Stenogramă plen

## Vã rog sã vã ocupaþi locurile!

Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi 8 aprilie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnul senator Mihai Ungheanu ºi domnul senator Constantin Nicolescu, pe care-l invit la prezidiu.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 121 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 8 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, 3 colegi sunt în delegaþii, un coleg este bolnav Ñ domnul senator Belu Ioan Ñ ºi un coleg este învoit Ñ domnul senator Popescu Laurenþiu Mircea.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de senatori.

Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la orele 19,30. Ordinea de zi este cea standard pentru ºedinþele de luni: problemele organizatorice; aprobarea programului de lucru; declaraþii politice; dezbaterea proiectelor de lege pe parcursul a circa o orã ºi jumãtate; întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri în prezenþa domnilor miniºtri.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al zilei de astãzi aveþi observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Programul de lucru al zilei de astãzi a fost aprobat de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

În legãturã cu ordinea de zi existã o singurã chestiune: vã rog sã observaþi cã avem înscris, la punctul 12, proiectul de Lege privind Statutul poliþistului, adoptat de Camera Deputaþilor, caracterul legii Ñ lege organicã, dar, întrucât avizul întocmit în ºedinþa de joia trecutã de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu a fost distribuit domnilor senatori, motiv pentru care rog _staff_ -ul sã ia mãsuri urgente pentru a fi distribuit astãzi; nu putem sã-l luãm în dezbatere astãzi, urmând sã-l luãm în dezbatere joi.

Domnul senator Badea, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Mai este o problemã. O ridic acum pentru a nu fracþiona ºedinþa de plen de astãzi. La punctul 4 avem aprobarea procedurii de urgenþã pentru adoptarea unor proiecte de lege ºi propuneri legislative fãrã ca acestea sã fie nominalizate. O sã ridic aceastã problemã ºi în Biroul permanent. Este necesar ca atunci când realizãm sau când propunem asemenea puncte la ordinea de zi sã nominalizãm ºi proiectele de lege respective pentru cã, altfel, ar trebui ca noi, înainte de votul la acest punct din ordinea de zi, sã cerem time-out pentru consultãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunt de acord cu dumneavoastrã. O sã vi le indic pe fiecare. Sunt douã proiecte de lege ºi douã propuneri legislative. Sigur, Senatul va da vot separat pentru fiecare proiect de lege ºi va aproba dacã acel proiect de lege va fi dezbãtut în comisie ºi ulterior în plenul Senatului, cu procedurã de urgenþã.

Cu observaþia fãcutã de mine la punctul 12 pe ordinea de zi ºi cu observaþiile fãcute de domnul senator Badea,

Programul propus pentru aceastã sãptãmânã: aºa cum am aprobat, astãzi avem lucrãri în plen; mâine lucrãri în comisiile permanente; miercuri se propune o ºedinþã comunã a celor douã Camere, urmând a fi prezentatã, din partea Guvernului României, din partea domnului prim-ministru Adrian Nãstase, o declaraþie privind programul acþiunilor pentru aderarea României la NATO; joi lucrãri în plenul Senatului; vineri ºi sâmbãtã activitãþi în circumscripþiile electorale.

Dacã nu aveþi observaþii la acest program de lucru al sãptãmânii în curs, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Programul de lucru al acestei sãptãmâni a fost aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

- Punctul 2 pe ordinea de zi Ñ declaraþii politice.

- Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi

- umanist). Îl invit la tribunã pe domnul senator Pruteanu. Aveþi cuvântul, domnule senator! Grupul parlamentar are 38 de minute.

## Stimate colege ºi colegi senatori,

N-au trecut decât puþini ani de când, de la aceeaºi tribunã, de la aceleaºi microfoane, deplângeam trecerea în nefiinþã a unui mare scriitor, a unui mare nume al literelor româneºti. Era vorba, atunci, de Marin Sorescu.

Iatã-mã din nou, în aceastã tristã situaþie, la puþin timp dupã trecerea în nefiinþã a unuia din cei mai mari romancieri români. E vorba de romancierul Petru Dumitriu, care s-a stins în strãinãtate, un romancier care ar putea fi înscris într-o pleiadã în sensul propriu al cuvântului, adicã 7 nume, 7 mari nume ale romanului românesc, între care ar trebui citaþi aici: Sadoveanu, Rebreanu, Camil Petrescu, G. Cãlinescu, Marin Preda ºi Eugen Barbu, 7 mari creatori de lumi, 7 mari arhitecþi ai unor naraþiuni extraordinare.

Timpul n-a mai avut rãbdare Ñ cum ar fi spus Marin Preda Ñ ca Petre Dumitriu sã împlineascã, la 8 mai în acest an, 78 de ani.

A fost un scriitor precoce: la 14 ani deja avea redactate, chiar în franþuzeºte, o povestire ºi o piesã de teatru în româneºte aceasta, _Meºterul Manole_ . De ce în franþuzeºte? Pentru cã, nãscut la Baziaº, acolo unde intrã Dunãrea în þarã, tatãl sãu fusese un român, un vajnic român, un cãpitan în armata þãrii, iar mama sa era unguroaicã, dar care vorbea, atât cu tatãl, cu soþul ei, cât ºi cu fiul, Petru Dumitriu, mai mult în franþuzeºte ºi, de aceea, aceasta i-a fost de mic o a doua limbã care l-a ajutat mult în strãinãtate.

Liceul l-a fãcut la Târgu Jiu, iar studiile Ñ pe care nu le-a terminat, el a fost un autodidact Ñ le-a fãcut la MŸnchen pentru cã l-a întrerupt rãzboiul.

Chiar în titlul primei sale proze, publicatã într-o revistã prestigioasã Ñ **Revista Fundaþiilor Regale** Ñ se aflã numele acestui oraº, MŸnchen, în proza _Nocturnã în MŸnchen_ . În 1943 se întâmpla acest debut ºi în 1945 se întâmplã un lucru care este premonitoriu pentru viitorul marelui scriitor Ñ îºi gãseºte casa distrusã complet de bombardament, ceea ce este Ñ cred Ñ un fel de prevestire a viitorului sãu dramatic din punct de vedere sufletesc, un viitor al omului care mai tot timpul n-a avut un ”acasãÒ.

Talentul sãu cu totul ieºit din comun ºi care era sprijinit ºi pe o mare poftã culturalã ºi pe o mare muncã întru culturã, a acumulat foarte mult în acei ani, a fost remarcat încã din pragul carierei sale deosebite. În 1945, avea numai 21 de ani, un juriu în care se aflau Felix Aderca, Pompiliu Constantinescu, Victor Eftimiu, Henriette Yvonne Stahl, o femeie care i-a fost multã vreme tovarãºã de viaþã, ca sã spun aºa, ºi apoi, chiar scurtã vreme, ºi soþie, deºi era cu 20 de ani mai în vârstã ca el, ºi se mai afla ºi Tudor Vianu în acel juriu pe care l-am pomenit, i-a conferit premiul pentru cea mai bunã nuvelã a anului, la 21 de ani. Iar prima carte care i-a apãrut, în 1947, o culegere de 8 proze numitã _Euridice_ , de proze foarte rafinate, expresioniste mai curând, deloc prolecultiste, a fost remarcatã chiar de marele G. Cãlinescu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, domnilor senatori!

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Eugen Florescu.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu, nu, mai întâi domnul Cârciumaru.

Domnul Cârciumaru?

Da, vã rog!

E vina noastrãÉ

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/18.IV.2002

Al doilea era trecut pe listã. Domnul senator Ion Cârciumaru. Vã rog, domnule senator, poftiþi! Dumneavoastrã ºtiþi cã întotdeauna gãsim soluþii. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În fiecare an, la 7 aprilie, se sãrbãtoreºte _Ziua Mondialã a Sãnãtãþii_ .

Începând cu anul 1999, prin hotãrâre de Guvern, ziua de 7 aprilie a fost declaratã _Ziua Sãnãtãþii_ în România.

Anul acesta, 2002, s-a hotãrât ca aceastã zi sã fie aniversatã sub deviza: ”Forma fizicã ºi sãnãtateaÒ pentru a ilustra felul în care indivizii ºi comunitãþile pot sã acþioneze asupra propriei lor sãnãtãþi ºi stãri de bine.

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii propune o dezbatere mondialã despre schimbãrile epidemiologice, modificarea ponderii la nivelul întregului glob, a morbiditãþii ºi factorii implicaþi în acest proces.

În majoritatea regiunilor lumii, bolile netransmisibile reprezintã, la ora actualã, o problemã majorã. Aceasta se datoreazã în parte evoluþiei rapide a modului de viaþã care se traduce printr-un sedentarism mai accentuat, o modificare a obiºnuinþelor alimentare ºi un consum ridicat de tutun.

Tendinþa de mai sus se regãseºte în toate societãþile bogate sau sãrace, dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Sãrãcia, violenþa, schimbãrile sociale ºi economice rapide, lipsa de instruire, insuficienþa Ñ mai ales la noi Ñ sau absenþa totalã a serviciilor de sãnãtate, adoptarea unor direcþii politice neclare contribuie atât la creºterea cazurilor de cancer, diabet ºi boli cardiovasculare, cât ºi a celor de SIDA sau paludism.

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii estimeazã cã a sosit momentul pentru declanºarea unor dezbateri mondiale privind prevenþia ºi tratamentul. Faptul de a privilegia aspectele preventive nu poate decât sã aducã beneficii sãnãtãþii publice.

Sedentarismul este o cauzã majorã a bolilor cardiovasculare, diabetului ºi obezitãþii ce produc anual peste 2 milioane de decese.

O treime din cazurile de cancer ar putea fi evitate printr-o alimentaþie sãnãtoasã, prin menþinerea greutãþii normale ºi exerciþii fizice pe tot parcursul vieþii.

Asocierea unei alimentaþii defectuoase cu sedentarismul ºi tabagismul este consideratã drept cauzã a 80% din cardiopatiile coronariene premature ºi a 60% din diabetul tip II.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Ion Vela. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Trebuia sã opriþi cronometrul de mult.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aþi epuizat doar 4 minute, domnul senator.

**Din salã**

**:**

Trei!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Puteþi sã spuneþi cã domnul senator Cârciumaru vorbeºte atât de puþin? Se poate?!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Spune multe.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Doresc sã prezint unele aspecte din sãnãtate sub titlul: ”Sistemul de sãnãtate ignorat de GuvernÒ.

Astãzi, sistemul de sãnãtate este angrenat într-un proces de haos ºi de degradare caracterizat prin: lipsa serviciilor medicale cãtre un numãr tot mai mare de cetãþeni, subfinanþarea sistemului sanitar, lipsa de medici în spital având în vedere numãrul bolnavilor ce au nevoie de spitalizare, lipsa de medicamente, existenþa unui numãr mare de spitale ce nu sunt dotate cu aparaturã medicalã ºi nu corespund parametrilor pentru a obþine autorizaþia de funcþionare, creºterea numãrului de bolnavi TBC, a bolnavilor de boli cardiovasculare, de cancer, SIDA ºi alte boli infecþioase ce pot transforma România într-un focar de infecþie al Europei, dacã Guvernul nu considerã sistemul de sãnãtate ca o prioritate.

Aceastã stare de fapt este rezultatul unei lungi perioade de timp în care nevoile de sãnãtate au fost neglijate ºi tratate superficial ºi astfel România se situeazã pe penultimul loc în Europa privind indicatorii de sãnãtate, ca mortalitate infantilã ºi, mai ales, speranþa medie de viaþã.

În programul de guvernare al P.S.D. se prevede cã, citez: ”Îngrijirea sãnãtãþii trebuie sã fie un bun social colectiv, accesibil tuturor cetãþenilor, indiferent de capacitatea lor de a plãti, pe fondul asigurãrii unui acces liber ºi echilibrat la serviciile de sãnãtateÒ, închei citatul.

Dar, la un an de guvernare, se constatã cã problemele sistemului sanitar sunt tratate de Guvern dupã zicala: ”Apa trece, pietrele rãmânÒ.

Într-adevãr, a trecut moþiunea ”SãnãtateaÒ, au fost neauzite intervenþiile în plenul Senatului, a domnului senator Ioan Pop de Popa, a doamnei senator Maria Ciocan, strigãtele bolnavilor TBC din Baia Mare, greviºti, ”Vrem sã trãim, nu sã murimÒ, însã au rãmas promisiunile P.S.D. ºi problemele sistemului sanitar, ºi anume:

1. Promisiunile Guvernului neonorate în cursul anului 2001 cum ar fi: întocmirea bugetului pe grupe omogene de diagnostic ºi finanþarea spitalelor pe baza acestor grupe, începerea execuþiei puþurilor de mare adâncime la unitãþile sanitare ce se aflã în zone de risc sporit de secetã, reabilitarea captãrilor existente ºi aprovizionarea cu apã a tuturor unitãþilor sanitare existente, dezvoltarea sistemului medical privat ºi a învãþãmântului privat.

2. Neasigurarea finanþãrii corespunzãtoare a zilei hoteliere ºi de hranã a bolnavilor care a dus la situaþiile: bolnavii sã vinã la spital cu absolut tot, inclusiv cearceafuri ºi mâncare (vezi spitalele din Argeº); tinerele mame în maternitate, sã fie hrãnite uneori cu orez fiert zile întregi, (cazul maternitãþii ”Buna VestireÒ din Galaþi); lipsa de alimentaþie a bolnavilor TBC din sanatorii, spre exemplu, la sanatoriul TBC ”BârnovaÒ, din judeþul Iaºi, bolnavii au fost hrãniþi zile întregi numai cu varzã ºi urzici; aprovizionarea cu alimente este, citez: ”o adevãratã aventurãÒ susþine conducerea sanatoriului.

