacã la punctele 1, 2 ºi 3 existã obiecþii? Nu existã.

- Capitolul IV. Dacã la titlul capitolul IV existã obiecþii?

- Nu existã obiecþii.

Avem art. 8 cu mai multe puncte. Dacã sunt obiecþii faþã de propunerile comisiei, faþã de textul iniþial? Nu existã nici o obiecþie. Deci l-am adoptat. Capitolul V. Reglementãri tehnice privind eficienþa energeticã.

Sunt obiecþii faþã de titlul capitolului? Nu sunt. Este adoptat.

Avem mai multe articole la acest capitol.

- Dacã la art. 10 sunt obiecþii? Nu sunt. Acceptat în

- forma prezentatã ºi modificatã de comisie.

- Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Sunt obiecþii la punctul 7? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Obiecþii? Nu sunt.

Punctul 9. Obiecþii? Nu sunt.

Punctul 10. Obiecþii? Nu sunt.

Punctul 11. Obiecþii? Nu sunt.

Punctul 12. Obiecþii? Nu sunt.

Punctul 13. Obiecþii? Nu sunt.

- Punctul 14. Obiecþii? Nu sunt.

Am parcurs întreaga ordonanþã. Nu a fost nici o obiecþie din partea dumneavoastrã, deci este adoptatã aºa cum a fost modificatã ºi reformulatã de cãtre comisie.

Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Este adoptat.

Articolul unic. Observaþi cã sunt niºte propuneri de modificare din partea comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de cãtre comisie.

La art. II ºi III, vã rog sã observaþi cã s-au fãcut adãugiri faþã de text, faþã de articolul unic. Deci avem I, II ºi III.

Art. II ºi III.

Este vreo obiecþie la art. II, aºa cum este formulat în raport? Nu.

Art. III. Este vreo obiecþie? Nu.

Da, vã mulþumesc. Din partea comisiei, vã rog. Domnul vicepreºedinte Drãgãnescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dupã cum probabil vã aduceþi aminte, comisia a fost sesizatã în fond. Am avut un prim raport care apoi a fost retrimis la comisie ºi iatã-ne astãzi cu un raport suplimentar asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74 din 2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja ºi presta servicii.

Astfel, în baza hotãrârii luate de plenul Camerei Deputaþilor, în ºedinþa din 4 octombrie 2001, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a reexaminat proiectul de lege menþionat mai sus, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. De asemenea, am avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, pe care comisia l-a primit dupã redactarea primului raport.

În urma reexaminãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2001, comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma propusã prin raportul iniþial, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Prin obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri?

Domnul Boc, din partea Partidului Democrat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Din start voi începe prin a menþiona faptul cã Partidul Democrat se pronunþã împotriva proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja ºi presta servicii.

ªi acum de ce. Prima datã, sub aspect procedural, acest proiect de lege a fost retrimis la Comisia de apãrare ca urmare a discuþiilor intervenite în plen, discuþii în care s-a menþionat faptul cã, la raportul iniþial nu s-a avut în vedere raportul Comisiei juridice, avizul consultativ al Comisiei juridice, aviz care a fost negativ, Comisia juridicã apreciind cã acest proiect de lege este neconstituþional, raportându-ne la art. 117 din Constituþie.

Raportul s-a retrimis Comisiei de apãrare, unde, repet, invocându-se drept argument faptul cã, în urma unor ºedinþe ulterioare, Comisia juridicã ºi-a schimbat punctul de vedere, domnul preºedinte al Comisiei juridice a informat presa, în ºedinþa la care am participat ºi eu personal ºi la conferinþa de presã organizatã dupã, spunând cã, în ultimã instanþã, Comisia juridicã ºi-a modificat punctul de vedere, susþinând cã acest proiect de lege este constituþional.

Vreau sã informez plenul, atâta cât este el astãzi aici, cã în nici un caz ºi niciodatã Comisia juridicã nu a mai rediscutat acest proiect de lege. Avizul Comisiei juridice Ñ ºi îi rog pe colegii de la Comisia juridicã, dacã sunt sau dacã mã aud, sã confirme sau sã infirme acest lucru Ñ nu a revenit asupra avizului iniþial de neconstituþionalitate a acestui proiect de lege.

Folosindu-se de un argument fals, mincinos, domnul preºedinte al Comisiei de apãrare a informat membrii comisiei asupra faptului cã noi ne-am fi schimbat pãrerea. Nici vorbã! Deci iatã un element de distorsiune în analiza acestui proiect de lege.

Noi îi apreciem pe colegii de la Comisia de apãrare cã au avut amabilitatea de a þine cont de poziþia Comisiei juridice, dânºii fiind induºi în eroare sub aspectul constituþionalitãþii, auzind sau considerând faptul cã, în ultimã instanþã, noi am apreciat cã legea este constituþionalã, sã-i dea un aviz pozitiv. În consecinþã, ne aflãm în faþa sfidãrii poziþiei Comisiei juridice a Camerei Deputaþilor cu privire la acest proiect de lege, comisie care s-a pronunþat printr-un aviz negativ.

