Stenogramă plen

#172092

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu sus ˛ ine acest amendament. Œn respingerea amendamentului pot fi invocate argumente politice ∫i argumente constitu ˛ ionale. Nu voi insista asupra argumentelor politice, Óntruc‚t domnul profesor Stoica a f„cut-o impecabil.

Din perspectiva argumentelor constitu ˛ ionale, acest amendament trebuie s„ fie respins, Óntruc‚t propune revizuirea a ceea ce nu poate fi revizuit. Pentru aceasta, o s„ folosesc o scurt„ explica ˛ ie. Este nevoie s„ Ón ˛ elegem distinc ˛ ia dintre Puterea Constituant„ originar„ ∫i Puterea Constituant„ derivat„.

Din perspectiv„ constitu ˛ ional„, Puterea Constituant„ originar„ este acea putere care adopt„ o Constitu ˛ ie pentru prima dat„, Ón urma unei revolu ˛ ii sau Ón urma unor alte evenimente. Parlamentul Rom‚niei, Ón perioada 1990-1992, a avut statut de Putere Constituant„ originar„, Óntruc‚t, dac„ Ón 18 luni nu elabora textul Constitu ˛ iei, el se autodizolva oricum. Deci, menirea principal„ a Adun„rii Constituante din perioada 1990—1992 a fost de a elabora o nou„ Constitu ˛ ie ∫i a avut statut de Putere Constituant„ originar„.

Puterea constituant„ derivat„ este reprezentat„ de c„tre oricare dintre parlamentele ulterioare, care Ó∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 propune s„ revizuiasc„ textul Constitu ˛ iei adoptate de puterea constituant„ originar„. Repet: puterea constituant„ originar„ a avut drept scop fundamental elaborarea unei noi Constitu ˛ ii.

Orice Putere Constituant„ derivat„, inclusiv acest Parlament, nu va putea revizui Constitu ˛ ia dec‚t Ón limitele ∫i Ón cadrele prescrise de Puterea Constituant„ originar„. ™i atunci, ce ne-a spus Puterea Constituant„ originar„ Ón art. 148?

Ne-a spus Ón felul urm„tor: îDispozi ˛ iile prezentei Constitu ˛ ii privind caracterul na ˛ ional, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n, forma republican„ de guvern„m‚nt, integritatea teritoriului, independen ˛ a justi ˛ iei, pluralismul politic ∫i limba oficial„ nu pot forma obiectul revizuirii“. Aceasta este a∫a-numita îzon„ pietrificat„“, cum se exprim„ speciali∫tii, a Constitu ˛ iei, care nu poate fi revizuit„ de o putere constituant„ derivat„.

Dac„ se dore∫te revizuirea art. 1 din Constitu ˛ ie ∫i eliminarea sintagmei de îstat na ˛ ional“, ne trebuie o nou„ Putere Constituant„ originar„, o nou„ Constitu ˛ ie. Cu alte cuvinte, corpul electoral s„ fie convocat pentru a desemna o alt„ Adunare Constituant„ originar„, care s„ aib„ drept menire fundamental„ elaborarea unei noi Constitu ˛ ii.

Œn cadrele constitu ˛ ionale actuale, a Óncerca s„ revizuie∫ti Constitu ˛ ia prin impunerea modific„rii art. 1 este Ón afara cadrului constitu ˛ ional. Iat„ de ce, din perspectiva logicii constitu ˛ ionale, acest amendament trebuie s„ fie respins, Óntruc‚t nu poate fi acceptat, corel‚nd art. 1 cu art. 148 din Constitu ˛ ia Rom‚niei.

Din punct de vedere politic, evident c„ acest caracter al statului rom‚n face parte din valorile perene ale statului rom‚n, ∫i el trebuie men ˛ inut Ón continuare, cu argumentele formulate de colegul meu Valeriu Stoica. V„ mul ˛ umesc.

Augustin Lucian Bolca∫

#175384

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Respect ordinea, care r„m‚ne o cutum„ a noastr„. Vreau s„ m„ pronun ˛ Ómpotriva acestui argument, care a deschis, Óns„, o parantez„ bine venit„. S-au folosit Óntradev„r argumente de ordin politic, dar consider c„ a reduce sintagma de îna ˛ iune“ la o îna ˛ iune de s‚nge“ sau la o îna ˛ iune civic„“, este fundamental gre∫it. îNa ˛ iunea de s‚nge“ nu exist„ dec‚t Óntr-o doctrin„ fascist„, pe care eu o repudiez ∫i pe care nici nu vreau s„ o pun Ón discu ˛ ia acestui Parlament. îNa ˛ iunea civic„“ sufer„ de acela∫i caracter unilateral, Óngust de a privi no ˛ iunea socio-politic„ de îna ˛ iune“, care Ónseamn„ o unitate etnic„, cultural„, lingvistic„ ∫i, mai ales, un proces istoric profund ∫i peren. Asta nu trebuie s„ fie ignorat ∫i, de aceea, nu exist„ nici no ˛ iunea de îna ˛ iune civic„“.

Problema noastr„ nu este rezolvat„,acum, de proiectul Constitu ˛ iei Uniunii Europene. Problema noastr„ nu este rezolvat„,acum, de o realitate a statului rom‚nesc. Problema noastr„ este rezolvat„ din momentul Ón care aceast„ sintagm„ a ap„rut Ón Constitu ˛ ia Rom‚niei din 1923, ea fiind de fapt chintesen ˛ a democratic„ a acestei Constitu ˛ ii.

Œmi permite ˛ i s„ citez ceea ce spunea unul dintre cei mai europeni rom‚ni, p„rintele curentului na ˛ ionalist, marele savant Nicolae Iorga, cu privire la aceast„ no ˛ iune, ∫i atunci sper c„ o vom Ón ˛ elege to ˛ i, inclusiv autorii amendamentului: îIat„ ce Ónseamn„ pentru mine statul na ˛ ional. Secole Óntregi Rom‚nia s-a ˛ inut prin dezvoltarea na ˛ iei rom‚ne∫ti. Cu sudoarea ∫i s‚ngele poporului rom‚nesc a fr„m‚ntat ˛ arina Rom‚niei Mari, de la col ˛ ul de la Tisa, pe care Ól avem, p‚n„ la Nistrul Óntreg, ∫i din fundul Mun ˛ ilor Bucovinei p‚n„ la Dun„re“. Se poate Ónt‚mpla ca pentru anumite teorii aceasta s„ fie nepl„cut, dar a∫a este. ™i, evident, nu se poate schimba, cu toat„ bun„voin ˛ a noastr„. Nu putem dezgropa pe mor ˛ ii no∫tri, ca s„ punem pe mor ˛ ii altora, care nu au f„cut acelea∫i jertfe.

Aceasta este esen ˛ a sintagmei de îstat na ˛ ional“, ap„rut„ Ón Constitu ˛ ia din 1923. Iar mor ˛ ii no∫tri sunt cei 40.000 de rom‚ni uci∫i Ón '48, sunt cei care au c„zut Ón r„zboiul pentru Óntregirea neamului, sunt victimele de la Ip ∫i Treznea, sunt osta∫ii no∫tri care au eliberat Ardealul Ón al doilea r„zboi mondial.

Nu trebuie s„ fii na ˛ ionalist, nu trebuie neap„rat s„ fii cu tot dinadinsul patriot, ca s„ Ón ˛ elegi acest lucru, trebuie s„ fii Ón primul r‚nd om ∫i s„- ˛ i respec ˛ i p„rin ˛ ii din care te tragi.

Este foarte bine, ∫i cu aceasta voi Óncheia, c„ s-a pus aceast„ problem„ ca amendament la Constitu ˛ ie. Este foarte bine, pentru c„ demonstreaz„ efectiv tendin ˛ a tuturor amendamentelor propuse de reprezentan ˛ ii minorit„ ˛ ii maghiare Ón Parlamentul Rom‚niei.

Am sperat la o colaborare ∫i la o Ón ˛ elegere. Dar, sub acest spirit al europenismului care este fals tratat, Óncearc„ s„ se induc„ anumite teze antina ˛ ionale. ™i cu aceasta nu vom fi de acord.

Este adev„rat, juridic se pune Ón discu ˛ ie art.148 din Constitu ˛ ie, care interzice aceste modific„ri, dar modificarea art.148 Ónseamn„ de fapt o alt„ Constitu ˛ ie. Nu sunte ˛ i de acord cu aceast„ Constitu ˛ ie? Dori ˛ i o alt„ Constitu ˛ ie? Poate dori ˛ i ∫i o alt„ ˛ ar„! Atunci, duce ˛ i-v„!

V„ mul ˛ umesc.

#182883

Am rug„mintea s„ p„stra ˛ i lini∫tea Ón sal„. V„ rog, domnule Varga!

a ceea ce s-a spus.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 Trebuie s„ m„rturisesc faptul c„ sunt de acord cu cele spuse de domnul Stoica, ∫i m-a∫ bucura foarte mult dac„ toat„ lumea ar Ón ˛ elege termenul de îna ˛ iune“ Ón sensul celor Ón ˛ elese de d‚nsul ∫i de felul cum le-a prezentat d‚nsul. Cu toate acestea, noi consider„m c„ ∫i acesta ar fi un argument pentru Ónl„turarea din Constitu ˛ ie a acestei sintagme, pentru c„ este mai mult o problem„ teoretic„, dac„ vre ˛ i, de limbaj, de felul cum Ón ˛ elegem termenii.

De asemenea, trebuie s„ recunosc juste ˛ ea, din punct de vedere al procedurii, a problemei ridicat„ de domnul coleg Boc. Œntr-adev„r, exist„ o Putere Constituant„ originar„ ∫i o Putere Constituant„ derivat„. Totu∫i, exist„ ∫i Ón aceast„ privin ˛ „ o discu ˛ ie Ón teorie, Ón sensul c„ o Putere Constituant„ nu poate limita puterile unei Puteri Constituante viitoare.

Œn leg„tur„ cu cele afirmate de domnul deputat Bolca∫, cred c„ acel citat din marele savant Nicolae Iorga este tocmai un argument foarte puternic pentru eliminarea acestei sintagme. Din acest text, care este foarte frumos, tocmai rezult„ c„ termenul îstat na ˛ ional“ este un termen istoric, un termen cu o Ónc„rc„tur„ plin„ de emo ˛ ie, care poate nu ar avea loc Óntr-o Constitu ˛ ie, Óntr-o lege fundamental„. Deci, tocmai acel frumos citat ar veni ca argument pentru eliminarea textului.

Domnul Stoica a vorbit de temerile noastre. Temerile noastre s-au justificat ∫i s-au adeverit Ón luarea de cuv‚nt a domnului Bolca∫.

Œntr-adev„r, noi ne temem de astfel de manifest„ri, de astfel de ie∫iri, pentru c„, dac„ un partid parlamentar din opozi ˛ ie, cu un procent Ónsemnat Ón Parlament poate s„∫i permit„ s„ spun„, vizavi de o minoritate na ˛ ional„, referindu-se la o minoritate na ˛ ional„, îDac„ nu v„ place, atunci duce ˛ i-v„!“, temerile noastre, domnule Stoica, sunt reale ∫i justificate, dac„ se poate spune un astfel de lucru.

Trebuie s„ v„ spun, domnule Bolca∫, faptul c„ noi exist„m aici, am existat ∫i vom exista chiar ∫i Ómpotriva voin ˛ ei dumneavoastr„.

V„ mul ˛ umesc.

#185124

A∫a cum maghiarii din Rom‚nia ˛ in la identitatea lor cultural„ ∫i ∫i-o ap„r„, tot astfel rom‚nii sunt Óndrept„ ˛ i ˛ i s„ Ó∫i apere identitatea lor cultural„. Dar a vorbi de aceast„ identitate cultural„ a Majorit„ ˛ ii sau a Minorit„ ˛ ii nu Ónseamn„ a crea un zid politic Óntre ele. Toleran ˛ a este cea care face posibil„ reunirea acestor identit„ ˛ i colective diferite Óntr-o na ˛ iune civic„ Ón ˛ eleas„ ca temei al statului rom‚n.

Dac„ transform„m diferen ˛ ele culturale dintre noi, diferen ˛ ele lingvistice Ón bariere de comunicare, atunci nici o construc ˛ ie politic„ nu este posibil„.

A ne respinge unii pe al ˛ ii, a ne alunga unii pe al ˛ ii din aceast„ ˛ ar„ ˛ ine de o practic„ politic„ revolut„, ∫i eu sper c„ at‚t timp c‚t voi tr„i nu vom mai avea prilejul ca Ón Rom‚nia s„ asist„m la asemenea practici, chiar dac„ unele discursuri politice le evoc„ sau le anticipeaz„.

Iat„ de ce, ap„r‚nd ceea ce este de ap„rat ∫i ceea ce este legitim s„ ap„r„m, adic„ identitatea noastr„ cultural„ a Majorit„ ˛ ii, trebuie s„ respect„m Ón egal„ m„sur„ identitatea cultural„ a minorit„ ˛ ilor. ™i, Ón acest sens cultural, putem s„ vorbim de o na ˛ iune rom‚n„ a rom‚nilor de pretutindeni sau de o na ˛ iune maghiar„ a maghiarilor de pretutindeni. Dar, dac„ facem confuzii terminologice ∫i dac„ nu Ón ˛ elegem bine sensurile cuvintelor, riscul este s„ ne ur‚m, ∫i vreau s„ v„ aduc aminte c„ toate r„zboaiele au pornit din cuvinte ∫i din neÓn ˛ elegeri ale cuvintelor.

Cuvintele sunt foarte importante ∫i de aceea aceast„ discu ˛ ie de ast„zi, doamnelor ∫i domnilor colegi, mi se pare foarte util„ pentru ca, atunci c‚nd se va discuta despre acest text din Constitu ˛ ie ∫i despre respingerea acestui amendament, s„ se Ón ˛ eleag„ foarte bine care au fost argumentele noastre, care au fost ideile noastre, care este filosofia noastr„ politic„ Ón leg„tur„ cu na ˛ iunea.

V„ mul ˛ umesc.

Valeriu Stoica

#187247

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dezbaterile care au avut loc pe marginea acestui amendament m„ oblig„ s„ intervin din nou pentru a face o precizare.

Este adev„rat, am vorbit numai de sensul etnic ∫i sensul civic al na ˛ iunii, dar am f„cut acest lucru pentru c„ m-am referit la na ˛ iunea politic„, adic„ la na ˛ iunea Ón ˛ eleas„ ca temei al organiz„rii statale. Dincolo de na ˛ iunea politic„, Ón sensul ei etnic sau civic, exist„ Óns„ ∫i o na ˛ iune cultural„ ∫i, dac„ vorbim de aceasta, atunci vorbim de identitatea Majorit„ ˛ ii ∫i de identitatea minorit„ ˛ ilor.

Nu am l„sat niciodat„ s„ se Ón ˛ eleag„ din interven ˛ iile mele Ón Parlament ∫i Ón afara Parlamentului c„ nu ˛ in la identitatea cultural„ a rom‚nilor.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Am ascultat cu foarte mare aten ˛ ie argumenta ˛ ia reprezentantului U.D.M.R., prin care se propune eliminarea sintagmei de îstat na ˛ ional“ din primul articol al Constitu ˛ iei noastre, ∫i mi-a pl„cut ∫i foarte frumoasa dezbatere a vorbitorilor care m-au precedat, pe aceast„ tem„, care au adus argumente logice, juridice, istorice, demografice etc.

Pentru mine s-au n„scut trei probleme din argumenta ˛ ia ridicat„ de cel care a propus amendamentul Ón discu ˛ ie. Prima problem„ este aceasta: elimin„m sintagma îstat na ˛ ional“ ∫i, elimin‚nd-o, elimin„m defini ˛ ia acestui concept aproape unanim acceptat Ón lumea contemporan„, care are la baz„ valoarea etnic„, cu tot ceea ce deriv„ de aici.

Sigur, se propun modele reduc ˛ ioniste, p„r ˛ i ale conceptului de stat na ˛ ional — ca stat etnic, gen na ˛ iune cultural„, fiind una dintre fa ˛ ete, un parametru, na ˛ iune civic„, alt parametru, ca ∫i cum s-ar putea Ónchega o na ˛ iune f„r„ civism, sau alt tip de defini ˛ ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 Evident c„ exist„ Ón Ungaria no ˛ iunea îna ˛ ional“, egal„ cu ceea ce deriv„ din grupul celor 7 familii celebre din istoria Ungariei. Aceasta este o variant„. Deci, Ón Ungaria, defini ˛ ia are un alt con ˛ inut pentru c„ altul este parcursul istoric al popula ˛ iei respective. La noi istoria a conservat Ón acest concept con ˛ inutul etnic al defini ˛ iei de stat na ˛ ional, cu toate valen ˛ ele care deriv„ de aici. Iar acest con ˛ inut, aceast„ acceptare a termenului este aproape generalizat„ Ón lumea de ast„zi. Este supus atacurilor ∫i pus Ón discu ˛ ie cu variante de Ónlocuire de unele grupuri na ˛ ionale a c„ror istorie nu s-a Ónchegat Óntr-un stat na ˛ ional, unitar etc.

Iat„ problema num„rul 1: avem ∫ansa s„ adopt„m alt con ˛ inut pentru defini ˛ ia de îstat na ˛ ional“, cu modele reduc ˛ ioniste propuse de aici sau de dincolo. Œn ˛ elege reprezentantul U.D.M.R.-ului s„ ne propun„ Ónlocuirea unui concept rezultat al evolu ˛ iei noastre istorice cu alt concept, sau eliminat definitiv, rezultat al altor modele, externe?

A doua problem„: d‚nsul propune eliminarea sintagmei de îstat na ˛ ional“, dar propune men ˛ inerea defini ˛ iei de îminoritate na ˛ ional„“. Ce confer„ acestei sintagme — îminoritate na ˛ ional„“ — deputatul U.D.M.R.? Pentru c„ nu are sens. D‚nsul vrea o ac ˛ iune omogen„, dar se pronun ˛ „ eterogen Ón argumenta ˛ ie — nu stat na ˛ ional, dar da, minoritate na ˛ ional„! Eu cer r„spuns la aceast„ a doua problem„.

A treia problem„: d‚nsul se teme de omogeneizare. Dar conceptul de stat na ˛ ional confirm„, sus ˛ ine ∫i ap„r„ diferen ˛ ele etnice, cu to ˛ i parametrii inclu∫i Ón no ˛ iunea de stat etnic, na ˛ ional, a∫a cum am spus — cultur„, istorie, tradi ˛ ii, tot ce cuprinde cuv‚ntul îetnic“.

D‚nsul se teme de omogeneizare ∫i propune eliminarea tocmai a acelui parametru care asigur„ eterogeneitatea, diferen ˛ ele. Œn lumea ∫tiin ˛ ific„, niciodat„ diferen ˛ ele nu dispar, ci ele se conserv„ ∫i se transform„, fiindc„ energiile sociale nu se consum„, ci se conserv„ ∫i se transform„. Diferen ˛ ele genereaz„ diferen ˛ e.

S„ nu ne imagin„m c„, dac„ am dat un verdict, realitatea s-a Óncadrat Ón îpatul lui Procust“ respectiv.

D‚nsul se teme de omogeneizare, dar nu identific„ faptul c„ noi ap„r„m diferen ˛ ele, ∫tiin ˛ ific ∫tiind c„ ele nu pot disp„rea.

Eu cer explica ˛ ii Ón baza acestor 3 Óntreb„ri.

V„ mul ˛ umesc.

Mihai Baciu

#191631

Domnule pre∫edinte, Onora ˛ i colegi,

P„rerea mea este c„ erau suficiente primele interven ˛ ii pentru a fi supus la vot acest amendament. Dar, a∫a cum era de a∫teptat, o no ˛ iune at‚t de important„ cum este no ˛ iunea de îstat na ˛ ional“ a st‚rnit, dup„ cum vede ˛ i ∫i dumneavoastr„, discu ˛ ii,a∫ zice eu, Óntemeiate ∫i legitime.

Reprezentantul Partidului Democrat, domnul Emil Boc, s-a limitat Ón argumentarea Domniei sale la argumente de ordin constitu ˛ ional. Acestea, fiind argumente puternice, argumente conving„toare, erau suficiente pentru a

Ón ˛ elege de ce P.D.-ul va vota Ómpotriva acestui amendament. Dar pentru c„ aici, ∫i reprezentan ˛ ii celor care au depus amendamentul ∫i ai altor grupuri parlamentare au intrat un pic Ón considera ˛ ii de ordin istoric, sociologic ∫i cultural, vreau s„ subliniez c„ ∫i noi, P.D.-ul, avem ∫i alte argumente, pe l‚ng„ cel de ordin strict constitu ˛ ional, pentru care vom vota Ómpotriva acestui amendament.

V„ rog s„ m„ crede ˛ i c„ sunt ispitit s„ intru ∫i eu Ón detalii ∫i Ón considera ˛ ii de ordin cultural, istoric ∫i sociologic, dar nu a∫ vrea s„ reiau unele argumente foarte frumoase expuse aici la un nivel cultural dintre cele mai Ónalte, ∫i m„ refer aici la profesorul Stoica, ∫i unele argumente de ordin sociologic ∫i cultural care trebuie luate Ón seam„ ∫i care au fost propuse dumneavoastr„ ∫i supuse aten ˛ iei de profesorul Leon„chescu.

Sunt Ómpotriva atitudinilor de tipul: îNu v„ place, pleca ˛ i!“

Spiritul Partidului Democrat este unul european, ∫i tocmai Ón acest spirit ∫i cu argumente care sunt Ómpotriva argumentului amintit, pe care l-am ∫i condamnat, suntem noi Ómpotriva acestui amendament. A∫a Ónc‚t voi sublinia 2-3 chestiuni,nu de ordin istoric sau sociologic.

Nu vreau s„ lungesc vorba, de∫i, repet, sunt ispitit s„ o fac pentru c„, a∫a cum au f„cut ∫i al ˛ ii dintre noi, am citit o mul ˛ ime de materiale, ∫i mai vechi, ∫i mai noi, ∫i am urm„rit istoria multor na ˛ iuni — sigur, ∫i a na ˛ iunii rom‚ne, dar ∫i a na ˛ iunii maghiare —, ∫i a∫ putea s„ fac un excurs aici foarte lung pe marginea acestui concept. Nu Ól fac, dar vreau s„ v„ spun doar c„ argumentele aduse aici de domnul Varga sunt exact Ómpotriva amendamentului propus de Domnia sa.

Argumentele principale au fost urm„toarele: faptul c„, dac„ noi scriem acolo sau l„s„m scris Ón art.1 al Constitu ˛ iei cuv‚ntul îna ˛ ional“, acest cuv‚nt ascunde ni∫te pericole la adresa minorit„ ˛ ilor ∫i, f„r„ Óndoial„, se g‚nde∫te la minoritatea cea mai numeroas„, la minoritatea maghiar„. Dar ∫i p‚n„ acum cuv‚ntul îna ˛ ional“ a fost, ba chiar este Ón Constitu ˛ ie. Ce pericol s-a conturat p‚n„ acum Ómpotriva minorit„ ˛ ilor datorit„ prezen ˛ ei acestui cuv‚nt Ón Constitu ˛ ie? Dimpotriv„, Domnia sa a recunoscut aici de fa ˛ „ c„ avem de-a face cu o discriminare pozitiv„ Ón raport cu minorit„ ˛ ile.

Avem aici, Ón acest amfiteatru, hemiciclu, spune ˛ i-i dumneavoastr„ cum vre ˛ i, 18 reprezentan ˛ i ai unor minorit„ ˛ i na ˛ ionale, Óntre care unele sunt nesemnificative din punct de vedere numeric, care sunt aici reprezentate. Suntem Ón continuare pentru a∫a ceva. Iat„ o discriminare pozitiv„, care nu numai c„ nu a fost Ómpiedicat„, dar iat„ c„ a fost posibil„ cu prezen ˛ a cuv‚ntului îna ˛ ional“ Ón art.1 din Constitu ˛ ie.