3. Numãrul mare de spitale slab dotate ºi care nu îndeplinesc condiþiile normale pentru a obþine autorizaþia de funcþionare. Astfel, în provincie, aparatele cu raze Ršntgen sunt de peste 30 de ani ºi apare riscul de iradiere atât a bolnavilor, cât ºi a cadrelor medicale. Starea saloanelor este deplorabilã: au pereþii cu igrasie, mucegãiþi, conducte sparte ºi apa curge pe pereþi, aer umed ºi rece, lumina oarbã a becurilor de economie, grupuri sanitare ce depãºesc orice imaginaþie. În astfel de spitale se nasc copii, sunt trataþi bolnavii de plãmâni care aºteaptã sã se vindece sau sunt externaþi, chiar dacã nu sunt vindecaþi complet datoritã unor cauze de urgenþã, fiind un pericol pentru comunitate.

Domnul Petre Calistu, preºedintele Asociaþiei Naþionale a Spitalelor spune cã în spitale existã, citez: ”o situaþie inimaginabilãÒ, iar purtãtorul de cuvânt al C.A.S. Timiº menþioneazã cã pentru a rezolva problema, citez: ”pisica ar trebui ruptã de sus, de la ministerÒ.

4. Numãrul tot mai redus de medici ce l-a determinat pe preºedintele Colegiului Medicilor din România sã avertizeze cã spitalele din România vor rãmâne fãrã doctori datoritã Ordinului nr. 135/2002 prin care se impune numãrul mare de paturi la un medic. De asemenea, salariile mici acordate tinerilor medici îi determinã sã migreze în þãrile vestice.

În acelaºi timp, în mediul rural se desfiinþeazã spitale existente ºi nu existã nici policlinici, iar un specialist nu poate deveni medic de familie.

Colegiul Medicilor se opune centralismului folosit de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi solicitã ca numãrul medicilor dintr-un spital sã fie stabilit de directorul unitãþii.

Este necesarã susþinerea medicilor în zonele slab dezvoltate, deoarece în prezent existã o repartiþie neuniformã a medicilor, dar ºi o responsabilitate din partea conducerii spitalelor pentru a evita situaþiile în care numãrul cadrelor medicale este egal cu numãrul paturilor din spital. Exemplu, judeþul Neamþ, dupã cum afirmã prefectul acestui judeþ.

Vã rog sã concluzionaþi!

Da.

Pentru a îmbunãtãþi situaþia din sistemul sanitar, Partidul Democrat propune: realizarea unei autonomii reale a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, eliminarea atitudinii de tip feudal a C.N.A.S. în relaþiile cu prestatorii de servicii medicale, controlul Parlamentului asupra respectãrii legislaþiei în sistemul asigurãrilor de sãnãtate, reformarea legislaþiei sanitare ºi de asigurãri de sãnãtate în acord cu legislaþia europeanã în domeniu, modificarea legilor spitalelor în sensul scoaterii de sub comanda politicã a conducerii acestora ºi aplicarea prevederilor Legii patrimoniului public ºi în cazul spitalelor al cãror patrimoniu trebuie sã treacã la primãrii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnul senator. Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã anunþ cã ºedinþa de astãzi, totuºi, are un caracter deosebit, chiar dacã nu pentru noi, cel puþin pentru cei 26 de asistenþi prezenþi la dezbaterile din Senat, urmare aprobãrii date de cãtre domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu, ºi este vorba de cursanþi în cadrul cursului organizat de Liga **Pro Europa** , Colegiul Democraþiei, 26 de tineri mureºeni care se pregãtesc pentru cariere politice, diplomatice ºi civice.

Salutãm prezenþa lor la ºedinþa Senatului fãcând precizarea cã, în acest moment, în Senat, au loc declaraþii politice, dupã care va urma procesul legislativ.

Invit la tribuna Senatului reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul Radu Alexandru Feldman.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte de ºedinþã.

Stimaþi colegi,

Dragi invitaþi,

Domnul Mark Grossman, subsecretar de stat pentru afaceri politice în cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite, a primit Planul guvernamental de mãsuri pentru aderarea la NATO ºi apreciazã cã, citez: ”Planul Ñ reprezintã ceea ce NATO aºtepta de la România (subliniez, **de la România** ), Ñ pentru obþinerea unui rezultat pozitiv la Praga.

Departamentul de Stat nu este singura instituþie americanã care cunoaºte astãzi Planul de mãsuri al Guvernului de la Bucureºti. El a ajuns, cu siguranþã, ºi la Casa Albã, ºi la Pentagon, ºi la Agenþia Naþionalã de Securitate, ºi la Comitetul American pentru NATO, ºi domnul Mircea Geoanã, ministrul nostru de externe, ne asigurã cã planul ar fi fost primit de Administraþia Bush, ca o nouã dovadã a responsabilitãþii ºi seriozitãþii cu care România (subliniez, **România** ) abordeazã problema aderãrii la NATO, planul fiind tocmai acel document

pragmatic ºi concret, prin care România ar putea deveni nu numai un candidat credibil, ci ºi un viitor aliat extrem de credibil.

Într-un cuvânt, citându-l pe harnicul nostru ministru, putem conchide cã planul a fost deja agreat de partea americanã ºi de oficialii NATO.

Ceea ce aceºtia însã nu ºtiu, ºi domnul Geoanã nu le-a spus, e cã hârtiile pe care le-au primit nu exprimã punctul de vedere al României Ñ subliniez, **”al RomânieiÒ** , Ñ adicã al Parlamentului þãrii, ele nefiind altceva decât un document cu caracter de secret de partid, pe care premierul Adrian Nãstase l-a expediat la Washington, fãrã ºtirea nimãnui, într-un plic pe care era ºtanþat cu litere de o ºchioapã: ”RomâniaÒ.

Este un fapt de o gravitate fãrã precedent, care ilustreazã, încã o datã, absenþa oricãrei consultãri ºi comunicãri reale între putere ºi opoziþie, lipsa ºi cele mai elementare consideraþii cu care partidul de guvernãmânt trateazã constant Opoziþia.

Aceastã nefericitã demonstraþie P.S.D.-ul o face tocmai în faþa celor pe care România vrea sã îi convingã de vocaþia ei pentru valorile sacre ale democraþiei autentice.

ªi eu vã mulþumesc.

Sigur, va avea loc ºi o ºedinþã a Birourilor reunite ale celor douã Camere. Cel puþin, pânã la acest moment s-a decis ca, în cadrul ºedinþei comune de miercuri, ce pot sã vã spun, sã fie ºi intervenþii din partea grupurilor parlamentare, a liderilor grupurilor parlamentare din Senat ºi Camera Deputaþilor, sã nu fie o simplã prezentare a unei declaraþii în numele Guvernului.

Materialul ne va fi distribuit?

Da, va fi distribuit mâine, cred.

Invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., pe domnul senator EcksteinKov‡cs PŽter.

Vã rog, aveþi cuvântul!

legea ºi în municipiul Cluj, respectiv ca indicatoarele bilingve sã fie amplasate.

În a doua declaraþie, domnul primar Gheorghe Funar a solicitat sã fie îndepãrtat drapelul Ungariei de pe clãdirea din Cluj a Consulatului acestei þãri. Mã rog, demersul este de un ridicol cras, deoarece folosinþa drapelelor naþionale în domeniul diplomatic este reglementatã de tratate pe care România le-a ratificat de multã vreme ºi care au intrat în uzul comun. În schimb, ceea ce nu este ridicol, ci ceea ce este de-a dreptul periculos este argumentaþia domnului primar, pentru cã domnul primar îºi argumenteazã acest demers pe prevederile Ordonanþei Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002, susþinând cã este un simbol horthyst-fascist. ªi face aceasta domnul primar, în condiþiile în care, în Cluj, o stradã principalã a oraºului este, în momentul de faþã, botezatã dupã mareºalul Ion Antonescu. ªi ceea ce Ñ zic eu Ñ este mai grav, în Sala de sticlã a primãriei troneazã Ñ ºi nu de azi, de ieri Ñ mai multe statui, proiecte de statui în gips ale mareºalului Antonescu.

Mã gândesc eu: ce face Guvernul României, al cãrui ministru, domnul Rãzvan Theodorescu, a fost declarat cetãþean de onoare al municipiului pe 22 martie 2002 de cãtre primarul Funar, la umbra statuilor mareºalului Antonescu? Când ºi-a declarat opþiunea acest Guvern, atunci când a adoptat ordonanþa sau atunci când nu face nici un efort ca sã fie reflectat?

O anecdotã mai veche spunea cã la intrarea în cartierul Mãnãºtur era o tablã, pe vremuri, Ñ desigur, e o anecdotã Ñ, este ºi în alte localitãþi, pe care scria: ”Pânã aici Ñ democraþie, de-aici Ñ cartierul Mãnãºtur!Ò Eu cred cã, în momentul de faþã, cam peste tot Clujul se poate pune aceastã tablã într-o singurã limbã, da? Pânã aici Ñ democraþie, de-aici Ñ municipiul ClujNapoca.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Adrian Pãunescu. Vã rog, aveþi cuvântul, în numele grupului.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

Mulþumesc, domnule preºednte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor,

Nu îmi stã în caracter sã fac polemicã cu primarul Clujului, deºi sunt senator de Cluj. Totuºi, în ultima perioadã, domnul primar al municipiului Cluj a fãcut douã declaraþii, la care trebuie sã reflectez.

Prima declaraþie a domnului primar Funar a fost cã, la acest recensãmânt recent încheiat, populaþia care s-a declarat a fi de etnie maghiarã în oraº este de 18,6%. Declaraþia, dintr-un punct de vedere, este surprinzãtoare, pentru cã domnul primar, anterior, a declarat, în repetate rânduri, cã în Cluj nu existã decât 11% oameni cu oarece origini maghiare. Deci, este o creºtere semnificativã, dar, în acelaºi timp, este o cifrã care este luatã de undeva, din ceruri, dacã vreþi, întrucât domnul ministru Cozmâncã a declarat oficial cã primele rezultate ale recensãmântului vor fi cunoscute ºi fãcute publice în luna iunie. Aºadar, în mod normal, aceastã cifrã a fost una aruncatã _pro causa_ , pentru a împiedica sã fie respectatã

Am fost avertizat cã am 30 de minute, dar n-o sã fie nevoie de toate.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Sigur cã Senatul nostru este interesant ºi în mãsura în care existã dialog între noi. Am ascultat, cu mult interes, ceea ce a spus aici colegul Eckstein ºi m-am gândit ce trebuie sã fie cuprins în acel steag, despre care vorbeºte Domnia sa, citându-l pe primarul Funar, ºi aº vrea sã lãmurim lucrurile. Eu nu mã pot grãbi sã spun: e un steag al þãrii respective, sau este un steag al unei anumite clipe a þãrii respective. Poate cã e, într-adevãr, un steag care reprezintã un moment al istoriei Ungariei: momentul Ungaria Mare! Trebuie vãzut, ºi vãzut obiectiv, pentru cã, evident, dacã e steagul Ungariei, el trebuie sã stea pe Consulatul Ungariei, sigur, cu stema Ungariei de azi. Dacã nu, nu!

În legãturã cu ceea ce vorbeaþi dumneavoastrã, domnule coleg, despre Antonescu ºi Horthy, ºi am mai avut un dialog anterior, m-am interesat pentru dumnea- voastrã. Am sã vã citez un gând al fostului preºedinte al Ungariei, çrp‡d Gšncz, cu privire tocmai la Horthy, în momentul în care a fost reînhumat în þara sa, cu foarte multã pompã, cu foarte multã lume ºi cu miniºtri ai Guvernului çnt‡l, ca **”simpli cetãþeniÒ** . Corect! Aºa este: ca **”simpli cetãþeniÒ** veniserã miniºtrii la reînhumarea lui Horthy. Atunci, çrp‡d Gšncz a afirmat cã nu e treaba politicienilor sã hotãrascã dacã Horthy sau alt politician a fost sau nu criminal de rãzboi. Aceasta e treaba istoricilor! În acest sens a pledat çrp‡d Gšncz. ªi cred cã e un lucru valabil ºi pentru alte personalitãþi, nu numai pentru Horthy, mai ales cã lucrurile, în ce-l priveºte, sunt mai clare decât în privinþa altor lideri ai aceleiaºi perioade.

Aºa stau lucrurile ºi în aceastã poveste, prea penibilã ca sã nu devinã cumva ºi dramaticã. Totuºi, nu putem sã ne transformãm în ºantajiºti ºi ºantajaþi. Totuºi, întrun moment de cumpãnã, cum e acesta, pentru destinul României, ar trebui sã recurgem tot mai puþin la mijloacele imorale de tranºare a rivalitãþilor politice. Acesta este un mijloc profund imoral de a face politicã. A dori sã elimini pe cineva din câmpul politic, folosind argumentul de autoritate al momentului. Nu îþi iei batistã verde? Vei fi eliminat din cursa pentru NATO. Nu îþi hrãneºti copiii cu vrãbii? Vei fi belit! ªi aºa mai departe. Orice se poate. Totul este înscris în aceastã parodie, din pãcate, prea des folositã la adresa unui lucru serios, care este aderarea României la NATO ºi crearea unui sistem durabil de securitate ºi de dezvoltare pentru aceastã þarã.