Domnul Vasilescu ºi, dupã aceea, domnul Tor—.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº fi crezut cã domnul deputat, colegul nostru, domnul Boc, are ceva cu Ministerul de Interne, dar, acum, trebuie sã constat cã dumnealui cunoaºte prea puþin din ceea ce facem noi la Comisia de apãrare ºi îl invit sã vinã la Comisia de apãrare, cu acordul preºedintelui comisiei, ºi îi amintesc cã se numeºte aceastã Lege de abilitare a Ministerului de Interne sã presteze servicii, ºi nu a Poliþiei.

Existã o listã cu serviciile care sunt prestate, din care noi, la comisie, am mai tãiat anumite servicii. Aceste servicii, în principiu, dacã vreþi sã fim coerenþi în ceea ce facem, trebuie sã recunoaºtem cã ne gãsim într-o perioadã în care ameninþãrile la adresa ordinii publice, siguranþei naþionale sunt de altã naturã decât cele pe care noi le-am prevãzut ºi ar trebui sã ne adaptãm cât de cât la cerinþele internaþionale ºi criteriile de securitate ale României.

Existã pericole, care, prin gravitatea lor, pot genera, prin fapte ale unor persoane sau ale unor reþele infracþionale, distrugeri în masã, prin realizarea unor acte teroriste asupra unor combinate de anumitã naturã, chimice, care lucreazã sau opereazã cu materiale radioactive. ªi privatizarea nu am fãcut-o noi, trebuie sã vã gândiþi, ci dumneavoastrã, cã aþi fost la guvernare, ºi au fost privatizate pe bucãþi anumite obiective industriale, în care unor parteneri sau unor întreprinzãtori strãini li s-au dat, li s-au vândut anumite capacitãþi care opereazã cu materiale radioactive, care lucreazã cu sau prelucreazã anumite substanþe chimice, care pot fi supuse, care pot genera, într-un anumit context, distrugeri în masã, care pot crea prejudicii importante ºi, în momentul în care Jandarmeria Românã are, la momentul actual, datorii nerecuperate de la mulþi dintre agenþii comerciali, agenþii cãrora le presteazã servicii, este necesar ca, neexistând un cadru legal foarte bine precizat, sã impunã unor agenþi comerciali privaþi, de tipul celor pe care eu vi i-am enumerat anterior, sã-i oblige ca numai Jandarmeria sã poatã presta aceste servicii, în interesul naþional, în domeniul securitãþii ºi siguranþei noastre. ªi, atunci, neexistând altã formã, de data aceasta eu vorbesc de Jandarmerie, în ceea ce priveºte ordinea publicã ºi prevenirea unor fapte de aceastã gravitate, se justificã, din punctul de vedere al nostru, al celor din Comisia de apãrare, aceste servicii. Poate nu sunt cele mai bine alese de cãtre noi, dar e baza, e foarte bine fundamentatã solicitarea pe care dânºii, de la Ministerul de Interne, au fãcut-o.

Domnule Tor—, poftiþi, din partea U.D.M.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor, Onoratã Camerã,

Înaintea mea, domnul coleg, domnul deputat Boc, a prezentat unele aspecte procedurale ºi punctul de vedere sau, cel puþin, punctul de vedere al unei pãrþi a Comisiei juridice.

Eu, în cuvântarea mea, aº dori sã arãt câteva aspecte, ce s-a întâmplat în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Pentru cã de douã ori a fost pe ordinea de zi a comisiei acest proiect, respectiv, aº avea niºte remarci de fond asupra proiectului.

Prima datã când a fost pe ordinea de zi a comisiei noastre, nu am avut cunoºtinþã de avizul negativ dat de Comisia juridicã, din motivul cã aceastã comisie încã nu ºi-a prezentat acest aviz negativ ºi Comisia de apãrare a dat un aviz pozitiv, în necunoºtinþa acestui aviz negativ al Comisiei juridice. Când, conform votului dumneavoastrã, a fost retrimis comisiei, pentru un raport suplimentar, atunci comisia a avut cunoºtinþã de acest aviz negativ al Comisiei juridice ºi s-a prezentat o poziþie verbalã a domnului preºedinte al Comisiei juridice, ca ºi când comisia a revenit la acest aviz negativ ºi l-a retras. Dar, în scris, nu a fost prezentat comisiei.

Comisia, în cunoºtinþa acestei retrageri, încã o datã, a luat în discuþie ºi a dat acel raport suplimentar în care avizeazã pozitiv acest proiect de lege. ªi acum, deci, doar pentru informarea dumneavoastrã, am þinut sã precizez acest lucru.

În continuare, aº prezenta poziþia noastrã, a Grupului U.D.M.R., privind fondul problemei. Dupã cum se ºtie, în perioada vacanþei parlamentare, Guvernul s-a gândit sã tranºeze într-un mod destul de original problemele bugetare ale Ministerului de Interne, prin emiterea acestei ordonanþe prin care abiliteazã Ministerul de Interne de a angaja ºi presta diferite servicii.