Domnul Varga aduce aici ∫i un alt argument, precum c„: îUita ˛ i-v„ la Iugoslavia ce a p„ ˛ it! S„ nu p„ ˛ im ∫i noi la fel!“ Sigur c„ aici este o amenin ˛ are mascat„, sau mie Ómi place s„ cred c„ nu este. Nu se poate compara situa ˛ ia Iugoslaviei cu situa ˛ ia Rom‚niei, istoria Iugoslaviei cu istoria Rom‚niei. Iugoslavia a fost un ansamblu de na ˛ iuni, Rom‚nia nu este. Rom‚nia are minorit„ ˛ i, Iugoslavia s-a n„scut Ón ni∫te dureri care au dus-o unde au dus-o. Nu intru Ón detalii, dar repet: nu putem compara cele dou„ situa ˛ ii. A∫a Ónc‚t, eu sunt convins, nu numai ca rom‚n, ci ∫i ca european, c„ nu putem face o asemenea paralel„ Óntre Rom‚nia, ca stat na ˛ ional, unitar, independent, suveran etc., ∫i fosta Iugoslavie, care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 era un conglomerat, un stat federal cu tensiuni ∫i cu dureri istorice care, inevitabil, au izbucnit ∫i care au dus unde au dus.

Œnc„ o chestiune.De∫i, repet, a∫ fi tentat s„ intru pu ˛ in pe defini ˛ ia aceasta a cuv‚ntului îna ˛ iune“, pe evolu ˛ ia acestei no ˛ iuni, care este foarte Ónc„rcat„ ∫i interesant„.Amintesc doar at‚t: l„s‚nd la o parte, sigur, c„ este ∫i o no ˛ iune civic„ acum, a∫a cum a spus profesorul Stoica, intr‚nd Ón ni∫te detalii interesante, este ∫i o no ˛ iune nu numai de s‚nge, evident. Dar domnul Varga a spus c„ este desc„rcat„ acum de semnifica ˛ ia pe care noi o g‚ndim ∫i la care ˛ inem pentru c„ a devenit un cuv‚nt pur teoretic. P„i, dac„ este o no ˛ iune pur teoretic„, de ce autorii amendamentului ˛ in foarte mult s„ o scoat„ de acolo, din text? Dac„ nu are nici o importan ˛ „, s„ o l„s„m acolo!

S„ o l„s„m acolo, pentru c„, iat„, nu a deranjat pe nimeni, ci, dimpotriv„. Œn acest moment, Europa vorbe∫te Ón continuare de na ˛ iuni, de state na ˛ ionale, de interese na ˛ ionale, de identit„ ˛ i na ˛ ionale.

Mai fac o subliniere, ∫i cu aceasta Ónchei: **am participat de ani de zile la diferite Óntruniri Ón multe organisme europene ∫i to ˛ i cei care iau cuv‚ntul acolo,sau aproape to ˛ i, se prezint„ ca reprezentan ˛ i ai unor na ˛ iuni; nimeni nu spune altfel,** ∫i subliniez acest lucru.

A∫a Ónc‚t, Ón Óncheiere, domnule pre∫edinte ∫i stima ˛ i colegi, nu v„d nici un argument — nici de ordin civic, politic, sociologic, cultural nu mai vorbesc, iar istoric fiind un argument invers — s„ scoatem acest cuv‚nt, care este inofensiv politic ∫i civic, dar care este Ónc„rcat cultural ∫i istoric, din textul actual al art.1 din Constitu ˛ ie. A∫a c„, Partidul Democrat, cu aceste argumente Ón plus, nu este de acord cu acest amendament.

V„ mul ˛ umesc.

Atunci c‚nd oamenii doresc unitatea aceasta a tuturor cet„ ˛ enilor Ón jurul no ˛ iunii de ˛ ar„, de patrie, de dezvoltare a tuturor, nu poate exista Ón practic„ un argument serios pentru a sus ˛ ine eliminarea no ˛ iunii de patrie comun„, de stat na ˛ ional.

De aceea eu cred c„ aici se ∫i inventeaz„, merg‚nd de la eliminarea acestei no ˛ iuni, ∫i un na ˛ ionalism, s„ spun, de inventat, de argumente, ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i cu cele spuse de domnul Bolca∫ aici, baz‚ndu-se pe o existen ˛ „ real„ a situa ˛ iei Ón care ne afl„m Ón aceast„ ˛ ar„, de necesitatea statului na ˛ ional.

Cred c„ e bine s„ p„str„m aceast„ no ˛ iune, pentru c„ ea este productiv„, ∫i pentru noi, ∫i pentru maghiari, ∫i pentru toate celelalte minorit„ ˛ i na ˛ ionale.

Atunci c‚nd se va schimba situa ˛ ia, s„ zicem maghiarii la 50% Ón ˛ ara rom‚neasc„, atunci se poate modifica aceast„ no ˛ iune, dar at‚ta vreme c‚t noi dovedim, practic, toleran ˛ „, dorin ˛ „ de a-i asculta ∫i pe ceilal ˛ i din celelalte minorit„ ˛ i na ˛ ionale, de a le favoriza dezvoltarea cultural„ specific„... Noi niciodat„ nu ne-am opus celor care vin s„-∫i dezvolte limba, s„-∫i dezvolte na ˛ ionalitatea, obiceiurile, Ón plan cultural, noi am procedat, totdeauna, prin acest argument cuprinz„tor al tuturor, pentru ˛ ar„, pentru aceast„ patrie a noastr„, care este ∫i a lor, a maghiarilor, ∫i a noastr„, a tuturor minorit„ ˛ ilor, deopotriv„ cu rom‚nii. Dac„ practica dovede∫te lucrul acesta, atunci de ce s„ invent„m no ˛ iuni, teme care nu pot s„ fie reale ∫i nu ne aduc nici un sprijin nou„, tuturor?

Mul ˛ umesc.

Valer Dorneanu

#200486

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Func ˛ ia m„ oblig„ s„ fiu ∫i sintetic ∫i, oricum, interven ˛ ia mea nu poate avea nici o umbr„ de Ónfl„c„rare ∫i nici de patetism.

Eu am apreciat foarte mult str„daniile colegilor no∫tri de la U.D.M.R. de a aduce o bog„ ˛ ie de argumente teoretice, au invocat ∫i practica altor ˛ „ri ∫i, din p„cate, motivele pentru care noi, Ón comisie, cu majoritate de voturi, ne-am opus Ónscrierii acestui amendament ∫i Ón cadrul proiectului, pentru care, ∫i acum, cu majoritate de voturi, ne opunem acestui amendament, ar fi urm„toarele.

Œn primul r‚nd, valorile pe care le define∫te art.1 sunt, din punct de vedere constitu ˛ ional, intangibile: at‚t caracterul na ˛ ional c‚t ∫i suveranitatea, caracterul unitar ∫i independen ˛ a statului. Sunt intangibile nu numai constitu ˛ ional ∫i juridic, dar ∫i istoric, politic. Nici unul din statele care nu au cuprinse asemenea sintagme, asemenea caracteristici Ón Constitu ˛ iile lor nu au tr„it istoria noastr„, nu au fost puse Ón situa ˛ ia ca vremurile sau imperiile s„ le r„peasc„ temporar unele din aceste atribute. Din moment ce le-am rec‚∫tigat ∫i din moment ce le-am scris Ónc„ din Constitu ˛ ia din 1866, domnul Bolca∫ nu mai zice de 1923,∫i Constitu ˛ iile din '38, aceste lucruri r„m‚n bine dob‚ndite, pentru c„ ele nu Óncalc„ nici principiile europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 Colegii mei v-au citat art. 2 din proiectul Constitu ˛ iei europene, potrivit c„ruia Uniunea European„ respect„ identitatea na ˛ ional„ a ˛ „rilor aici cuprinse.

Temerile pe care dumneavoastr„ le-a ˛ i evocat cu privire la epurarea etnic„, probabil v-au fost sugerate de conceptul de îstat etnic“ promovat de nazi∫ti.Caracterul na ˛ ional Ónscris Ón Constitu ˛ ia noastr„, practica noastr„ constitu ˛ ional„, politica noastr„ de p‚n„ acum v„ demonstreaz„ c„ acest concept nu are nici o leg„tur„ cu conceptul de care v„ teme ˛ i. Pe de alt„ parte, alte principii din Constitu ˛ ie, cu aceea∫i valoare, asigur„ minorit„ ˛ ilor c‚mp de manifestare, le asigur„ p„strarea identit„ ˛ ii culturale, p„strarea identit„ ˛ ii lingvistice, posibilitatea de a-∫i exprima toate drepturile acestora.

A∫adar, pentru toate aceste motive, comisia s-a pronun ˛ at, repet, cu majoritate de voturi, Ómpotriva acestui amendament.

A∫ vrea, de aceast„ dat„, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ regret c„, sub cupola Parlamentului, s-a pronun ˛ at acel cuv‚nt adresat minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale: îduce ˛ i-v„!“ Nu cred c„ este un spirit democratic ∫i, de altminteri, o interven ˛ ie ulterioar„ din partea Grupului Partidului Rom‚nia Mare, cea a domnului Leon„chescu, demonstreaz„ principialitate ∫i spirit de convie ˛ uire, democra ˛ ie curat„.

V„ mul ˛ umesc.

#203905

Am‚ndou„ strict de redactare.

Muraru, Constantinescu, Gionea ∫i au scos ni∫te bijuterii, fiecare articol fiind cump„nit.

Alin. (4) ∫i (5), a∫a cum ne sunt propuse de c„tre Comisia care a formulat proiectul de revizuire a Constitu ˛ iei Rom‚niei, p„c„tuie∫te din acest punct de vedere. Vreau s„ v„ spun c„ finalul alin. (4) — îÓn cadrul democra ˛ iei constitu ˛ ionale“ — este total inutil. îŒn cadrul democra ˛ iei constitu ˛ ionale“ poate fi ad„ugat fiec„rui articol din aceast„ Constitu ˛ ie ∫i nu face altceva dec‚t s„ scad„ valoarea ∫tiin ˛ ific„ a textului ∫i de aceea v-a∫ propune s„ r„m‚ne ˛ i, din punct de vedere redac ˛ ional, dac„ tot dori ˛ i s„ insera ˛ i alin. (4) la art. 1, la îexecutiv„ ∫i judec„toreasc„“, f„r„ s„-l completa ˛ i cu îÓn cadrul democra ˛ iei constitu ˛ ionale“, pentru c„ ave ˛ i no ˛ iunea de democra ˛ ie la articolele precedente.

A∫a cum a g‚ndit Constituanta, art.1 este un fel de articol sacrosanct. Dac„ interveni ˛ i Ón el, trebuie s„ interveni ˛ i cel pu ˛ in la nivelul la care a fost redactat el ∫i de aceea v-a∫ propune, la alin. (4), dac„ tot se violeaz„ acest articol, s„ elimina ˛ i îÓn cadrul democra ˛ iei constitu ˛ ionale“.

Œn ceea ce prive∫te alin. (5) propus de c„tre comisie, v„ rog s„ observa ˛ i c„ aici ave ˛ i o redundan ˛ „ sup„r„toare: îŒn Rom‚nia, respectarea Constitu ˛ iei, a suprema ˛ iei sale ∫i a legilor este obligatorie“. Respectarea Constitu ˛ iei este una singur„. Dac„ o respect„m, Ónseamn„ c„ ea este suprem„, Ónseamn„ c„ peste ea nu este nimic. Din punct de vedere lingvistic, nu este necesar s„ se repete suprema ˛ ia Constitu ˛ iei, pentru c„ aceast„ lege fundamental„, ea este, prin ea Óns„∫i, suprem„, f„r„ s„ se mai sublinieze redundant suprema ˛ ia Constitu ˛ iei. De aceea, dac„ dori ˛ i s„ insera ˛ i ∫i acest text, alin. (5), din punct de vedere lingvistic, este obligatorie eliminarea sintagmei îa suprema ˛ iei sale“.

Œn fine, am mai spus-o de la acest microfon ∫i nu doresc s„ revin din punct de vedere redac ˛ ional ∫i la celelalte texte, dec‚t unde va fi strict necesar, am spus urm„torul lucru: odat„, Alexandre Dumas a fost criticat de c„tre contemporanii lui pentru c„ viola istoria Fran ˛ ei ∫i el a spus, atunci, un lucru celebru, a r„mas Ón istorie motiva ˛ ia sa. El spunea: îSe poate viola istoria, cu condi ˛ ia s„-i faci un copil“. Dac„ tot se îvioleaz„“ aceast„ Constitu ˛ ie, nu-i face ˛ i bastarzi, modifica ˛ i-o cu ni∫te texte la nivelul, cel pu ˛ in, al textelor ini ˛ iale care, Ónc„ o dat„ subliniez, **au fost ni∫te bijuterii lingvistice ∫i constitu ˛ ionale,** fiind formulate de ni∫te îpatriarhi“ ai Dreptului constitu ˛ ional rom‚nesc, dintre care vi-i reamintesc pe profesorii Muraru, Constantinescu, Gionea ∫i ceilal ˛ i.

V„ mul ˛ umesc.

Vekov Károly-János

#208230

Stimate domnule pre∫edinte, Onorat„ comisie,

Dragi colegi,

Propunerea pe care am f„cut-o, de modificare este ∫i se refer„ la aplicarea ∫i intercalarea termenului de îprincipiu al subsidiarit„ ˛ ii“. ™ti ˛ i foarte bine c„ termenii pe care nu-i cunoa∫tem, termenii noi, Óndeob∫te, Óncerc„m s„ sc„p„m de ei, Óncerc„m s„ facem abstrac ˛ ie de ceva ce nu ne este cunoscut. Termenul este un termen relativ nou, de∫i, de fapt, acest termen func ˛ ioneaz„ de-a lungul istoriei, de foarte multe veacuri, fiind un termen care Ó∫i are originea Ónc„ Ón Evul mediu, unde s-a considerat c„ raporturile din cadrul societ„ ˛ ii ∫i de atunci Óncoace p‚n„ ast„zi pot s„ fie de solidaritate Óntre indivizi sau grupuri de indivizi.

Œn viziunea asupra statului, ca fiind o form„ organizat„ a societ„ ˛ ii Ón care membrii acestei societ„ ˛ i se afl„ Ón raport de solidaritate, implic„ ∫i atrage dup„ sine aceast„ idee foarte generoas„ a subsidiarit„ ˛ ii, care presupune o Óntrajutorare reciproc„ Óntre elemente constitutive ale statului.

Este mai mult dec‚t de re ˛ inut faptul c„, Ón preajma ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, trebuie s„ fim mai mult dec‚t aten ˛ i la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón cadrul Uniunii, inclusiv recent la proiectul de Constitu ˛ ie adoptat, respectiv definitivat. Un element de baz„ ∫i un principiu de baz„ al acestei noi Constitu ˛ ii, care vrea s„ fie a Óntregii Europe, a aceleia Ón care vrem s„ intr„m ∫i noi, este principiul subsidiarit„ ˛ ii, c„reia i se rezerv„ mai multe articole, inclusiv un apendice special care se ocup„ de acest lucru.

Care este importan ˛ a acestei teorii ∫i care este semnifica ˛ ia ei pentru noi? Ea ne-ar preg„ti, sub toate aspectele, pentru aderarea noastr„ Ón Rom‚nia, Óntr-o form„ juridic„ adecvat„ ∫i Ón consens cu principiile uzitate Ón Uniunea European„.

Prin urmare, este Ón interesul nostru ca, chiar ∫i Ón anul 2003, s„ facem pa∫ii necesari pentru ca, Ón 2007, s„ putem face pasul decisiv pe care-l a∫tept„m cu at‚ta ardoare. Œn orice caz, principiul ∫i modul Ón care se prezint„ contraargumentarea, din partea comisiei, cum c„ acest principiu nu ar trebui acceptat de c„tre noi, Ón cadrul Constitu ˛ iei Rom‚niei, poate suporta anumite amendamente, Óntruc‚t gre∫it se afirm„ c„ nu este un principiu al statelor unitare.

Doamnelor ∫i domnilor,

Principiul subsidiarit„ ˛ ii este un principiu modern, diriguitor al tuturor statelor, indiferent de forma lor intern„ de organizare; evident facem abstrac ˛ ie de forma statal„ dictatorial„. Œn rest, orice fel de stat poate ∫i este justificat s„ aplice acest principiu al subsidiarit„ ˛ ii.

Gre∫it se afirm„, cred eu, c„ s-ar justifica doar Ón, cum se afirm„, Ón mecanismele decizionale ale Uniunii Europene. Din moment ce sistemul Óntreg al Uniunii Europene se diriguie∫te ∫i accept„ acest principiu al subsidiarit„ ˛ ii, Ón momentul acela p„r ˛ ile componente trebuie s„ ˛ in„ cont de acest principiu, fapt la care face referire ∫i acest proiect de Constitu ˛ ie european„ despre care am vorbit.

Prin urmare,nu este vorba numai de un principiu, este vorba de ceva mai mult, este vorba despre o viziune asupra modului cum trebuie s„ func ˛ ioneze statul ∫i elementele sale constitutive. Este un principiu foarte valoros care tinde s„ ne oblige la o responsabilitate reciproc„ unii fa ˛ „ de al ˛ ii. Este o formul„ prin care se Óncearc„ s„ se rezolve, la nivelul de baz„, problemele care se ivesc ∫i, numai Ón cazul Ón care acest lucru nu este posibil, se apeleaz„ la un nivel superior. Am putea zice, cu termen poate dep„∫it, c„ este vorba de o diviziune politic„, nu social„ a muncii, o diviziune Óntre factorii constitutivi ai statului modern.

Prin urmare, este o idee foarte generoas„, o idee care se bazeaz„ pe un alt principiu fundamental al Uniunii Europene, cel al solidarit„ ˛ ii, ambele, at‚t ideea subsidiarit„ ˛ ii c‚t ∫i aceea a solidarit„ ˛ ii, sunt ni∫te idei de baz„, la care noi cred c„ nu putem s„ renun ˛ „m. De aceea v„ rog s„ accepta ˛ i aceast„ propunere pe care am f„cut-o.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Ioan Timi∫

#212403

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ sus ˛ in Ón fa ˛ a dumneavoastr„ amendamentul pe care l-am propus Ón leg„tur„ cu precizarea subiectului de Drept constitu ˛ ional care este statul rom‚n. Pentru mine este nesemnificativ c„, Ón textul marginal, se vorbe∫te, Óntr-adev„r, denumirea textului marginal este statul rom‚n, dar, Ón tot textul, vorbind de Rom‚nia ∫i de statul rom‚n ∫i cu at‚t mai mult cred c„, atunci c‚nd vorbim de principiul separa ˛ iei puterilor, trebuie s„ identific„m subiectul de Drept constitu ˛ ional.

De asemenea, amendamentul meu se refer„ ∫i la organizarea statului rom‚n îconform“, nu îpotrivit principiului separa ˛ iei puterilor“. Din punctul meu de vedere, expresia îconform“ are mai mult„ generalitate ∫i expresie juridic„, pentru c„ nu a∫ putea s„ spun ∫i s„ apreciez, de exemplu, conformitatea principiului separa ˛ iei puterilor Ón stat nu-i acela∫i lucru cu potrivirea principiului separa ˛ iei puterilor Ón stat.

Œn al treilea r‚nd, am propus eliminarea con ˛ inutului separa ˛ iei. Œn textul nostru constitu ˛ ional se vorbe∫te de puterea legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„. Din punct de vedere constitu ˛ ional, este mai clar, mai limpede dac„ nu enumer„m aceste puteri ∫i legiuitorul ini ˛ ial, originar a prev„zut principiul separa ˛ iei puterilor Ón stat ca principiu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 intrinsec al Constitu ˛ iei, dedus din spiritul Constitu ˛ iei ∫i organizarea autorit„ ˛ ilor publice, iar acum venim ∫i introducem, consacr„m principiul separa ˛ iei puterilor ∫i al echilibrului puterilor la un mod clasic.

Nu a∫ vrea s„ insist asupra faptului c„ exist„ o diferen ˛ „ Óntre valoarea juridic„ a principiului ∫i sensul public al acestui principiu. Este o diferen ˛ „, Ón sensul c„ valoarea juridic„ se perimeaz„, iar Óncrederea public„ cre∫te. Nu am spus eu acest lucru sau nu l-am constatat eu, l-a constatat chiar unul dintre îpatriarhii“ Constitu ˛ iei, dac„ a∫a s-a consacrat aici, domnul profesor Muraru.

Deci a∫ considera, Ón consecin ˛ „, c„ este mai corect, mai clar, mai limpede s„ r„m‚n„ numai principiul separa ˛ iei ∫i echilibrului puterilor, f„r„ s„ nominaliz„m care sunt aceste puteri, pentru c„ lucrurile sunt foarte clare pentru toat„ lumea. Dac„ nu r„m‚nem la acest lucru, am putea merge ∫i mai departe ∫i am consacra ∫i principiul cooper„rii puterilor, care este o chestiune care s-a ad„ugat acestui principiu ∫i chiar Ón Constitu ˛ ia Rom‚niei, la art. 101 alin. (2), avem consacrat acest principiu, Ón ceea ce prive∫te atribu ˛ iile Guvernului.

Am Óncheiat.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

#215494

Da. V„ mul ˛ umesc.

Practic, comisia v„ propune s„ p„str„m textul, a∫a cum a fost acceptat el Ón comisie ∫i respingerea, Ón consecin ˛ „, a celor dou„ amendamente, pentru urm„toarele considerente.

Œn privin ˛ a amendamentului domnului deputat Vekov Károly, care propune introducerea, la nivel de principiu, Ón art.1, a principiului subsidiarit„ ˛ ii, comisia nu Ómp„rt„∫e∫te acest punct de vedere. Pe l‚ng„ argumenta ˛ ia pe care o g„si ˛ i dumneavoastr„ Ón textul raportului, acest principiu nu este de natur„ a fi consacrat la nivel de principiu Ón articolele constitu ˛ ionale care vizeaz„ organizarea general„ a statului. Cel mult, putem discuta dac„ acest principiu poate fi avut Ón vedere la capitolul administra ˛ iei publice, a∫a cum, Ón Comisia constitu ˛ ional„, noi am Óncercat s„ abord„m, acolo, problema principiului subsidiarit„ ˛ ii. Œn consecin ˛ „, el este cu un domeniu de aplicare mult mai restr‚ns ∫i nu se poate reg„si la nivelul principiilor fundamentale care coordoneaz„ Constitu ˛ ia, nu poate fi pus pe picior de

egalitate cu principiul separa ˛ iei puterilor, care are o alt„ amploare ∫i un alt loc.

La capitolul consacrat administra ˛ iei putem reveni, eventual, asupra discu ˛ iei. Mai mult dec‚t at‚t, Ón nici o Constitu ˛ ie european„ acest principiu nu este consacrat la nivel de principiu, nu se reg„se∫te, el este reg„sit Ón legile subsecvente care coordoneaz„ activitatea administra ˛ iei publice. Œn esen ˛ „, acest principiu spune c„ administra ˛ ia trebuie s„ fie c‚t mai aproape de cet„ ˛ ean, ca decizia s„ fie c‚t mai aproape de organismul care ia decizia respectiv„. Deci cet„ ˛ eanul, Ón raportul cu administra ˛ ia, trebuie s„ fie c‚t mai aproape, ∫i nu, repet, s„ consacr„m la nivel constitu ˛ ional.

Œn privin ˛ a amendamentului domnului deputat Timi∫, prima observa ˛ ie. Noi am spus: îstatul se organizeaz„“, Domnia sa ne propune: îstatul rom‚n“. Discut„m, evident, despre statul rom‚n, Ón toat„ Constitu ˛ ia,∫i este o sintagm„ Óncet„ ˛ enit„ Ón tot textul Constitu ˛ iei, pentru c„ nu vorbim despre un alt stat, Ón Constitu ˛ ia Rom‚niei, dec‚t despre statul rom‚n.

Œn privin ˛ a Ónlocuirii sintagmei îpotrivit“ cu cea de îconform“, textul Constitu ˛ iei, Ón multiple articole, face referire la sintagma îpotrivit“, cele dou„ fiind sinonime ∫i, pentru coeren ˛ a textului, v„ propunem s„ men ˛ inem, Ón continuare, sintagma îpotrivit“ ∫i nu a o Ónlocui cu cea de îconform“.

