Adrian P„unescu

Da. Omul potrivit, la momentul potrivit! Ce coinciden˛„! M‚ine e 15 iunie. Sunt 115 ani de la moartea îpoetului nepereche“, cum Ól numea George C„linescu. Cred c„ Ónsu∫i faptul c„ uit„m at‚t de des, at‚t de toren˛ial, at‚t de marcat numele lui, opera lui ∫i reperul esen˛ial pe care-l reprezint„ Ónseamn„, pentru noi, un grav sindrom de Ónstr„inare.

Sigur c„ ∫i asupra lui Eminescu trebuie s„ se exercite toate obiceiurile vremii pe care o tr„im, inclusiv negarea. Nu Ómpotriva neg„rii lui Eminescu vorbesc eu azi, ci Ómpotriva felului pasiv Ón care privesc oamenii de bine, oamenii de bun-gust, oamenii de calitate atacul la Eminescu ∫i cred c„, Ón afara p„r˛ii de joc pe care-l reprezint„ pentru fiecare genera˛ie referirea critic„ la Eminescu, exist„ ∫i un microb satanic pe care ar trebui s„-l izol„m ∫i s„-l elimin„m din circuitele sociale ∫i din organismul na˛ional.

Nimeni nu poate fi at‚t de nebun Ónc‚t s„ lucreze Ómpotriva construc˛iei Ón interiorul c„reia tr„ie∫te. Nimeni nu ∫i-a propus niciodat„ s„ Ónceap„ renovarea casei na˛iei sale ating‚ndu-i ∫i Óncerc‚nd s„-i distrug„ st‚lpii de bolt„, st‚lpii de rezisten˛„. ™i totu∫i asupra numelui lui Eminescu au c„zut blesteme grave, ∫i totu∫i, dup„ ie∫irea Rom‚niei din umbra ∫i din penumbra Imperiului Sovietic, c‚nd îDoina“ fusese interzis„, am ajuns s„ auzim profesori de filozofie, ce se consider„ filozofi, spun‚nd cu privire la îDoina“ lui Eminescu c„ nu vom intra niciodat„ Ón NATO cu îDoina“ lui Eminescu, ∫i iat„ c„ am intrat Ón NATO l„s‚nd liber„ îDoina“ lui Eminescu. Vidanjorii ne cereau s„ avem puterea de a ne cenzura biografia Ónc„rcat„ de dramatism din acea îDoin„“ absolut extraordinar„, care nu este un poem Ómpotriva str„inilor, cum ar putea crede cineva dac„ se uit„ la un vers sau la altul, ci este Ómpotriva str„inilor cu care na˛ia rom‚n„ se afl„ Ón du∫m„nie, pentru r„ul pe care ei l-au f„cut rom‚nilor.

Poate c„ nu ∫ti˛i, poate c„ ∫ti˛i, Ón variantele pe care Eminescu le-a scris, de-a lungul vremii, la marea sa poezie, ultima lui poezie lucid„, îDoina“, exist„ diverse referiri la diverse na˛ii de pe acest teritoriu: îDin S„tmari p‚n’ la Abrud/Au p„truns ungurul crud“, zice el, ∫i elimin„ ulterior acest distih ca dovad„ ∫i de con∫tiin˛„ estetic„, ∫i de tandre˛e fa˛„ de una dintre componentele minoritare ale istoriei Rom‚niei, maghiarimea.

La un moment dat, Óntr-o variant„ Eminescu scrie: îDin Boian Ón Vadul Luncii/Jidove∫te-nva˛„ pruncii“ ∫i ulterior elimin„ aceste versuri, consider‚nd, probabil, c„ este important„ ideea, nu nominalizarea neamurilor Ón dramatic„ ∫i convulsionat„ coexisten˛„ cu acest popor.

Poezia este de o puritate absolut„, poezia pune probleme ale istoriei noastre, pe care, nu rareori, le sim˛im ∫i noi, ca ∫i el.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/21.VI.2004 Œn numele acestui fapt ∫i al ideii c„ la parastasul unui om, cu at‚t mai mult la parastasul unui mare om, se spun faptele excep˛ionale ale acelui om, o s„ Óncerc s„ v„ recit aceast„ poezie, a∫a cum am f„cut-o prima oar„, Ón mod oficial, dup„ ce cerusem, Ón 1968, dreptul de a o spune (∫i l-am ob˛inut Ón 1984 de la liderul de atunci) ∫i am reu∫it s„ spun aceast„ poezie Óntr-o noapte, la Reghin. O s„ v„ spun aceast„ poezie spre a judeca ∫i dumneavoastr„ dac„ nu cumva ea trebuie s„ fie, cum zice Goga aici, Óntr-un mod absolut extraordinar, î«Doina» lui Eminescu e c‚ntecul n„zuin˛elor noastre eterne, cea mai categoric„ Evanghelie politic„ a rom‚nismului“, dac„ nu cumva ar trebui ca manualele de azi ∫i de m‚ine s„ cuprind„ nu fapte trec„toare, nu experimente neacreditate de timpurile pe care le tr„im ∫i marile repere, ci îDoina“.