Strãduinþa Guvernului de a cãuta noi surse pentru suplimentarea bugetului Ministerului de Interne este salutarã, deoarece cunoaºteþi ºi dumneavoastrã, cunoaºtem cu toþii problemele majore cu care se confruntã Ministerul de Interne, unitãþile acestui minister, în special cele care ar trebui sã asigure ordinea publicã ºi siguranþa cetãþeanului.

Dacã alte grupuri doresc sã participe la dezbateri? Domnul BorbŽly a solicitat o intervenþie de procedurã.

## Domnule vicepreºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº avea o propunere. Din moment ce nu existã, din câte am înþeles, o poziþie foarte clarã a Comisiei juridice, deci nu s-a revenit, din punctul de vedere exprimat aici de domnul deputat Boc, asupra poziþiei negative, deci a avizului negativ al Comisiei juridice, propun sã amânãm discutarea acestei ordonanþe pânã la aflarea punctului scris ºi oficial al Comisiei juridice, care va fi transmis la Comisia pentru apãrare.

Între timp, aº propune, deoarece, în lege, în ordonanþa de urgenþã, se prevede ca, în termen de 30 de zile, prin hotãrâre de guvern, Guvernul sã adopte aceastã listã, aceste 30 de zile au trecut, din 30 august, deci propun, între timp, poate sã prezinte Ministerul de Interne acea listã care sã fie discutatã în Comisia de apãrare ºi sã fie inclusã în corpul legii, în corpul ordonanþei, pentru a putea vota în cunoºtinþã de cauzã ce înseamnã aceste activitãþi.

Deci aº dori sã supuneþi la vot aceastã propunere. Vã mulþumesc.

Aº vrea sã fac o completare.

S-a fãcut aici afirmaþia cã avizul negativ al Comisiei juridice priveºte aspecte de constituþionalitate. Este pentru prima datã când, în Parlamentul nostru, existã un asemenea aviz negativ al Comisiei juridice pentru probleme de neconstituþionalitate.

Problema e destul de complexã, aºa cã ºi eu vã propun ca sã amânãm aceastã dezbatere, pânã când vedem avizul scris al Comisiei juridice, pentru cã aici, de asemenea, au fost niºte discuþii contradictorii cã acest aviz este, ba cã nu este. Nu am înþeles exact lucrurile. Domnule Boc, hai sã propunem amânarea aceasta.

Procedurã!

Bine, procedurã. Poftiþi.

Sub raport procedural, nu este corect sã spunem cã nu existã avizul Comisiei juridice. El existã. Este adevãrat cã a fost transmis la comisie dupã discutarea iniþialã, în Comisia de apãrare, dar a ajuns la comisie înaintea celei de a doua dezbateri. El este negativ.

Dacã dumneavoastrã solicitaþi, într-adevãr, un nou punct de vedere Comisiei juridice, eu nu vãd de ce ne-am putea opune acestui lucru, dar el, în acest moment, existã ºi avizul este de neconstituþionalitate, pentru acest proiect de lege.

Repet: nu ne opunem unei noi reexaminãri în Comisia juridicã, ca sã demonstrãm, încã o datã, cã este ”curat neconstituþionalÒ, vorba lui Caragiale!

Vicepreºedintele Comisiei de apãrare. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, singurul aviz pe care-l avem de la Comisia juridicã este un aviz negativ. Nu existã un alt aviz sau o sesizare scrisã a preºedintelui Comisiei juridice în care sã se spunã cã el este pozitiv.

Ceea ce v-am ruga noi, totuºi, având în vedere cã se pare cã vom hotãrî sã se reîntoarcã la comisie, este sã votãm cât mai repede, totuºi, aceastã ordonanþã, deoarece ea produce efecte. Deci, dacã noi dorim sã stopãm sau dorim sã dãm un O.K., luminã verde acestei ordonanþe, trebuie s-o facem cât mai repede. Nu de alta, dar, la ora actualã, pe baza acestei ordonanþe, Ministerul de Interne acordã aceste servicii. ªi de aceea eu aº propune ca cel târziu sãptãmâna viitoare sã reluãm dezbaterea acestui proiect de lege de aprobare a acestei ordonanþe ºi, având în vedere cã se pare cã ºi domnul preºedinte a propus acest lucru, acceptãm sã se reîntoarcã la Comisia de apãrare.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Eu vã propun ca dupã-amiaza aceasta ºi mâine toatã ziua sã analizaþi problemele acestea împreunã cu Comisia juridicã.

Dacã Guvernul deja a dat o hotãrâre de guvern sau a aprobat regulamentul acela de organizare a acestor activitãþi de prestãri de servicii, eu, personal, nu vãd nici un impediment ca ele sã fie înscrise în textul legii de aprobare a ordonanþei, deci sã existe aprobarea Parlamentului pe aceastã viziune, care deja este formatã, a Guvernului ºi cel târziu marþea viitoare sã putem aproba aceastã ordonanþã.