Iar Ón privin ˛ a enumer„rii, Ón textul Constitu ˛ iei, a puterilor statului, a∫ vrea doar s„-i amintesc domnului doctor Ón Drept constitu ˛ ional Timi∫ c„ alte Constitu ˛ ii central ∫i est-europene care, dup„ 1989, au consacrat, Ón textul Constitu ˛ iei, principiul separa ˛ iei puterilor Ón stat, au f„cut-o Ón mod expres. Constitu ˛ ia Bulgariei din 12 iulie 1991 spune Ón art. 8: îPuterea Ón stat este Ómp„r ˛ it„ Ón puterea legislativ„, puterea executiv„ ∫i puterea judec„toreasc„“. Constitu ˛ ia Cehiei din 16 decembrie 1992: îPoporul este sursa Óntregii puteri a statului, el o exercit„ prin intermediul autorit„ ˛ ilor puterii executive, legislative ∫i judec„tore∫ti“. Constitu ˛ ia Croa ˛ iei din 22 decembrie 1990: îŒn Republica Croa ˛ ia, guvern„m‚ntul are la baz„ principiul separa ˛ iei puterilor Ón executiv„, legislativ„ ∫i judec„toreasc„“. Constitu ˛ ia Poloniei din 1997 la fel.

Œn acest sens, s-a pornit de la urm„torul principiu: este un text care are mai mult o valoare politic„, ∫i anume ata∫amentul la valorile fundamentale ale statului de drept, pe care principiul separa ˛ iei puterilor Ón stat Ól presupune, a∫a cum l-a conceput Montesquieu. Dumneavoastr„ v„ referea ˛ i la faptul c„ ar trebui s„ facem referire ∫i la echilibru ∫i la cooperarea puterilor. Echilibrul l-am trecut aici tocmai pentru a Ón ˛ elege valen ˛ ele moderne ale principiului, iar cooperarea este presupus„ chiar de Montesquieu. Adic„ cine a lecturat lucrarea îDespre spiritul legilor“ a putut observa c„ Ón textul acestei lucr„ri, Ón concep ˛ ia lui Montesquieu, acest principiu nu func ˛ ioneaz„ izolat, ca ni∫te mon∫tri izola ˛ i, cele trei puteri. Dimpotriv„, Óntre cele trei puteri, spune Montesquieu, trebuie s„ existe mecanisme de echilibru ∫i control reciproc, inclusiv, deci, de colaborare. Chiar Montesquieu spunea, la un moment dat: îPuterile, prin for ˛ a lucrurilor, vor fi nevoite s„ mearg„ Ómpreun„“. Deci

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 cooperarea este o component„ intrinsec„ a mecanismului separa ˛ iei puterilor Ón stat ∫i nu trebuie s„ fie men ˛ ionat„ expres Óntr-un text constitu ˛ ional.

Iat„ doar c‚teva din argumentele pentru care v„ propunem s„ accepta ˛ i textul a∫a cum l-a propus comisia. V„ mul ˛ umesc.

#220222

V„ mul ˛ umesc. Domnul profesor Mihai Constantinescu.

**Domnul Mihai Constantinescu** _— consilier preziden ˛ ial, membru al Comisiei pentru redactarea Propunerii legislative de revizuire a Constitu ˛ iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Am promis pre∫edintelui meu de ∫edin ˛ „ c„ nu va dura mai mult de dou„ minute ∫i fiindc„ sunt un om disciplinat am s„ fac tot ce pot ca s„ m„ Óncadrez Ón termenul care mi s-a acordat. De asta trec direct.

Principiul dup„ care Constitu ˛ ia e suprem„ trebuie s„ fie constitu ˛ ional consacrat, constatat, fiindc„ dac„ nu, Constitu ˛ ia este o lege ca orice lege ∫i, deci, suprema ˛ ia trebuie ca atare prev„zut„. Dac„ crede ˛ i Ón ea, dac„ crede ˛ i Ón piramida kelsenian„, ∫i nu s„ o presupune ˛ i, ci ea trebuie ca atare prev„zut„, dac„ nu, nu e suprem„. Constitu ˛ ia ce e, Ón fond? O lege. Ori o declar„m suprem„, ori, dac„ nu, de presupus, asta este inven ˛ ie.

A doua explica ˛ ie pe care vroiam s„ o dau era Ón leg„tur„ cu subsidiaritatea. Subsidiaritatea este, Óntr-adev„r, prev„zut„ Ón Constitu ˛ ia Europei, a fost prev„zut„ Ón Tratatul de la Maastricht, a fost preluat„ la Amsterdam ∫i acum este Ón proiectul „sta de Constitu ˛ ie; s„ sper„m c„ va r„m‚ne a∫a sau nu ∫tiu ce va suferi.

Dar ceea ce vreau s„ v„ transmit, le am aici. Cine vrea nu are dec‚t s„ le vad„. Ce Ónsemneaz„ subsidiaritatea Ón cadrul Uniunii Europene? Nimeni nu se atinge de competen ˛ ele exclusive ale Uniunii — primul element. Al doilea element: Uniunea, deci nivelul central, are dreptul s„ preia, de la nivelele statelor membre, anumite lucruri care mai bine se pot realiza la nivelul central. Deci o modalitate de centralism, ∫i nu de descentralizare. Asta vrea? A aplica, la noi, Ónsemneaz„ autonomia local„. Toate lucrurile astea pot s„ fie aruncate Ón aer, dac„ se va aprecia c„ mai bine se realizeaz„ la nivel central, dec‚t la nivel local.

Œn al doilea r‚nd, exist„ protocolul, Ól am aici, cine vrea s„-l vad„, eu nu am de g‚nd s„ vi-l citesc tot, fiindc„ ar Ónsemna s„ Óncalc cuv‚ntul dat, care se refer„ Protocolul de aplicare a subsidiarit„ ˛ ii.

Ce Ónsemneaz„? Œn esen ˛ „, Parlamentul European ∫i alte institu ˛ ii, Consiliul, trebuie neap„rat c‚nd decid ceva s„ v„ Óntrebe. Parlamentarii viitorului la noi Ón ˛ ar„ vor avea mult de lucru, vor trebui s„ se pronun ˛ e Óncontinuu asupra a tot ceea ce Uniunea are de g‚nd s„ fac„. ™i este un punctaj, fiecare Camer„ are c‚te un punct ∫i va trebui s„ v„ pronun ˛ a ˛ i. C‚nd intr„m Ón Uniune, s-a terminat Ón mare parte cu _dolce farniente,_ pentru c„ va trebui s„ muncim foarte mult ∫i statul, ∫i Guvernul, ∫i Administra ˛ ia, dar ∫i dumneavoastr„. Tocmai Ón virtutea acestui principiu sunt Óntreba ˛ i, totul se face cu consultarea lor.

Deci, vede ˛ i? Este un mecanism democratic prin care Uniunea Ó∫i elimin„ deficitul de democra ˛ ie cu care a fost Óntotdeauna Ónvinuit„ c„ a devenit o organiza ˛ ie de func ˛ ionari care hot„r„sc undeva la Bruxelles asupra sor ˛ ii altora, de∫i nu sunt... Nu, este o reform„ mare, este o reform„ de deschidere. Ce are asta cu statul na ˛ ional? Pe cine s„ Óntreba ˛ i? Pe „la de la comuna nu ∫tiu care, asupra unor legi, pe cine, cum? De asta subsidiaritatea..., are dreptate c‚nd se spune c„ ea a fost un principiu Ónc„ din Evul mediu, dar cui? Al statelor compozite, al statelor alc„tuite din structuri, al uniunilor, nu al statelor na ˛ ionale. Nu o ve ˛ i reg„si nic„ieri la statele unitare, o g„si ˛ i numai la statele compozite. Vre ˛ i s„ introducem aici a∫a ceva pentru ca s„ lovim Ón autonomia local„, eventual, s„ avem temei constitu ˛ ional? C‚nd statul tot a fost g‚ndit Ónc„ din Constituant„ pe ideea unei puteri centrale ∫i pe ideea unei contraponderi, care este puterea local„, ∫i din punct de vedere politic ∫i din alte puncte de vedere.

Deci, cum s„ v„ spun eu, nu este vorba aici de un singur cuv‚nt, este vorba de o concep ˛ ie care nu are nici o leg„tur„ cu Uniunea European„. Ar fi vorba de o concep ˛ ie inaplicabil„ Ón cazul Rom‚niei.

#240161

## **Domnul Tóro Tiberiu:**

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Onorat„ Camer„, Stima ˛ i colegi,

Dac„ la art. 2 alin. (1) ne-am referit la beneficiarul termenului de îsuveranitate“, respectiv cui apar ˛ ine acest termen, Ón propunerea mea m„ refer la limitarea acestei no ˛ iuni de suveranitate, mai ales Ón perspectiva procesului de integrare Ón structurile europene ∫i euroatlantice. Dac„ pornim de la defini ˛ ia termenului de îsuveranitate“, Ómprumutat„ de la profesorul Ion Deheleanu, ca îO Ónsu∫ire a puterii de stat de a se organiza, de a-∫i stabili ∫i rezolva problemele interne ∫i externe Ón mod liber, f„r„ nici o imixtiune, totodat„ respect‚nd suveranitatea altor state ∫i respectiv normele dreptului interna ˛ ional public“, atunci se vede din aceast„ defini ˛ ie c„ acest concept are o anumit„ dinamic„, ∫i Ón epoca globaliz„rii este Ón permanent„ schimbare.

Nu numai prin faptul c„ prin semnarea oric„rui tratat interna ˛ ional statul de fapt nu face altceva dec‚t Ó∫i autolimiteaz„ suveranitatea, dar Ón accesul la anumite structuri interna ˛ ionale, statul face mai mult, de fapt transfer„ o anumit„ competen ˛ „ suveran„ sau exercitarea acestora c„tre organe ∫i organisme interna ˛ ionale.

Acesta este ∫i exemplul Uniunii Europene, Ón cazul c„ruia statele care au participat la constituirea acestei structuri interna ˛ ionale au pl„tit un pre ˛ care pe vremea aceea nu a fost considerat prea oneros pentru a renun ˛ a la o anumit„ parte a suveranit„ ˛ ii lor.

Dac„ lu„m exemplul celor 6 state fondatoare ale structurii care a stat la baza Uniunii Europene ∫i anume Fran ˛ a, Germania, Italia, respectiv ˛ „rile Benelux, se poate observa c„ aceste state, prin Constitu ˛ ia lor, nu numai c„ ∫i-au autolimitat suveranitatea; dar, de fapt, au declarat Ón mod expres transferul unor competen ˛ e suverane.

Da ˛ i-mi voie s„ dau c‚teva exemple din Constitu ˛ iile acestor state fondatoare ale structurii ini ˛ iale a Uniunii Europene. S„ Óncep cu Fran ˛ a, care Ón Constitu ˛ ia sa,care a fost atunci valabil„, Ón perioada constituirii acestei structuri interna ˛ ionale, Constitu ˛ ia din 1947, spune Ón mod concret, Ón alin. 15 al preambulului se afirm„: îSub rezerva reciprocit„ ˛ ii, Fran ˛ a consimte la limit„rile de suveranitate necesare pentru organizarea ∫i ap„rarea p„cii“.

S„ lu„m cazul Germaniei. Germania, Ón art. 24 al Constitu ˛ iei sale, afirm„ urm„toarele: îFedera ˛ ia poate transfera, pe cale legislativ„ anumite drepturi ale suveranit„ ˛ ii unor institu ˛ ii interna ˛ ionale“. Œn continuare: îPentru men ˛ inerea p„cii, federa ˛ ia poate adera la un sistem de securitate mutual„ colectiv„. Ea va consim ˛ i, Ón acest scop, la limitarea drepturilor sale suverane, care stabilesc ∫i garanteaz„ o ordine pa∫nic„ ∫i durabil„ Ón Europa ∫i Óntre popoarele lumii“. ™i a∫ putea s„ continuu citatul, dar m„ opresc aici.

Cazul Italiei; Ón art. 11 al Legii fundamentale italiene se prevede: îItalia consimte, Ón condi ˛ ii de reciprocitate cu

alte state, la limit„ri ale suveranit„ ˛ ii, necesare unei ordini care asigur„ pacea ∫i justi ˛ ia Óntre na ˛ iuni. Ea ajut„ ∫i favorizeaz„ organiza ˛ ii interna ˛ ionale care urm„resc acest scop“.

A∫ putea s„ continuu cu citatele, dar m„ opresc aici. Respectiv, s„ lu„m nu numai ˛ „rile Uniunii Europene, dar ∫i ˛ „rile candidate la aceast„ structur„ interna ˛ ional„, deci ˛ „rile din Europa Central„ ∫i de Est.

Din acest punct de vedere al limit„rii suveranit„ ˛ ii sau al transferului acestor competen ˛ e suverane, Constitu ˛ ia rom‚neasc„, care a fost adoptat„ Ón 1991, face parte din grupul de Constitu ˛ ii calificate drept a∫a-zis suveraniste. Ce Ónseamn„ acest lucru? Œn primul r‚nd, exist„ o distinc ˛ ie Óntre no ˛ iunile de îindependen ˛ „“ ∫i îsuveranitate“ — este cazul Constitu ˛ iei noastre; pe de alt„ parte, lipse∫te totalmente clauza specific„ de transfer a competen ˛ elor c„tre organismele ∫i organiza ˛ iile interna ˛ ionale.

Œn acest grup al statelor se situeaz„ ∫i Ungaria, ∫i Polonia, ˛ „rile baltice, precum ∫i altele.

Toate aceste state, Ón inten ˛ ia lor de a se integra Ón structurile interna ˛ ionale, Ón mod precis Ón Uniunea European„, au Óncercat s„ rezolve pe cale diferit„ aceast„ problem„.

Exist„ Ón principal dou„ alternative: o alternativ„, o anumit„ abordare minimal„ din punct de vedere al absolutiz„rii suveranit„ ˛ ii; este cazul Poloniei care, Ón Constitu ˛ ia sa adoptat„ Ón 1997, rezolv„ Ón modul urm„tor acest lucru: îRepublica Polon„ poate, Ón virtutea acordurilor interna ˛ ionale, s„ delege unei organiza ˛ ii interna ˛ ionale sau unei institu ˛ ii interna ˛ ionale competen ˛ ele organelor publice Ón anumite materii“. Œn ceea ce prive∫te partea cealalt„ a problemei, putem s„ d„m cazul Estoniei, care aplic„ o clauz„ restrictiv„ din acest punct de vedere, ∫i anume afirm„ urm„toarele Ón Constitu ˛ ia Estoniei: îEstonia este o republic„ democrat„, independent„ ∫i suveran„, Ón care puterea suprem„ apar ˛ ine poporului. Independen ˛ a ∫i suveranitatea Estoniei sunt eterne ∫i inalienabile“.

Deci, exist„ mai multe tipuri de abord„ri. Dac„ la Estonia, acest lucru se Ón ˛ elege din contextul istoric — a fost sub domina ˛ ie str„in„ majoritatea istoriei sale —, Ón privin ˛ a celorlalte ˛ „ri se pare c„ nu este chiar a∫a de normal„ aceast„ solu ˛ ie. Putem s„ cit„m aici studiul ...

#245504

Da, domnule pre∫edinte, Óncerc s„ termin argumenta ˛ ia, pentru c„ consider c„, totu∫i, acest„ no ˛ iune ∫i Constitu ˛ ia Ón sine este deosebit de important„ ∫i v„ rog s„ ave ˛ i r„bdarea s„ asculta ˛ i p‚n„ la sf‚r∫it argumenta ˛ ia.

Deci, ∫i Comisia de la Vene ˛ ia a abordat acest subiect ∫i, Ón raportul s„u privind modificarea Constitu ˛ iei rom‚ne∫ti, sugereaz„ urm„toarea solu ˛ ie...; dup„ cum se cunoa∫te, Comisia de la Vene ˛ ia nu d„ hot„r‚ri ∫i verdicte, ci doar ni∫te suger„ri, ni∫te recomand„ri.

Ce se spune Ón acest Raport din 6-7 iunie 2002,Ón leg„tur„ cu art. 2, privind suveranitatea? îPutem sugera, Ón sf‚r∫it, o solu ˛ ie adoptat„, de asemenea, de multe ˛ „ri europene, care este mai deschis„ ∫i mai flexibil„ ∫i care stabile∫te o autorizare generic„ pentru Óncheierea tratatelor privind transferul exercit„rii atribu ˛ iei de stat Ón favoarea unei organiza ˛ ii interna ˛ ionale sau suprana ˛ ionale. Totu∫i, dac„ se dore∫te p„strarea unui articol consacrat numai Uniunii Europene, acesta va trebui formulat de o manier„ care s„ permit„ integrarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 ader„rii ∫i modificarea tratatelor constitutive. Œn aceast„ a doua ipotez„, un articol cu caracter general, cum ar fi art. 24 din Legea fundamental„ a Germaniei, va fi, de asemenea, necesar pentru Óncheierea celorlalte tratate care implic„ transferul de suveranitate“.

Œn concluzie, stima ˛ i colegi, comisia a respins amendamentul formulat de mine, baz‚ndu-se pe ideea c„ Ón art. 145[1] , se rezolv„ aceast„ situa ˛ ie.

Eu sus ˛ in c„ acel art. 145[1] se refer„ doar la Uniunea European„, ∫i nu d„ aceast„ posibilitate Constitu ˛ iei noastre, respectiv acelor autorit„ ˛ i care sunt beneficiarii acestei suveranit„ ˛ i ∫i, Ón numele cet„ ˛ enilor ∫i al poporului, au dreptul ca aceast„ suveranitate s-o foloseasc„ Ón interesul ˛ „rii ∫i al cet„ ˛ enilor.

Deci, eu consider c„ acest amendament al meu este Ón completarea art. 145[1] ∫i Constitu ˛ ia noastr„ ar fi mult mai complet„ dac„ le-am p„stra pe ambele.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Tudor Mohora

#260674

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic Afr„sinei Viorica Albu Gheorghe Ana Gheorghe Andea Petru|absent absent„ absent absent absent| |Andrei Ioan|absent| |Andronescu Ecaterina|absent„| |Antal István|absent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu Antonescu Niculae Napoleon Apostolescu Maria Arghezi Mitzura Domnica|absent absent absent„ prezent„| |Ariton Gheorghe|absent| |Arma∫ Iosif Arn„utu Eugenu|absent absent| |Asztalos Ferenc|absent| |Baban ™tefan Babiuc Victor Baciu Mihai Bahrin Dorel Balt„ Mihai Balt„ Tudor Bar Mihai Bara Radu Liviu|absent prezent prezent absent absent prezent absent prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Barto∫ Daniela B„doiu Cornel|absent„ absent| |B„l„e˛Mitic„ B„l„∫oiu Amalia B„ncescu Ioan B‚ldea Ioan Becsek-Garda Dezideriu Coloman Bentu Dumitru Berc„roiu Victor Berceanu Radu Mircea|absent absent„ prezent prezent absent prezent absent absent| |Bereczki Endre Birtalan Ákos|absent absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Bleotu Vasile Boabe∫ Dumitru Boagiu Anca Daniela Boaj„ Minic„ Boc Emil Bogea Angela|prezent absent absent„ absent absent absent„| |Boiangiu Cornel Bolca∫ Augustin Lucian|prezent prezent| |Böndi Gyöngyike Borbély László Bozg„ Ion Bran Vasile BrÓnzan Ovidiu|prezent„ prezent prezent absent absent| |Bruda∫ca Damian|absent|

PAUZ√ MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003

|Bucur Constantin|absent| |---|---| |Bucur Mircea|absent| |Buga Florea|absent| |Burnei Ion|prezent| |Buruian„ Aprodu Daniela|absent„| |Buzatu Dumitru Buzea Cristian Valeriu|prezent absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Canacheu Costic„|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent| |Cazimir ™tefan C„∫unean-Vlad Adrian|prezent prezent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan Chiri˛„ Dumitru|absent prezent| |Ciontu Corneliu Ciuceanu Radu|absent absent| |Ciuperc„ Vasile Silvian|prezent| |CÓrstoiu Ion Cladovan Teodor|absent prezent| |Cliveti Minodora|prezent„| |Coifan Viorel-Gheorghe|absent| |Cojocaru Nicu Cr„ciun Dorel Petru Cre˛Nicoar„ Cristea Marin Cri∫an Emil Dan Matei-Agathon Daraban Aurel D„ianu Dorin Dinu Gheorghe Dobre Traian Dobre Victor Paul Dobrescu Smaranda Dol„nescu Ion Dorian Dorel Dorneanu Valer Dragomir Dumitru|prezent prezent prezent prezent prezent absent prezent absent prezent prezent absent absent„ absent absent prezent absent|

Mihai Contantinescu

#273383

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Vi se cere ast„zi o chestie absolut inedit„. ™i anume, s„ face ˛ i deosebirea foarte greu de sus ˛ inut Óntre cet„ ˛ eanul rom‚n ∫i rom‚n. C„ci acum este defini ˛ ia rom‚nului alta dec‚t cea a cet„ ˛ eanului rom‚n, ceea ce e cu totul altceva. A existat Ón Germania o asemenea preocupare, pentru c„ Germania era fr‚nt„ Ón dou„, dup„ cum ∫ti ˛ i, ∫i a existat ∫i o discu ˛ ie foarte mare cu privire la calitatea normei fundamentale din Germania care, a∫a i s-a spus Ón Constitu ˛ ie, norm„ fundamental„, urm‚nd ca o constitu ˛ ie s„ se adopte dup„ reunificarea Germaniei.

Œns„, ∫i Ón Germania aceast„ defini ˛ ie a creat mult mai multe greut„ ˛ i dec‚t a solu ˛ ionat ceva. De fapt, n-a solu ˛ ionat nimic ∫i n-a f„cut dec‚t s„ creeze greut„ ˛ i Ón continuare. La noi, avem Ón vedere, bineÓn ˛ eles, Republica Moldova. E singura care poate s„ fie avut„ Ón vedere.

Definirea cet„ ˛ eniei este de natura dreptului constitu ˛ ional. Definirea ideii de rom‚n, adic„ a etniei nu este de natura dreptului constitu ˛ ional. Foarte greu s„ spune ˛ i c„ sunt rom‚ni g„g„uzi, foarte greu. Pute ˛ i s„ spune ˛ i c„ sunt cet„ ˛ eni rom‚ni dac„ ne vom uni cu Moldova, dar c„ sunt rom‚ni, asta este o defini ˛ ie cel pu ˛ in bizar„. Pentru c„ ei nu sunt rom‚ni, ci sunt g„g„uzi ∫i a∫a mai departe.

E foarte greu s„ spune ˛ i c„ sunt rom‚ni ru∫ii care s-au aciuat Ón Moldova. Ru∫ii sunt de na ˛ ionalitate rus„. ™i s„ spui c„ sunt rom‚ni. P„i, cum s„ fie rom‚ni?

O s„ fie cet„ ˛ eni rom‚ni dac„ ne vom uni ca state, asta este altceva. Cum v-a explicat domnul Boc, Ón clipa aceea ai rela ˛ ia fundamental„ Ón dreptul constitu ˛ ional Óntre stat ∫i cet„ ˛ enii s„i. Bun. Asta putem s„ o reglement„m. Dar calitatea de rom‚ni, adic„ etnia de rom‚n s„ fie acordat„ cu for ˛ a. Asta este ceva care nu s-a mai auzit niciodat„!

Din aceast„ cauz„ eu cred c„ amendamentul acesta este un amendament care, departe de a solu ˛ iona lucrul, nu ar face dec‚t s„ creeze probleme Ón mod artificial, acord‚nd calitate de rom‚n unora care, oricum, din punct

de vedere etnic, nu pot fi nici printr-o norm„ constitu ˛ ional„ considera ˛ i rom‚ni. N-ar fi dec‚t o eroare. ™i at‚t.

#277837

Gre∫eala a fost din partea mea, deci lipsa de comunicare a fost gre∫eala din partea mea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 V„ mul ˛ umesc c„ Ómi da ˛ i posibilitatea s„ sus ˛ in amendamentul, mai ales c„ el nu modific„ votul de mai Ónainte, nu contravine acestui vot, ci eventual un vot pozitiv Ól completeaz„.

Deci propun la art. 4 al Constitu ˛ iei un alineat nou, (2[1] ). Acest amendament se refer„ la problematica comunit„ ˛ ilor rom‚ne∫ti dincolo de grani ˛ ele ˛ „rii. Dup„ cum ∫ti ˛ i foarte bine, Ón aceast„ zon„ a Europei frontierele fizice ale statelor nu coincid cu frontierele simbolice spirituale ale na ˛ iunilor.Acesta este ∫i cazul rom‚nilor ∫i al Rom‚niei.