În aceeaºi linie, eu vãd ºi atacurile imunde la adresa unui ministru, pe care îl putem critica Ñ ºi am fãcut-o deseori Ñ pentru orice, dar nu îl putem transforma, cum a fãcut un alt ziar, nu îl putem transforma în cel mai corupt ministru al Guvernului Nãstase. E vorba de domnul Octav Cozmâncã. Ridic, cu tristeþe ºi indignare, glasul pentru Octav Cozmâncã, pentru cã mi se pare cã el este unul dintre exemplele cele mai vii de muncã dãruitã într-un moment greu al þãrii, ºi de muncã aplicatã, ºi de conºtiinþã profesionalã excepþionalã. Am multe dezacorduri cu domnul Cozmâncã, unele le-am exprimat ºi aici, vã amintiþi, poate, de **Legea administraþiei locale** , dar una e una ºi alta e alta, vorba marelui text cu idei ciuce. Nu se poate sã îl faci pe Cozmâncã exact ceea ce nu este. El este inversul a ceea ce se spune despre el. E un om corect, un om dãruit, un om responsabil!

În ceea ce mã priveºte, am ridicat problema aceasta ºi într-un cadru mai restrâns, o spun acum pentru cã ea este parte din stabilitatea þãrii. Nu se poate construi nimic, dacã nu existã stabilitate pentru oameni, pentru locurile lor de muncã ºi pentru locurile lor Ñ sã le zic aºa Ñ de pâine.

Situaþia dramaticã a Societãþii de Avioane S.A. din Craiova face ca, dupã disponibilizarea a peste 500 de salariaþi, sã mai rãmânã 1.296 de oameni acolo. Fabrica, însã, se confruntã cu aceleaºi probleme: lipsa de încãrcare a capacitãþilor de producþie ºi a personalului existent. Sunt necesare de urgenþã niºte mãsuri cu caracter excepþional: 1) **Lansarea imediatã** a comenzii de 8 avioane de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale, conform Contractului-cadru nr. 223 L/2000 ºi a Memorandumului privind finanþarea acestui program. 2) **Lansarea de cãtre acelaºi Minister al Apãrãrii Naþionale** a comenzilor pentru reparaþia a 6 avioane IAR-99, aflate în incinta societãþii din anul 2000. 3) **Sprijinirea societãþii în omologarea avionului-þintã** ºi dotarea M.A.N. cu acest aparat. În momentul de faþã, Armata românã nu are în dotare aceste tipuri de avioane. 4) **Sprijinirea societãþii în fabricarea ºi comercializarea unui avion de 46 de locuri** pentru business ºi agrement. 5) **Acordarea de cãtre Ministerul Finanþelor Publice a eºalonãrii datoriilor** cãtre bugetul de stat, pentru o perioadã de 5 ani, cu o perioadã de graþie de 6 luni ºi anulãrii majorãrilor de întârziere. De altfel, **acest aspect trebuie rezolvat în mai toatã economia naþionalã, pentru cã deblocarea financiarã reprezintã un pas cãtre intrarea în normalitate ºi în performanþã.** 6) **În vederea retehnologizãrii proceselor de tratamente termice ºi acoperire** , este necesar ca Ministerul Industriei ºi Resurselor sã transmitã urgent alocaþia bugetarã aprobatã, în valoare de 5,6 miliarde lei. **Nefinanþarea modernizãrii acestor procese pune în pericol continuarea colaborãrii cu firma ”FokkerÒ din Olanda** .

Nici nu ºtiu dacã am sã mai am puterea unui minut. Am sã vã spun doar atât: am fost invocat aici, mã rog, s-a despãrþit de mine domnul senator liberal Radu Alexandru Feldman; am sã-i rãspund, la o problemã pe care a pus-o, cu un aforism pe care l-am scris în timpul vieþii mele: ”Nu consumaþi prea multã energie, pentru a forþa aceste uºi, sunt rabatabile!Ò

Domnul senator Radu Alexandru Feldman solicitã drept la replicã un minut. Grupul parlamentar liberal mai are 4 minute. Pentru cã ºi-a exprimat punctul de vedere, bãnuiesc cã doreºte sã facã doar o precizare.

Vin la microfon... Vreau sã fac doar o precizare, pentru cã distinsul coleg m-a atenþionat cu cele mai calde sentimente, cã risc sã fiu uºor nedrept în reproºurile pe care le fac Executivului.

Mãrturisesc cã mi-ar fi extrem de neplãcut dacã, într-o abordare obiectivã, m-aº descoperi chiar uºor nedrept faþã de Executiv.

Vreau sã îi spun domnului senator Pãunescu ºi tuturor colegilor: sunt douã chestiuni, pe care le-am semnalat în declaraþia politicã ºi care nu sunt modificate, nici de precizarea pe care domnul vicepreºedinte al Senatului a avut amabilitatea sã o facã, ºi nici domnul senator, cã s-ar putea chiar miercuri sã fim în situaþia de a afla conþinutul acestui document.

Prima observaþie era cã acest document trebuia supus dezbaterii partidelor politice, sã reprezinte, într-adevãr, un real consens ºi sã nu fie un document ascuns, cum a declarat purtãtorul de cuvânt al Guvernului. Domnul Claudiu Lucaci a spus cã este un document care nu trebuie sã cadã pe mâna opoziþiei ºi noi ne imaginãm cã opoziþia este privitã ca un parterner real de dialog, un parterner care poate sã îmbogãþeascã, sã aducã sugestii constructive ºi de acceptat într-un asemenea moment de maximã importanþã.

Asta era una, legat de felul în care a fost conceput ºi felul în care a fost expediat acest document, în numele României, el neexprimând, de fapt, decât punctul de vedere al partidului de guvernãmânt.

A doua chestiune se referã la felul în care, din presã, am aflat cã se preconizeazã desfãºurarea ºedinþei comune de miercuri. Nu este suficient ca premierul sã vinã în faþa Parlamentului sã citeascã documentul, este important ca partidele politice sã cunoascã documentul, sã poatã avea loc o dezbatere ºi în urma acestor dezbateri, reþinându-se sugestiile constructive ºi demne de atenþie, acest document sã exprime într-adevãr un punct de vedere al clasei politice româneºti.

Acesta a fost sensul declaraþiei politice ºi nici o clipã nu aveam nici o intenþie de a fi nedrept, nici mult, nici puþin, faþã de Executiv. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumim pentru precizãri, domnule senator. Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Eugen Florescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Eugeniu Constantin Florescu:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Se discutã mult ºi aprins despre Ordonanþa de urgenþã a Guvernului privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului unor persoane vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii.

Apreciez cã adoptarea unor mãsuri de acest fel este justificatã, dacã aplicarea lor nu împinge în exces ”interzicerileÒ, ”demolãrileÒ, ”condamnãrileÒ.

Mãsura prin care cred cã trebuie sã judecãm lucrurile o constituie însuºi exemplul, practica din þãrile occidentale dezvoltate ºi, la acest aspect al problemei, doresc sã mã refer cu deosebire, fiindcã tocmai aici mi se pare cã suntem pe cale de a deveni mai catolici decât Papa.

În Franþa, de pildã, funcþioneazã o lege a ”delictului de opinieÒ, adoptatã la 13 iulie 1990. A fost adoptatã la iniþierea unui parlamentar comunist ºi pe **Internet** este însoþitã de un grupaj de opinii intitulat: ”Poliþia gândiriiÒ referitor la lege.

Diferenþa între ordonanþa noastrã ºi legea lor începe cu titlul. Legea lor se intituleazã _Loi (...) tendent ˆ rŽprimer toute acte rasiste, antisemite o• xenophobe_ , lipsind ideea de interzicere a ”promovãrii cultului unor persoane vinovate...Ò etc., prezent în legea noastrã. În general, legea francezã este mai ”mlãdioasãÒ, nu proclamã sus ºi tare

ideea de ”arestãriÒ sau ”demolãri de statuiÒ. În Occident existã o altã viziune, deci, decât aceea a demolãrii, impusã cu barosul dupã 1989. Idee care însã ºi-a gãsit Ñ dupã cum se vede Ñ întruchiparea teoreticã ºi practicã în recenta ordonanþã.

Ca sã dãm un exemplu, a fost, oare, Petru Groza mai vinovat de crime decât Stalin?! ªi, totuºi, la Paris existã staþia de metrou ”StalingradÒ ºi bulevardul ”StalingradÒ. Din _MussŽe de lÕArmŽe de la D™me des Invalides_ , Stalin nu numai cã nu a fost scos, dar apare ca un important luptãtor contra fascismului. ªi mai semnificativ este ceea ce se întâmplã la Viena, unde Stalin are ºi azi poate cel mai mare monument al sãu din câte a avut în Europa. Nimeni nu l-a dat jos întrucât Armata Roºie, scrie pe monument, a contribuit la eliberarea Austriei. Statuia Mareºalului PŽtain troneazã, de asemenea, într-un cartier central din capitala Franþei.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Grupului P.S.D. (social-democrat ºi umanist) a solicitat cuvântul domnul senator Ioan Guga. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Ioan Guga:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

## Onorat auditoriu,

Nu doresc sã vã reþin pentru mult timp, doresc, însã, din suflet sã fac unele mici corecturi ºi mici precizãri.

E vorba de 7 aprilie, de **Ziua Sãnãtãþii** , o zi festivã pentru sãnãtate ºi vreau sã pun problema principial: ºtim cu toþii cã Senatul nu este o instituþie a imposturii ºi doresc din suflet ca impostorul sã nu mai ajungã la acest microfon. Doresc aceasta pentru cã datele care au fost prezentate de unul din colegii noºtri Ñ ºi vorbesc de domnul senator Ion Vela Ñ nu sunt date reale. Domnia sa nu prezintã sursa de informaþie, documentarul nu este un documentar serios. Domnia sa, pentru mine, ca medic, a lãsat impresia unui patinator pe marmeladã, iar datele pe care le-a adunat sunt date luate de la buletinul meteo pentru jucãtorii de canasta. Nu aþi reuºit, domnule senator sã mã impresionaþi!

Povestiþi, în Caraº, vineri, dãdeaþi mâna cu colegii medici, îi felicitaþi, mâncaþi ºi beþi cu ei, iar acum aruncaþi

alte date, încercaþi, în alte ipostaze, sã pronunþaþi corect Ršntgen, nu Rongen, aºa îl cheamã, Ršntgen.

Deci este foarte greu sã vorbim de sãnãtate realã în România, când ani de zile ne-aþi plimbat într-un tunel încercând sã vedem ”luminiþaÒ. Bugetul alocat sãnãtãþii în toþi aceºti ani a dus la marasmul în care ne aflãm azi.

Conferinþa de la Snagov ºi iniþiativa premierului de a discuta cu corpul medical românesc este unicã. ªtiþi cã acum se încearcã a se plãti toate arieratele, din 1999 începând?! Este o presiune fantasticã asupra bugetului. Încercaþi sã gãsiþi cauzele, nu mai spuneþi povestea cu bisturiul, lãsaþi medicii sã facã medicinã.

Îmi pare rãu cã de la acest microfon trebuie sã discut într-un asemenea mod. Este foarte greu pentru un neprofesionist sã facã profesionalism.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Bunduc.

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Întreaga þarã a fost marcatã de acþiunile revendicative desfãºurate de cadrele didactice pe parcursul ultimelor luni, acþiuni care au culminat cu greva de avertisment din 11 martie a.c.

Ca urmare a discuþiilor pe care Guvernul le-a avut cu reprezentanþii sindicatelor din învãþãmânt, conflictul s-a suspendat pentru 30 de zile, perioadã în care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii trebuia sã identifice mãsurile prin care urma sã se gãseascã resursele financiare pentru majorarea salariilor celor din învãþãmântul preuniversitar.

Dar sã vedem ce mãsuri a luat Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii în acest sens: prin Ordinul nr. 3.342 de la jumãtatea lunii martie a.c., referitor la metodologia privind încadrarea personalului didactic în anul ºcolar 2002Ñ 2003, se stabileºte ca efectivul claselor de elevi sã se organizeze spre limita maximã prevãzutã de Legea învãþãmântului, fapt ce va duce ca efectivul unei clase de elevi sã fie de 28 elevi per clasã.

Suntem convinºi cã aceastã mãsurã nu va duce la creºterea eficienþei învãþãmântului, dar, în mod cert, va avea ca efect dispariþia la nivel naþional a circa 500 de clase, numai la nivelul clasei a IX-a ºi, mergând mai departe, un calcul destul de simplu ne demonstreazã cã la 1 septembrie 2002 vor dispãrea din ansamblul învãþãmântului preuniversitar aproximativ 8.000 de norme didactice.

În art. 4, al aceleiaºi metodologii, se prevede completarea normei didactice pentru personalul didactic titular cu ore de la alte discipline. În aceastã situaþie cadrul didactic titular fiind considerat calificat pentru orice disciplinã, o predã. Aceasta înseamnã cã, de la 1 septembrie anul acesta, elevilor li se va putea preda, de exemplu, fizica de cãtre profesorul de desen, matematica de cãtre cel de muzicã ºi aºa mai departe.