Cine este pentru aceastã variantã? Mulþumesc. Voturi contra? Un vot contra.

Abþineri? Nu sunt.

Avem un proiect de Lege pentru instituirea indemnizaþiei de merit, care a fost amânat pânã la sosirea iniþiatorului. Avem, acum, iniþiatorul.

Poftiþi, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _Ñ senator:_

Aici?

Nu, luaþi cuvântul sã vã susþineþi propunerea legislativã.

## Domnilor deputaþi,

M-a determinat sã fac propunerea legislativã despre care este vorba situaþia nemeritat de grea a unei categorii importante a oamenilor în vârstã din România de azi,

ºi anume oamenii excepþionali care s-au remarcat de-a lungul întregii lor vieþi prin activitãþi specifice, profund reprezentative pentru întreaga comunitate româneascã.

Sigur cã ideal ar fi fost ca propunerea legislativã sã-i cuprindã pe toþi bãtrânii þãrii. M-am oprit însã la categoria oamenilor de culturã, sport ºi de ºtiinþã, pentru cã ei au purtat în deceniile subînþelese prin acordarea acestei indemnizaþii de merit coeficientul cel mai înalt de reprezentativitate. Ei ne-au adus cele mai înalte bucurii comunitare, ei au fãcut sã se vorbeascã nu numai despre persoanele lor, ci ºi despre þara din care veneau în atâtea ocazii internaþionale. Este vorba de marii creatori, de oamenii de ºtiinþã excepþionali ºi de sportivii care au fãcut glorie þãrii. De aceea, nu cred cã mai este nevoie de atâtea argumente câte aº putea furniza pentru cooperarea celor douã Camere ale Parlamentului în încercarea de a micºora limitele dezastrului pe care l-au cunoscut o datã cu vârsta ºi întâlnirea nefericitã cu sãrãcia generalã.

În propunerea mea legislativã, termenii erau mai drastici, dar, printr-o înþelegere cu colegii din Comisia de muncã ºi prin însuºirea unora dintre punctele de vedere ale Guvernului, am înþeles cã este mai bine ca baza sã fie mai largã ºi cuantumul sã fie mai mic. Eu propusesem iniþial un cuantum egal cu cel al secretarilor de stat, dar, dupã toate aceste consultãri ºi dialoguri, am venit cu propunerea pe care o cunoaºteþi ºi vã rog sã stãm de vorbã asupra ei spre a-i putea bucura mai degrabã pe cei la care se referã aceastã propunere, mai degrabã, iar, uneori, spre a-i putea bucura, pur ºi simplu, pentru cã nu se ºtie cât vor trãi toþi cei la care ne gândim prin aceastã indemnizaþie de merit.

Vã mulþumesc. Comisia susþine raportul?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a analizat aceastã propunere legislativã ºi þinând cont de avizul Consiliului Legislativ propune Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege care este o lege ordinarã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii la titlul legii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1 Ð dacã sunt obiecþii la art. 1? Nu sunt. Adoptat. Art. 2 Ð dacã sunt obiecþii? Poftiþi.

Am surpriza sã constat cã nu s-a reþinut exact ceea ce înþelesesem, însã indemnizaþia de merit se acordã personalitãþilor de prestigiu ale ºtiinþei ºi culturii româneºti, dupã împlinirea vârstei standard, pentru cã 65 de ani este o vârstã valabilã numai pentru bãrbaþi. Nu mai spun cã existã situaþii, cum ar fi balerinele, la care vârsta de 62 sau 65 de ani înseamnã o datã mult prea târzie. Deci cred cã este mai bine ”dupã împlinirea vârstei standardÒ.

Da. Opinia comisiei în sensul acesta. Comisia ar fi de acord, dar cum formulãm: ”dupã vârsta legalã de pensionareÒ? Pãi, eu nu am aici iniþiativa dumneavoastrã, eu am forma Senatului sã ºtiþi, am forma Senatului ºi raportul comisiei de la Senat a venit cu 65 de ani.

”Dupã împlinirea vârstei standard de pensionareÒ, deci, sau ”pentru pensionareÒ, domnule preºedinte, ar fi formularea corectã care este consacratã în Legea pensiilor.

Am înþeles.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã formulare? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Art. 3. Observaþi cã este o micã modificare propusã de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 3.

Art. 4, la punctul 2 sunt propuse anumite modificãri de cãtre comisie la alin. 1, 2 ºi 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 5. Poftiþi. Aveþi raportul comisiei noastre, da?

Cred cã este alin. 3 din art. 5. Este inutil: ”Numãrul de indemnizaþii de merit acordate anual se stabileºte prin Legea bugetului de statÒ. Este evident cã toate aceste lucruri se stabilesc prin Legea bugetului de stat, mai ales cã anterior, la alin. 2, se spune: ”Numãrul total de indemnizaþii de merit este de 1.500Ò. Ori este de 1.500, ori se stabileºte prin legea bugetului de stat. Eu cred cã trebuie sã renunþãm la alin. 3.