Deci exist„ comunit„ ˛ i na ˛ ionale Ónsemnate dincolo de grani ˛ ele Rom‚niei, comunit„ ˛ i na ˛ ionale ale c„ror membri nu sunt cet„ ˛ eni rom‚ni, dar sunt parte integrant„ a na ˛ iunii rom‚ne. Problema ridicat„ de mine este dac„ statul rom‚n este sau nu este responsabil pentru aceste comunit„ ˛ i rom‚ne∫ti. Adic„ dore∫te s„-∫i asume o responsabilitate constitu ˛ ional„ pentru a sprijini p„strarea ∫i dezvoltarea identit„ ˛ ii na ˛ ionale a acestor comunit„ ˛ i. Eu cred c„ statul rom‚n are aceast„ responsabilitate ∫i aceast„ responsabilitate trebuie s„-∫i aib„ traducerea Óntr-o obliga ˛ ie constitu ˛ ional„. Deci, cred c„ nu este suficient„ reglementarea la art. 7 care prevede un sprijin declarat al statului fa ˛ „ de aceste comunit„ ˛ i, trebuie declarat„ constitu ˛ ional aceast„ responsabilitate; Ón caz contrar r„m‚ne la latitudinea Guvernelor, respectiv a Puterii actuale cum Ó∫i manifest„ aceast„ responsabilitate ipotetic„.

Deci, eu sus ˛ in textual ca s„ se introduc„ un alineat cu urm„toarea formulare: îStatul rom‚n este responsabil pentru comunit„ ˛ ile na ˛ ionale etnice ∫i lingvistice ale rom‚nilor de peste grani ˛ ele sale. Œn acest sens, statul sprijin„ p„strarea ∫i dezvoltarea identit„ ˛ ii na ˛ ionale a acestor comunit„ ˛ i Ón forme ∫i condi ˛ ii stabilite prin lege“. Argumentarea comisiei care a respins acest amendament a constat, deci a fost formulat„ Ón modul urm„tor: îNu se justific„ crearea unui temei constitu ˛ ional pentru o lege similar„ celei privind maghiarii de peste grani ˛ „, Óntruc‚t nu corespunde standardelor europene din acest domeniu“.

## Stima ˛ i colegi,

Raportul Comisiei de la Vene ˛ ia a salutat acest drept ∫i aceast„ inten ˛ ie a ˛ „rilor, a statelor- mam„ de a sprijini aceste comunit„ ˛ i, de a avea responsabilitate fa ˛ „ de aceste comunit„ ˛ i na ˛ ionale dincolo de grani ˛ ele sale ∫i a considerat un element pozitiv ∫i o practic„ european„.

Pe de alt„ parte, statele membre ale Uniunii Europene, ca Grecia sau Portugalia, au asemenea prevederi, respectiv acele state care sunt aspirante la Uniunea European„, de exemplu Slovacia ∫i, bineÓn ˛ eles ∫i Ungaria au asemenea prevederi Ón Constitu ˛ ie. Eu cred c„ trebuie s„ folosim orice mijloc pentru a crea condi ˛ ii optime pentru p„strarea ∫i cultivarea identit„ ˛ ii na ˛ ionale a comunit„ ˛ ilor na ˛ ionale. Œntreaga Constitu ˛ ie vorbe∫te despre cet„ ˛ enii rom‚ni; cred c„ trebuie s„ fie cel pu ˛ in un alineat concret care se refer„ la responsabilitatea constitu ˛ ional„ fa ˛ „ de comunit„ ˛ ile dincolo de grani ˛ „.

V„ mul ˛ umesc ∫i v„ cer votul pozitiv.

Varga Attila

#284297

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

M„ refer la amendamente respinse. Se g„se∫te Ón r‚ndul amendamentelor respinse la pct. 15 ∫i urm„toarele. Amendamentul nostru se refer„ la art. 6 din Constitu ˛ ie care reglementeaz„ protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale.

V„ rog s„-mi permite ˛ i s„ prezint acest amendament. Noi am propus o reformulare, respectiv o restructurare a articolului. Astfel, am propus un alin. (1), nou, am men ˛ inut alin. (1) actual din textul Constitu ˛ iei, am modificat alin. (2 )din textul actual al Constitu ˛ iei, care devine alin. (3), ∫i propunem un alin. (4), nou. Despre ce este vorba? Noi propunem la alin. (1), un alin. (1), nou, urm„torul text: îStatul recunoa∫te ∫i protejeaz„ minorit„ ˛ ile na ˛ ionale ca fiind comunit„ ˛ i na ˛ ionale minoritare, elemente constitutive ale statului, cu o identitate etnic„, cultural„, lingvistic„ ∫i religioas„ proprie care se integreaz„ Ón societatea rom‚neasc„, reprezent‚nd o valoare incontestabil„“.

Noi am urm„rit prin acest text s„ fie consacrat termenul de îcomunitate na ˛ ional„ minoritar„“, deci, termenul de îminoritate na ˛ ional„“ s„ fie consacrat ca îcomunitate na ˛ ional„ minoritar„“ ∫i, Ón plus, s„ fie considerat ca fiind factor, element constitutiv al statului. Noi consider„m c„ prin aceast„ definire a minorit„ ˛ ii na ˛ ionale se realizeaz„ o loialitate deopotriv„ a statului fa ˛ „ de minorit„ ˛ ile na ˛ ionale, prin recunoa∫terea lor ca fiind comunit„ ˛ i na ˛ ionale, dar se realizeaz„ Ón acela∫i timp ∫i o loialitate incontestabil„ a minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale fa ˛ „ de statul Ón care tr„iesc, pentru c„ devin elemente, factori constitutivi ai statului respectiv.

Deci, avantajul acestei definiri const„ Ón asigurarea acestei duble loialit„ ˛ i, dac„ pot s„ m„ exprim a∫a.

Recunosc‚nd aceast„ sintagm„, aceast„ definire, noi consider„m c„ astfel se poate Óntr-adev„r realiza integrarea minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale Ón societatea rom‚neasc„ ∫i astfel poate fi pus la ad„post Ómpotriva oric„rei Óncerc„ri de asimil„ri.

Dorim s„ fie recunoscut c„ a fi cet„ ˛ ean rom‚n apar ˛ in‚nd unei minorit„ ˛ i na ˛ ionale nu reprezint„ un dezavantaj pentru persoana respectiv„ ∫i pentru comunitatea respectiv„. Dimpotriv„, pe ansamblul societ„ ˛ ii, minorit„ ˛ ile na ˛ ionale trebuie s„ fie considerate ca un element de valoarea care Ómbog„ ˛ esc peisajul cultural ∫i spiritual al Rom‚niei.

Deci, aceasta ar fi motiva ˛ ia pentru alin. (1). N-am propus s„ modific„m alin. (1) din textul actual, care ar deveni alin. (2); la alin. (3) am propus o modificare a alin. (2) din textul actual, Ón care am introdus un principiu, s„ zic a∫a, auxiliar, al principiului egalit„ ˛ ii, ∫i anume principiul egalit„ ˛ ii ∫anselor. Noi consider„m c„ o

egalitate deplin„ Óntre cet„ ˛ eni se poate realiza doar prin asigurarea egalit„ ˛ ii ∫anselor Óntre ei. No ˛ iunea de fapt este consacrat„ Ón Constitu ˛ ie, sau va fi consacrat„ dac„ va fi adoptat„, ∫i se refer„ la egalitatea ∫anselor Óntre b„rba ˛ i ∫i femei, dar consider„m c„ este oportun a extinde aceast„ egalitate a ∫anselor ∫i asupra persoanelor apar ˛ in‚nd minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale.

Numai prin anumite m„suri de discriminare pozitiv„ se poate realiza Óntr-adev„r o egalitate Óntre cet„ ˛ eni. Or, aceasta se realizeaz„ tocmai prin asigurarea principiilor egalit„ ˛ ii ∫anselor. Dorim, de asemenea, Ón final Ón alineatul ultim, care va deveni alin. (4) ∫i este un alineat nou pe care-l propunem ∫i pe care-l citez: îInstitu ˛ iile comunit„ ˛ ilor na ˛ ionale Ónfiin ˛ ate cu scopul p„str„rii, dezvolt„rii ∫i exprim„rii identit„ ˛ ii etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase, se organizeaz„ pe baza principiului autonomiei ∫i al subsidiarit„ ˛ ii“.

Pentru a da o consisten ˛ „ acestor reglement„ri constitu ˛ ionale, consider„m c„ este necesar„ a da ∫i o consisten ˛ „ juridic„ institu ˛ ional„, func ˛ ional„ acestor prevederi de protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale care se realizeaz„ prin posibilitatea de a crea, de a sus ˛ ine, de a men ˛ ine, de a crea institu ˛ ii proprii Ón acele domenii Ón care Ó∫i p„streaz„, dezvolt„, exprim„ identitatea lor na ˛ ional„ ∫i care s„ func ˛ ioneze Ón baza principiului autonomiei ∫i a subsidiarit„ ˛ ii.

V„ rog s„ supune ˛ i aten ˛ iei dumneavoastr„ aceast„ propunere a noastr„.

#290351

Domnilor colegi,

Actuala Constitu ˛ ie a Rom‚niei la art. 4 alin. (2) prevede textual: îRom‚nia este patria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„ ˛ enilor s„i, f„r„ deosebire de ras„, de na ˛ ionalitate, de origine etnic„, de limb„, de religie, de sex, de opinie, de apartenen ˛ „ politic„, de avere sau de origine social„“.

A∫adar,din punct de vedere constitu ˛ ional, dup„ p„rerea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, problema a c„rei reglementare o doresc colegii no∫tri de la U.D.M.R. s„ o rezolve prin acest amendament este solu ˛ ionat„.

Ce aduce nou amendamentul propus de colegii no∫tri de la U.D.M.R.? Doresc s„ legalizeze mult discutata problem„ a drepturilor colective. De aceea, au Óncercat s„ ne fac„ un cadou cu amendamentul precedent (am sesizat celebrul dicton _Timeo Danaos et dona ferentes_ ), motiv pentru care din considerente de corectitudine nu am acceptat un astfel de amendament care nu corespundea normelor europene pentru c„, Ón definitiv, dreptul constitu ˛ ional ∫i toat„ legisla ˛ ia european„ vizeaz„ individul cu drepturile lui intrinseci.

Din moment ce scoatem individul ∫i-l cufund„m Óntr-o minoritate, practic, identitatea lui dispare ca om, ca persoan„. Or, toate conven ˛ iile europene vizeaz„ drepturile omului, drepturile persoanei. ™i prin textele constitu ˛ ionale trebuie s„ avem grij„ de drepturile ∫i de libert„ ˛ ile persoanei, nicidecum s„ cufund„m aceast„ persoan„, s-o dizolv„m Óntr-o mare, indiferent cum se nume∫te aceast„ mare ∫i indiferent ce defini ˛ ie bombastic„ Ói d„m.

A∫adar, din punctul nostru de vedere, consider„m c„ textul propus contravine normelor interna ˛ ionale din moment ce propune ni∫te drepturi colective ∫i, Ón al doilea r‚nd, se ridic„ din nou problema principiului autonomiei ∫i al subsidiarit„ ˛ ii, mult discutat Ón aceast„ cupol„ ∫i mult discutat ∫i cu ocazia elabor„rii Constitu ˛ iei de la 1991.

Problemele au fost tran∫ate ∫i atunci ∫i cred c„ trebuie s„ le tran∫„m ∫i acum pe baza acelora∫i principii europene, general valabile, d‚nd Cezarului cei al Cezarului, dar avem grij„ totu∫i s„ nu exager„m, pentru c„ p‚n„ la urm„ orice privilegii date unor grupuri minoritare Ónseamn„ sacrificii din partea popula ˛ iei majoritare.

A∫adar, suntem de acord ca persoanele apar ˛ in‚nd minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale din Rom‚nia s„ primeasc„ toate drepturile ∫i libert„ ˛ ile unanim acceptate pe plan european

prin toate conven ˛ iile la care Rom‚nia este parte, dar ne opunem oric„ror drepturi colective.

Pentru aceste considerente sus ˛ inem votul Ómpotriva acestui amendament.

#293023

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Trebuie s„ fiu de acord cu distinsul meu coleg de la Partidul Rom‚nia Mare. Œntr-adev„r, amendamentul nostru dore∫te s„ sus ˛ in„ includerea drepturilor colective Ón Constitu ˛ ia Rom‚niei.

De fapt, aceste drepturi colective au fost sus ˛ inute chiar de Pre∫edintele Fran ˛ ei, domnul Jacques Chirac, cu ocazia Summitului de la Salonic care s-a desf„∫urat acum c‚teva zile. Aceste drepturi colective sunt absolut europene din acest punct de vedere.

Fa ˛ „ de amendamentul propus de colegii no∫tri de la Grupul parlamentar U.D.M.R., un grup de 5 deputa ˛ i din acest grup au mers pu ˛ in mai departe ∫i am Óncercat s„ definim Óntr-un cadru mai general acest art. 6, respectiv dreptul la identitate. ™i am dat Ón acest amendament o formulare nou„ Ón 8 alineate care Ól g„si ˛ i Ón raportul comisiei la amendamentele respinse.

Œncerc Ón c‚teva idei s„ argumentez de ce este voie ∫i tocmai Ón aceast„ ordine ∫i care este logica amendamentului nostru. Primul alineat se refer„ la dreptul la identitate ca un drept fundamental al omului, ∫i anume textual: îIdentitatea na ˛ ional„, etnic„ sau lingvistic„ este un drept fundamental al omului“.

Alin. (2) se refer„ la libertatea de alegere a identit„ ˛ ii personale, ∫i anume, textual, deci alin. (2): îOrice cet„ ˛ ean are dreptul de a alege liber apartenen ˛ a la o comunitate na ˛ ional„, etnic„ sau lingvistic„“.

Alin. (3) se refer„ la ap„rarea identit„ ˛ ii persoanei, respectiv dreptul de a fi ap„rat ca persoan„, ∫i anume: statul recunoa∫te ∫i garanteaz„ dreptul persoanelor apar ˛ in‚nd minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale de a p„stra, dezvolta ∫i exprima identitatea na ˛ ional„, etnic„ sau lingvistic„.

Aceasta este o mic„ modificare a actualului text al Constitu ˛ iei care, dup„ p„rerea noastr„, este minimal„ ∫i nu este suficient„ pentru a garanta dreptul la identitate, cum este formulat Ón titlul articolului.

Alin. (4) se refer„ la statutul comunit„ ˛ ilor na ˛ ionale, tocmai acea defini ˛ ie care a fost reclamat„ de colegii no∫tri mai Ónainte, ∫i anume: statul recunoa∫te minorit„ ˛ ile na ˛ ionale ca fiind comunit„ ˛ i na ˛ ionale minoritare, factor constitutiv al statului, av‚nd identitate na ˛ ional„, etnic„, lingvistic„, cultural„ ∫i religioas„ proprie care se integreaz„ Ón societatea rom‚neasc„, reprezent‚nd o valoare incontestabil„.

Practic, se suprapune peste amendamentul formulat de grupul nostru.

Œn continuare, Ón alin. (5) se refer„ tocmai la codificarea identit„ ˛ ii colective, adic„ la drepturi colective, ∫i anume m„surile luate de stat pentru p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„ ˛ ii comunit„ ˛ ii na ˛ ionale minoritare ∫i a persoanelor apar ˛ in‚nd acestor comunit„ ˛ i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 trebuie s„ fie conforme cu principiul egalit„ ˛ ii, egalit„ ˛ ii ∫anselor ∫i a nediscrimin„rii. Deci, este formulat un principiu important pentru a ap„ra ∫i p„stra aceast„ identitate colectiv„.

Alin. (6) introduce no ˛ iunea de îautonomie cultural„“ ca un drept constitu ˛ ional al acestor comunit„ ˛ i na ˛ ionale. Textual: îComunit„ ˛ ile na ˛ ionale minoritare pot solicita ∫i dob‚ndi dreptul la autonomie cultural„“.

Alin. (7) Óncearc„ s„ dezvolte aceast„ institu ˛ ie de autonomie cultural„, ∫i anume vorbe∫te despre institu ˛ iile autonome ale unei comunit„ ˛ i na ˛ ionale, textual: îDreptul la autonomie cultural„ se exercit„ pe baza unor prerogative de drept public Ón domeniul Ónv„ ˛ „m‚ntului, culturii, comunica ˛ iei, precum ∫i alte domenii ale vie ˛ ii sociale, prin institu ˛ ii proprii care se Ónfiin ˛ eaz„ ∫i func ˛ ioneaz„ pe baza unor legi speciale;deci este ∫i modalitatea de a se constitui ∫i a face func ˛ ionabile aceste institu ˛ ii autonome.

™i, Ón final, alin. (8) se refer„ la leg„tura acestor comunit„ ˛ i na ˛ ionale cu na ˛ iunea- mam„ care, Ón cazul precedent, a fost vorba despre aceast„ leg„tur„ ∫i responsabilitatea statului rom‚n fa ˛ „ de comunit„ ˛ ile sale na ˛ ionale dincolo de grani ˛ „. Aici, Ón cazul nostru, este rela ˛ ia invers„, ∫i anume statul sprijin„ Ónt„rirea leg„turilor comunit„ ˛ ilor na ˛ ionale minoritare cu na ˛ iunea de care apar ˛ in.

Stima ˛ i colegi,

C‚teva argumente Ón favoarea acestui ∫ir de amendamente ∫i un amendament Ón acest fir logic. Argumentele sunt: documentele Organiza ˛ iei de Securitate ∫i Cooperare European„, documente de la Copenhaga din 1920, documentul de la Geneva din 1991, respectiv ∫i alte documente ale O.S.C.E., Recomand„rile Consiliului Europei ∫i Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.134 din 1990; 1.177 din 1992, celebra recomandare 1.201 din 1993, respectiv Recomandarea 1.255 din anul 1995, respectiv, ∫i subliniez acest lucru, Avizul nr. 176 din 1993 al Adun„rii Parlamentare al Consiliului Europei cu privire la cererea de aderare a Rom‚niei la Consiliul Europei, cerere care a fost acceptat„ ∫i Ón aceast„ hot„r‚re; Ón acest aviz se formuleaz„ angajamentele asumate de statul rom‚n privind protec ˛ ia comunit„ ˛ ilor na ˛ ionale.

Œn continuare, argumente sunt Ón Conven ˛ ia-cadru privind protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale a Consiliului Europei, la care Rom‚nia este parte; Cartea European„ a limbilor regionale ∫i minoritare, la care Rom‚nia ca stat s-a angajat s-o ratifice; Cartea european„ a autonomiei locale, a puterii locale din 1992, care a fost ratificat„ de Parlamentul Rom‚niei; respectiv, argument pentru acest amendament este spiritul ∫i litera lucr„rilor Conventului Uniunii Europene prin elaborarea noii Constitu ˛ ii.

Am f„cut referire la Ónceput la interven ˛ ia domnului Pre∫edinte al Fran ˛ ei, domnul Jacques Chirac, ∫i modelul francez care tocmai spre aceast„ direc ˛ ie se Óndreapt„ privind autonomia comunit„ ˛ ilor sale minoritare ca, de exemplu, cel de la Corsica ∫i, Ón final, spiritul ∫i litera raportului **Gross** din Consiliul Europei, raport care se dezbate tocmai Ón acest moment, ast„zi sau m‚ine, la Strasbourg, un raport care se refer„ tocmai la autonomia pe criterii na ˛ ionale ca o solu ˛ ie pozitiv„ ∫i, practic,

str‚nge toate argumentele pentru o solu ˛ ie pozitiv„ Ón Europa.

Œn favoarea amendamentului nostru sunt toate modelele func ˛ ionale ale Uniunii Europene, nu le Ón∫ir, cred c„, stima ˛ i colegi, Ól cunoa∫te ˛ i ∫i dumneavoastr„. Œn concluzie, eu v„ supun aten ˛ iei aceast„ solu ˛ ie propus„ de colegii de la U.D.M.R.

V„ mul ˛ umesc.

Damian Bruda∫ca

#299635

Œn perioada liceului am Ónv„ ˛ at o zicere care spune a∫a: _Timeo Danaos et dona ferentes._ (îTeme-te de greci chiar ∫i atunci c‚nd vor s„ fac„ daruri“.)

M„ refer Ón primul r‚nd la aceast„ tentativ„ de _captatio benevolente_ pe care au Óncercat-o colegii de la U.D.M.R. cu amendamentul nr. 13 pentru ca dup„ aceea, av‚nd Ón vedere precedentul creat s„ poat„ Óncepe artileria grea ∫i s„ submineze art. 1 din Constitu ˛ ie.

Œn fond, ce se dore∫te? Se dore∫te legalizarea eforturilor f„cute de îaripa Tökes“ de instituire Ón teritoriul Rom‚niei a unei enclave cu o identitate inclusiv cu institu ˛ ii specifice. Acesta este scopul nedeclarat, dar vizibil, deductibil din toate eforturile disperate care se fac pentru a modifica art. 6 care, Ón formula sa actual„, creeaz„ absolut toate condi ˛ iile pentru exprimarea, recunoa∫terea, dezvoltarea, p„strarea ∫i exprimarea identit„ ˛ ii etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase a persoanelor apar ˛ in‚nd minorit„ ˛ ilor etnice.

Ba chiar am de f„cut o observa ˛ ie colegilor de la U.D.M.R. care au propus aceste amendamente at‚t cele din articolele de la pct. 15, respectiv 19, c„ Domniile lor reduc posibilitatea de conservare, de p„strare ∫i de transmitere a identit„ ˛ ii religioase a persoanelor apar ˛ in‚nd minorit„ ˛ ilor etnice.

Dac„ este s„ ne referim la prevederile amendamentului propus la nr. 17, a∫ dori s„ atrag aten ˛ ia c„ tocmai cei care sus ˛ in necesitatea egalit„ ˛ ii ∫anselor ∫i a nediscrimin„rii practic„ aceast„ discriminare cu minoritatea maghiar„ din spa ˛ iul unde Domniile lor sunt majoritari. Pe de alt„ parte, dac„ este s„ ne referim la egalitatea ∫anselor, cred c„ Ón momentul de fa ˛ „ cei care nu au ∫anse egale cu minoritatea maghiar„ sunt chiar cet„ ˛ enii rom‚ni, chiar Ón ansamblul lor.

Prin urmare, eu consider c„ aceste tentative f„cute nu au alt„ menire dec‚t aceea de a da legalitate, de a conferi legalitate acestor demersuri de subminare a statului na ˛ ional unitar f„cute de îaripa Tökes“ ∫i, probabil, Ónsu∫it„ de Óntreaga Uniune Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia.

Szilágyi Zsolt

#301866

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de ini ˛ iator, a∫ dori ∫i eu s„ argumentez Ón c‚teva cuvinte.Promit c„ nu voi fi foarte lung.

Am convingerea c„ noi, din toate punctele de vedere, trebuie s„ schimb„m realitatea existent„ Ón Rom‚nia. Dac„ tot vorbim despre integrarea ˛ „rii noastre Ón Uniunea European„ ∫i Ón structurile euroatlantice, este bine s„ vedem cum au rezolvat ˛ „rile europene, Ón special ˛ „rile Europei de Vest, aceast„ problem„.

Dac„ ne uit„m, aproape Ón fiecare ˛ ar„ din Europa de Vest exist„ o anumit„ form„ de autonomie. Œn foarte multe ˛ „ri exist„ ∫i autonomie teritorial„ pe criterii etnice, cum se nume∫te Ón Rom‚nia.

Sunt con∫tient de faptul c„ nu exist„ o ambian ˛ „ normal„ pentru a discuta aceste lucruri. Sunt con∫tient de faptul c„ Ón perioada de dup„ 1990, aceste lucruri, fenomene, anumite sintagme s-au feti∫izat ∫i au devenit un fel de tabù, la rostirea c„rora un deputat, un politician sau un actor public imediat se plaseaz„ Óntr-o anumit„ parte considerat„ ∫i etichetat„ cu anumite calificative, din p„cate, peiorative.

