Emil Boc

Da. V„ mul ˛ umesc.

Practic, comisia v„ propune s„ p„str„m textul, a∫a cum a fost acceptat el Ón comisie ∫i respingerea, Ón consecin ˛ „, a celor dou„ amendamente, pentru urm„toarele considerente.

Œn privin ˛ a amendamentului domnului deputat Vekov Károly, care propune introducerea, la nivel de principiu, Ón art.1, a principiului subsidiarit„ ˛ ii, comisia nu Ómp„rt„∫e∫te acest punct de vedere. Pe l‚ng„ argumenta ˛ ia pe care o g„si ˛ i dumneavoastr„ Ón textul raportului, acest principiu nu este de natur„ a fi consacrat la nivel de principiu Ón articolele constitu ˛ ionale care vizeaz„ organizarea general„ a statului. Cel mult, putem discuta dac„ acest principiu poate fi avut Ón vedere la capitolul administra ˛ iei publice, a∫a cum, Ón Comisia constitu ˛ ional„, noi am Óncercat s„ abord„m, acolo, problema principiului subsidiarit„ ˛ ii. Œn consecin ˛ „, el este cu un domeniu de aplicare mult mai restr‚ns ∫i nu se poate reg„si la nivelul principiilor fundamentale care coordoneaz„ Constitu ˛ ia, nu poate fi pus pe picior de

egalitate cu principiul separa ˛ iei puterilor, care are o alt„ amploare ∫i un alt loc.

La capitolul consacrat administra ˛ iei putem reveni, eventual, asupra discu ˛ iei. Mai mult dec‚t at‚t, Ón nici o Constitu ˛ ie european„ acest principiu nu este consacrat la nivel de principiu, nu se reg„se∫te, el este reg„sit Ón legile subsecvente care coordoneaz„ activitatea administra ˛ iei publice. Œn esen ˛ „, acest principiu spune c„ administra ˛ ia trebuie s„ fie c‚t mai aproape de cet„ ˛ ean, ca decizia s„ fie c‚t mai aproape de organismul care ia decizia respectiv„. Deci cet„ ˛ eanul, Ón raportul cu administra ˛ ia, trebuie s„ fie c‚t mai aproape, ∫i nu, repet, s„ consacr„m la nivel constitu ˛ ional.

Œn privin ˛ a amendamentului domnului deputat Timi∫, prima observa ˛ ie. Noi am spus: îstatul se organizeaz„“, Domnia sa ne propune: îstatul rom‚n“. Discut„m, evident, despre statul rom‚n, Ón toat„ Constitu ˛ ia,∫i este o sintagm„ Óncet„ ˛ enit„ Ón tot textul Constitu ˛ iei, pentru c„ nu vorbim despre un alt stat, Ón Constitu ˛ ia Rom‚niei, dec‚t despre statul rom‚n.

Œn privin ˛ a Ónlocuirii sintagmei îpotrivit“ cu cea de îconform“, textul Constitu ˛ iei, Ón multiple articole, face referire la sintagma îpotrivit“, cele dou„ fiind sinonime ∫i, pentru coeren ˛ a textului, v„ propunem s„ men ˛ inem, Ón continuare, sintagma îpotrivit“ ∫i nu a o Ónlocui cu cea de îconform“.

Iar Ón privin ˛ a enumer„rii, Ón textul Constitu ˛ iei, a puterilor statului, a∫ vrea doar s„-i amintesc domnului doctor Ón Drept constitu ˛ ional Timi∫ c„ alte Constitu ˛ ii central ∫i est-europene care, dup„ 1989, au consacrat, Ón textul Constitu ˛ iei, principiul separa ˛ iei puterilor Ón stat, au f„cut-o Ón mod expres. Constitu ˛ ia Bulgariei din 12 iulie 1991 spune Ón art. 8: îPuterea Ón stat este Ómp„r ˛ it„ Ón puterea legislativ„, puterea executiv„ ∫i puterea judec„toreasc„“. Constitu ˛ ia Cehiei din 16 decembrie 1992: îPoporul este sursa Óntregii puteri a statului, el o exercit„ prin intermediul autorit„ ˛ ilor puterii executive, legislative ∫i judec„tore∫ti“. Constitu ˛ ia Croa ˛ iei din 22 decembrie 1990: îŒn Republica Croa ˛ ia, guvern„m‚ntul are la baz„ principiul separa ˛ iei puterilor Ón executiv„, legislativ„ ∫i judec„toreasc„“. Constitu ˛ ia Poloniei din 1997 la fel.