Da. Comisia.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aici trebuie urmãritã logica internã a art. 5, care porneºte de la cuantumul lunar al indemnizaþiei, dupã care stabileºte numãrul total de indemnizaþii de merit care pot fi acordate oricând, deci, 1.500 de indemnizaþii, aceasta este formularea, este sensul formulãrii comisiei; nu pot fi mai mult de 1.500 de indemnizaþii de merit. Aceasta nu înseamnã cã ele se acordã toate într-un an. De aceea a fost nevoie de precizarea de la alin. 3 care ne aratã cã anul acesta, de exemplu, prin Legea bugetului pot fi acordate, sã zicem, 300 sau 400 de indemnizaþii. Pentru acestea se alocã fonduri, anul viitor pentru alte 200 º.a.m.d.

Deci nu este inutilã nici o precizare din art. 5 formulat de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Vã mulþumesc mult.

Domnul senator Pãunescu.

Domnul deputat Buzatu a dezvãluit chiar motivul pentru care sunt împotriva acestei prevederi ºi ne-a adus

la forma iniþialã la care am gândit ºi care este tocmai aceea cã anual sunt 1.500 de beneficiari ai indemnizaþiei de merit. Este propunerea Guvernului pe care ne-am însuºit-o tocmai în ideea de a face ordine în acest domeniu spre a nu fi nici prea multe asemenea nume, dar spre a evita situaþia la care ne expunem de a-i încãiera pe bãtrânii culturii, ºtiinþei ºi sportului, pentru cã anual umblãm la numãrul de indemnizaþii. Deci eu cred cã este logic sã rãmânem la ceea ce Guvernul a considerat în propunerea sa cã este potrivit ºi sã ne raportãm la aceastã cifrã ºi sã o lãsãm aºa cum a fost propusã de guvern. Este în beneficiul general, nu este o cifrã mare, dar nici nu poate fi anual reglementatã în aºa fel încât sã dãm cu o mânã ºi sã luãm cu trei.

## Stimaþi colegi,

Cifra aceasta de 1.500 este formulatã în punctul de vedere al Guvernului. Eu aº vrea sã observaþi cã nu apare nicãieri în textul actului normativ. Este o problemã totuºi.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Nu este nici o problemã, pentru cã dacã am interpreta aºa cum s-a susþinut în punctul acela de vedere al Guvernului, deci, au fost fãcute niºte observaþii pe marginea proiectului de lege, ar însemna cã fie cã avem, fie cã nu avem 1.500 de oameni care meritã sã primeascã aceastã recompensã, pentru cã aceasta nu este un ajutor social. Fie cã-i avem, fie cã nu-i avem, noi trebuie sã dãm 1.500, or, comisia a interpretat cã aici este vorba de vârfurile din sport, din artã, din ºtiinþã. Avem în fiecare an câte 1.500, înseamnã cã în 10 ani avem 15.000 ºi în urmãtorii 10 ani se dubleazã numãrul lor.

**Domnul Adrian Pãunescu** _(din loja iniþiatorului):_ Sunt aceiaºi.

Aceastã indemnizaþie de merit nu este anualã, este o indemnizaþie permanentã, deci ea va fi acordatã dupã împlinirea vârstei standard de pensionare pentru cei mai merituoºi oameni, deci, este o recompensã Ð trebuie sã ne înþelegem Ð nu ajutor social. Acesta este sensul pentru care comisia a reformulat articolul aºa cum aratã ºi eu susþin propunerea comisiei, domnule preºedinte.

Da, dar aº vrea ºi o detaliere, domnule Buzatu. Dacã sã presupunem cã sunt mai mult de 1.500 de persoane care ar trebui sã beneficieze de prevederile acestei legi, ce facem? Unii dintre ei nu beneficiazã? Trebuie puþin clarificat, pentru cã dacã stabilim numãrul celor care trebuie sã primeascã... Sã spunem cã sunt 300, nu este nici o problemã, dar ar putea sã fie 1.600, adicã, nu ºtiu... Trebuie totuºi clarificat mai bine acest aspect.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din loja iniþiatorului):_

Eu am aici punctul de vedere al Guvernului; numãrul total al persoanelor care ar urma sã beneficieze de indemnizaþia de merit sã fie stabilit prin lege la 1.500, împãrþit pe domenii, între culturã ºi sport.

Pãi, l-am stabilit la 1.500, am fãcut exact ce a spus Guvernul, am urmat întocmai indicaþia conþinutã în informarea Guvernului.

**Domnul Adrian Pãunescu** _(din loja iniþiatorului):_

Atunci de ce sã fie stabilit anual?

Anual, pentru cã anul acesta, domnule senator, s-ar putea sã se dea la 500 de oameni care au meritele acestea deosebite ºi meritã, ºi trebuie sã fie recompensaþi; la anul s-ar putea sã se dea la încã 300 de oameni, în celãlalt an, la încã 200, dintre aceºtia, unii vor ieºi, pentru cã nu vor trãi veºnic, probabil, vor trãi numai un timp limitat ºi toate lucrurile acestea le-am avut în consideraþie atunci când am spus inclusiv punctul de vedere al Guvernului.