Art. 7 al metodologiei cu pricina prevede ca limbile moderne la clasele cu predare intensivã sã se predea cu clasa întreagã, în timp ce toate celelalte normative în vigoare prevedeau ca acest lucru sã se facã pe grupe de elevi. O altã modalitate prin care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sperã sã facã rost de bani, cu orice chip, este modul cel puþin curios în care este tratatã ora de dirigenþie, dacã la clasele VÑVIII aceasta este inclusã în norma didacticã ºi este plãtitã cu 10% din salariu, la unele categorii de licee, cum ar fi, de exemplu, cele tehnologice, ora de consiliere ºi orientare face parte din norma didacticã ºi este plãtitã ca atare.

## Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul senator Liviu Maior.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Domnule preºedinte, O singurã replicã aº vrea...

Vã ofer cuvântul dupã aceea. ªi domnului senator Ion Vela.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Astãzi am asistat la o disputã pe tema integrãrii, a Programului de aderare a României la Alianþa NordAtlanticã ºi mã simt obligat sã fac câteva precizãri ºi o încercare de a rememora câteva momente care s-au petrecut nu de mult. Amintiþi-vã cã anul trecut a avut loc, la Snagov, o consfãtuire, cu toate partidele politice, în legãturã cu aderarea României la NATO ºi reprezentanþii acestor partide, ºefii partidelor respective, au semnat o declaraþie pe baza cãreia Guvernul, în acord cu structurile Alianþei, a pregãtit acest Program de aderare.

Programul acesta de aderare, la care distinsul meu coleg s-a referit, a fost publicat în ziarul ”AdevãrulÒ înainte de a fi discutat în Guvern, deci el este de notorietate publicã, nu este nici un fel de secret în jurul lui.

În al doilea rând, miercuri, în cadrul ºedinþei comune, va fi prezentatã Declaraþia Parlamentului României, alcãtuitã de Comisiile de politicã externã ale celor douã Camere, din care fac parte ºi distinºii reprezentanþi ai Partidului Liberal. Deci, este un al doilea argument care contrazice afirmaþia tranºantã a domnului senator Feldman, vizavi de ceea ce urmeazã sã se petreacã.

Eu nu vreau sã fac ºi alte consideraþii ºi alte aprecieri în legãturã cu acest lucru. Este clar, însã, cã perspectiva aceasta, care este din ce în ce mai limpede, a admiterii României în Alianþa Nord-Atlanticã genereazã fenomene dintre cele mai ciudate în peisajul politic din România.

ªi eu am citit Ñ ºi dumneavoastrã citiþi Ñ declaraþii ale unor politicieni, preluate de mass-media sau consideraþii ale unor analiºti care ne spun, aproape cotidian: de ce nu ar trebui sã fie primitã România în NATO. ªi se enumerã acolo motivele pentru care nu ar trebui sã fie primitã România în NATO. Unele dintre ele sunt cu mult mai virulente ºi mai agresive, ca ºi conþinut, decât criticile care s-au formulat ºi se formuleazã, în multe probleme, pe bunã dreptate, vizavi de aceastã chestiune. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect este tentativa la care s-a referit ºi colegul meu Pãunescu Ñ îi pronunþ numele pentru cã ºtiu cã nu îmi va da nici o replicã Ñ în legãturã cu baubau-ul acesta nou gãsit al românilor, care se numeºte NATO. Nu sunteþi bãieþi cuminþi... mai vedeþi voi NATO! Este o chestiune care nu este normalã. Alianþa nu este construitã pe chestiuni de ºantaj, nu este construitã pe indicaþii, cine sã deþinã o funcþie sau cine sã plece din funcþia respectivã, mai ales în cazul unui demnitar ales prin vot universal. El este respectat de cãtre Alianþã, care nu este o inchiziþie, aºa cum ar încerca sã o prezinte unii dintre noi.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Ioan Aurel Rus... a, vã rog sã mã iertaþi, domnul senator Nicolae Pãtru.

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este evidentã, pentru toatã lumea, ruptura care existã între cei care conduc astãzi România ºi populaþia, pe care se laudã ei cã o reprezintã.

”Teribilã este mulþimea când are conducãtori care fac rãuÒ, spunea învãþatul antic Euripide. Aceasta este o expresie de care guvernanþii actuali ai þãrii ºi cei care îi susþin, ar trebui sã þinã seama pentru cã au fãcut ºi fac în continuare un rãu.

Vã rog, vã rog!

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

A devenit o modã la conducãtorii politici postdecembriºti, de la noi, comportamentul arogant faþã de cei care i-au ales sau nu i-au ales, dar ºi faþã de cei care formeazã opoziþia politicã. Aºa se face cã de ani de zile opoziþia vine în Parlament cu diverse probleme, propuneri, semnaleazã nereguli grave, avertizeazã asupra greºelilor fãcute de guvernanþi, dar toate rãmân la nivelul declaraþiilor politice.

Din pãcate, parcã ºi populaþia s-a obiºnuit cu aceastã situaþie periculoasã, sã fie semnalate ilegalitãþi în Parlament sau în presã ºi sã nu se ia nici o mãsurã. Hoþii, criminalii, mafioþii îºi continuã activitãþile nestingheriþi.

Acum, din nou venim noi ºi atenþionãm, a nu ºtiu câta oarã, cã populaþia este sub limita rãbdãrii, cã se moare de foame, se moare de frig, de boli despre care credeam cã au dispãrut. Adepta unui regim cu evidente caracteristici totalitare, puterea actualã din România nu pare dispusã deloc sã þinã seama de situaþia grea a imensei majoritãþi a românilor.

Noi ne vom face, totuºi, datoria în continuare ºi vom prezenta problemele oamenilor...

care ne-au trimis în aceastã înaltã instituþie a þãrii...

Domnule preºedinte,

Vã rog sã faceþi..., sã-mi creaþi condiþii sã-mi pot...

Da, domnilor senatori, vã rog sã îl ascultãm pe domnul senator Nicolae Pãtru cu maximã atenþie.

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

În ultimii ani, judeþul Vâlcea s-a impus în atenþia opiniei publice ºi a politicienilor prin momente de crizã precum: Costeºti Ñ 1999 ºi Ocnele Mari Ñ 2001. Ne facem datoria ºi avertizãm cã, în scurt timp, s-ar putea

sã se adauge un moment de mare crizã ºi anume: Berbeºti Ñ 2002.

Localitatea Berbeºti din Vâlcea, propusã cândva sã devinã oraº, aratã acum ca dupã un bombardament ºi, dacã am vorbit mai înainte despre acþiunea minerilor de la Costeºti ºi de drama oamenilor de la Ocnele Mari, rãmaºi fãrã case ºi gospodãrii, subliniem cã localitatea Berbeºti concentreazã aspecte din ambele momente de crizã anterioare. Fiind o localitate cu specific mineresc cunoaºteþi situaþia grea ºi nemulþumirea minerilor faþã de condiþiile de muncã ºi de viaþã.

De asemenea, datoritã dislocãrilor masive de rocã din zonã au avut loc alunecãri de teren care au afectat gospodãriile oamenilor...

Nu, vã rog sã vã opriþi, domnule senator! Stimaþi colegi,

Dacã doriþi sã interveniþi dupã declaraþia fãcutã de domnul senator Nicolae Pãtru, grupul parlamentar mai are 6 minute. Vã rog sã îl acultãm în liniºte pe domnul senator.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

Puþin, aveþi rãbdare.

Dispunând de numeroase blocuri pentru locuinþe, spaþii comerciale, ºcoli ºi grãdiniþe, inclusiv un liceu, acest preconizat oraº se stinge treptat prin sãrãcirea ºi plecarea populaþiei. Blocurile nu mai au încãlzire, deºi se gãsesc pe straturi de cãrbune, nu au apã, iar unele dintre ele nu mai au nici curent electric. Proasta administrare a societãþii miniere, care ar trebui sã asigure baza economicã a localitãþii, pusã la dispoziþia unor manageri, numiþi conform clientelismului politic, incapabili ºi interesaþi, în acelaºi timp, sã rezolve problemele societãþii, susþinerea unor firme-cãpuºã, sunt cauzele generale ale acestei situaþii dramatice.

Minerii de la Berbeºti se întreabã, pe bunã dreptate, de ce o duc aºa rãu, când rodul muncii lor, cãrbunele, este în continuare cãutat ºi se vinde bine, având în vedere cã CET Govora funcþioneazã cu acest cãrbune, ca ºi alte centrale termice din zonã. În acest timp, Societatea minierã Berbeºti are mari datorii la primãrie, bulversând prin ele activitatea acestei instituþii.

Este ºi localitatea Berbeºti victima politicii iresponsabile a guvernanþilor postdecembriºti ºi a aroganþelor ”ciocoilor vechi ºi noiÒ, cum le spun chiar oamenii acestor locuri, aflaþi în pragul unei explozii de nemulþumire, vechilor ºi actualilor conducãtori.

Chiar ne este idiferent cum se prãpãdesc oamenii, localitãþile, capacitãþile economice ale acestei þãri?! Pânã unde poate merge o asemenea indiferenþã?! Avem nevoie de noi tensiuni în societate?!

Pe de altã parte, având în vedere situaþia insuportabilã a minerilor, prezentatã mai sus, a lucrãtorilor din industria de apãrare, care sunt în stradã chiar în aceste momente, se impune, stimaþi guvernanþi, sã comunicaþi cinstit cum preþurile aderãrii la NATO includ explozia ºomajului, pe care o dirijaþi. Implicaþi-vã în folosul oamenilor, stimaþi guvernanþi, pentru cã aþi declarat cã aveþi soluþii pentru toate problemele. Dacã nu, daþi-vã la o parte înainte sã vã prindã valul de mânie al mulþimii!

Vã mulþumesc.

Se pare cã aþi avut o intervenþie fulminantã ºi pentru aplauze, dar aþi epuizat ºi timpul rezervat Grupului parlamentar P.R.M., mai erau înscriºi doi colegi de la Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Codreanu ºi doamna senator Angela Bãlan. Bãnuiesc cã se vor înscrie pentru data viitoare, întrucât domnul senator Pãtru nu a fost darnic cu dumneavoastrã, a fost numai cu cei de la putere.

P.S.D.-ul mai are 6 minute, nu le-a epuizat. Au solicitat drept la replicã, un minut, domnul senator Adrian Pãunescu ºi un minut domnul senator Vela. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nici nu ºtiu dacã am sã mai am puterea unui minut. Am sã vã spun doar atât: am fost invocat aici, mã rog, s-a despãrþit de mine domnul senator liberal, am sã îi rãspund la problema pe care a pus-o, cu un aforism pe care l-am scris în timpul vieþii mele: ”Nu cosumaþi prea multã energie pentru a forþa aceste uºi, sunt rabatabile!Ò

Domnul senator Ion Vela.

## **Domnul Ion Vela:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Prin intervenþia mea am apãrat de fapt medicii, am derapat, sau am fãcut un derapaj pe o marmeladã care, de fapt, bolnavii nu au în spital.

Nu doresc sã intru în disputã cu colegul meu de Caraº-Severin pentru cã ar însemna, probabil, sã îi las o impresie proastã dacã aº spune ceea ce ºtiu ºi eu faþã de colegii dânsulu; îmi este coleg, totuºi, de judeþ ºi de aceea mã abþin.

Doar atât spun, douã lucruri: ceea ce am vorbit sunt bine documentat ºi cine doreºte îi pun documentaþia la dispoziþie. Al doilea lucru, de ºtiut, nu sunt medic, dar sunt în Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului, nu sunt medic, dar cunosc destul de bine, din afarã, managementul din sãnãtate ºi aº vrea sã mai spun urmãtorul aspect: pentru a cunoaºte problemele de sãnãtate trebuie sã fii pacient, trebuie sã fii medic în cabinetul medical ºi nu pe luciul sau malul apei Dunãrii ºi trebuie sã fii ºi în Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Mulþumesc.

## Da. Mulþumim.

## Stimaþi colegi,

La urmãtorul punct în ordinea de zi, vã rog sã îmi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã cã în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 2002;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de cãtre Comunitatea Europeanã, precum ºi a fondurilor de cofinanþare aferente acestora;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitãþii de soluþionare a petiþiilor;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberãrii certificatelor ºi adeverinþelor de cãtre autoritãþile publice centrale ºi locale;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 167/2001 privind suspendarea aplicãrii prevederilor art. 35 din Legea cetãþeniei române nr. 21/1991, republicatã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Ungare privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a altor persoane, semnat la Bucureºti, la 10 decembrie 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaþional BucureºtiÐOtopeni;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe cãile ferate române ºi reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române;

Ñ Legea privind înfiinþarea Universitãþii **Constantin Brâncoveanu** din Piteºti;

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Mulþumesc. U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru, douã împotrivã, 3 abþineri.

O a doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 4 propuneri.

Propunem pe domnul senator Apostolache Victor, doamna senator Sporea Elena, domnul senator Matei Viorel ºi domnul senator Mocanu Vasile.

Mulþumesc.

P.R.M. Ñ o propunere.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Mulþumesc. P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete Stefan.

Propunem pe domnii senatori Avram Crãciun, Toma Constantin ºi Hârºu Ion.

Vã rog sã mã iertaþi, nu ºtiu dacã s-a auzit. Eu n-am auzit.

