Adrian Moisoiu

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, colegului care a vorbit adineauri aș dori să-i spun că de fapt tânărul în discuție, la Cluj, nu a fost altceva decât un provocator. Și, doi la mână, pun și eu, așa, o întrebare retorică: cam ce s-ar fi întâmplat dacă primar al Clujului ar fi fost domnul Gheorghe Funar, și nu domnul Boc?!

Și, la urma urmei, o întrebare: domnul Boc nu este în campanie electorală? Și dânsul este. Atunci, este clară chestia și dintr-o latură, și din cealaltă. Roșu, alb, verde, doar din cauza asta s-a purtat și la cocardă, și peste tot a fost fluturată în România. Nu avea ce să caute.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată: „Fără educație, nimic nu e”.

Școala este cea mai importantă instituție, educația avându-și începuturile odată cu originea vieții. Trăind în colectivitate, omul și-a învățat din cele mai vechi timpuri puii cum să se comporte, să se hrănească și cum să se apere de dușmani.

De aceea, se poate aprecia că educația este un drept și un bun al tuturor, care îl face Om pe om. Ea nu poate fi nici mai bună și nici mai rea decât societatea care o tutelează. Societatea este cea care plătește educația, care beneficiază de serviciile școlii. Ca urmare, școala este mereu adaptată la comanda socială.

A fi dascăl nu este o meserie ca oricare alta. A fi dascăl înseamnă asumarea conștientă a unei responsabilități nobile: aceea de a forma oameni, iar aceasta presupune profesionalism, pasiune, dăruire și mai ales dragoste, fiindcă „unde dragoste nu e, nimic nu e!”

A educa un copil este echivalent cu a sculpta cu grijă o marmură delicată, fiecare greșeală putând fi catastrofală, distrugătoare. În timp ce un bloc de marmură, oricât de scump ar fi, poate fi înlocuit, educația unui copil este un proces ireversibil, o greșeală având uneori consecințe imposibil de îndreptat.

Chiar și cu legi, programe sau mijloace mediocre, un profesor–profesor poate avea rezultate excelente. Un profesor mediocru însă nu va putea avea aceleași rezultate, indiferent cât de moderne ar fi mijloacele avute la dispoziție.

Dascălul trebuie să constituie un model pentru elev. El trebuie să fie acela care să lanseze și să conducă lupta împotriva concepției: „De ce să mai învăț dacă se poate și invers?”, chiar dacă oferta de piață este practic nulă în dezastrul social în care trăim. „A reforma educația înseamnă a aduce calitate, și nu cantitate”, a declarat Jonathan Scheele, fostul șef al Delegației Comisiei Europene în România. Noi am avut un învățământ calitativ bun și de aceea este greșit să se aprecieze că tot ceea ce era înainte era prost și că acum trebuie schimbat.

Una dintre cauzele care au dus la deteriorarea în timp a produselor școlii este și lipsa de motivație. Învățământul românesc va scăpa de haos, degradare, semianalfabetism, vulgaritate, violență și va da roade multe și bogate doar atunci când va avea semănători de calitate.