Eu nu sunt cantonat în ceea ce priveºte numãrul 1.500, nu este un numãr care a cãzut sau este un numãr dat în chestiunea aceasta. Dacã consideraþi, pot sã fie 1.700, pot sã fie 2.000, dar nu putem extinde aceastã chestiune anual, pentru cã atunci ea ar fi nu o recompensã, ci pur ºi simplu s-ar transforma într-un ajutor social dat unor persoane care au activat în aceste domenii.

Domnul BorbŽly, domnul Bãlãeþ ºi, dupã aceea, domnul senator Pãunescu.

Deci eu, într-adevãr, cred cã este o inadvertenþã aici la art. 5 ºi aº propune eliminarea alin. 2, pentru cã dacã în alin. 3 se spune ”numãrul de indemnizaþii de merit acordate anual se stabileºte prin Legea bugetului de statÒ, am clarificat, se stabileºte prin Legea bugetului de stat. Dacã ne trezim peste 2 sau 3 ani, când nu vor fi 1.500 de merituoºi, ci 1.600, sã modificãm din nou legea?

Deci eu propun eliminarea alin. 2, pentru cã nu are sens: anual se stabileºte prin Legea bugetului de stat ºi se poate clarifica astfel ºi eu nu cred cã putem acuma aprecia cã sunt... De ce sunt 1.500? Nu înþeleg. De ce nu ar putea fi 1.000, 500 sau 2.000? Deci este aceastã comisie care va aprecia, va înainta probabil Guvernului ºi atunci, în fiecare an, în Legea bugetului de stat va fi apreciat numãrul celor care meritã sã primeascã aceastã indemnizaþie.

Da.

Domnul Bãlãeþ.

## Domnule preºedinte,

## Stimate iniþiator al acestei propuneri legislative, Stimaþi colegi,

Îmi pare foarte rãu cã aceastã lege de o importanþã deosebitã nu a aºteptat sã aibã ºi avizul Comisiei de culturã, care ar fi trebuit sã fie ºi comisia de fond a Camerei Deputaþilor care sã-ºi exprime pãrerea ºi sã ne arate cum ar fi trebuit sã procedãm în aceastã privinþã.

Comisia se întruneºte abia astãzi dupã-amiazã ºi va examina _post factum_ acest act legislativ.

Dupã pãrerea mea, opinia iniþiatorului este cea mai bunã ºi conformã cu procedurile în cazul instituþiilor de acest tip. În Academia Românã ºi în toate academiile din lume existã un numãr limitã în care se încadreazã ºi pot fi promovaþi cei care aºteaptã sã fie promovaþi în acele posturi; în mãsura în care ele sunt completate ºi se întâmplã sã disparã unul dintre membri, el devine liber ºi se dã altuia ce urmeazã.

De aceea zic eu cã fixarea numãrului de oameni care rãmâne fix ºi nu se schimbã de la an la an este o procedurã normalã ºi este o consacrare pentru niºte oameni; cã el este ºi un ajutor social pentru aceºti oameni care au fãcut atât de bine þãrii este evident, dar este o consacrare, aceasta trebuie sã ne fie clar, o recunoaºtere a meritelor de excepþie pe care aceºti oameni le-au avut în viaþa culturalã, sportivã ºi ºtiinþificã a României ºi un mod de a îndemna pe cei tineri sã procedeze ca atare.

Deci mi se pare absolut obligatoriu ca în acest articol sã se prevadã un termen fix care sã nu se schimbe de la an la an, ci sã fie o procedurã permanentã, cãruia sã i se supunã bugetul anual de stat cu modificãrile respective în raport de, sã zicem, indicele de inflaþie ºi alte schimbãri care se petrec pe parcurs în acordarea acestei indemnizaþii, în aºa fel încât ea sã nu devinã o nimica toatã ºi omul sã poatã lua din aceastã indemnizaþie un pumn de fãinã.

Vã rugãm foarte mult sã fiþi de acord cu propunerea iniþiatorului în acest sens. Mulþumesc.

Eu vã rog sã meditaþi ºi asupra ideii cã am putea sã spunem ”numãrul total de indemnizaþii de merit nu poate depãºi anual 1.500Ò, dar, mã rogÉ

Poftiþi, domnule Pãunescu.

## Domnilor deputaþi,

Faþã de ceea ce meritã în fond oamenii la care ne referim, aproape cã ajungem la concluzia cã le oferim mai degrabã un sprijin moral decât material. Nici unul dintre ei nu se va îmbogãþi prin acest fapt, dar a invocat aici colegul Bãlãeþ un lucru absolut exact, ºi anume cã orice academie din lume are un numãr limitat de oameni, chiar dacã în vremea respectivã trãiesc de douã ori mai mulþi posibili academicieni.