Grupul parlamentar P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Pete Stefan.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Pete Stefan. Mulþumesc.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/18.IV.2002

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri.

ªi o a treia comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/2000. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Ioan Pop de Popa, Ion Iliescu ºi doamna senator Fevronia Stoica.

Mulþumesc. P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Constantin Gãucan.

Mulþumesc. P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Ion Vela.

Mulþumesc. P.N.L. Ñ o propunere.

Senator Corin Penciuc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã votaþi. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, douã contra ºi 4 abþineri.

La punctul 6 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiilor Domeniilor Statului.

Vã rog sã observaþi cã cei pe care noi i-am trimis în comisia de mediere au impus punctul de vedere al Senatului. Deci, sã luãm act, prin vot, de raportul înaintat de cãtre colegii din comisia de mediere. Vã rog sã votaþi!

Cu precizarea cã aceastã lege are caracter organic.

Deci, raportul comisiei de mediere este aprobat în varianta Senatului cu 94 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi 3 abþineri.

La punctul 7 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea ºi infrastructura pentru evaluarea conformitãþii.

Dacã sunt intervenþii, vã rog sã observaþi cã au fost aprobate de colegi textele în varianta Camerei. Sunt inter-

venþii pe soluþiile propuse? Dacã nu sunt intervenþii, eu vã propun sã dãm un singur vot pe raport, pentru cã agreãm cu toþii toate propunerile, deºi sunt în varianta Camerei.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor existente în raport, în primul rând.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei de mediere.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 102 voturi pentru, 8 împotrivã ºi 3 abþineri.

La punctul 8 în ordinea de zi avem un alt raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru creºterea atractivitãþii la privatizare a societãþilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat ce deþin în administrare terenuri agricole proprietate publicã sau privatã a statului. Textele toate sunt în varianta Senatului.

La punctul 9 avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul ºi certificarea calitãþii, comercializarea seminþelor ºi materialului sãditor, precum ºi înregistrarea soiurilor de plante.

Avem textele Senatului, dar avem ºi un singur text comun propus de comisie. Dacã existã vreo intervenþie? Dacã nu, supun acest text votului dumneavoastrã.

Text aprobat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 10 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preþioase în România.

Avem, de asemenea, textele Senatului. Avem ºi douã texte ale Camerei Deputaþilor, la punctele 5 ºi 6, în raport.

Dacã sunt intervenþii din partea dumneavoastrã? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textelor propuse de comisia de mediere în varianta Camerei.

Texte aprobate de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 6 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei de mediere.

Raport aprobat de plen cu 99 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 8 abþineri.

Stimaþi colegi,

Sã intrãm în dezbaterea proiectului de Lege înscris la punctul 11, proiectul de Lege privind protecþia informaþiilor clasificate.

Invit iniþiatorii sã-ºi ocupe locul. Invit colegii noºtri din Comisia pentru apãrare ºi Comisia juridicã: domnii preºedinþi Sergiu Nicolaescu ºi Aristide Roibu. Vã rog sã vã ocupaþi locurile!

Invit pe iniþiatori sã prezinte succint expunerea de motive. Aveþi cuvântul! Vã rog sã stabiliþi care dintre dumneavoastrã vorbeºte. Domnul Stan, vã rog, aveþi cuvântul! Vã rog, domnule deputat! Colegul nostru, domnul deputat Stan.

## **Domnul Ion Stan Ñ** _deputat_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Protecþia informaþiilor clasificate reprezintã în statul de drept o necesitate impusã de imperativul apãrãrii eficiente a valorilor supreme ale þãrii, ale celor mai importante interese economice, tehnico-ºtiinþifice, de securitate, apãrare ºi siguranþã naþionalã, consfinþite de Legea fundamentalã a României. Prin proiectul Legii privind protecþia informaþiilor clasificate se are în vedere constituirea sistemului naþional de apãrare a secretului de stat ºi a secretului de serviciu. Legea se adreseazã, în principal, autoritãþilor publice ºi altor instituþii ale statului, care prin natura activitãþii lor, elaboreazã, pãstreazã, ori lucreazã cu informaþii secrete, iar în subsidiar, autoritãþilor ºi persoanelor anume stabilite pentru a realiza protecþia acestor categorii de informaþii. Rãspunderile nemijlocite pentru informaþiile clasificate revin deþinãtorilor acestora care vor primi, în acest sens, asistenþa de specialitate a autoritãþilor publice competente în condiþiile legii. În proiect sunt cuprinse prevederi ºi în legãturã cu protecþia informaþiilor clasificate, care fac obiectul cooperãrii ori înþelesurilor cu alte state. În cuprinsul legii sunt prevãzute dispoziþii exprese prin care se interzice clasificarea informaþiilor în scopul eludãrii legii, acoperirea erorilor administrative, privãrii persoanelor de drepturile lor legitime sau în alte scopuri abuzive, realizându-se în acest fel, corelarea cu prevederile Legii privind liberul acces la informaþiile de interes public. Constituind, în acelaºi timp, o imperioasã necesitate internã ºi o premisã pentru integrarea þãrii noastre în structurile euroatlantice, adoptarea Legii privind protecþia informaþiilor clasificate reprezintã o parte importantã a eforturilor puterii legislative din România pentru perfecþionarea cadrului normativ intern în materia protecþiei informaþiilor clasificate.

## ªi eu vã mulþumesc.

Îi rog pe cei doi preºedinþi sã desemneze vorbitorul. Deci, domnul preºedinte Aristide Roibu, din partea Comisiei juridice.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. L 116/28 februarie 2002, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã au fost sesizate spre dezbatere ºi întocmirea raportului comun la proiectul de Lege privind protecþia informaþiilor clasificate, propunere legislativã, adoptat de Camera Deputaþilor.

În ºedinþa din 3 aprilie 2002, comisiile au luat în dezbatere proiectul de lege ºi au hotãrât cu majoritate de voturi, o abþinere Ñ doamna senator Norica Nicolai Ñ, sã adopte raport de mediere, fãrã amendamente. Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi a avizat favorabil cu amendamente, proiectul de lege. Comisia pentru apãrare,

ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a prezentat un numãr de 39 de amendamente la proiectul de lege, pe care, din considerente privind urgentarea adoptãrii legii, nu le mai susþine în plenul Senatului, urmând ca propunerile fãcute sã constituie o bazã de discuþii pentru viitor. De asemenea, au fost formulate ºi supuse amendamente de cãtre domnul senator Ionel Alexandru, care, supuse dezbaterii, au fost respinse de comisii.

Amendamentele formulate de Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, de Comisia pentru drepturile omului ºi de cãtre domnul senator Ionel Alexandru se regãsesc în anexã.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat potrivit art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îl consult pe domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu dacã doreºte, în numele Comisiei pentru apãrare, sã spunã câteva cuvinte?

Vã rog!

Nimic de adãugat, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Dacã cealaltã comisie care a dat aviz doreºte sã susþinã punctele de vedere.

Deci, Comisia pentru drepturile omului, domnul senator Frunda, vã rog!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

Distins Senat,

În numele Comisiei pentru drepturile omului ºi minoritãþi naþionale, declarãm cã ne retragem amendamentele pe care le-am fãcut cu ocazia avizãrii acestui proiect de lege, þinând cont de urgenþa dezbaterii ei, de faptul cã am ajuns la concluzia cã aceastã lege trebuie aplicatã ºi, dupã o perioadã rezonabilã de aplicare, dacã va fi necesarã, vom iniþia modificarea unor articole. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc dumneavoastrã.

Declar deschise dezbaterile generale. Vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ domnul senator Nicolescu.

Aveþi cuvântul!

## Stimaþi colegi,

În ultima perioadã, România a fost implicatã într-un amplu proces de control ºi verificare pe linie militarã ºi civilã din partea unor delegaþii ale S.U.A. ºi NATO. Pe lângã performanþele militare ºi îndeplinirea angajamentelor din Planul naþional de aderare, România va trebui sã implementeze un sistem performant pentru protecþia ºi controlul informaþiilor clasificate. Astfel, A.N.S. a elaborat norme privind protecþia informaþiilor clasificate ale organizaþiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, aprobate de Guvernul României, care cuprind reglementãri specifice cu privire la securitatea documentelor, securitatea personalului, securitatea fizicã, INFOSET, securitatea industrialã, educaþia de securitate ºi activitatea de pregãtire ºi perfecþionare a persoanelor care au sau urmeazã sã aibã acces la informaþiile clasificate ale NATO. Perspectiva aderãrii României la NATO impune identificarea, formarea, perfecþionarea ºi certificarea unui numãr cât mai mare de specialiºti în domeniu, apþi sã se integreze rapid în structurile operaþionale ale Alianþei. Identificarea funcþiilor care necesitã accesul la informaþiile clasificate ale NATO este un proces care trebuie racordat permanent cu dinamica ascendentã a atribuþiilor ce revin României în procesul integrãrii. Evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor cuprinse în Capitolul IV Ñ ”Probleme de securitateÒ Ñ din Programul Naþional de Aderare, ciclul III, realizatã cu prilejul recentei vizite efectuate în România de experþii NATO, a evidenþiat progresul real înregistrat în cadrul sistemului naþional de protecþie a informaþiilor clasificate NATO, care asigurã, încã de pe acum, baza credibilã ºi necesarã pentru dezvoltarea în continuare a schimbului de informaþii între România ºi NATO.

Am prezentat aceste câteva elemente, pentru a susþine cã actuala lege vine sã întregeascã pachetul de acte normative, care sã dea încredere Alianþei NordAtlantice cã în România se poate lucra cu documente care au un circuit dispus conform unei legi, ºi nu unor pãreri, în particular. Am rugãmintea la dumneavoastrã sã încercãm ca dupã aceastã lungã dezbatere în Camera Deputaþilor, cât ºi etapele care au fost parcurse, sã încercãm astãzi sã votãm aceastã lege pentru a intra într-o reglementare normalã.

Da, mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Dumitru Badea.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Dumitru Badea:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Sigur cã Legea informaþiilor clasificate, pe care o dezbatem astãzi, ºi am pus cuvântul ”dezbatemÒ între ghilimele, este una dintre cele mai proaste legi, probã incontestabilã a poziþiei obedienteÉ

Este pãrerea grupului nostru, ne pare rãu!É probã incontestabilã a poziþiei obediente a Parlamentului faþã de Guvern. Dupã ce în Camera Deputaþilor a fost dezbãtutã, revãzutã, rectificatã, respinsã, reluatã, reanalizatã, rãmânând în cele din urmã nemodificatã în substanþa ei, deºi s-ar fi impus, opinia publicã, la curent de câþiva ani cu acest demers legislativ, ºi-a pus speranþa în noi, în Senat, cã vom reuºi sã dãm acestui domeniu o reglementare corespunzãtoare societãþii pe care vrem s-o construim, etapei în care ne gãsim ºi, nu în ultimul rând, în acord cu legislaþia din þãrile NATO ºi ale Uniunii Europene. Totul a rãmas în domeniul dezideratului, încã

din momentul în care la Comisia pentru apãrare ni s-a impus, fãrã a ni se da timpul necesar pentru o prealabilã documentare, sã definitivãm raportul în 24 de ore. Conºtienþi de sarcina pe care o avem, ne-am aplecat cu toatã atenþia asupra legii, fiind propuse 39 de amendamente, marea majoritate adoptate cu unanimitatea membrilor comisiei prezenþi.

Al doilea moment, care dovedeºte cã la mijloc nu sunt decât niºte interese care ar fi fost lezate prin acceptarea de cãtre plen a amendamentelor Comisiei pentru apãrare, a fost poziþia Comisiei juridice, care, deºi raportor ca ºi noi, situându-se în poziþia judecãtorului suprem, respectiv a cenzorului-ºef, a declarat ca inoportune, dupã opinia unui distins jurist, chiar aberante, amendamentele Comisiei pentru apãrare, a conceput un raport separat prin care, probabil, în urma unor indicaþii venite din afara Senatului, a menþinut legea în forma venitã de la Camera Deputaþilor.

Realizând cã aprecierea ca aberante a amendamentelor Comisiei pentru apãrare nu este de ajuns, a fost introdusã ”starea de necesitateÒ, prin afirmaþia unui oarecare ofiþer S.R.I., în timpul dezbaterii în Comisia juridicã, de reþinut, tot în Comisia juridicã, cum cã, ºi citez: ”Sunt semnale primite din exterior, potrivit cãrora, dacã România nu finalizeazã Legea informaþiilor clasificate pânã la 16 aprilie, ar avea mari probleme în privinþa aderãriiÒ.

Iatã, cum aºa-zisa presiune a timpului ºi ameninþarea a devenit o practicã deja, acreditându-se ideea cã orice propunere de amendare a unei legi importante, din pãcate cam 2Ñ3 legi pe sesiune, amendare care nu convine guvernanþilor, semnificã intenþia de tergiversare ºi, deci, intenþia de a întârzia paºii cãtre organismele europene. Pentru a demonstra cã legea este imperfectã, incoerentã (sã mã scuze iniþiatorii!), uneori, ilogicã, ºi nu în ultimul rând, realizatã pentru a satisface orgolii ºi interese, nu voi da decât un singur exemplu: activitatea de coordonare a protecþiei informaþiilor clasificate intrã, dupã noua lege, în sarcina a patru instituþii Ñ C.S.A.T., S.R.I. Ñ printr-o unitate specializatã, Autoritatea Naþionalã de Securitate (este drept, numai pentru informaþiile clasificate NATO) ºi Oficiul Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat, instituþie subordonatã Guvernului. Sunt mai mulþi coordonatori ºi controlori decât controlaþi. Din pãcate, unii, de exemplu Ñ C.S.A.T. Ñ, nu au nici o posibilitate de a îndeplini aceastã atribuþie decât dacã îºi mãresc aparatul cu cel puþin 50 de persoane, transformându-se dintr-un organ decizional în instituþie lucrativã, eventual sub ordinea Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat, deci a Guvernului.