Ei, eu a∫ face trimitere la aceast„ realitate european„, care ne arat„ urm„torul lucru: Spania, Italia, Germania, Belgia, Danemarca, Finlanda, Suedia ∫i, nu v-am citit, Ungaria, practic„ anumite forme de autonomie, forme de autonomie care sunt de fapt modele pa∫nice, ∫i de compromis, ∫i func ˛ ionale Óntre comunitatea minoritar„ ∫i Majoritate.

Aceast„ idee este de fapt sugerat„ ∫i de acel Raport **Gross,** un socialist din Elve ˛ ia, care a propus cu ocazia Óntrunirii de ast„zi ∫i de m‚ine, sau de ieri ∫i de ast„zi,a Consiliului Europei, a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, a redactat un material, ∫i este bine de v„zut ce con ˛ ine acest material, un material aproape de 40 de pagini despre aceast„ idee: s„ vedem de fapt ce se Ónt‚mpl„ Ón Europa. BineÓn ˛ eles c„ sunt Ón∫iruite toate modelele pozitive existente, func ˛ ionale.

Pe de alt„ parte, este subliniat c„ acest model de a practica autonomia, de a oferi pe baz„ de tratative ∫i pe baz„ de compromis unei comunit„ ˛ i minoritare diferite forme de autonomie, este de fapt o metod„ modern„ de a asigura pacea social„. Raportul, de altfel, se Óncheie cu citarea Sesiunii a 13-a a Conferin ˛ ei mini∫trilor europeni responsabili pentru guvernele locale ∫i regionale, ˛ inut„ la Helsinki, la 27-28 iunie 2002, care la fel preseaz„ aceast„ idee.

Deci, dragi colegi, este vorba c„ amendamentul nostru s-a ivit tocmai sub egida integr„rii noastre Ón Uniunea European„. Noi v„ propunem tocmai o solu ˛ ie european„ ∫i cer, cu respect, s„ da ˛ i un vot european, sprijinind ideea noastr„.

V„ mul ˛ umesc c„ m-a ˛ i ascultat.

Mihai Baciu

#305578

Stima ˛ i colegi,

Ave ˛ i dreptate. Trebuie s„ mergem mai repede. V„ Ón ˛ eleg ner„bdarea ∫i semnele pe care le face ˛ i ca s„ fiu mai scurt. Voi fi foarte scurt. Nici nu o s„ m„ refer la amendamente ∫i la argumente Ón detaliu Ómpotriva acestor amendamente, pentru c„ sunt aici Ón text argumente suficiente.

Eu vreau s„ subliniez un lucru: domnul Tóro Tiberiu a Ón∫irat aici o mul ˛ ime de documente, denumirea lor (recomandarea nr...., actul nr.... etc., etc. foarte multe), Óntre care a invocat exemplul Fran ˛ ei, care nu serve∫te deloc, de fapt, dar absolut deloc dorin ˛ elor Grupului parlamentar al U.D.M.R. M„ rog, asta este treaba Domniilor lor, pentru c„ Ón Fran ˛ a nici vorb„ de autonomie, mai ales teritorial„. Dar, s„ l„s„m asta la o parte.

Revin la chestiune ∫i vreau s„ spun urm„torul lucru: domnul Tóro Tiberiu a subliniat ∫i a spus c„ acea vestit„ Comisie de la Vene ˛ ia a îc„zut pe spate“ de admira ˛ ie fa ˛ „ de Legea Statutului maghiarilor de peste hotare.

Eu am lucrat cu aceste documente, ∫i chiar recent am primit ∫i am Ón m‚n„ — nu am la mine, m„ rog, am Ón birou — ultimul raport: Proiect de recomandare privind protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor al Comisiei politice a Consiliului Europei. Acolo se spune cu totul altceva, dar absolut cu totul altceva. V„ pun acest raport la dispozi ˛ ie. Pentru c„ acest raport face trimitere direct„ ∫i se ocup„, mai ales, de protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor, cu referire la Legea Statutului maghiarilor. Acolo, Comisia de la Vene ˛ ia spune c„ regret„ faptul c„ Ungaria nu a schimbat Legea Statutului, a∫a cum a promis, ∫i Ón timpul potrivit; regret„ faptul c„ nu s-a consultat cu Slovacia ∫i Rom‚nia. Au fost cei din comisie la noi, ∫i Ón Slovacia, ∫i Ón Ungaria ∫i au discutat, ∫i acestea au fost concluziile. Nici pomeneal„ s„ spun„ acolo c„ acest statut este un model pentru toate statele europene privind protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor. Am documentul ∫i vi-l pot pune la dispozi ˛ ie.

Acolo se spune, dimpotriv„, altceva, ∫i se subliniaz„ ap„sat: îR„spunderea pentru protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor revine

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 ˛ „rii-gazd„, — sau cum s„ spun?—, de reziden ˛ „, ∫i nu patriilor-mam„“. Textul vi-l pun la dispozi ˛ ie.

Deci, eu nu am vrut s„ vin aici ∫i s„ intru pe amendamente ∫i pe argumente contra, pentru c„ sunt aici expuse; le-au spus ∫i al ˛ ii, ∫i bineÓn ˛ eles c„ grupul nostru parlamentar voteaz„ Ómpotriva acestor amendamente; nici nu fac referiri la aripile din U.D.M.R., asta este problema Domniilor lor; nu afirm ca prezum ˛ ii de vinov„ ˛ ie din partea cuiva, dar vreau s„ spun c„ avem argumente suficiente Ón Constitu ˛ ie ∫i Ón legisla ˛ ia rom‚neasc„, ∫i Ón practica politic„ rom‚neasc„ pentru a nu accepta asemenea inova ˛ ii care nu sunt numai lingvistice, ci ∫i de fond Ón Constitu ˛ ia noastr„.

Cu acestea am Óncheiat ∫i v„ mul ˛ umesc frumos.

Marcu Tudor

#311809

## **Domnul Marcu Tudor:**

Nu. ™tiu ce zic. L„sa ˛ i-m„ s„ termin!

Am fost Óntr-o delega ˛ ie..., am insistat s„ m„ duc, este singura dat„ c‚nd am plecat, Ón 7 ani, Óntr-o delega ˛ ie din Parlament, Ón rest m-am dus pe banii mei, am vrut s„ merg Ón Finlanda, s„ v„d despre ce este vorba. Am participat la Comisia de politic„ extern„ din Parlamentul finlandez, Ómpreun„ cu delega ˛ ia Parlamentului rom‚n, a Grupului de prietenie rom‚no-finlandez. ™i, Ón aceast„ comisie, am asistat la scene incredibile. La un moment dat, am vrut s„ v„d p‚n„ unde merge argumentarea asta ie∫it„ din comun, precum c„ Ón Rom‚nia n-a existat niciodat„ ∫i nici nu cred c„ mai exist„ pe p„m‚nt o na ˛ iune mai oprimat„ dec‚t na ˛ iunea maghiar„.

S-a ajuns p‚n„ acolo, Ónc‚t un parlamentar finlandez mi-a spus ceva de genul: îS„ nu m„ face ˛ i s„ cred c„ dumneavoastr„ vre ˛ i s„ contesta ˛ i faptul c„, Ón Rom‚nia, maghiarilor nu li se d„ voie s„ se roage Ón biserici, ∫i ei — pentru ca s„ aib„ acces Ón biserici — cad Ón genunchi Ón fa ˛ a bisericii, s„-i lase rom‚nii s„ Óntre Ón biseric„ s„ se roage. Deci, nici m„car religia nu le-o respecta ˛ i“.

Eu nu am crezut c„ exist„ o asemenea rea-voin ˛ „ undeva, Ón Europa. ™i am vrut s„ explic despre ce este vorba, c„ nici nu am auzit vreodat„ a∫a ceva. ™i nici nu cred c„ exist„, nici Ón Africa, a∫a scene. Orice argument a∫ fi adus, m„ loveam de un zid incredibil de opac, prin care parlamentarii finlandezi, Óndoctrina ˛ i timp de peste 8

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 ani, Ón perioada Ón care fusesem eu trecuser„ vreo 8 ani de la Revolu ˛ ie, c„ a∫a se Ónt‚mpl„ lucrurile, ∫i nu au vrut s„ m„ cread„ cu nici un chip.

Ca s„ lini∫teasc„ pu ˛ in spiritele, delega ˛ ia U.D.M.R.ului a Óncercat s„ intervin„ ∫i s„ explice cumva, c„ e a∫a, dar nu chiar a∫a. Dar, oricum, s„ m„ Ómpace ∫i pe mine ∫i pe parlamentar. C‚nd am v„zut c„ nu am nici un dialog cu ace∫ti parlamentari finlandezi, Ónc„ o dat„ spun, de bun„-credin ˛ „, Óndoctrina ˛ i pur ∫i simplu, c„ a∫a se Ónt‚mpl„. Niciodat„ nu auziser„ p„rerea altcuiva Ón afar„ de un membru al U.D.M.R.-ului, care merge Ón permanen ˛ „ Ón Finlanda, la c‚teva s„pt„m‚ni o dat„. Cred c„ este cineva pe acolo,

Marcu Tudor

#315243

Nu to ˛ i oamenii g‚ndesc la fel. Eu am respect pentru to ˛ i oamenii. Chiar ∫i pentru acel om maghiar, care a vorbit a∫a ceva Ón Ungaria. Ca dovad„, eu nu sunt deloc Ón rela ˛ ii rele cu el. M-am sculat din Parlament ∫i am zis c„ plec, pentru c„ eu nu vreau s„ fiu p„rta∫, coleg Óntr-o comisie cu un du∫man al poporului rom‚n. Exact a∫a i-am spus, ∫i am plecat Ón lift. Au trimis dup„ mine Ónc„ vreo c‚ ˛ iva oameni de acolo, au venit ∫i cu mare greutate am acceptat s„ m„ Óntorc.

Am Ónceput s„ explic ceea ce vrem noi aici to ˛ i s„ explic„m, c„ nu este a∫a situa ˛ ia etniei maghiare Ón Rom‚nia, dar ei au Óncercat, ∫i aici am vrut s„ ajung, s„-mi spun„ de ce este dat exemplul din Finlanda Ón Rom‚nia pentru U.D.M.R. Acolo exist„ ni∫te etnii foarte

mici ca num„r, Ón grupuri mici ∫i pu ˛ ine, care se Óntind de la Cercul Polar, de la Rovaniemi ∫i p‚n„ aproape de Polul Nord, ∫i se Óntind pe suprafe ˛ e foarte mari. Se Óntinde la ru∫i, la norvegieni, la finlandezi. Ca s„-i poat„ re ˛ ine Ón Finlanda, c„ au nevoie s„ populeze zonele acelea care nu sunt u∫or de p„truns, ei au f„cut ni∫te Ónlesniri unice, care nu mai exist„ Ón alte ˛ „ri, nu de protec ˛ ie, ci de favorizare excesiv„ a drepturilor unor astfel de minorit„ ˛ i, pentru ca ace∫tia s„ nu se duc„ Ón Suedia, s„ nu se duc„ Ón Norvegia sau Ón Rusia, s„ stea la ei Ón Finlanda.

A∫a Ónc‚t, Ón orice situa ˛ ie, c‚nd mai auzi ˛ i despre modelul finlandez, c„ ni se invoc„, atunci c‚nd ni se solicit„ ni∫te drepturi excesiv de mari pentru o minoritate, o discriminare pozitiv„, v„ rog frumos, face ˛ i cumva ∫i informa ˛ i-v„. De ce? Œnt‚i care este situa ˛ ia real„ din Finlanda, nu vorbele care ni se arunc„, pentru c„ nu se pot controla, ∫i apoi, de ce s-a luat m„sura asta, ∫i numai pentru o perioad„ determinat„ de timp.

Œn condi ˛ iile astea, v„ rug„m, noi, eu — cel pu ˛ in — s„ Ón ˛ elege ˛ i care este ra ˛ iunea interven ˛ iilor noastre atunci c‚nd ni se invoc„ ni∫te modele, pe care, Ón nici un caz, noi nu le putem adopta, deoarece nu sunt de adoptat; fiecare ˛ ar„ are specificul ei, ∫i Ón afar„ de Finlanda, eu nu mai cunosc alt„ ˛ ar„ invocat„ aici de c„tre U.D.M.R.-i∫ti, Ón sensul Ón care, ∫tiu foarte bine, Domniile lor, la ce m„ refer. V„ rog s„ m„ ierta ˛ i, domnule pre∫edinte, v„ asigur Ónc„ o dat„ de tot respectul meu...

Antal István

#317841

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Prin aceast„ interven ˛ ie, onoratul nostru coleg mi-a dat posibilitatea, ca martor... Am fost prezent acolo ∫i este de datoria mea, totu∫i, s„ dau o informa ˛ ie pu ˛ in mai precis„, pentru c„ dumneavoastr„, probabil, ave ˛ i o memorie selectiv„.

Distinsa doamn„ din Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului finlandez a vorbit despre problema ceang„ilor, ∫i am fost Óntrebat ∫i rugat, Ón prezen ˛ a ambasadoarei Rom‚niei acolo, s„ vorbim despre aceast„ problem„, despre care, de altfel, prin raportul prezentat de aceast„ distins„ doamn„ — fost„ ministr„ a culturii din ˛ ara respectiv„ — s-a discutat ∫i la Consiliul Europei, unde s-a luat ∫i o decizie. ™i n-a spus altceva dec‚t adev„rul, pentru c„, Óntr-adev„r, la ceang„i Ónc„ nu s-a rezolvat problema Ón bisericile respective, ca s„ se poat„ ruga Ón limba lor la acel Dumnezeu. Deci, este un lucru adev„rat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 Din aceast„ cauz„, av‚nd Ón vedere faptul c„ dup„ mai multe explica ˛ ii date de doi onora ˛ i colegi de-ai no∫tri care au intervenit ∫i au spus c„ la noi toate lucrurile sunt absolut clare ∫i rezolvate, am fost nevoit s„ intervin pentru c„ eram singurul minoritar din grup, ca s„ am eu un punct de vedere ∫i o p„rere sau o informa ˛ ie despre situa ˛ ia minoritarilor din Rom‚nia. Atunci, Óntr-adev„r, a intervenit o problem„ destul de jenant„, pentru c„ ne-am certat pu ˛ in la acest capitol.

Totodat„, a∫ dori s„ fi ˛ i informa ˛ i dumneavoastr„, prin persoana mea, ∫i foarte mul ˛ i care au vizitat aceast„ ˛ ar„ ∫i au avut posibilitatea s„ fac„ parte din diferite delega ˛ ii, au v„zut c„ Ón Parlamentul finlandez exist„ ∫i translatori, domnule coleg, a∫a cum vi s-a prezentat ∫i dumneavoastr„, Ón momentul respectiv, c‚nd am fost invita ˛ i Ón sala de ∫edin ˛ „ ∫i ni s-a spus, c„ ori de c‚te ori un parlamentar care face parte din grupul, din Partidul suedezilor din Finlanda, dore∫te s„ ia cuv‚ntul Ón limba lui matern„, are aceast„ posibilitate, pentru c„... translatorul are o mas„ separat„, ∫i de fiecare dat„ intervine. Ni s-a explicat ∫i despre autonomia Insulei Aland. Deci, problema real„ exist„ Ón Finlanda, a∫a cum a fost prezentat„ de colegii no∫tri.

Mi-am f„cut datoria s„ vin ∫i s„ v„ relatez aceste probleme care s-au Ónt‚mplat pu ˛ in altfel dec‚t a ˛ i fost dumneavoastr„ informa ˛ i. ™i, ca atare, dac„ am ie∫it la microfon, desigur, sus ˛ in amendamentul Grupului parlamentar al U.D.M.R., depus prin persoana domnului Varga.

V„ mul ˛ umesc.

Valeriu Stoica

#321053

## V„ mul ˛ umesc.

Este o dovad„ de patriotism, domnule pre∫edinte.

™i, pentru c„ suntem la vremea pove∫tilor ∫i a istoriilor, Óng„dui ˛ i-mi s„ v„ spun ∫i eu o istorie: Ón anii '80, discut‚nd cu unul dintre cei mai buni juri∫ti din aceast„ ˛ ar„, Ómi spunea c„ au r„mas foarte pu ˛ ini reprezentan ˛ i ai minorit„ ˛ ii evreilor Ón Rom‚nia. Asta Ón anii '80, nu acum. Acum sunt mult mai pu ˛ ini dec‚t Ón anii '80.

™i-mi spunea cu un gust amar: îO ˛ ar„ din care pleac„ evreii, este o ˛ ar„ c„reia nu-i merge bine“. Dac„

Ómi da ˛ i voie s„ parafrazez, a∫ spune c„ o ˛ ar„ din care pleac„ minorit„ ˛ ile, este o ˛ ar„ c„reia nu-i merge bine.

Iat„ de ce cred c„ trebuie s„ avem fa ˛ „ de minorit„ ˛ i, nu numai respectul pe care ar trebui s„-l avem Óntr-o ˛ ar„ civilizat„, dar ar trebui s„ avem ∫i respectul pe care ni-l dator„m nou„ Ón∫ine dac„ vrem s„ ne mearg„ bine. Pentru c„ minorit„ ˛ ile r„m‚n Óntr-o ˛ ar„ Ón care le merge bine.

Mai mult dec‚t at‚t, Óntr-o ˛ ar„ Ón care exist„ prosperitate, mai vin ∫i al ˛ ii. C‚nd Rom‚nia era prosper„, veneau italieni, veneau chiar ∫i englezi, veneau chiar ∫i germani. Mi-a∫ dori ca ast„zi Rom‚nia s„ fie o ˛ ar„ de primire, ∫i nu o ˛ ar„ din care se pleac„.

Iat„ de ce, f„c‚nd aceast„ introducere, nu pot totu∫i s„ primesc amendamentul f„cut de U.D.M.R. Nu pot s„ fiu de acord cu el, pentru c„ o ˛ ar„ Ón care ne merge bine este o ˛ ar„ a indivizilor, ∫i nu o ˛ ar„ a grupurilor, Ón primul r‚nd.

Textul actual din Constitu ˛ ie vorbe∫te de persoane apar ˛ in‚nd minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale. Or, elementul constitutiv al oric„rei comunit„ ˛ i este individul. Dac„ protej„m individul, protej„m ∫i comunitatea din care el face parte. Dac„ protej„m cet„ ˛ eanul de origine rom‚n„, protej„m ∫i majoritatea, ca grup. Dac„ protej„m maghiarul, ca individ, protej„m ∫i grupul din care el face parte, respectiv minoritatea maghiar„.

Iat„ de ce, Ón aceast„ privin ˛ „, de pe o pozi ˛ ie liberal„ ferm„, noi recunoa∫tem drepturile omului ca drepturi individuale, ∫i nu ca drepturi colective. Am chiar credin ˛ a c„ drepturile colective nu ˛ in de zona drepturilor omului, ci de zona Dreptului public, a Dreptului constitu ˛ ional, a Dreptului administrativ.

Vorbim de na ˛ iune ca o entitate politic„ Ón Dreptul constitu ˛ ional. Dar a vorbi de minorit„ ˛ i ca elemente constitutive ale statului, Ónseamn„ s„ ad„ug„m, dincolo de cet„ ˛ ean ∫i dincolo de na ˛ iune, un al treilea element constitutiv al statului.

Lucrul acesta este extrem de periculos nu doar Ón Rom‚nia, este extrem de periculos oriunde Ón lume. Cu c‚t multiplic„m grupurile ca factori constitutivi ai statului, cu at‚t risc„m s„ gener„m, Ón cadrul fiec„rui grup, o nou„ rela ˛ ie Majoritate / Minoritate. Lucrul acesta ar fi extrem de grav, pentru c„ orice identitate de grup are tendin ˛ a s„ oprime individul.

Nu are rost s„ cre„m Ón mod artificial, juridic, asemenea entit„ ˛ i de grup care s„ oprime individualitatea. Iat„ de ce, de pe aceast„ pozi ˛ ie ferm liberal„, nu putem admite dec‚t ideea drepturilor omului ca drepturi individuale, ∫i nu ca drepturi colective.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, pentru discreta aten ˛ ionare pe care mi-o face ˛ i.

#324366

## Domnule pre∫edinte,

Comisia v„ propune respingerea amendamentelor care figureaz„ Ón Raportul amendamentelor respinse, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 punctele 15, 17, 18 ∫i 19, pentru cel pu ˛ in urm„toarele argumente.

Œn primul r‚nd, introducerea Ón textul Constitu ˛ iei a conceputului de îcomunit„ ˛ i na ˛ ionale minoritare“ reprezint„ un regres fa ˛ „ de actualul text constitu ˛ ional ∫i fa ˛ „ de concep ˛ ia european„ Ón materie. Noi credem c„ Ón Europa s-a decis ∫i s-a tran∫at definitiv dilema drepturi ale colectivit„ ˛ ilor versus drepturi ale cet„ ˛ enilor, ale indivizilor. ™i Conven ˛ ia-cadru privind protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale vorbe∫te de drepturi individuale, ∫i nu de drepturi colective.

Œn condi ˛ iile acestea, noi apreciem c„ a introduce acum conceptul de comunitate na ˛ ional„ minoritar„ reprezint„ un regres fa ˛ „ de standardele interna ˛ ionale Ón materie.

Œn al doilea r‚nd, dac„ am accepta conceptul de îcomunitate na ˛ ional„ minoritar„“, a∫a cum se pronun ˛ „ ∫i Comisia de la Vene ˛ ia, ar Ónsemna — _per a contrario_ — s„ instituim ∫i conceptul de îmajoritate na ˛ ional„“, ceea ce ar fi contrar spiritului Uniunii Europene ∫i dorin ˛ ei Rom‚niei de integrare Ón aceast„ structur„.

A folosi conceptul de îmajoritate na ˛ ional„“, Ón contrapondere cu acel concept de îcomunitate na ˛ ional„ minoritar„“, Ónseamn„ a face o Constitu ˛ ie pentru a dezbina cet„ ˛ enii ∫i nu o Constitu ˛ ie pentru a uni cet„ ˛ enii. O Constitu ˛ ie este f„cut„ pentru a uni ∫i nu pentru a separa. Iat„ de ce ne pronun ˛ „m Ómpotriva unui asemenea demers.

Œn al treilea r‚nd, actualul cadru constitu ˛ ional, prin prevederile art. 4, r„spunde exigen ˛ elor europene Ón materie, cu privire la protec ˛ ia minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale ∫i la cet„ ˛ enii rom‚ni apar ˛ in‚nd minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale, Rom‚nia fiind considerat„ un standard Ón materia protec ˛ iei minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, s-a invocat aici ∫i cazul Elve ˛ iei, folosindu-se argumentul unui cunoscut politolog. Œn acest sens, noi dorim s„ reamintim faptul c„ potrivit unei expresii celebre a lui Moris du Verger, cu referire la Elve ˛ ia, acesta spunea: îŒn Elve ˛ ia exist„ dou„ rase, patru limbi, dou„ religii, dar o singur„ na ˛ iune“. Cu alte cuvinte, ceea ce trebuie s„ ne uneasc„ este diversitatea ∫i s„ nu facem o Constitu ˛ ie prin care s„ impunem bariere insurmontabile, s„ impunem concepte care nu sunt viabile Ón lumea Ón care dorim s„ ne integr„m ∫i dac„ dorim s„ tr„im ca lumea trebuie s„ ne comport„m ca lumea, adic„ a∫a cum se tr„ie∫te Ón Uniunea European„.

V„ mul ˛ umesc.

Napoleon Pop

#330760

## **Domnul Napoleon Pop:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

A∫ vrea s„ mai aduc c‚teva argumente care s„ favorizeze o decizie, ca s„ schimb„m Ón formularea art. 9 locul cuv‚ntului îpatronate“.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ mul ˛ umesc Comisiei de revizuire a Constitu ˛ iei ∫i pre∫edintelui acesteia pentru faptul c„ s-a admis, nu numai cuv‚ntul îpatron“, ci ∫i o alt„ sintagm„ extrem de important„, îlibera ini ˛ iativ„“. Amintesc aceste dou„ cuvinte: de îpatron“ ∫i îliber„ ini ˛ iativ„“, pentru c„ Ón baza lor a∫ vrea s„ Ómi dezvolt pledoaria pentru aceast„ inversare.