Guvernul a propus acest 1.500, pentru cã acestea sunt puterile Guvernului. Vã reamintesc faptul cã eu am propus cuantumul foarte înalt, negândindu-mã la un numãr atât de mare, poate ar fi cazul sã adãugãm acolo, am trecut cu vederea, ”culturii, ºtiinþei ºi sportuluiÒ. Mi se pare cã nu este prins în text cuvântul ”sportÒ. Guvernul a venit cu aceastã idee profund social-democratã, cu bazã mai largã ºi cu cuantum mai mic. În aceste condiþii am fost de acord ºi mi-am susþinut în continuare propunerea legislativã. Dacã umblãm prea mult la ea ºi nu-i dãm nici caracterul de masã, sã zicem cã 1.500 este o cifrã totuºi bogatã, ºi luãm ºi din cuantum, atunci nu am fãcut nimic. Mai degrabã facem o lege, punem energie lângã energie ºi facem o lege în care-i amendãm pe ãºtia care au depãºit vârsta standard de pensionare, sã dea ei, de ce sã dãm noi, sã dea statul. Vã rog mult sã fiþi de acord cu aceastã formulã, 1.500, care este, într-adevãr, constrângãtoare, dar este, în acelaºi timp, ºi generoasã ºi, o datã cu vârsta, în fiecare an, ea se poate împrospãta. Este mult 1.500, nu trebuie sã ne temem cã vor scãpa prea mulþi din oamenii valoroºi de aceastã reglementare. Vã propun, domnule preºedinte de ºedinþã, sã fiþi de acord cu aceastã formulã dumneavoastrã ºi dumneavoastrã, domnilor deputati.

Bun. Haideþi sã le analizãm pe alineate.

La alin. 1, vã rog sã acceptaþi varianta aceasta a comisiei care, faþã de proiect, introduce ideea lipsei impozitului, neimpozabilitãþii.

Alin. 1. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

- Alin. 2: ”Numãrul total de indemnizaþii de merit este

- de 1.500Ò.

- Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Deci, s-a adoptat.

Alin. 3 Ð este aceastã problemã care este, într-un fel, tehnicã. Trebuie prevãzut, dupã cum observaþi, ºi salariile ºi numãrul de funcþionari dintr-un minister; este prevãzut tocmai pentru a justifica alocarea bugetarã.

Domnul senator Pãunescu este împotriva acestui alineat, am înþeles.

Cine este pentru varianta comisiei? Mulþumesc. Cine este împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

S-a aprobat aceastã variantã a comisiei.

V-aº ruga sã observaþi cã la art. 3, peste care am trecut, într-adevãr, se spune cã propunerile se fac ºi de Ministerul Tineretului ºi Sportului; aceasta presupune ca la art. 2 sã adãugãm ”personalitãþi de prestigiu ale ºtiinþei, culturii române ºi sportuluiÒ. Sunteþi de acord cu aceastã...?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Deci art. 5 a fost adoptat aºa cum este în raportul comisiei.

Art. 6. Dacã sunt obiecþii la art. 6?

Art. 6 face exact ce face punctul 5: ”suma necesarã se suportã de la bugetul de statÒ, dar nu numãrul, ci suma Ð aceasta era formula cea mai raþionalã.

”Suma necesarã pentru achitarea indemnizaþiilor de merit se suportã de la bugetul de statÒ. Da, cum rãmâne cu asigurãrile de stat? Domnule Buzatu, explicaþi-ne!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În formularea iniþialã se spune aºa: ”Suma necesarã pentru achitarea indemnizaþiilor de merit se suportã de la bugetul de stat ºi se include în bugetul anual al asigurãrilor sociale de statÒ. Bugetul anual, bugetul

asigurãrilor sociale de stat este un buget contributiv, sunt contribuþii ale angajaþilor ºi angajatorilor care constituie fondurile acestor bugete.

Deci a trebuit sã renunþãm la aceastã chestiune, pentru cã nu se puteau acorda practic sumele necesare din bugetul asigurãrilor sociale.

Mulþumesc.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din loja iniþiatorului):_

Am renunþat.

Da, poftiþi.

Problema despre care vorbim este o tautologie: puneþi ºi numãrul ºi suma în bugetul de stat. Or numãrul nu conteazã, conteazã suma ºi eu vã propun sã revenim asupra ei, chestiune care este normalã, din moment ce suma este stabilitã, numãrul este stabilit, evident cã toate sunt cuprinse în formula ”suma este prezentã în bugetul de statÒ.

Nu mai putem sã revenim, pentru cã s-a votat. Art. 6 în formularea comisiei.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Douã voturi contra. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Poftiþi.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Totuºi, ca procedurã, nu mi se pare corectã. Între art. 5, alineatul în care se prevede modul cum se realizeazã indemnizaþiile, ºi art. 6 este o asemãnare profundã pânã la tautologie, dacã mã pot exprima aºa ºi eu consider cã nici dacã vrem sã o luãm procedural pentru oamenii care sunt în salã nu putem sã procedãm, pentru cã nu existã nici un fel de cvorum pentru a proceda ca atare, încât ori intrãm sã examinãm fondul între cele douã pãrþi, ori renunþãm ºi continuãm altã datã, ca sã putem sã ajungem ºi la o soluþie normalã ºi mi se pare cã iarãºi este un viciu de fond; Comisia de culturã nu ºi-a spus cuvântul. Nu se poate sã procedãm aºa!