Vã mulþumim, domnule senator.

Deci, prin punctul dumneavoastrã de vedere aduceþi critici pe anumite texte, dar susþineþi proiectul de lege.

Grupul parlamentar P.N.L., doamna senator Norica Nicolai.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nici noi nu putem susþine cã ne aflãm în prezenþa unei legi inteligente. Dincolo de conþinutul acestui act normativ, pe care nu este nici locul, nici cazul sã-l comentez, trebuie sã iau ca un bun câºtigat declaraþia mai multor parlamentari, chiar ºi din partidul de guvernãmânt, cã este o lege perfectibilã. De principiu, ar trebui sã ne fie ruºine cã nu facem legi bune ºi aºteptãm sã le perfecþionãm în continuare, dar aceasta este o chestiune care þine de comportamentul nostru. Trebuie sã precizez cã, în nici un caz, Grupul parlamentar liberal nu va vota împotriva acestei legi. Însã va vota împotriva unui comportament nedemocratic, care prevede o dezbatere de câþiva ani în Camera Deputaþilor, din dorinþa de a perfecþiona o lege ºi o dezbatere constrânsã, pe care nu doresc s-o comentez în Senat, cã este absolut jenantã din punctul de vedere al democraþiei parlamentare. Cred cã NATO va trebui sã introducã, dupã comportamentul parlamentarilor români, un alt criteriu: acela al calitãþii ºi nu al cantitãþii, care înseamnã setul de acte normative, necesar a fi avute în sacoºa cuiva pe 16 aprilie 2002.

Grupul parlamentar P.D. doreºte sã-ºi expunã punctul de vedere? Deci, este indiferent faþã de acest proiect de lege.

Grupul parlamentar U.D.M.R., vã rog. Domnul senator Szab—.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Szab— K‡roly Ferenc:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Ne aflãm, fãrã îndoialã, în faþa unui proiect de lege cât se poate de important, aº spune, chiar fundamental. Istoria acestuia, care a început, de fapt, în legislatura 1992Ñ1996 ºi a fost marcatã de dezbateri furtunoase ºi în Senat, ºi în Camera Deputaþilor, deci, istoria acestui proiect de lege oglindeºte, oarecum, drumul pe care l-a parcurs þara noastrã în perioada din urmã ºi eu cred cã acest drum indicã o direcþie corectã. Prin urmare, datoritã faptului cã mã numãr printre aceia care am declarat cã nu este bine sã susþinem acum unele amendamente, chiar dacã ele, puteþi sã vã convingeþi, sunt cât se poate de întemeiate, recunoscând, sub imperiul unei presiuni extrem de greu de acceptat, dar pânã la urmã, de acceptat, nevoia de a legifera aceastã chestiune înlãuntrul unui termen, oarecum presant, Grupul parlamentar U.D.M.R. va sprijini forma care v-a fost sugeratã în raport. Sigur cã ar fi extrem de util sã avem dezbateri mai îndelungate ºi de substanþã pe aceastã temã. Eu m-aº rezuma la a exemplifica nevoia aceasta a punerii pe picioare a unui mecanism important de protejare a informaþiilor, mai ales acelea care fac parte din anumite etape ale procesului decizional, chiar la nivelul Guvernului. Dacã acest mecanism ar fi implementat cât de curând, atunci membrii Parlamentului ar fi luat cunoºtinþã prin alte mijloace decât dintr-un cotidian Ñ ºi numai dintrunul! Ñ în legãturã cu un pachet de mãsuri care meritã tot sprijinul nostru Ñ ºi sper cã îl va obþine Ñ decât a fãcut-o, nu-i aºa?, pânã acum.

Acestea fiind zise, vã rog, onoraþi colegi, sã sprijiniþi forma acestui proiect de lege prezentatã de cãtre

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Totodatã, acceptaþi ideea cã excesele de calificative Ñ care s-au adresat colegilor din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa teritoriului Ñ au depãºit cumva caracterul umoristic ºi ele fac parte dintr-un mediu al jurnalisticii noastre care ar trebui oarecum epurat.

Vã mulþumesc, domnule senator! Stimaþi colegi,

Aþi ascultat punctele de vedere ale reprezentanþilor grupurilor parlamentare.

Doriþi în nume propriu sau al comisiei? Poftiþi, vã rog! Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

În nume personal, domnule preºedinte.

Vreau sã mulþumesc Senatului pentru votul pe care îl va da la aceastã lege ºi sã vã asigur cã în toamnã, înainte de cãderea zãpezii, vom avea o lege foarte bunã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Eu cred cã aceastã lege foarte bunã o avem azi, deoarece altfel nu cred cã ar trece prin Senat, în condiþiile în care nu aþi agrea-o.

Ei, nu ar trece!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cred cã aceasta este responsabilitatea publicã pe care o avem cu toþii.

Stimaþi colegi,

Conform regulamentului,

Îi consult pe cei doi senatori care mai au amendamente în afara comisiilor dacã renunþã la ele.

Doamna senator Norica Nicolai insistaþi în amendamente? Nu.

Domnul senator Ionel Alexandru? Este absent, deci nu poate insista.

În aceste condiþii,

Îi felicit pe reprezentanþii tuturor grupurilor parlamentare pentru votarea acestui proiect de lege.

Întrucât proiectul de lege a fost votat în varianta trecutã prin Camera Deputaþilor, el va fi depus la secretarul general al Senatului având posibilitatea, în condiþiile în care apreciaþi cã el ar conþine prevederi neconstituþionale, sã sesizaþi Curtea Constituþionalã, pentru a decurge ºi termenul de sesizare al Curþii.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Listã!

Da. În numele grupurilor parlamentare, dispun sã fie eliberatã câte o listã.

Vã consult dacã putem lua în dezbatere proiectul de Lege privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii. Da? Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri vã rog sã vã ocupaþi locurile. Din partea Executivului, domnul ministru Acsinte Gaspar. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Proiectul de lege pe care îl propunÉ

Vã rog, mai aproape de microfon, cã nu se aude.

ÉProiectul de lege pe care îl prezint, ºi al cãrui iniþiator sunt, are ca obiect stabilirea graþierii ºi a procedurii acordãrii graþierii. În momentul de faþã, în vigoare existã un decret din anul 1952 care, prin 3 articole, stipuleazã procedura de acordare a graþierii.

Având în vedere cã prin Constituþie au fost stabilite competenþa Preºedintelui pentru acordarea graþierii individuale, iar graþierea colectivã prin lege organicã de cãtre Parlament, am încercat sã prezint în proiect toatã procedura legatã la fiecare categorie de graþieri în parte:

Ñ graþierea individualã;

Ñ graþierea colectivã;

Ñ dispoziþiile comune.

Proiectul de lege a fost aprobat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 5 martie, iar Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului, examinând acest proiect de lege în ºedinþa din 27 martie, propune Senatului adoptarea lui, cu amendamentele prevãzute în anexã, amendamente pe care, în calitate de iniþiator, mi le însuºesc.

În totalitate!

În totalitate!

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule secretar Predescu,

Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Am foarte puþin de adãugat, domnule preºedinte. Este vorba de cadrul legal în care poate fi acordatã Ñ condiþii, procedurã, modalitãþi Ñ atât graþierea individualã de cãtre Preºedintele României, cât ºi graþierea colectivã de cãtre Parlament.

Cu amendamentele care fac parte integrantã din raport, solicit Domniilor voastre sã fiþi de acord cu forma care rezultã potrivit raportului nostru ºi amendamentele complinitoare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Doriþi sã exprimaþi punctul de vedere al grupurilor parlamentare? Nu.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã iniþiatorul este de acord cu toate amendamentele înscrise în raport, formulate în faþa Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Daþi-mi voie sã prezint caracterul legii: legea este organicã.

Nu existã puncte de vedere contrarii legate de aceastã lege.

Totuºi, având în vedere faptul cã avem prezent în plenul Senatului un fost ministru al justiþiei, îl invit pe domnul Mircea Ionescu-Quintus sã spunã la dezbateri generale câteva cuvinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Nu vã voi reþine decât jumãtate de minut.

Consider cã era absolut necesarã o reglementare a procedurii graþierii, dupã o lege care are acum o vechime de 10 ani ºi care nu mai corespundea împrejurãrilor actuale. Vreau sã-l felicit pe domnul ministru Gaspar, cu care am lucrat acum vreo 10 ani în asemenea împrejurãri, pentru cã a adus, într-adevãr, în faþa noastrã o lege care meritã sã fie susþinutã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, Vã rog sã-mi permiteþi sã repet. Amendamentele formulate de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi raportul comisiei sesizatã în fond au fost aprobate de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru, 7 împotrivã ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 13 privind protecþia împotriva efectelor fumatului.

Am înþeles cã data trecutã s-a amânat, dar nu ºtiu din ce cauzã. Bãnuiesc cã nu datoritã faptului cã nu mai avem þigãri la noi. Dumneavoastrã ºtiþi. Am ajuns la amendamente. Vã rog sã luaþi loc! Domnul deputat, în calitate de iniþiator.

Sunt mai multe amendamente, dar eu îmi aduc aminte cã data trecutã parcã s-au blocat discuþiile, întrucât era nu ºtiu ce directivã europeanã. S-a discutat ceva. Nu? La alt proiect de lege.

Pe mapa mea scrie, o datã ”retrasÒ Ñ cu roºu Ñ ºi ”suspendatÒ Ñ cu negru. S-a ajuns la dezbaterea amendamentelor propuse.

Deci, dezbaterile generale bãnuiesc cã s-au încheiat.

Nuuu!É

Da, da, da! Suntem la amendamente, domnule preºedinte.

La amendamente? La dezbateri generale. Uitaþi, doamna senator Sporea doreºte sã ia cuvântul.

S-a discutat. Au fost discuþii generale.

S-au discutat, dar nu s-au încheiat. Mai doreºte cineva la dezbateri generale sã ia cuvântul?

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

S-au încheiat, domnule preºedinte.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Sã mergem la o þigarã!

În Uniunea Europeanã, în prezent, monoxidul de carbon nu este inscripþionat. Mãsurarea celor 3 componente necesitã dotarea corespunzãtoare a fabricilor de þigarete cu aparaturã necesarã, adoptarea metodologiei de determinare, conform metodelor standard la nivel internaþional, ºi anume: ISO 10315, ISO 4387, ISO 8454, precum ºi pregãtirea în materie a personalului de execuþie.

Potrivit legislaþiei europene, verificarea nivelelor inscripþionate pe pachetul de þigarete se face de cãtre un laborator naþional neutru care va avea acest unic obiectiv de verificare conform metodei ISO 8243, laborator care, în prezent, la noi nu existã.

Precizãm cã dotarea laboratoarelor, pregãtirea cadrelor, însuºirea ºi adoptarea metodelor sunt extrem de costisitoare ºi necesitã timp de pregãtire ºi bani. În acest sens, exemplificãm faptul cã Grecia, datoritã dificultãþilor socioeconomice, a beneficiat de derogare în acest sens. Aº dori sã retrimitem acest proiect încã o datã la comisieÉ

Épentru a-l analiza încã o datã ºi a-l executa aºa cum trebuie, deoarece este un proiect destul de important.

În proiectul iniþial se specifica numai cã fumatul în localurile publice este interzis ºi specifica unde ºi cum este interzis. S-a intrat în amãnunte foarte multe referitor la directivele europene, neþinându-se seama de situaþia socioeconomicã a României.

De aceea, v-aº solicita sã trimitem proiectul din nou la comisie.

V-aº ruga sã faceþi precizarea dacã solicitaþi acest lucru în numele unui grup parlamentar, ca sã ºtiu.

## **Doamna Elena Sporea:**

Da, solicit acest lucru în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist).

Vã rog sã o ascultãm pe doamna senator Sporea ºi v-aº ruga sã vã pronunþaþi ºi referitor ºi la ce s-a întâmplat cu proiectul de lege pânã în acest moment. Pânã la ora 18,00 ºi douã minute când începe transmisiunea radiofonicã avem timp sã facem încã un proiect de lege.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul de lege privind protecþia împotriva efectului fumatului a fost un proiect de lege scurt. Iniþiatorul a venit cu un poriect care a avut 8 articole. S-a venit cu amendamente, cu îmbunãtãþiri, unele dintre ele cu reglementãri din Uniunea Europeanã, neþinându-se cont de câteva elemente pe care eu le voi expune aici.

La art. 3 punctul 8, privind inscripþionarea pe pachetul de þigarete a conþinutului de gudron, nicotinã ºi monoxid de carbon din fumul de þigaretã, aº solicita o amânare a inscripþionãrii de minimum 3 ani, pentru urmãtoarele motive:

Vã mulþumesc, doamna senator. Domnule preºedinte, Punctul de vedere.

Domnule preºedinte,

Nu sunt de acord cu punctul de vedere al doamnei senator, deoarece în ºedinþa din 25 martie 2002, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a venit cu toate reglementãrile pe care noi le-am introdus în aceastã lege, le avem introduse în partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, conþinute la art. 6, exact aºa cum a spus doamna senator. Aºa cã nu mai vãd de ce trebuie sã mai meargã la comisie când sunt inscripþionate în cadrul legii.

Vã rog sã observaþi cã precizãrile fãcute de doamna senator Sporea nu se regãsesc în punctul 8 al art. 3. Eu am verificat imediat.

La art. 6, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun.

Stimaþi colegi,

Regulamentul mã obligã sã

Eu am o nelãmurire de ordin lingvistic. Protecþia aceasta este împotriva efectelor sau a fumatului? Pentru cã dacã este împotriva efectelor, ea are un caracter foarte complex.

Vreau sã reamintesc, dacã nu cumva sã vã spun, cã în Rusia Sovieticã, într-un oraº din Estul Îndepãrtat, în fiecare zi de 7 noiembrie, de dupã Marea Revoluþie Socialistã din Octombrie, apãrea un tip care striga: ”SmertÕ vragam capitaluÒ ºi toatã lumea zicea: URAA! Pânã când un securist se întreba de ce este entuziasmatã lumea de strigãtul acestuia, cã, uite, înseamnã ”Moarte duºmanilor capitaluluiÒ. Sunt toate cuvintele, dar, ia gândiþi-vã ce înseamnã. Erau toate cuvintele de rigoare: ºi moarte, ºi duºmanii, ºi capitalul, numai cã ”Moarte duºmanilor capitaluluiÒ însemna chiar moartea celor care ovaþionau.

Noi împotriva cui ne protejãm? A efectelor fumatului sau a fumatului? Aºa cã eu cred cã trebuie sã ne mai gândim. Eu m-am lãsat de fumat de 22 de ani. Dar legea pe care o facem trebuie sã dureze mãcar atât.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Pusk‡s.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Trebuie sã decidem odatã. O decizie politicã. Dorim sã facem o asemenea lege sau nu? Pentru cã am început un meci de ping-pong, du-te la comisie, du-te înapoi. Dacã merge înapoi la comisie, sã mai consumãm 10 minute sã spunem care sunt problemele legate de aceastã lege, pentru cã de la minister a venit o lege foarte complexã cu care sunt absolut de acord. Comisia mi se pare cã a preluat toate amendamentele de la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. Sunt o serie de probleme, aºa cum a spus ºi doamna senator, care nu pot fi puse în aplicare în 1Ñ2 ani, deoarece necesitã investiþii cu adevãrat serioase din partea celor care vor controla ce anume þigãri pot intra în comerþ, din cauza unor efecte nocive ºi aºa mai departe. Dar sã clarificãm, cã azi trimitem înapoi pentru un lucru, sãptãmâna viitoare revine, iar trimitem înapoi ºi jucãm acest ping-pong încã o lunãÐdouãÐtrei, 5 ani ºi aºa mai departe. Sã vedem toate problemele legateÉ

Sigur.

Vã rog foarte mult! Care sunt toate problemele legate de acest proiect de lege, sã le trimitem pe toate...

Vã rog sã staþi puþin! Plenul nu poate da indicaþii serioase, ci poate stabili doar dacã un proiect de lege respectã normele europene în materie, iar doamna senator Sporea a spus cã nu.

Dacã ar fi prezent la dezbateri reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, sigur cã noi avem obligaþia sã-l consultãm, fiindcã, în calitate de iniþiatori, au un astfel de proiect de lege în numele Guvernului.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Nu m-am referit la ce respectã sau ce nu. Trebuie studiat, dar acum sã vedem, fiecare sã-ºi spunã pãrerea ce trebuie încã studiat, ca în cadrul comisiei sã fie reanalizat acest proiect de lege în totalitate. Asta am vrut sã spun. Nu sã trimitem acum pentru o problemã, mâine pentru alta.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator!

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi.

Aveþi 30 de secunde. Vã rog!

30 de secunde?!

În primul rând, vreau sã-i spun domnului senator Adrian Pãunescu cã legea este pentru prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Aºa spune titlul legii.

2. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, ultima datã când am discutat, doamna Luminiþa Gheorghiu ºi-a spus cuvântul prin care a anunþat cã am preluat absolut toate prevederile din legea propusã de dânºii. A fost de acord cu aceastã lege.

Numai puþin! Guvernul are un proiect de lege separat de acesta?

Nu mai are. A avut o propunere. Guvernul nu are nici un fel de propunere. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a avut ºi l-am introdus în acest proiect de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun.

Vã mulþumesc, domnule senator! Stimaþi colegi,

Declar închise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Fiind fãcutã solicitarea în numele unui grup parlamentar, de retrimitere la comisie pentru dezbateri în fond, în prezenþa reprezentantului Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei Ñ deoarece ei aveau un proiect de lege Ñ eu

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a venit la comisie cu proiectul dânºilor ºi l-am discutat. Ce sã mai discutãm?

Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã vã întreb, în numele colegilor care nu cunosc acest lucru, ce s-a întâmplat cu proiectul Guvernului?

Guvernul nu a venit. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a venit cu un proiect ale cãrui amendamente se regãsesc...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator!

Potrivit Constituþiei, singurul iniþiator poate fi Guvernul, restul sunt amendamente.

Vã rog sã nu aplaudaþi, cã nu avem de ce. Important este sã facem un proiect de lege bun, sã consultaþi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei. În situaþia în care existã amendamente la acest proiect de lege... sigur cã da.

În situaþia în care existã amendamente din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei la acest proiect de lege, amendamentele sã constituie punctul de vedere al Guvernului, pentru a fi luate în calcul directivele europene. În situaþia în care aveþi acest punct de vedere, el poate fi reintrodus pe ordinea de zi chiar ºi joi, nu este nici o problemã.

Cu amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã s-a întors la comisie, da, sigur cã da. Reîntorcându-se la comisie pot fi fãcute amendamente. Stimaþi colegi,

Mai avem 5 minute pânã începe transmisiunea directã ºi mai avem un punct de pe ordinea de zi. Avem vot final la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/2001. Vã reamintesc cã aceastã lege are caracter de lege organicã. Acest ultim proiect de lege pe care îl

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra legii în ansam-

blu.

Aprobat de plenul Senatului... Vã rog, observ cã v-aþi mai schimbat opþiunile...

Aprobat cu 75 de voturi pentru ºi 49 împotrivã.

Programul legislativ a fost epuizat. Vom intra peste 2Ð 3

minute în ultimul punct de pe ordinea de zi: întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri. Invit pe reprezentanþii Executivului prezenþi la dezbateri sã-ºi ocupe locurile. Stimaþi colegi,

Membrii Biroului permanent, mâine dimineaþã, la ora 8,00, la Senat, ºedinþa Birourilor permanente reunite, Sala **Verde** .

- Vã rog sã vã ocupaþi locurile! Domnilor senatori,

Vã invit sã vã ocupaþi locurile!

- Îi invit pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile. Domnilor miniºtri,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile!

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile dacã apreciaþi cã aceastã parte a ºedinþei noastre este importantã.

Vã rog sã intrãm în ultima parte a ºedinþei noastre de astãzi: întrebãri ºi interpelãri. Întrucât domnul ministru Rãzvan Theodorescu are o problemã de rezolvat în altã parte, vã cer permisiunea sã nu respect ordinea fireascã a grupurilor parlamentare ºi sã ofer în primul rând cuvântul domnului senator Radu Alexandru, care a formulat o interpelare adresatã Ministerului Culturii ºi Cultelor. Domnul ministru este prezent.

Domnule senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, interpelarea mea este adresatã academicianului Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii, ºi încearcã sã descopere raþiunile pentru care revistele culturale nu vor mai primi subvenþie din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor, aºa cum au declarat în repetate rânduri Preºedintele þãrii, primul-ministru, ministrul culturii: ”Cultura este singurul produs cu care România poate sã iasã, într-adevãr, în orice confruntare internaþionalãÒ. Este produsul cel mai rentabil în exportul pe care România îl poate face ºi aflãm cu stupefacþie cã tocmai la aceste reviste culturale se taie subvenþia.

Deci, solicit ministrului culturii bunãvoinþa unui rãspuns oral pentru cã ne onoreazã cu prezenþa Domniei sale ºi în scris.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Daþi-mi voie sã-l invit pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu sã prezinte rãspunsul.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi_

## _cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cred cã întrebarea legitimã, provenind dintr-o îngrijorare a domnului senator Radu F. Alexandru, a provenit dintr-o distorsiune de informaþii. Ministerul Culturii ºi Cultelor, prin programul naþional de subvenþii, sprijinã peste 80 de reviste culturale. În 2001 a sprijinit cu suma de 5 miliarde lei ºi o va face ºi în continuare.

Însã este vorba de altceva. Conform Hotãrârii Guvernului nr. 28/2001 existã 15 publicaþii culturale în subordinea ministerului. Deci pentru cele 84 de reviste cãrora le vom da subvenþii ca ºi anul trecut, modificãri nu vor fi mari, bani se vor aloca în continuare. Pentru _Contemporanul_ , _Literatorul_ , _Tribuna_ , _Manuscriptum_ , _Deºteptarea românilor_ , _Moftul român_ , _Albina_ , _Teatrul azi_ , _Universul cãrþii_ , _A HŽt_ , _Korunk_ , _MuýveloýdŽs_ , _Vilnes slobo_ , revista _Biblioteca_ ºi _Revista muzeelor_ , care au personalitate juridicã ºi au ºi venituri extrabugetare, vom aplica, din acest an, urmãtoarea mãsurã: vom plãti acestor publicaþii datoriile restante pentru care existã sentinþe judecãtoreºti Ñ ºi foarte multe au Ñ în conformitate cu Ordinul nr. 22 din 30 ianuarie 2002, care permite efectuarea plãþii sumelor stabilite prin titluri executorii, pentru instituþiile publice din subordine. Deci, nu cele 80 ºi ceva, cãrora le dãm în continuare subvenþii, ci este vorba de acestea. Le plãtim datoriile ºi, dupã aceea, procesul de descentralizare, în vederea privatizãrii, care a început în 2001, cu douã din cele 15 Ñ cu _Revista muzeelor_ ºi _Tribuna_ Ñ va continua ºi în acest an ºi, în consecinþã, Ministerul Culturii ºi Cultelor nu va mai suporta, pe viitor, astfel de cheltuieli. Este vorba de subvenþiile pe care le dãdeam pentru plata datoriilor.

Ca sã fie mai limpede, ei, toþi, au imense datorii la telefon, chirie ºi aºa mai departe, pe care nu le pot suporta. Celor care au astfel de datorii le vom plãti datoriile în continuare, dar, dacã nu vor lua exemplul _Revistei muzeelor_ ºi al _Tribunei_ , pentru a merge spre privatizare, vom fi foarte curând în situaþia Ñ deci pe acestea 15, domnule senator, care sunt ale ministerului Ñ sã nu le mai putem susþine sau sã le dãm exact ceea ce dãm celorlalte 84 din teritoriu, sã le asimilãm cu cele 84. Asta este situaþia!

Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspuns.

O sã vã trimit, domnule senator, rãspunsul în scris.

## Domnule preºedinte,

Am reþinut cã domnul ministru este extrem de grãbit, nu vreau sã-l mai reþin, îi mulþumesc. Vreau doar atât sã înþeleagã cã aceastã distorsiune de informaþie nu-mi aparþine, am ziarul care reproduce în ghilimele declaraþia domnului ministru...

L-am vãzut ºi eu.

Deci, aici este vorba de suspendarea... ”urmând sã se suspende subvenþiile publicaþiilor respectiveÒ.

Deci, eu am fãcut o interpelare care se bazeazã pe o declaraþie a domnului ministru, reprodusã mot ˆ mot.

Reprodusã greºit.

Nu vreau sã intru în detalii. Ceea ce mi-a spus domnul ministru este un punct de vedere faþã de care sunt în total dezacord. Mi se pare de neimaginat sã ajungem sã îngropãm o singurã revistã care ar fi, de exemplu, _Contemporanul_ , dar aºtept, aºa cum am înþeles, domnule ministru, rãspunsul în scris. Pe baza acestui rãspuns în scris, sub semnãtura dumneavoastrã, voi face declaraþia politicã...

Vã spun de pe acum, nu o îngropãm, ci îi invitãm sã meargã pe drumul pe care au mers cea mai mare parte a revistelor culturale din România, de a nu mai fi asistate de minister.

## Domnule ministru,

În banca ministerialã sunt atâþia colegi ai dumneavoastrã care îºi aºteaptã rândul... Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc ºi pentru întrebare ºi pentru rãspuns. Vã rog sã nu continuaþi discuþia în contradictoriu.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D., domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Interpelarea este adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Se constatã o înrãutãþire a situaþiei generale din industria petrochimicã ºi, în special, a societãþilor comerciale din acest domeniu, în judeþul Prahova, care reprezintã jumãtate din petrolul din România.

În afara unor condiþii obiective, legate de preþul þiþeiului ºi incertitudinile pieþelor de desfacere, acest lucru se datoreazã tratamentului discriminatoriu la care sunt supuºi operatorii din domeniu, acordãrii de facilitãþi în discordanþã cu regulile concurenþei loiale, a distribuþiei preferenþiale a rezervelor interne de þiþei, în detrimentul S.N.P. etc.