De la bun Ónceput, faptul c„ s-au admis patronatele ∫i asocia ˛ iile profesionale, al„turi de sindicate, am reu∫it Ón Constitu ˛ ie s„ facem o referire foarte clar„ la forme de organizare a societ„ ˛ ii civile ∫i mai ales a mecanismului social, care cred c„ are o importan ˛ „ deosebit„.

Mai mult dec‚t at‚t, prin formul„rile respective, îpatronate, sindicate ∫i asocia ˛ ii profesionale“, colaborarea care trebuie s„ existe Óntre aceste forme de organizare d„m putere, ca s„ zic a∫a, dezvolt„rii economice, progresului, dialogului social, dezvolt„rii sociale a Rom‚niei.

Dac„ ne referim la ordinea constitu ˛ ional„, cred c„, atunci c‚nd ne referim la aceste 3 forme de organizare social„, nu ponderea, nu ordinea Ón ponderea popula ˛ iei pe care le cuprind este important„, ci modul Ón care cele 3 forme de organizare r„spund func ˛ ionalit„ ˛ ii societ„ ˛ ii. ™i a∫a cum a ar„tat ∫i domnul deputat Stoica, cred c„, din acest punct de vedere, patronatele au un rol primordial, atunci c‚nd am f„cut deja op ˛ iunea, Ón art. 134, Ón care spunem c„: îeconomia Rom‚niei este o economie de pia ˛ „“.

Mai mult dec‚t at‚t, avem ∫i o problem„ de percep ˛ ie, nu numai extern„, ci ∫i intern„. Eu pot s„ Ón ˛ eleg c„ Ón 1991 ne-am referit numai la sindicate, de∫i, dac„ atunci c‚nd s-a ajuns la art. 134 am vorbit c„ economia Rom‚niei este o economie de pia ˛ „, ar fi trebuit s„ devenim, pentru c„ Ón perspectiv„ trebuia s„ ne g‚ndim c„ vor exista ∫i patronate ∫i asocia ˛ ii patronale. Œns„, ∫i

din punct de vedere al percep ˛ iei externe ∫i interne, a Óncepe cu sindicatele, cred c„ demonstreaz„ ceva: Ón ˛ ara aceasta nu s-a schimbat ceva.

Cu toate scuzele de rigoare ∫i tot respectul pe care-l am pentru sindicate, Ón ordinea noastr„ constitu ˛ ional„ constat„m c„ avem o lege a sindicatelor extrem de tare ∫i o lege a patronatelor foarte slab„. Dac„ ne uit„m Ón Codul muncii, exist„, tot Ón ordinea constitu ˛ ional„, exist„ o mare dispropor ˛ ie, Ón sensul c„, totu∫i, salaria ˛ ii au drepturi mai mari dec‚t angajatorii.

Mai exist„ o chestiune, chiar ∫i ideologic„, dac„ vre ˛ i, ∫i am discutat ∫i cu investitori str„ini.

Domnilor,

C‚nd Óncepe ˛ i cu sindicatele, ne crea ˛ i impresia c„ lupta de clas„ Ón Rom‚nia este Ónc„ Ón continuare valabil„.

Eu cred c„ Ón aceast„ legislatur„, ∫i chiar sub guvernarea P.S.D., Rom‚nia a f„cut o op ˛ iune foarte clar„ pentru valori democratice de tip occidental ∫i pentru capitalism. Deci, chestiunea aceasta este tran∫at„, nu trebuie s„ revenim Ónapoi. ™i cred c„ acest argument al ordinii constitu ˛ ionale, prin prisma unei liste a ponderii popula ˛ iei, repet, func ˛ ionalitatea ne intereseaz„, nu ordinea. Mai mult dec‚t at‚t, cred c„ ∫i sub aspect normativ, chiar dac„ se spune c„ aceast„ ordine nu este esen ˛ ial„, am spus c„ ea are, totu∫i, o problem„ de percep ˛ ie ∫i, mai mult dec‚t at‚t, o problem„ de comportament.

Noi trebuie s„ privim cu mult„ sinceritate ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón dialogul tripartit, sub formele respective, secretariatul ∫i Consiliul Social ∫i Economic.

Guvernele, indiferent care vor fi acelea, nu-∫i pot rezolva problemele direct, problemele sociale, dec‚t prin patronate, Ón primul r‚nd, chiar dac„ fac apel la ele Ón mod direct sau indirect.

Nu sindicali∫tii pl„tesc taxe ∫i impozite, atunci c‚nd vorbim de politici mari, macroeconomice. Sindicali∫tii pl„tesc impozitul pe venituri, dar patronii pl„tesc sindicatele care duc la crearea unor politici macoreconomice ∫i microeconomice de valoare.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**

Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z

#335392

Domnul Moi∫.

**Domnul V„s„lie Moi∫:**

Domnilor colegi,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 Grupul nostru parlamentar sus ˛ ine amendamentul, consider„m c„ motiva ˛ ia pe care a dat-o comisia, atunci c‚nd a respins, aceea c„ îcompletarea textului actual nu justific„ o asemenea inversare, Óntruc‚t ordinea constitu ˛ ional„ Óntr-un stat democratic trebuie s„ aib„ Ón vedere ponderea Ón totalitate popula ˛ ia grup„rilor la care se refer„, nu rezist„“. Deocamdat„, aceast„ ordine constitu ˛ ional„ nu este stabilit„ de nimeni, o stabilim noi, Ón momentul Ón care adopt„m sau respingem un text, dar din punct de vedere al argumenta ˛ iei, f„cut„ de colegii no∫tri din Partidul Na ˛ ional Liberal, din punctul nostru de vedere o consider„m irepro∫abil„ ∫i, prin urmare, sus ˛ inem acest amendament: patronatele s„ fie Ón aceast„ ordine enumerate primele, dup„ aceea sindicatele ∫i apoi asocia ˛ iile profesionale. Cu at‚t mai mult cu c‚t, Óns„∫i comisia subliniaz„, Ón finalul motiva ˛ iei respingerii; Ón plus, sub aspect normativ, aceast„ enumerare nu are nici o semnifica ˛ ie. P„i, dac„ nu are nici o semnifica ˛ ie din punct de vedere normativ, de ce s-a opus comisia la aceast„ inversare?! Iat„, a∫adar, un argument pro pentru acest amendament, Ón Óns„∫i motiva ˛ ia de respingere a comisiei.

A∫ sugera colegilor no∫tri de la P.N.L. care au f„cut acest amendament, cu privire la un aspect de redundan ˛ „, de tautologie. Textul ar fi, din punct de vedere lingvistic, perfect dac„ s-ar opri Ón partea a doua: îele contribuie la ap„rarea drepturilor ∫i la promovarea intereselor profesionale, economice ∫i sociale ale membrilor“. S„ nu mai repete Ónc„ o dat„ toate categoriile din prima fraz„. ™i atunci, din punct de vedere lingvistic, este rotund, textul este perfect ∫i din punctul nostru de vedere, de sus ˛ inut.

#337367

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Cu scuze c„ p‚n„ m‚ine ne putem permite s„ venim ∫i f„r„ hain„, a∫ vrea s„ aduc argumente pentru respingerea acestui amendament. Œn orice caz, apreciez efortul colegilor no∫tri liberali de a da o dimensiune liberal„ acestui text constitu ˛ ional ∫i m„ surprinde c„ Ón acela∫i timp vom deschide, poate, ochii Ón politica rom‚neasc„; atitudinea P.R.M.-ului care sus ˛ ine acela∫i text, de origine liberal„ sau care se vrea liberal. Dar, a∫ vrea s„ fac doar men ˛ iunea c„ aceast„ Ón∫iruire, dac„ vre ˛ i, are Ón primul r‚nd o realitate istoric„. Sindicalizarea a fost Ónt‚i a celor care munceau ∫i care nu aveau alt„ putere dec‚t s„ se sindicalizeze ∫i apoi s-au sindicalizat patronii. Deci, patronatele apar, Ón timp, ceva mai t‚rziu — dac„ cineva aducea un argument istoric. Sensul economic nu mi se pare aici decisiv ∫i r„spunderea, s„ ∫ti ˛ i c„ este Ómp„r ˛ it„. Nu cred c„ r„spund mai mult cei care sunt ini ˛ iatori ∫i, bravo lor, cei care sunt Óntreprinz„tori, ∫i bravo lor, dec‚t cei care sunt salaria ˛ i ∫i care pl„tesc ∫i ei, fiecare, taxe ∫i impozite ∫i, din p„cate, la noi, Ón Rom‚nia, mai dihai dec‚t patronii. Aceasta este realitatea cu care ne confrunt„m. Vreau

doar s„ v„ spun c„ acest text este rezultatul, de fapt, al Forumului constitu ˛ ional, pe care unii l-au contestat de la aceast„ tribun„, c„ este un text negociat cu societatea civil„, c„ asocia ˛ iile patronale firave, din p„cate, a∫a cum sunt, ∫i-au dat acordul pentru ca acest text s„ fie adoptat Ón termenii pe care i-a propus Comisia constitu ˛ ional„ ∫i c„ insisten ˛ a sau sublinierea, de natur„ ideologic„, sigur, to ˛ i vrem s„ mergem Ón capitalism ∫i, de fapt, acesta este mersul Rom‚niei. Sigur, vorbim de o economie de pia ˛ „ to ˛ i, dar Ón economia de pia ˛ „ exist„ guvern„ri ∫i majorit„ ˛ i, cu ideologii diferite ∫i aceasta o ∫tim cu to ˛ ii ∫i Ón capitalism exist„ social -democra ˛ ie, cum exist„ ∫i ast„zi Ón Rom‚nia.

Vreau doar s„ v„ atrag aten ˛ ia c„ Forumul constitu ˛ ional a fost, totu∫i, un succes, c„ sunt 18 amendamente la Constitu ˛ ie, rezultate din Forumul constitu ˛ ional ∫i c„ resping considera ˛ iile c„ acesta ar fi fost f„cut degeaba, ba mai mult dec‚t at‚t, c„ am fi cheltuit banii publici degeaba. Cu aceast„ ocazie, iat„, avem chiar un text Ón dezbatere, Ón baza Forumului constitu ˛ ional.

Repet: acest text a fost negociat cu societatea civil„ care ∫i-a dat acordul ∫i pentru care v-a∫ ruga s„ vota ˛ i a∫a cum a propus comisia.

Constantin Florentin Moraru

#340886

## Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Permite ˛ i-mi s„ adaug, de fapt, c‚teva cuvinte la aceast„ discu ˛ ie interesant„, mai ales c„ acest text este, orice am spune — ∫i trebuie s„ fim de acord — Ón afara partidelor politice.

A∫ vrea s„ observ c„ art. 9, a∫a cum este propus de c„tre comisie, exprim„ o anumit„ evolu ˛ ie Ón timp a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 61

sistemului institu ˛ ional ∫i organizatoric Ón via ˛ a constitu ˛ ional„ rom‚neasc„. Aceast„ propunere este o recunoa∫tere a rolului patronatelor ∫i asocia ˛ iilor profesionale, ca parteneri de dialog. Practic este, a∫ spune, recunoa∫terea unei dezvolt„ri a sistemului democratic Ón Rom‚nia. Sigur, p‚n„ la urm„, cred c„ este vorba de o ceart„ a cuvintelor. Inversarea ordinii este ∫i nu este posibil„, dar Óntotdeauna se poate hot„rÓ orice. Œns„, Óntotdeauna c‚nd se fac asemenea propuneri, cred, din punctul meu de vedere, c„ trebuie s„ ˛ inem cont de ceea ce s-a c‚∫tigat ∫i s„ nu Óncerc„m s„ minimaliz„m anumite lucruri c‚∫tigate ∫i s„ d„m o importan ˛ „ mai mare unor lucruri noi, pentru c„ risc„m s„ cre„m anumite contradic ˛ ii, anumite conflicte.

Sub acest aspect, cred c„ primul argument din raportul comisiei, care invoc„ ponderea Ón totalitatea popula ˛ iei a grup„rilor la care se refer„ art. 9 este un argument solid, peste care nu trebuie s„ trecem. El este un argument solid, pentru c„ are Ón vedere evolu ˛ ia societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti dup„ 1990. Constitu ˛ ia nu face o istorie a patronatelor, a sindicatelor sau asocia ˛ iilor profesionale.

Apoi, mi se pare c„ aceasta este ∫i ordinea Ón sistemul social politic rom‚nesc, ordinea influen ˛ ei, ponderii: Ónt‚i sunt sindicatele, patronatele ∫i, desigur, asocia ˛ iile profesionale.

Aceast„ ordine se coreleaz„, Óntr-un anumit sens, cu statul social. Constitu ˛ ia, aici, la nivelul Titlului I, unde stabile∫te marile principii, arat„ c„ Rom‚nia este un stat social, iar statul social este — o ∫tim cu to ˛ ii — o categorie nou„ care a ap„rut dup„ al doilea r„zboi mondial. Deci, sunt alte realit„ ˛ i pe care trebuie s„ le avem Ón vedere.

A∫ dori, de asemenea, s„ sus ˛ in punctul de vedere al comisiei, de p„strare a ordinii, ∫i pentru un argument pur juridic, de tehnic„ a redact„rii textelor de revizuire.

V-a∫ ruga s„ observ„m cu to ˛ ii c„ art. 37, care prevede dreptul la asociere, are o anumit„ ordine de enumerare: îpartidele politice, sindicatele ∫i alte organiza ˛ ii, alte asocia ˛ ii“.

Problema este una simpl„: atunci c‚nd revizuim Constitu ˛ ia nu ne putem abate de la simetria ini ˛ ial„, pentru c„ s-ar putea spune c„ nu, ∫tiu eu, la un moment dat cre„m chiar anumite confuzii Ón aceast„ organizare a Constitu ˛ iei. Sigur c„ aceste: îla promovarea interselor... ale salaria ˛ ilor“, se spune aici, î∫i membrilor asocia ˛ iilor“. Este o chestiune care ˛ ine de redactarea, pur ∫i simpl„, a textului.

Personal, sus ˛ in textul comisiei, nu numai pentru c„ am lucrat Ómpreun„ cu ceilal ˛ i la acest text, dar mi se pare c„ se Ónscrie Ón logica general„ a Constitu ˛ iei, pe care noi o revizuim, c„reia nu trebuie s„-i deturn„m, totu∫i, sensurile, ordinea, simetria. Sub acest aspect mi-a∫ Óng„dui s„ spun domnului profesor Stoica, pe care-l consider un eminent jurist, c„ ar putea fi de acord cu propunerea comisiei, m„car din spirit de solidaritate. Ca atare, v„ propun s„ men ˛ inem textul comisiei.

V„ mul ˛ umesc.

Andrei Ioan Chiliman

#344582

Ba da, din p„cate, da. Œn 1991, dup„ dezbateri de un an ∫i ceva s-a scos o Constitu ˛ ie care a r„mas impregnat„ de mentalit„ ˛ ile socialismului ∫tiin ˛ ific, Ón care patronatele nu au existat. Patron a fost doar statul. Sigur, s-au f„cut o serie de referiri, au fost pomenite aici prin Constitu ˛ ie, la economia de pia ˛ „, vede ˛ i c„ este nefunc ˛ ional„ ∫i ast„zi Ón Rom‚nia, c„ o spun cei care ∫tiu ce Ónseamn„ a∫a ceva...logica nu are, v„d, importan ˛ „...

Vin, Ón continuare, ni∫te colegi, vin oameni eminen ˛ i care Óncearc„ s„ deformeze ∫i s„ Ómping„ statul social c„tre statul socialist ∫i a∫a mai departe.

E foarte greu s„ schimbi mentalit„ ˛ ile unor oameni. Œncerca ˛ i, Óns„, v„ rog, s„ a∫ez„m Rom‚nia, s„ a∫ez„m Constitu ˛ ia ˛ „rii acesteia pe f„ga∫ul pe care trebuie s„ mearg„ Rom‚nia. ™i lucrul acesta nu se poate face pun‚nd sindicatele s„ conduc„ ˛ ara, nici pun‚nd sindicatele pe primul loc. Nu asta define∫te un stat social!

Cred c„ pe aici era nedumerirea mea la cele ce s-au spus anterior. M„ bucur, Óns„, c„ exist„ stenogramele care se p„streaz„, pentru c„ vor veni ni∫te curio∫i, s„-∫i bage nasul prin ele peste c‚ ˛ iva ani de zile ∫i vor avea surpriza s„ g„seasc„ eminen ˛ i oameni ai vie ˛ ii publice rom‚ne∫ti care aici au Óncercat s„ transforme anumite lucruri Óntr-un _chewing-gum._

Logica ar trebui s„ fie cea care s„ ne Ómping„. Logica ∫i evolu ˛ ia Rom‚niei c„tre lumea contemporan„, c„tre lumea modern„,∫i cred c„ logica ar trebui s„ ne ajute s„ primim acest amendament, care este, totu∫i, normal, nu anormal. Iar dac„ la art. 37, sau c‚t este, iar„∫i se pomenesc undeva la î∫i altele“ patronatele; poate c„ ar trebui ∫i acolo spuse Ón clar, dar aceasta este o alt„ problem„, nu am ajuns, Ónc„ acolo.

Deci, s„ nu ne bucur„m. Rom‚nia nu are Ónc„ o economie de pia ˛ „ func ˛ ional„, s„ nu ne bucur„m prea devreme. A scris-o Ón 1991 cineva Ón Constitu ˛ ie ∫i uite c„ nu e Ónc„! Au trecut c‚ ˛ iva ani de atunci.

V„ rog s„ primi ˛ i acest amendament ∫i v„ mul ˛ umesc.

#349006

pentru a avea ce s„ Ómpar ˛ i. Aceasta este socialdemocra ˛ ia adev„rat„! Œn consecin ˛ „, pornind de la premisa c„ social-democra ˛ ia modern„ presupune producerea ∫i distribuirea concomitent„ a prosperit„ ˛ ii ∫i nu Ómp„r ˛ irea la infinit a s„r„ciei, apreciem c„ ordinea fireasc„ este cea propus„ de c„tre amendamentul Partidul Na ˛ ional Liberal, care e departe de a fi doar un amendament de sorginte pur liberal„, este unul care pune lucrurile Ón ordinea lor fireasc„, d‚nd Cezarului ce e al Cezarului, ∫i Ón condi ˛ iile acestea amendamentul trebuie s„ fie admis.

Cred c„ se observ„ cu ochiul liber c„ nu sunt mai mult de 150 de colegi Ón sal„;ar trebui s„ refacem cvorumul de lucru.

#351876

Am rug„mintea la domnul secretar Mohora s„ citeasc„ prezen ˛ a.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 63

|MONITORUL OFI|CIAL AL ROM¬N|IEI,PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003|63| |---|---|---|---| |Dorneanu Valer|prezent|Laz„r Maria|prezent„| |Dragomir Dumitru|absent|L„p„dat ™tefan|prezent| |Drago∫ Liviu Iuliu|absent|L„pu∫an Alexandru|prezent| |Dragu George|prezent|Leon„chescu Nicolae|prezent| |Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil|prezent|Lep„datu Lucia Cornelia|prezent„| |Dre˛canu Doina-Mic∫unica|prezent„|Lep∫a Victor Sorin|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent|Loghin Irina|absent„| |Dumitriu Carmen|absent„|Longher Ghervazen|absent| |Du˛u Constantin|absent|Luchian Ion|prezent| |Du˛u Gheorghe|prezent|Magheru Paul|prezent| |Enescu Nicolae|prezent|Maior Dorin Laz„r|prezent| |Erdei Dolóczki István|prezent|Makkai Grigore|prezent| |Eserghep Gelil|absent|Man Mircea|absent| |F‚c„ Mihail|prezent|Manolescu Oana|prezent„| |Firczak Gheorghe|prezent|Marcu Gheorghe|prezent| |Florea Ana|prezent„|Mardari Ludovic|prezent| |Florescu Ion|prezent|Marin Gheorghe|prezent| |Fotopolos Sotiris|prezent|Marineci Ionel|prezent| |Frunz„verde Sorin|absent|Márton Árpád Francisc|prezent| |Gaspar Acsinte|prezent|M„laimare Mihai-Adrian|prezent| |Georgescu Florin|prezent|M„r„cineanu Adrian|absent| |Georgescu Filip|absent|M‚ndrea-Muraru Mihaela|prezent„| |Gheorghe Valeriu|prezent|M‚ndroviceanu Vasile|prezent| |Gheorghiof Titu Nicolae|prezent|Mera Alexandru Liviu|absent| |Gheorghiu Adrian|prezent|Merce Ilie|prezent| |Gheorghiu Viorel|prezent|Me∫ca Sever|absent| |Ging„ra∫ Georgiu|absent|Miclea Ioan|absent| |Giuglea ™tefan|prezent|Micula C„t„lin|prezent| |Godja Petru|absent|Mihalachi Vasile|prezent| |Gr„dinaru Nicolae|prezent|Mih„ilescu Petru ™erban|absent| |Grigora∫ Neculai|prezent|Mincu Iulian|prezent| |Gubandru Aurel|prezent|Mircea Costache|prezent| |Gvozdenovici Slavomir|prezent|Mirciov Petru|prezent| |Ha∫otti Puiu|absent|Miron Vasile|prezent| |Hogea Vlad Gabriel|prezent|Mitrea Miron Tudor|absent| |Holtea Iancu|prezent|Mitrea Manuela|absent„| |Hrebenciuc Viorel|prezent|Mitu Dumitru Octavian|absent| |Ianculescu Marian|prezent|Mi˛aru Anton|prezent| |Ifrim Mircea|absent|MÓnzÓn„ Ion|prezent| |Ignat Miron|prezent|Mocanu Alexandru|prezent| |Iliescu Valentin Adrian|prezent|Mocioalc„ Ion|prezent| |Ionel Adrian|prezent|Mocioi Ion|prezent| |Ionescu Anton|prezent|Mogo∫ Ion|absent| |Ionescu Costel Marian|prezent|Mohora Tudor|prezent| |Ionescu Dan|absent|Moisescu George Dumitru|prezent| |Ionescu Daniel|absent|Moisoiu Adrian|prezent| |Ionescu Mihaela|prezent„|Moi∫ V„s„lie|prezent| |Ionescu R„zvan|prezent|Moldovan Petre|prezent| |Ionescu Smaranda|prezent„|Moldovan Carmen Ileana|prezent„| |Iordache Florin|prezent|Moldoveanu Eugenia|prezent„| |Iriza Marius|prezent|Moraru Constantin Florentin|prezent| |Iriza Scarlat|prezent|Motoc Marian-Adrian|prezent| |Iv„nescu Paula Maria|prezent„|Musca Monica Octavia|prezent„| |Jipa Florina Ruxandra|absent„|Mu∫etescu Ovidiu-Tiberiu|absent| |Kelemen Attila Béla Ladislau|prezent|Naidin Petre|prezent| |Kelemen Hunor|prezent|Nan Nicolae|prezent| |Kerekes Károly|prezent|Nassar Rodica|prezent„| |Kónya-Hamar Sándor|prezent|Naum Liana Elena|prezent„| |Kovács Csaba-Tiberiu|prezent|N„dejde Vlad-George|absent| |Kovács Zoltán|prezent|N„stase Adrian|absent| |Lari Iorga Leonida|absent„|N„stase Ioan Mihai|prezent|