Cred cã avem obligaþii foarte importante în aceastã privinþã ºi are dreptate iniþiatorul sã nu prevedem numãrul, ci suma, suma care se adapteazã numãrului, nu numãrul care se adapteazã sumei. Aceasta este o chestiune absolut esenþialã a legii. Noi trebuie sã fim scutiþi de aceastã, cum sã spun, schimbare anualã a sumei ca atare. Ea trebuie sã rãmânã o sumã valoricã ºi iarãºi vã mai atrag atenþia cã legea are o importanþã moralã foarte mare pentru cei care vin din urmã, pentru tineret, pentru oamenii care sunt în activitate. Ei nu vor mai fi presaþi de ideea de a câºtiga bani, ci merite reale în viaþa culturalã, ºtiinþificã ºi sportivã a þãrii, ºtiindu-se scutiþi la bãtrâneþe ºi în eventualitatea unor accidente ºi nenorociri, de moartea prin inaniþie sau aºa cum se întâmplã, din pãcate, astãzi cu cei mai valoroºi oameni de culturã ai þãrii. Asta este problema ºi vã rog foarte mult sã gândim foarte profund, pentru cã iniþiatorul a pornit din interiorul breslei, ºi nu din afara ei.

Noi, care o discutãm acum, o discutãm puþin din afarã ºi nu vedem aspectele profunde ºi umanitare ale legii ºi nici de compensare moralã. Asta este esenþial pentru noi.

Domnule deputat, faceþi niºte acuzaþii care sunt total nefondate.

Dacã noi nu eram convinºi de necesitatea acestei legi, o respingeam, domnule. Cum puteþi sã spuneþi cã nu vrem ca sã dãm aceºti bani? Fãceam un raport negativ ºi atunci era clar. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect pe care vã rog sã-l luaþi în considerare: existã niºte termene regulamentare în care o comisie trebuie sã-ºi formuleze avizul. Comisia care este sesizatã în fond nu poate sã-ºi încalce termenul propriu de înaintare a raportului, numai pentru cã o anumitã comisie care trebuie sã dea aviz amânã cu luni ºi luni, ºi luni de zile ca sã-ºi formuleze avizul, pentru cã are alte treburi de fãcut.

Deci, dacã dumneavoastrã aveþi o probã cã aceastã comisie care a fost sesizatã în fond Ð Comisia de muncã Ð a elaborat raportul ºi l-a depus înainte de termenul firesc, atunci este, într-adevãr, o problemã de procedurã. Dacã nu, vã rog sã mã credeþi cã nu existã nici o problemã de procedurã.

Dumneavoastrã trebuia sã faceþi avizul într-un termen rezonabil ºi într-un termen regulamentar. N-aþi fãcut lucrul ãsta ºi, oricum, dumneavoastrã ce puteaþi sã spuneþi, decât sã fiþi ºi dumneavoastrã de acord cu acest proiect, cum toþi suntem de acord cu acest proiect. Eu nu vãd de ce nu sunteþi de acord cu el.

Poftiþi. Aveþi un drept la replicã, dar haideþi sã vorbim lucrurile foarte clar ºi sã dãm ºi crezare colegilor noºtri care ºtiu cum sã facã un buget, de exemplu.

Domnule preºedinte, Eu nu am acuzat comisia de fond cã putea sã facã un aviz negativ.

Eu am spus cã nu suntem suficient în interiorul problemei ºi de aceea susþin propunerile iniþiatorului. Iar în ceea ce priveºte Comisia de culturã, eu cred cã ea trebuia sã fie comisie de fond pentru aceastã chestiune, cel puþin pentru un raport comun ºi, în al doilea rând, nu eu sunt responsabil de aceastã comisie. Dumneavoastrã ºtiþi lucrul acesta. Eu vin ca un membru al comisiei ºi constat faptul ca atare.

Deci vã rog foarte mult sã discutaþi cu cei care rãspund de problema asta. Vã mulþumesc.

Vã supun, totuºi, art. 7 la vot, ca sã putem sã finalizãm acest proiect.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Un vot contra.

Deci cineva nu vrea ca legea asta sã intre în vigoare. Abþineri? Cine se abþine? Nimeni nu se abþine.

- Am parcurs întregul proiect de lege. Urmeazã sã fie

- supus votului într-o ºedinþã specialã de vot. Vã mulþumesc.

- Timpul alocat dezbaterilor proiectelor de legi pentru

- astãzi a expirat.

Ne vedem mâine în comisii, iar poimâine, în plen.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 14,05._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 174/30.XI.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei