Doru Ioan Tãrãcilã

Da, va fi distribuit mâine, cred.

Invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., pe domnul senator EcksteinKov‡cs PŽter.

Vã rog, aveþi cuvântul!

legea ºi în municipiul Cluj, respectiv ca indicatoarele bilingve sã fie amplasate.

În a doua declaraþie, domnul primar Gheorghe Funar a solicitat sã fie îndepãrtat drapelul Ungariei de pe clãdirea din Cluj a Consulatului acestei þãri. Mã rog, demersul este de un ridicol cras, deoarece folosinþa drapelelor naþionale în domeniul diplomatic este reglementatã de tratate pe care România le-a ratificat de multã vreme ºi care au intrat în uzul comun. În schimb, ceea ce nu este ridicol, ci ceea ce este de-a dreptul periculos este argumentaþia domnului primar, pentru cã domnul primar îºi argumenteazã acest demers pe prevederile Ordonanþei Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002, susþinând cã este un simbol horthyst-fascist. ªi face aceasta domnul primar, în condiþiile în care, în Cluj, o stradã principalã a oraºului este, în momentul de faþã, botezatã dupã mareºalul Ion Antonescu. ªi ceea ce Ñ zic eu Ñ este mai grav, în Sala de sticlã a primãriei troneazã Ñ ºi nu de azi, de ieri Ñ mai multe statui, proiecte de statui în gips ale mareºalului Antonescu.

Mã gândesc eu: ce face Guvernul României, al cãrui ministru, domnul Rãzvan Theodorescu, a fost declarat cetãþean de onoare al municipiului pe 22 martie 2002 de cãtre primarul Funar, la umbra statuilor mareºalului Antonescu? Când ºi-a declarat opþiunea acest Guvern, atunci când a adoptat ordonanþa sau atunci când nu face nici un efort ca sã fie reflectat?

O anecdotã mai veche spunea cã la intrarea în cartierul Mãnãºtur era o tablã, pe vremuri, Ñ desigur, e o anecdotã Ñ, este ºi în alte localitãþi, pe care scria: ”Pânã aici Ñ democraþie, de-aici Ñ cartierul Mãnãºtur!Ò Eu cred cã, în momentul de faþã, cam peste tot Clujul se poate pune aceastã tablã într-o singurã limbã, da? Pânã aici Ñ democraþie, de-aici Ñ municipiul ClujNapoca.

Mulþumesc.