## 64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003

|MONITORUL OFICIAL 64|AL ROM¬N|IEI,PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003|| |---|---|---|---| |Neac∫u Ilie|prezent|Rus Ioan|prezent| |Neagu Ion|prezent|Ru∫anu Dan Radu|absent| |Neagu Victor|prezent|Sadici Octavian|prezent| |Neam˛u Horia Ion|prezent|Sali Negiat|absent| |Neam˛u Tiberiu Paul|prezent|Sandache Cristian|prezent| |Nechifor Cristian|prezent|Sandu Alecu|prezent| |Negoi˛„ Liviu Gheorghe|absent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Nica Dan|absent|Sassu Alexandru|prezent| |Nicolae Ion|prezent|Saulea D„nu˛|absent| |Nicolescu Mihai|prezent|Savu Vasile Ioan|absent| |Nicol„escu Gheorghe-Eugen|absent|S„punaru Nini|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|S‚rbu Marian|absent| |Niculescu Constantin|absent|Sb‚rcea Tiberiu Sergius|prezent| |Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae|prezent|Selagea Constantin|prezent| |Nistor Vasile|absent|Semcu Adrian Emanuil|absent| |Ni˛„ Constantin|prezent|Sersea Nicolae|prezent| |Oltean Ioan|prezent|Severin Adrian|absent| |Olteanu Ionel|absent|Simedru Dan Coriolan|absent| |Oltei Ion|prezent|Sire˛eanu Mihail|prezent| |Onisei Ioan|prezent|Sonea Ioan|prezent| |Palade Doru Dumitru|prezent|Spiridon Nicu|prezent| |Pambuccian Varujan|prezent|Stan Ioan|prezent| |Pa∫cu Ioan Mircea|absent|Stan Ion|prezent| |Pataki Iulia|prezent„|Stana Ionescu Ileana|prezent„| |P„duroiu Valentin|prezent|Stanciu Anghel|absent| |P„∫cu˛™tefan|prezent|Stanciu Zisu|prezent| |P„un Nicolae|absent|St„nescu Alexandru-Octavi|prezent| |Pécsi Francisc|prezent|St„ni∫oar„ Mihai|absent| |Pere∫ Alexandru|prezent|Stoian Mircea|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|absent|Stoica Valeriu|prezent| |Petru∫ Octavian Constantin|absent|Stroe Radu|prezent| |Ple∫a Eugen Lucian|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Podgoreanu Radu|prezent|Suciu Vasile|prezent| |Pop Napoleon|prezent|Suditu Gheorghe|prezent| |Popa Constan˛a|prezent„|Székely Ervin-Zoltán|prezent| |Popa Cornel|absent|Szilágyi Zsolt|prezent| |Popa Virgil|absent|™naider Paul|prezent| |Popescu Ioan Dan|absent|™tefan Ion|prezent| |Popescu Costel-Eugen|absent|™tef„nescu Codrin|absent| |Popescu Dorin Grigore|prezent|™tef„noiu Luca|prezent| |Popescu Gheorghe|prezent|™tirbe˛Cornel|prezent| |Popescu Kanty C„t„lin|prezent|Tamás Sándor|prezent| |Popescu Virgil|prezent|T„r‚˛„ Culi˛„|prezent| |Popescu Bejat ™tefan Marian|absent|T‚rpescu Pavel|prezent| |Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton|absent|Tcaciuc ™tefan|prezent| |Posea Petre|prezent|Timi∫ Ioan|prezent| |Predic„ Vasile|prezent|Toader Mircea Nicu|prezent| |Pribeanu Gheorghe|prezent|Todoran Pavel|prezent| |Priboi Ristea|absent|Tokay Gheorghe|prezent| |Purceld Octavian-Mircea|absent|Tóro Tiberiu|prezent| |Pu∫ca∫ Vasile|absent|Tudor Marcu|prezent| |Puwak Hildegard-Carola|absent„|Tudose Mihai|prezent| |Puzdrea Dumitru Radan Mihai Ráduly Róbert Kálmán|absent prezent prezent|Tunaru Raj-Alexandru fibulc„ Alexandru focu Iulian Costel|prezent prezent prezent| |Raicu Romeo Marius|absent|Varga Attila|prezent| |Rasovan Dan Grigore|absent|Vasile Aurelia|prezent„| |R„doi Ion|absent|Vasilescu Nicolae|absent| |R„dulescu Grigore Emil|absent|Vasilescu Lia Olgu˛a|absent„| |Ro∫cule˛Gheorghe|prezent|Vasilescu Valentin|prezent| |Rus Emil|absent|Vekov Károly-János|prezent| MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003

|Verbina Dan|prezent| |---|---| |Vida Iuliu Vi∫inescu Marinache|prezent prezent| |Voicu M„d„lin|absent| |Voinea Florea|absent| |Voinea Olga Lucheria|prezent„| |Winkler Iuliu prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Z„voianu Ioan Dorel prezent Zgonea Valeriu ™tefan prezent

Tudor Mohora

#360774

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn leg„tur„ cu aceste observa ˛ ii de procedur„ f„cute de domnul coleg Moi∫, da ˛ i-mi voie s„ v„ spun urm„toarele:

Noi suntem organiza ˛ i, printr-o hot„r‚re a Biroului permanent, ∫i facem de serviciu la prezidiu prin alternan ˛ „. Œn fiecare s„pt„m‚n„ este un reprezentant al Partidului Social Democrat ∫i unul dintre cei doi care, Ónt‚mpl„tor, sunt unul de la U.D.M.R. ∫i cel„lalt de la P.R.M.

Sigur c„ da, s-au mai invocat asemenea dificult„ ˛ i Ón a Ón ˛ elege aceast„ organizare a noastr„ atunci c‚nd interesul unui grup parlamentar a cerut-o; atunci c‚nd nu a fost nevoie s-a considerat c„ totul este Ón ordine.

Eu nu cred c„ dumneavoastr„ pute ˛ i cere s„ da ˛ i sarcin„ colegului dumneavoastr„ s„ fie Ón permanen ˛ „ Ón prezidiul ∫edin ˛ elor, pentru c„ numai a∫a s-ar putea asigura un reprezentant prin alternan ˛ „ de la Putere ∫i din Opozi ˛ ie. Este vorba, p‚n„ la urm„, ∫i de o chestiune de igien„ intelectual„, dac„ vre ˛ i — este vorba de rezisten ˛ a pe care poate s„ o aib„ un om. Œnt‚mpl„tor, Ón aceast„ s„pt„m‚n„, a∫a a c„zut repartizarea. S„pt„m‚na viitoare, Ón cadrul sesiunii extraordinare, vor intra domnul Constantin Ni ˛ „ ∫i domnul Leon„chescu, a∫a c„ dumneavoastr„ ve ˛ i avea satisfac ˛ ia.

Œn leg„tur„ cu a doua problem„, eu v„ asigur c„ num„r„m voturile Ón sal„, dar nu ne pune ˛ i s„ num„r„m dup„ fiecare 10 secunde, pentru c„ avem discern„m‚ntul s„ vedem. A ˛ i observat c„, la un moment dat, domnul pre∫edinte a num„rat chiar cu o eroare de un deputat — a v„zut c„ a intrat un deputat de la U.D.M.R. sau a ie∫it unul de la dumneavoastr„ sau a intrat ∫i, Ón consecin ˛ „, a f„cut corec ˛ ia necesar„.

Deci, eu a∫ considera c„ aceste obiec ˛ ii de procedur„ sunt nefondate ∫i propun, domnule pre∫edinte, s„ continu„m dezbaterile pe problemele Constitu ˛ iei, a∫a cum am f„cut ∫i p‚n„ acum ∫i nimeni nu a considerat c„ este nici neregulamentar ∫i nici imoral.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

™tefan Cazimir

#369089

Inten ˛ ia amendamentului privind eliminarea din Constitu ˛ ie a art. 12 alin. (3) nu este p„r„sirea de pe o zi pe alta a lui îDe∫teapt„-te, rom‚ne“, ci doar posibilitatea unei asemenea schimb„ri, care ar fi c‚ndva efectuat„ sau nu, dup„ o c‚nt„rire atent„ ∫i responsabil„ a ra ˛ iunilor pro ∫i contra.

Œn raportul comisiei, ca argumente pentru respingerea amendamentului, se afirm„ c„ îimnul este cel al Revolu ˛ iei Rom‚ne din decembrie 1989“ ∫i c„ îeliminarea sa ar avea semnifica ˛ ia renun ˛ „rii la acest simbol tradi ˛ ional pentru c‚ntecele patriotice specifice Rom‚niei“.

Al doilea argument se Óndep„rteaz„ de adev„r. S„ repet„m deci, pentru a Ónl„tura orice echivoc, c„ amendamentul propus nu vizeaz„ eliminarea imnului, ci doar a articolului din Constitu ˛ ie referitor la imn, oricare s-ar Ónt‚mpla s„ fie acesta.

Mai departe.Nu putem atribui lui îDe∫teapt„-te, rom‚ne“ calitatea de simbol tradi ˛ ional al c‚ntecelor patriotice, Óntruc‚t el este, de fapt, doar unul dintre ele ∫i nu de ˛ ine un statut de preeminen ˛ „ Ón raport cu îHora Unirii“, îPe-al nostru steag“, îTricolorul“ ∫i altele.

C„ imnul este cel al Revolu ˛ iei Rom‚ne din Decembrie 1989 este, Ón schimb, un argument valid, dar reversibil. Se recunoa∫te implicit c„ imnul a corespuns unei st„ri ∫i unui moment, ca, de altfel, ∫i la data compunerii sale, Ón 1848. Dar, odat„ dep„∫ite starea ∫i momentul, ne putem Óntreba dac„ unele accente mai r„spund sau nu aspira ˛ iilor actuale, dac„ pateticul Óndemn la lupt„ permite sau nu deschiderea c„tre orizonturi mai senine ∫i mai calme.

Ghicesc pe buzele unora o Óntrebare judicioas„: îAve ˛ i cumva alt„ op ˛ iune?“ Da, am o alt„ op ˛ iune, ∫i a∫ dori s„ o expun Ón continuare. Rom‚nia a avut p‚n„ ast„zi 5

imnuri na ˛ ionale. Primul dintre ele, compus de Eduard Hübsch, s-a aflat Ón uz timp de 87 de ani — Óntre 1861 ∫i 1947. Al doilea, îZdrobite c„tu∫e“, a fost folosit 5 ani — Óntre 1948 ∫i 1953. Al treilea, îTe sl„vim, Rom‚nie“, 24 de ani — Óntre 1953 ∫i 1977. Al patrulea, îTricolorul“, 12 ani — Óntre 1977 ∫i 1989. Al cincilea, îDe∫teapt„-te, rom‚ne“, a fost adoptat Ón 1990. F„c‚nd totalul, constat„m c„ ultimele 4 imnuri acoper„ p‚n„ Ón clipa de fa ˛ „ un r„stimp de 55 de ani, Ón vreme ce primul dintre ele a fost, cum spuneam, folosit f„r„ Óntrerupere timp de 87 de ani: Óntre 1861 ∫i 1881, f„r„ text, ca imn domnesc, iar Óntre 1881 ∫i 1947 ca imn regal, cu textul alc„tuit de Vasile Alecsandri. Ceea ce Óns„ pu ˛ ini mai ∫tiu ast„zi este c„ versurile poetului cuprind dou„ sec ˛ iuni — îTr„iasc„ regele“ ∫i îTr„iasc„ patria“. A doua dintre ele nu are nimic monarhic, ci reprezint„ exclusiv un imn Ónchinat ˛ „rii, care r„sun„ simplu ∫i emo ˛ ionant:

îTr„iasc„ patria/

C‚t soarele ceresc,/ Rai vesel, p„m‚ntesc,/ Cu mare, falnic nume./ Fie-n veci el ferit/ De nevoi,/ Fie-n veci locuit/ De eroi./ O, Doamne sfinte,/ Ceresc p„rinte,/ Œntinde-a ta m‚n„/ Pe fi ara Rom‚n„.“

M„ apropii de sf‚r∫it. Problema mi se pare prea important„ ∫i prea complex„ spre a fi ast„zi tran∫at„ prin vot. Propun, a∫adar, am‚narea deciziei ∫i constituirea unui grup consultativ, cu participarea unor speciali∫ti din afara Parlamentului — istorici, muzicieni, muzicologi. Acest grup ar analiza chestiunea Ón mod calm ∫i obiectiv ∫i ∫i-ar prezenta concluziile la o dat„ c‚t mai apropiat„. Atunci votul nostru ar dispune de o Óntemeiere mai strict„ ∫i ar fi exprimat cu deplin„ r„spundere.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

#372627

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul Partidului Rom‚nia Mare consider„ inacceptabil acest amendament pentru urm„toarele motive:

Primul dintre ele este acela c„ motiva ˛ ia comisiei Ón respingerea amendamentului nu este corect„. Imnul nu este al Revolu ˛ iei Rom‚ne din Decembrie 1989. Œntradev„r, el a fost c‚ntat Ón decembire 1989 de toat„ lumea, dar actualul imn al Rom‚niei a fost scris de c„tre Andrei Mure∫an — este vorba de poezia îUn r„sunet“, iar muzica este al celebrului Anton Pann. El a fost c‚ntat de-a lungul timpului, de la 1848. P„rin ˛ ii no∫tri au f„cut Ónchisoare pentru c„ au avut curajul s„ c‚nte acest c‚ntec,îDe∫teapt„-te rom‚ne“, Ón anii 1948-1990, ∫i Revolu ˛ ia din Decembrie 1989, care a desc„tu∫at energiile ∫i, Ón sf‚r∫it, se puteau spune lucrurilor pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 nume, a preluat acest c‚ntec drag tuturor rom‚nilor, p‚n„ la urm„, ∫i l-a ridicat la rangul de simbol.

Cei care au f„cut Constitu ˛ ia de la 1991 nici nu puteau concepe un alt imn al Rom‚niei dec‚t acest îUn r„sunet“ devenit îDe∫teapt„-te, rom‚ne“. Este ∫i ra ˛ iunea pentru care el a fost acceptat de c„tre toate partidele care au f„cut parte atunci din Constituant„.

A elimina acest imn din Constitu ˛ ie ar fi o mare gre∫eal„. S-a dat aici exemplul Fran ˛ ei. Fran ˛ a are _Marseillaise_ compus„ Óntr-un moment de r„scruce al istoriei Fran ˛ ei — Ón momentul r„zboiului franco-prusac. Imnul Fran ˛ ei con ˛ ine cel pu ˛ in dou„ versuri de-a dreptul sanguinare — îQu' un sang impur abreuve nos sillons“ (îUn s‚nge spurcat s„ ne ude brazdele noastre“), adres„ exact„, Óndemn direct la genocid. Francezii nu au acceptat s„ discute m„car ideea schimb„rii imnului Fran ˛ ei, nici m„car s„ discute subiectul, dar„mite s„ schimbe imnul! ™i, atunci, venim noi s„ propunem eliminarea din Constitu ˛ ie a imnului îDe∫teapt„-te rom‚ne“, fostul îUn r„sunet“.

Am toat„ considera ˛ ia, nu schimbarea imnului, schimbarea textului.

Constitu ˛ ia, atunci c‚nd a fost g‚ndit„ Ón anul 1991, a avut Ón vedere faptul c„ acest c‚ntec, p‚n„ la urm„, a Ónso ˛ it elanul revolu ˛ ionar ∫i aceast„ desc„tu∫are de for ˛ e na ˛ ionale ∫i civice. Aceasta este ra ˛ iunea pentru care a fost inclus explicit, _expresis verbis,_ imnul îDe∫teapt„-te rom‚ne“.

Dac„ am accepta expresia colegilor no∫tri, membri ai comisiei, ar fi o involu ˛ ie fa ˛ „ de textul de la 1991.

Oricum, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare voteaz„ Ómpotriva acestui amendament.

Acsinte Gaspar

#375238

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Anul acesta, la 29 iulie, se Ómplinesc 155 de ani de c‚nd, potrivit documentelor vremii, s-a intonat oficial, pentru prima dat„, Ón cadrul unei manifest„ri care a avut loc Ón Parcul **Z„voi** din R‚mnicu V‚lcea, c‚ntecul revolu ˛ ionar îDe∫teapt„-te rom‚ne“. Acest moment este atestat de c„tre Academia Rom‚n„, care a avizat textul ce a fost inscrip ˛ ionat pe o plac„ de marmur„ av‚nd urm„torul cuprins: îŒn acest parc, la 29 iulie 1848, a avut loc o mare adunare popular„ cu care prilej s-a depus jur„m‚ntul pe Constitu ˛ ie ∫i s-au sfin ˛ it steagurile Revolu ˛ iei, iar un grup de c‚nt„re ˛ i condu∫i de Anton Pann a c‚ntat imnul revolu ˛ ionar «De∫teapt„-te rom‚ne»“.

îDe∫teapt„-te rom‚ne“ a izvor‚t Ón clocotul luptei revolu ˛ ionare de la 1848. Crea ˛ ie cu ad‚nc r„sunet Ón con∫tiin ˛ a neamului, acest c‚ntec s-a dovedit a fi imnul fraternit„ ˛ ii, adev„rat„ Marseilles„ rom‚neasc„, cumul‚nd contribu ˛ ia unui ardelean, Andrei Mure∫anu, ∫i a unui muntean, Anton Pann.

Adev„rat arc de cerc peste decenii ∫i veacuri, dar ∫i peste hotarele vechii Dacii, îDe∫teapt„-te rom‚ne“ devine

simbolul na ˛ ional dup„ 1989, versurile sale redob‚ndind via ˛ „, rec„p„t‚ndu-∫i rolul lor de alt„ dat„.

La 24 ianuarie 1990, Consiliul Frontului Salv„rii Na ˛ ionale emite Decretul nr. 40, prin care se consacr„ juridic c„ imnul de stat al Rom‚niei este îDe∫teapt„-te rom‚ne“ — îUn r„sunet“, versuri de Andrei Mure∫anu, muzica Anton Pann.

Constitu ˛ ia Rom‚niei, aprobat„ prin Referendumul na ˛ ional din 8 decembrie 1991, prevede Ón art. 12 c„ îImnul na ˛ ional al Rom‚niei este «De∫teapt„-te rom‚ne»“, iar Legea nr. 75 din 1994, adoptat„ Ón baza Constitu ˛ iei, stabile∫te norme cu privire la intonarea imnului na ˛ ional.

Consider„m de o deosebit„ actualitate ∫i plin„ de o ad‚nc„ semnifica ˛ ie cuvintele scrise de Gheorghe Bari ˛ iu Ón ajunul Revolu ˛ iei de la 1848: îCine nu ∫tie sau, mai bine, nu cunoa∫te c„ muzica este aceea care de∫teapt„ Ón piepturile noastre sentimentele cele mai zv„p„iate, presim ˛ irile, n„dejdile, durerile ∫i bucuriile noastre!“

Totodat„, vreau s„ Ónvederez, stima ˛ i colegi, c„ Parlamentul Rom‚niei a adoptat la data de 26 mai 1998 Legea nr.99 pentru proclamarea Zilei imnului na ˛ ional al Rom‚niei.

Sunt considerentele pentru care v„ rog s„ fi ˛ i de acord cu textul pe care comisia l-a propus prin raport. V„ mul ˛ umesc.

Mihai Baciu

#383370

## Stima ˛ i colegi,

Pe cei din Bucure∫ti, v„ asigur„m, Ónc„ o dat„, c„ noi, moldovenii din Bucure∫ti, o recunoa∫tem de capital„ ∫i o vom recunoa∫te Ón continuare. Aici este vorba de o chestiune serioas„, care are 2–3, s„ spunem, aspecte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 Primul aspect a fost, aici, relevat clar de domnul Babiuc. Este vorba de o Constitu ˛ ie supraponderal„ ∫i, sigur, nu are rost s„ prevedem Ón Constitu ˛ ie unde-i capitala unei ˛ „ri, dar eu vreau s„ aduc c‚teva argumente de ordin istoric, pentru c„ sunt tentat s-o fac de argumentarea aceasta din partea dreapt„, al c„rui caracter pitoresc a fost scos Ón eviden ˛ „ de antevorbitorul meu;dar nu de aceasta e vorba. Este vorba de faptul c„, la 1866, la art. 125, este adev„rat, Constitu ˛ ia de atunci spune acolo: îCapitala Rom‚niei este ora∫ul Bucure∫ti“. Era, atunci, necesar„ o asemenea precizare? Era necesar„. Ast„zi nu mai este. De ce era necesar„ atunci?

V„ reamintesc, stima ˛ i colegi, c„ prin Conven ˛ ia de la Paris din 1857 s-au prev„zut, pentru ˛ „rile noastre care erau atunci dou„, Muntenia ∫i Moldova, urm„toarele chestiuni: se accepta unirea lor, denumirea de Principatele Unite, dar se Ónt‚lneau acele divane ad hoc, dar cu doi prin ˛ i, doi domnitori, dou„ capitale, dou„ Guverne, cu o comisie comun„ la Foc∫ani ∫.a.m.d.

Œn 1861, Cuza declar„ ora∫ul Bucure∫ti capital„ unic„, desfiin ˛ eaz„ Guvernul de la Ia∫i, merge, Ón 1862, la Constantinopol ∫i ob ˛ ine recunoa∫tere din partea sultanului, pentru c„ Turcia era putere suzeran„ a acestei uniuni _de facto_ ∫i, Ón 1866, Ón Constitu ˛ ie, apare aceast„ precizare. De ce? Pentru c„, imediat dup„ moartea lui Cuza, au avut loc mi∫c„ri separatiste, stima ˛ i colegi, mi∫c„ri separatiste, la Ia∫i, Ón primul r‚nd, iar Ón 1870 ∫i la Ploie∫ti. V„ aminti ˛ i îrepublica din Ploie∫ti“, antimonarhic„, separatist„ etc. Era necesar„ o asemenea prevedere, atunci.Nu mai este necesar„ acum.

Nu avem de g‚nd s„ facem capital„ itinerant„, ca Ón Evul mediu, Ón nu ∫tiu care ˛ „ri, recunoa∫tem Bucure∫tiul, pentru asta nu-i nevoie s„ scriem Ón Constitu ˛ ie a∫a ceva. Este redundant ∫i Ónc„rc„m Constitu ˛ ia cu prevederi, s„ spunem a∫a, inutile.

Chiar dac„ acest argumentar din dreapta spune c„ ar putea fi Bucure∫tiul capitala Spaniei, eu, ca moldovean, nu am nimic Ómpotriv„.

V„ mul ˛ umesc.

Antonie Iorgovan

#397135

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Este, pentru mine, o mare cinste s„ vorbesc Ón numele comisiei, Ón fa ˛ a colegilor din Parlamentul Rom‚niei, din Camera superioar„, spunem noi, de la Senat, ∫i, Ón al doilea r‚nd, s„ vorbesc dup„ prietenul meu, mai vechiul meu prieten, l-am l„udat mult c‚nd era la guvernare, domnul Valeriu Stoica.

Œmi pare r„u Óns„ c„ nu pot s„ fiu de acord cu Domnia sa, nu vreau s„ profit de ocazie s„ explic mai mult dec‚t se cuvine, Ón acest moment. Œns„ amendamentul, de data aceasta, al liberalilor, vine pe l‚ng„ ∫tiin ˛ a Dreptului ∫i, cu at‚t mai mult, lucrul acesta nu poate fi acceptat dac„ avem Ón vedere faptul c„ tot un profesor universitar de drept Ól sus ˛ ine.

C‚teodat„, noi, juri∫tii, Ón general, ∫i politicienii de forma ˛ ie juridic„, Ón special, suntem obliga ˛ i s„ siluim logica institu ˛ iilor pe care le Ónv„ ˛ „m la ∫coal„ corect, c„ altfel pic„m la examene, dac„ nu le Ónv„ ˛ „m bine Ón anul I, Ón anul II, pentru c„ a∫a cer interesele partidului pe care-l slujim, ale unui grup politic etc.

Nu vreau s„ lungesc prea mult aceast„ discu ˛ ie, Óns„ v-a∫ ruga s„ analiza ˛ i ∫i Domniile voastre. Adic„, pentru func ˛ iile militare se justific„ s„ avem un principiu constitu ˛ ional, ca ∫i cum Rom‚nia ar fi un stat care este dirijat, Ón esen ˛ „, de demnitari ∫i de func ˛ ii militare ∫i numai militarii, deci, demnitarii militari ∫i cei care de ˛ in func ˛ ii militare trebuie s„ se simt„ garda ˛ i Ón ceea ce prive∫te regimul acestor func ˛ ii, printr-un text constitu ˛ ional. Iar ceilal ˛ i care, de fapt, compun, p‚n„ la urm„, esen ˛ a func ˛ iilor, adic„ func ˛ iile ∫i demnit„ ˛ ile civile, trebuie s„ le l„s„m pe seama legii organice, ca s„ se schimbe regimul juridic de la Parlament la Parlament, sau, dac„ Ómi este permis, Ón fiecare sesiune parlamentar„, dup„ cum bat interesele dintr-o parte ∫i dintr-alta. Nu este de acceptat acest lucru, pentru c„, pe de o parte, l„s„m s„ se Ón ˛ eleag„ c„ Rom‚nia ∫i Europa s-ar putea s„ ne Óntrebe, ∫i ne vor Óntreba exper ˛ ii Europei, cu temei, cum anume, pentru militari am g„sit un principiu constitu ˛ ional ∫i pentru civili trimitem la lege ∫i este un principiu de drept care spune c„, pentru identitate de situa ˛ ie, trebuie s„ fie identitate de solu ˛ ie, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, ce motive avem noi, acum, Ón 2003, c‚nd spunem c„ revizuim Constitu ˛ ia pentru a Ónt„ri edificiul constitu ˛ ional, sau elementele din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 73

edificiul constitu ˛ ional, care sunt acceptate ∫i care, p‚n„ la urm„, ne fac cinste.

De ce s„ facem aceast„ distinc ˛ ie Óntre civili ∫i militari c‚nd nu am avut Ón vedere a∫a ceva Ón 1990? Pentru ce argument? Tocmai ca s„ cre„m semne de Óngrijorare? Nu aici, poate Ón alt loc.

V„ mul ˛ umesc.

Mihai Constantinescu

#410787

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Am ˛ inut s„ iau cuv‚ntul fiindc„ problema o vom mai Ónt‚lni ∫i Ón alte locuri. Deci, eu zic c„ ar fi bine acum s„ o l„murim Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu mai pierdem timpul cu l„murirea ei ∫i Ón alte ocazii. C‚nd am zis îÓn condi ˛ iile ader„rii“ am avut Ón vedere faptul c„ Ón negocierile care sunt Ón curs de desf„∫urare,∫i dup„ aceea, Ón fa ˛ a dumneavoastr„ c‚nd va veni tratatul de aderare, ve ˛ i vedea c„ pentru diferitele ipoteze la care ne referim aici sunt condi ˛ ii diferite. De exemplu: pentru ca s„ poat„ s„ participe, iar„∫i sunt anumite condi ˛ ii, s„ participe cet„ ˛ enii Uniunii la constituirea organelor Ón ˛ ar„. Da, dar s„ vede ˛ i Ón ce condi ˛ ii: s„ aib„ proprietate, s„ aib„ domiciliul Ón ˛ ar„ 10 ani, la unii; la unii 5 ∫.a.m.d.

Deci, depinde de ce condi ˛ ii vor fi stabilite. Dac„ zic dup„, m„ refer exclusiv la un singur criteriu — criteriul timp. Dup„ ce ader,... or, nu este a∫a, este ∫i criteriul timp, bineÓn ˛ eles, care este implicat Ón ideea de condi ˛ ii, dar este ∫i Óndeplinirea condi ˛ iilor pe care dumneavoastr„ le ve ˛ i vedea cu ocazia ratific„rii actului de aderare ∫i cu aceast„ ocazie, sigur, ve ˛ i putea impune punctul dumneavoastr„ de vedere Ón leg„tur„ cu _le bien foudre,_ ca s„ zic a∫a, a acelor condi ˛ ii. De asta s-a folosit aceast„ formul„ ∫i aici ∫i Ón alte locuri.

Sunt perioade de timp, perioade Ón care trebuie s„ ajung„ Rom‚nia la un anumit nivel; Ón leg„tur„ cu votul, iar„∫i, perioade care s„ exprime integrarea Ón comunitatea local„, c„ numai atunci se justific„ s„ voteze ∫.a.m.d. Sunt ni∫te condi ˛ ii care nu era cazul s„ le dezvolt„m, dar norma constitu ˛ ional„ Ón felul acesta f„cut„ va fi perfect„. Nu v„ va Ómpiedica atunci c‚nd ve ˛ i fi Ón situa ˛ ia de adopta actul de aderare, pe c‚nd dac„ m„ refer exclusiv la timp, precis c„ v„ va Ómpiedica.

Tudor Mohora

#413606

## **Domnul Tudor Mohora:**

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic|prezent| |Afr„sinei Viorica Albu Gheorghe Ana Gheorghe Andea Petru Andrei Ioan Andronescu Ecaterina Antal István|prezent„ absent absent prezent prezent prezent„ absent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|prezent„| |Arghezi Mitzura Domnica|prezent„| |Ariton Gheorghe|prezent| |Arma∫ Iosif|absent| |Arn„utu Eugenu|prezent|

## 76 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003

|MONITORUL OFICI 76|AL AL ROM¬N|IEI,PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003|| |---|---|---|---| |Asztalos Ferenc|absent|Cr„ciun Dorel Petru|prezent| |Baban ™tefan|prezent|Cre˛Nicoar„|prezent| |Babiuc Victor|absent|Cristea Marin|prezent| |Baciu Mihai|absent|Cri∫an Emil|prezent| |Bahrin Dorel|prezent|Daraban Aurel|prezent| |Balt„ Mihai|prezent|D„ianu Dorin|absent| |Balt„ Tudor|absent|Dinu Gheorghe|prezent| |Bar Mihai|prezent|Dobre Traian|prezent| |Bara Radu Liviu|prezent|Dobre Victor Paul|prezent| |Barbu Gheorghe|absent|Dobrescu Smaranda|prezent„| |Barto∫ Daniela|prezent„|Dol„nescu Ion|prezent| |B„doiu Cornel|prezent|Dorian Dorel|absent| |B„l„e˛Mitic„|prezent|Dorneanu Valer|prezent| |B„l„∫oiu Amalia|prezent„|Dragomir Dumitru|absent| |B„ncescu Ioan|prezent|Drago∫ Iuliu Liviu|absent| |B‚ldea Ioan|prezent|Dragu George|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent|Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil|prezent| |Bentu Dumitru|prezent|Dre˛canu Doina-Mic∫unica|prezent„| |Berc„roiu Victor|prezent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Dumitriu Carmen|absent„| |Bereczki Endre|prezent|Du˛u Constantin|absent| |Birtalan Ákos|absent|Du˛u Gheorghe|prezent| |Bivolaru Ioan|prezent|Enescu Nicolae|absent| |Bleotu Vasile|absent|Erdei Dolóczki István|prezent| |Boabe∫ Dumitru|prezent|Eserghep Gelil|absent| |Boagiu Anca Daniela|absent„|F‚c„ Mihail|prezent| |Boaj„ Minic„|prezent|Firczak Gheorghe|prezent| |Boc Emil|prezent|Florea Ana|prezent„| |Bogea Angela|prezent„|Florescu Ion|prezent| |Boiangiu Cornel|prezent|Fotopolos Sotiris|prezent| |Bolca∫ Augustin Lucian|absent|Frunz„verde Sorin|absent| |Böndi Gyöngyike|prezent„|Gaspar Acsinte|prezent| |Borbély László|prezent|Georgescu Florin|prezent| |Bozg„ Ion|prezent|Georgescu Filip|absent| |Bran Vasile|prezent|Gheorghe Valeriu|prezent| |BrÓnzan Ovidiu|absent|Gheorghiof Titu Nicolae|prezent| |Bruda∫ca Damian|prezent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Bucur Constantin|absent|Gheorghiu Viorel|prezent| |Bucur Mircea|prezent|Ging„ra∫ Georgiu|absent| |Buga Florea|absent|Giuglea ™tefan|prezent| |Burnei Ion|prezent|Godja Petru|absent| |Buruian„ Aprodu Daniela|absent„|Gr„dinaru Nicolae|prezent| |Buzatu Dumitru|prezent|Grigora∫ Neculai|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent|Gubandru Aurel|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Canacheu Costic„|absent|Ha∫otti Puiu|absent| |Cazan Gheorghe Lauren˛iu|absent|Hogea Vlad Gabriel|prezent| |Cazimir ™tefan|prezent|Holtea Iancu|prezent| |C„∫uneanu-Vlad Adrian|prezent|Hrebenciuc Viorel|prezent| |Cerchez Metin|absent|Ianculescu Marian|prezent| |Cherescu Pavel|prezent|Ifrim Mircea|absent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent|Ignat Miron|prezent| |Chiri˛„ Dumitru|prezent|Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Ciontu Corneliu|absent|Ionel Adrian|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent|Ionescu Anton|prezent| |Ciuperc„ Vasile Silvian|prezent|Ionescu Costel Marian|prezent| |CÓrstoiu Ion|prezent|Ionescu Dan|absent| |Cladovan Teodor|prezent|Ionescu Daniel|absent| |Cliveti Minodora|prezent„|Ionescu Mihaela|prezent„| |Coifan Viorel- Gheorghe|absent|Ionescu R„zvan|prezent| |Cojocaru Nicu|prezent|Ionescu Smaranda|prezent„|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 77

|MONITORUL OFI|CIAL AL ROM¬N|IEI,PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003|77| |---|---|---|---| |Iordache Florin|prezent|Motoc Adrian Marian|prezent| |Iriza Marius|prezent|Musca Monica Octavia|absent„| |Iriza Scarlat|prezent|Naidin Petre|prezent| |Iv„nescu Paula Maria|prezent„|Nan Nicolae|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|absent„|Nassar Rodica|prezent„| |Kelemen Atilla Béla Ladislau|prezent|Naum Liana Elena|prezent„| |Kelemen Hunor|prezent|N„dejde Vlad-George|absent| |Kerekes Károly|prezent|N„stase Ioan Mihai|prezent| |Kónya-Hamar Sándor|prezent|Neac∫u Ilie|absent| |Kovács Csaba-Tiberiu|prezent|Neagu Ion|prezent| |Kovács Zoltán|prezent|Neagu Victor|prezent| |Lari Iorga Leonida|absent„|Neam˛u Horia Ion|prezent| |Laz„r Maria|prezent„|Neam˛u Tiberiu Paul|prezent| |L„p„dat ™tefan|prezent|Nechifor Cristian|prezent| |L„pu∫an Alexandru|prezent|Negoi˛„ Liviu Gheorghe|absent| |Leon„chescu Nicolae|prezent|Nica Dan|absent| |Lep„datu Lucia Cornelia|prezent„|Nicolae Ion|prezent| |Lep∫a Sorin Victor|absent|Nicolaescu Gheorghe-Eugen|absent| |Longhen Ghervazen|absent|Nicolescu Mihai|prezent| |Loghin Irina|absent„|Nicolicea Eugen|absent| |Luchian Ion|prezent|Niculescu Constantin|absent| |Magheru Paul|prezent|Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae|prezent| |Maior Laz„r Dorin|prezent|Nistor Vasile|absent| |Makkai Grigore|prezent|Ni˛„ Constantin|prezent| |Man Mircea|absent|Oltean Ioan|prezent| |Manolescu Oana|prezent„|Olteanu Ionel|absent| |Marcu Gheorghe|prezent|Oltei Ion|prezent| |Mardari Ludovic|prezent|Onisei Ioan|prezent| |Marin Gheorghe|prezent|Palade Doru Dumitru|prezent| |Marineci Ionel|prezent|Pambuccian Varujan|prezent| |Márton Árpád Francisc|prezent|Pa∫cu Ioan Mircea|absent| |M„laimare Mihai Adrian|prezent|Pataki Iulia|prezent„| |M„r„cineanu Adrian|absent|P„un Nicolae|absent| |M‚ndrea-Muraru Mihaela|prezent„|P„duroiu Valentin|prezent| |M‚ndroviceanu Vasile|prezent|P„∫cu˛Stefan|prezent| |Mera Alexandru Liviu|absent|Pécsi Francisc|prezent| |Merce Ilie|prezent|Pere∫ Alexandru|prezent| |Me∫ca Sever|absent|Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent| |Miclea Ioan|absent|Petru∫ Octavian Constantin|absent| |Micula C„t„lin|prezent|Ple∫a Eugen Lucian|prezent| |Mihalachi Vasile|prezent|Podgoreanu Radu|prezent| |Mih„ilescu Petru ™erban|absent|Pop Napoleon|prezent| |Mincu Iulian|prezent|Popa Constan˛a|absent„| |Mircea Costache|prezent|Popa Cornel|absent| |Mirciov Petru|prezent|Popa Virgil|absent| |Miron Vasile|prezent|Popescu Dorin Grigore|prezent| |Mitu Dumitru Octavian|absent|Popescu Gheorghe|prezent| |Mi˛aru Anton|prezent|Popescu Ioan Dan|absent| |MÓnzÓn„ Ion|absent|Popescu Kanty C„t„lin|prezent| |Mocanu Alexandru|absent|Popescu Virgil|prezent| |Mocioalc„ Ion|prezent|Popescu Bejat ™tefan Marian|absent| |Mocioi Ion|prezent|Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton|absent| |Mogo∫ Ion|absent|Posea Petre|prezent| |Mohora Tudor|prezent|Predic„ Vasile|prezent| |Moisescu George Dumitru|absent|Pribeanu Gheorghe|prezent| |Moisoiu Adrian|prezent|Priboi Ristea|absent| |Moi∫ V„s„lie|prezent|Purceld Octavian-Mircea|absent| |Moldovan Carmen Ileana|absent„|Pu∫ca∫ Vasile|absent| |Moldovan Petre|prezent|Puwak Hildegard-Carola|absent„| |Moldoveanu Eugenia|prezent„|Puzdrea Dumitru|absent| |Moraru Constantin Florentin|prezent|Radan Mihai|prezent|

78 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003

|MONITORUL O 78|FICIAL AL RO| |---|---| |Ráduly Róbert Kálmán|absent| |Raicu Romeo Marius|absent| |Rasovan Dan Grigore|absent| |R„doi Ion|prezent| |R„dulescu Grigore Emil|absent| |Rus Emil Rus Ioan Ru∫anu Dan Radu Sadici Octavian Sali Negiat Sandache Cristian Sandu Alecu Sandu Ion Florentin Sassu Alexandru Saulea D„nu˛ Savu Vasile Ioan|absent prezent absent prezent prezent prezent prezent prezent prezent absent absent| |S„punaru Nini|prezent| |Sb‚rcea Tiberiu Sergiu Selagea Constantin Semcu Adrian Emanuil|absent prezent absent| |Sersea Nicolae|prezent| |Severin Adrian|absent| |Simedru Dan Coriolan|absent| |Sire˛eanu Mihail Sonea Ioan|prezent absent| |Spiridon Nicu|prezent| |Stan Ioan Stan Ion|prezent absent| |Stana Ionescu Ileana Stanciu Anghel Stanciu Zisu|prezent„ absent absent| |St„nescu Alexandru-Octavi|prezent| |St„ni∫oara Mihai|absent| |Stoian Mircea|prezent| |Stoica Valeriu|prezent| |Stroe Radu|prezent| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Vasile|prezent| |Suditu Gheorghe Székely Ervin Zoltán|prezent prezent| |Szilágyi Zsolt|prezent| |™naider Paul|absent| |™tefan Ion|prezent| |™tef„nescu Codrin|absent| |™tef„noiu Luca|prezent| |™tirbe˛Cornel|absent| |Támas Sándor|prezent| |T„r‚˛„ Culi˛„|prezent| |T‚rpescu Pavel|prezent| |Tcaciuc ™tefan|absent| |Timi∫ Ioan|prezent| |Toader Mircea Nicu|prezent| |Todoran Pavel|prezent| |Tokay Gheorghe|prezent| |Tóro Tiberiu|absent| |Tudor Marcu|prezent| |Tudose Mihai|prezent| |Tunaru Raj fibulc„ Alexandru focu Iulian Costel|absent prezent prezent| |Varga Attila|prezent|

|PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003|| |---|---| |Vasile Aurelia|prezent„| |Vasilescu Lia Olgu˛a|absent„| |Vasilescu Nicolae|absent| |Vasilescu Valentin|prezent| |Vekov Károly János|prezent| |Verbina Dan|prezent| |Vida Iuliu|prezent| |Vi∫inescu Marinache|prezent| |Voicu M„d„lin|prezent| |Voinea Florea|prezent„| |Winkler Iuliu|prezent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent| |Z„voianu Dorel|prezent| |Zgonea Valeriu ™tefan|prezent|

Cornel B„doiu

#423796

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Este vorba de un nou alineat, 19[1] , pe care comisia a Ón ˛ eles s„-l introduc„, prin aceasta stabilindu-se excep ˛ ia potrivit c„reia cet„ ˛ enii rom‚ni pot fi extr„da ˛ i sau expulza ˛ i Ón ipoteza Ón care conven ˛ iile interna ˛ ionale la care Rom‚nia este parte ne oblig„.

A∫ vrea, dac„ manifesta ˛ i pu ˛ in„ r„bdare, s„ v„ explic de ce nu Ómp„rt„∫esc acest punct de vedere al comisiei.

Nu Ómp„rt„∫esc acest punct de vedere al comisiei, pentru c„, practic, ar intra Ón contradic ˛ ie cu art. 15, 17 ∫i, prin extensie, 18, din Constitu ˛ ie, articole care nu au fost modificate Ón partea privitoare la drepturile cet„ ˛ enilor rom‚ni, drepturile ∫i obliga ˛ iile lor. Ce spun aceste texte constitu ˛ ionale Ón esen ˛ „? Ele spun c„ cet„ ˛ enii rom‚ni se bucur„ de protec ˛ ia statului rom‚n.

## Stima ˛ i colegi,

Motivarea comisiei sun„ cam a∫a: posibilitatea extr„d„rii este necesar„ pentru crearea unui spa ˛ iu juridic de securitate Ón cadrul Uniunii Europene, c‚t ∫i pentru lupta Ómpotriva unor flagele cu caracter interna ˛ ional, cum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/4.VII.2003 sunt: terorismul, traficul de droguri, de fiin ˛ e umane, de arme etc.

## Stima ˛ i domni,

At‚ta vreme c‚t de vreo 2 ani Óncoace ne aliniem legisla ˛ iei comunit„ ˛ ii europene ∫i sanc ˛ ion„m, din punct de vedere penal, terorismul, traficul de droguri, de fiin ˛ e umane etc., nu v„d de ce Ón aceast„ situa ˛ ie, c‚nd legisla ˛ ia noastr„ este identic„ cu cea a Comunit„ ˛ ii Europene, mai este necesar s„ extr„dez sau s„ expulzez pe cet„ ˛ eanul rom‚n, c‚nd tot at‚t de bine am instrumentul legal, repet, care s„-mi permit„ s„-l sanc ˛ ionez. Deci, at‚ta vreme c‚t sunt dator, potrivit normelor constitu ˛ ionale nemodificate, s„-l ocrotesc, tot at‚t de corect este ca atunci c‚nd Óncalc„ anumite norme, el s„ poat„ fi sanc ˛ ionat. De cine? De statul de origine, a∫a Ónc‚t mi se pare superflu„ aceast„ chestiune, nu numai superflu„, dar chiar Ón contradic ˛ ie cu principiul constitu ˛ ional amintit mai sus.

Mai departe. Nu v„d de ce nu am lua exemplul de la na ˛ iunile care se respect„ ∫i impun acest respect ∫i altora. Vezi S.U.A. O s„-mi replica ˛ i c„ noi nu suntem at‚t de mari ∫i de puternici, dar putem tinde ∫i o putem face, cel pu ˛ in prin a statua Ón Legea fundamental„ acest principiu, ∫i anume c„ cet„ ˛ enii rom‚ni nu pot fi expulza ˛ i sau extr„da ˛ i. De altfel, acest principiu de la alin. (1) este Ónscris Ón art. 19, numai c„ prin 19 alin. (1[1] ) se vine cu acest amendament. De aceea, cu tot riscul, doresc ∫i v„ rog s„ reflecta ˛ i Ónainte de a vota amendamentul.

V„ mul ˛ umesc.

Mihai Constantinescu

#426617

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn primul r‚nd, se impune o rectificare.Probabil domnul B„doiu, din dorin ˛ a de a fi mai elocvent ∫i de a v„ convinge, a f„cut eroarea c„ Ón loc s„ se refere numai la extr„dare s-a referit ∫i la expulzare.

Textul constitu ˛ ional, pe care vi-l supunem ast„zi spre aprobare, se refer„ numai la extr„dare ∫i nu la expulzare. Cred c„ domnul B„doiu ∫tie care e deosebirea Óntre una ∫i alta. Deci expulzarea este ce a p„ ˛ it Soljeni ˛ Ón ∫i extr„darea este cu totul altceva. Extr„darea, de principiu, este interzis„, a∫a e, e un drept al cet„ ˛ eanului de a nu fi extr„dat. Dar, Ón cadrul Uniunii Europene,c„tre care tindem, unul dintre piloni, pilonul 3, se refer„ la crearea unui spa ˛ iu juridic comun de securitate ∫i justi ˛ ie Ón cadrul Uniunii. Din aceast„ cauz„ s-ar putea ca necesit„ ˛ i legate de dezvoltarea criminalit„ ˛ ii s„ impun„ — ∫i m„ mir c„ domnul B„doiu care a lucrat Ón penal nu are imagina ˛ ia necesar„ pentru a Ón ˛ elege acest fenomen —,se impune ca judecarea unor cauze s„ se fac„ de c„tre un singur complet, s„ se fac„ Ón cadrul unei singure justi ˛ ii, tocmai spre a se putea judeca Ómpreun„ toate leg„turile care pot exista. Argumentul legat de faptul c„ dreptul comunitar are prioritate fa ˛ „ de dreptul intern este un argument fals. Are, dar nu fa ˛ „ de

Constitu ˛ ie. Fa ˛ „ de Constitu ˛ ie, dumneavoastr„ avea ˛ i aprobat c„ dac„ o norm„ extern„, fie a dreptului comunitar, este contrar„ Constitu ˛ iei, mai Ónt‚i se modific„ Constitu ˛ ia ∫i pe urm„ se aprob„ norma.

Deci, ceea ce vrem s„ v„ convingem acum este c„ existen ˛ a acestui spa ˛ iu de securitate ∫i justi ˛ ie Ón cadrul Uniunii impune neap„rat posibilitatea ca dac„ un rom‚n a participat la o asemenea infrac ˛ iune, dreptul de a-l extr„da este absolut necesar. Œn fond, un drept exist„ nu pentru a abuza de el, nu pentru a face criminalitate interna ˛ ional„, nu pentru a lovi Ón civiliza ˛ ia european„, ci, dimpotriv„, de a o ap„ra.

Faptul c„ noi ne-am alineat din punct de vedere penal la multe din regulile care exist„ Ón cadrul Uniunii Europene, iar„∫i nu este un argument suficient. C„ aici nu este vorba de faptul c„ ar exista o nearmonizare a legisla ˛ iei, ci e vorba de faptul c„, Ón anumite situa ˛ ii, Ón fa ˛ a criminalit„ ˛ ii organizate este necesar ca statele s„ coopereze ∫i pe aceast„ cale pentru a judeca Ómpreun„ faptele pe care le-au s„v‚r∫it infractorii Ómpreun„. Acela∫i lucru este ∫i Ón ce prive∫te terorismul interna ˛ ional, droguri etc., sunt lucruri pe care, prin acest text, Parlamentul le poate aproba, le poate ratifica, conven ˛ iile interna ˛ ionale respective. Dac„ nu ar exista acest text, Parlamentul nu ar putea s„ le aprobe ∫i ar trebui, Ón prealabil, s„ se uneasc„ Ón Adunare Constituant„ derivat„ pentru a adopta textul pe care domnul deputat B„doiu ast„zi Óncearc„ s„-l elimine. Este un lucru care, evident, c„ vine Ómpotriva spiritului european al Uniunii Europene, este un lucru care, evident c„ va crea o mare greutate pentru dumneavoastr„ ca s„ adera ˛ i la aceast„ Uniune care, ∫ti ˛ i c„ este alc„tuit„ din 3 piloni, al treilea pilon fiind Justi ˛ ia, ∫i crearea acestui spa ˛ iu, ∫i presupune asemenea posibilitate. Dac„ a ˛ i citit cu aten ˛ ie, raportul Comisiei de la Vene ˛ ia este unul din lucrurile care a fost cel mai mult l„udat, pentru c„ el exprim„ Ón cea mai mare m„sur„ sau Ón orice caz, Ón mare m„sur„, voca ˛ ia european„ a Rom‚niei ∫i dorin ˛ a ei de a se integra Ón civiliza ˛ ia european„. Cine nu Ón ˛ elege a∫a ceva, bineÓn ˛ eles c„ nu are de ce s„ Ón ˛ eleag„ acest text, dar cine este de acord ca Rom‚nia Ón viitor s„ intre Ón Uniunea European„, s„ ne juc„m destinul, s„ sc„p„m de s„r„cie, nu se poate s„ resping„ acest text.