În condiþiile în care statul trebuie sã asigure cadrul concurenþial loial pentru toþi subiecþii din sistem, ºi, în acelaºi timp, stabilitatea sistemului petrolier la nivel naþional, se impun urmãtoarele întrebãri:

Care sunt cantitãþile de þiþei livrate de S.N.P. **Petrom** cãtre rafinãriile din afara S.N.P., începând din septembrie 2001?

În ce condiþii se livreazã acest þiþei pe relaþia RAFO Ñ Dãrmãneºti?

Cât þiþei importã S.N.P. **Petrom** ºi în ce condiþii?

Care este politica Ministerului Industriei ºi Resurselor în privinþa funcþionãrii industriei petrochimice, acum ºi în viitor?

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã este prezent, din partea ministerului, domnul ministru sau secretarul de stat. Nefiind în acest moment, rog sã fie...

Este interpelare.

Sigur cã da. Rog sã fie transmisã ministerului interpelarea, pentru a fi prezentat rãspunsul într-o ºedinþã viitoare.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Mihai Lupoi.

Interpelarea este adresatã Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Mã adresez domnului ministru Muºetescu. Interpelarea este în legãturã cu situaþia Societãþii de Asigurare ASTRA.

## Domnule ministru,

Pentru a evita o viitoare comisie de anchetã parlamentarã asupra privatizãrii ASTRA, societate care am înþeles cã se aflã în curs de privatizare, dupã dezastrul întâmplat la Banca Românã de Scont, care a dat faliment, am sã vã fac urmãtoarea interpelare, la care v-aº ruga sã rãspundeþi personal, în cadrul Senatului.

În proiectul de bilanþ pe 2001 apare un profit al acestei societãþi de 55 de miliarde lei. În bilanþul final prezentat apar pierderi de 93 de miliarde lei. Aceastã discrepanþã este de-a dreptul ºocantã, cu atât mai mult cu cât înþeleg cã negocierea pentru privatizarea Societãþii ASTRA se poartã cu **Nova Trade** , în jurul cifrei de 1,5 milioane dolari.

În acest sens, v-aº ruga sã ne prezentaþi ºi situaþia patrimonialã a firmei ASTRA, având în vedere cã, din ceea ce ºtim, numai sediul din strada **Puºkin** este înregistrat în contabilitate, cu teren cu tot, la o valoare de aproape 10 milioane dolari. În aceste condiþii, avem un mare dubiu asupra corectitudinii procesului de privatizare.

Pentru a lãmuri aceste dubii, vã rog sã prezentaþi o analizã de detaliu asupra situaþiei firmei ASTRA, atât în ceea ce priveºte situaþia financiarã, cât ºi patrimonialã, ºi în ce fel intenþionaþi sã desfãºuraþi procesul de privatizare.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Din partea A.P.A.P.S. în acest moment nu este prezent nimeni. De asemenea, interpelarea va fi înaintatã pentru ºedinþa viitoare.

Îl consult pe domnul ministru Tãnãsescu, domnul ministru al finanþelor, care este prezent...

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu Ñ** _ministrul_

_finanþelor publice_ **:**

Rãspund la interpelarea domnului senator Hanganu.

Vã rog! Vã rog sã prezentaþi rãspunsul! Deci, domnul ministru Mihai Tãnãsescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ca urmare a interpelãrii domnului senator Romeo Octavian Hanganu privind problemele cu care se confruntã Societatea **Petrotel Lukoil** S.A. Ploieºti, îmi revine plãcerea de a-l informa despre stadiul în care ne aflãm cu aceastã societate.

Aº vrea sã vã informez cã societãþile care compun Compania **Lukoil România** au în derulare înlesniri la plata obligaþiilor bugetului de stat constând, pe de o parte, în eºalonare la plata debitelor restante ºi a majorãrilor de întârziere, dupã cum urmeazã:

Pe de o parte, Societatea Comercialã **Lukoil Black See România** S.R.L., fosta **Lukoil România** , are în derulare douã înlesniri la platã, aprobate în anul 1999 ºi în anul 2000, respectiv eºalonarea la platã a debitelor restante, reprezentând accize, ºi a majorãrilor de întârziere privind plata T.V.A.

Totodatã, Societatea **Petrotel Lukoil** S.A. are în derulare o înlesnire la platã, aprobatã prin adresa Ministerului Finanþelor Publice din ianuarie 2000, respectiv eºalonarea la platã a debitelor restante reprezentând accize ºi a majorãrilor de întârziere aferente accizelor ºi taxei pe valoarea adãugatã.

Deci, la ora actualã, **Lukoil** beneficiazã ºi deruleazã aceste douã înlesniri la platã.

În conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996, pe perioada anului 2002, reprezentanþii Companiei **Lukoil** au solicitat în mai multe rânduri mai multe tipuri de înlesniri, ºi anume: scutirea la platã a majorãrilor de întârziere rãmase în sarcina companiei, din înlesnirile la platã care sunt în derulare; scutirea la platã a majorãrilor datorate de companie, în conformitate cu Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare ºi reglementarea problemelor generate de plata contribuþiei la Fondul special pentru produse petroliere.

Din discuþiile purtate cu Compania **Lukoil** , în nenumãrate rânduri, am concluzionat faptul cã în perioada urmãtoare se pot avea în vedere o parte dintre aceste înlesniri pe care dânºii le solicitã. Având în vedere însã cã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002, apãrutã astãzi în **Monitorul Oficial** , privind arieratele bugetare, Compania **Lukoil** deja a prezentat un dosar care urmeazã sã fie analizat ºi, sigur, vizavi de rezultatele care se vor obþine, vom vedea dacã Compania **Lukoil** mai doreºte sau nu ºi alte înlesniri la platã.

Vã mulþumesc, domnul ministru!

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

## Mulþumesc, domnule ministru!

În mare parte, sunt mulþumit. Aº face, totuºi, precizarea cã, în continuare, nu s-a reglementat acea problemã extrem de neplãcutã pentru ei, Ordonanþa Guvernului nr. 10/1998.

O avem în vedere sã o abrogãm. Este vorba de perioada aceea de 25 de ani, care...

Ei sunt în situaþia de a plãti acea veche datorie de douã ori: o datã, prin ordonanþã...

Aceea nu este o problemã. Este problema acestor reeºalonãri care, repet, au fost foarte mari, cerinþa lor a fost foarte mare, vizavi de legislaþia actualã, dar sperãm acum, prin noua legislaþie ºi printr-o analizã mai atentã, ºi, repet, printr-un angajament foarte concret cu Compania **Lukoil** , fiindcã noi dorim ca toatã lumea sã aibã loc de muncã, sã avem forþã de muncã angajatã, judeþul Prahova sã joace un rol foarte important.

Deci, în aceste discuþii pe care le vom continua cu compania, eu sunt convins cã vom gãsi soluþiile necesare pentru a face în aºa fel încât sã lucreze foarte bine Compania **Lukoil** .

Mulþumesc, domnule ministru!

## Vã mulþumesc.

## Domnule ministru,

Întrucât domnul senator Dumitru Badea nu este prezent în salã, vã rog sã prezentaþi în scris rãspunsul la o interpelare anterioarã a dânsului. Vã rog sã fie lãsat la secretariatul nostru tehnic pentru a fi înaintat domnului senator.

De asemenea, atrag atenþia ºi celorlalþi reprezentanþi ai Executivului cã, dacã nu sunt prezenþi senatorii care au formulat întrebãri sau interpelãri ºi aveþi rãspuns scris, puteþi sã-l lãsaþi fãrã a-l prezenta în salã.

La întrebãri sunt înscriºi mai mulþi colegi senatori. O invit la tribunã pe doamna senator Angela Bãlan. Aveþi cuvântul, doamna senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima întrebare este adresatã domnului prim-ministru. Aflãm din presã cã Centrul de Plasament **Sf. Andrei** din Botoºani urma sã primeascã 1 milion de franci, lãsat prin testament de o franþuzoaicã în vârstã, acum decedatã, care a vizitat centrul de mai multe ori, între anii 1991Ñ2001, ºi care a pus o singurã condiþie: aceºti bani sã fie folosiþi exclusiv pentru modernizarea Centrului **Sf. Andrei** .

Iatã însã cã Direcþia judeþeanã pentru protecþia drepturilor copilului Botoºani a hotãrât sã desfiinþeze acest centru, astfel încât obiectul donaþiei din Franþa dispare.

Deoarece în judeþul Botoºani mai funcþioneazã, la ora actualã, peste 20 de centre de plasament, întrebãm conducerea Direcþiei judeþene pentru protecþia drepturilor copilului de ce nu a desfiinþat unul din acestea, în locul Centrului **Sf. Andrei,** ºi ce mãsuri va lua pentru ca ºansele de primire a donaþiei din Franþa de cãtre acesta sã nu fie afectate.

A doua întrebare este adresatã domnului ministru Dan Matei Agathon, ministrul turismului.

Sunt cunoscute proiectele, programele, eforturile ministerului pe care îl conduceþi, de revigorare a turismului românesc, un loc aparte ocupându-l interesul acestuia pentru litoralul românesc. Dar iatã cã cercetãtorii Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare Marinã **Grigore Antipa** din Constanþa atrag atenþia foarte serios asupra faptului cã, din cauza eroziunii rapide a nisipului, litoralul românesc riscã sã disparã în 20 de ani, dacã nu sunt luate mãsuri urgente de protecþie.

Îl întrebãm pe domnul ministru ce mãsuri posibile de ameliorare a situaþiei are în vedere pentru protejarea litoralului românesc.

Rugãm, la ambele întrebãri, rãspuns în scris. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Daþi-mi voie sã consult dacã din partea Executivului, este prezent cineva pentru a rãspunde celor douã întrebãri.

Sunt întrebãri, dar nu are importanþã. Nu este nimeni prezent; se va rãspunde scris. Aºa a solicitat doamna senator.

Mergem mai departe.

O invit la tribunã pe doamna senator Maria Ciocan.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale.

În lunile aprilie-mai sunt prevãzute a intra în vigoare creºteri enorme ale tarifelor pentru toate serviciile cãtre populaþie, respectiv 14% la energie electricã, 40% la energie termicã, 5% la benzinã ºi motorinã, 10,5% la telefoane, care, implicit, vor duce la majorarea preþurilor întregii game de produse.

Întrebare: Cum considerã Guvernul cã va putea suporta populaþia aceste majorãri din creºterea de 6% a pensiilor, respectiv 8% a salariilor, având în vedere ºi majorãrile începute cu luna ianuarie la gaze ºi energie? Are Guvernul în vedere ºi alte elemente de protecþie socialã, care ar putea ajuta populaþia sã acopere toate aceste majorãri? Dacã existã, care sunt acestea?

Solicit rãspuns scris ºi oral.

A doua întrebare este adresatã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei.

Stomatologia maramureºeanã, ca ºi alte sectoare ale medicinei, se confruntã cu greutãþi în desfãºurarea activitãþii, din cauza unor aspecte legate de sumele financiare alocate din fondul de sãnãtate prevãzut în contractul-cadru pentru anul în curs.

Pentru asistenþa stomatologicã a fost prevãzutã cota de 1,2% din fondul asigurãrilor de sãnãtate pentru anul 2001, iar pentru anul 2002, deºi era prevãzut un procent de 3% iniþial, s-a acordat doar 1,7%, ceea ce a dus la diminuarea serviciilor stomatologice.

Întrebare: Vã rugãm sã ne comunicaþi dacã nu este posibil a se aloca de la buget sau din fondul asigurãrilor de sãnãtate un procent de cel puþin 3% pentru plata serviciilor stomatologice în anul 2002, ceea ce ar duce la o îmbunãtãþire a situaþiei existente în acest sector al medicinei pentru categoria de populaþie cu venituri mici, care nu-ºi permite efectuarea de prestaþii stomatologice prin unitãþile private?

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Consult dacã din partea Executivului este prezent cineva sã dea rãspuns doamnei senator. Nu este.

Invit la tribunã pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Interpelarea este adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, da?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea se adreseazã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Prin Legea nr. 39, promulgatã la 16 ianuarie 2002, a fost creat Serviciul de cadastru agricol în cadrul fiecãrei primãrii. Aºa cum probabil ºtiþi, serviciile respective nu dispun de nici un fel de dotare. În scopul asigurãrii funcþionãrii acestor servicii, ce mãsuri aveþi în vedere, domnule ministru, pentru dotarea cu aparaturã, mãcar, cu minima aparaturã necesarã a specialiºtilor cadastriºti angajaþi la primãrii?

Aºtept rãspunsul ºi în scris.

Vã mulþumesc.

Este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

Aveþi cuvântul!

**Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Întrebarea domnului senator primeºte de la noi urmãtorul rãspuns:

Serviciile comunitare pentru cadastru ºi agriculturã s-au înfiinþat în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/26 iulie 2001, în cadrul aparatului propriu al unitãþilor administrativ-teritoriale Ñ comune, oraºe ºi municipii Ñ care sunt în subordinea Ministerului Administraþiei Publice.

Întrebarea cu privire la dotare ºi la celelalte trebuie adresatã Ministerului Administraþiei Publice, în a cãrui subordine se aflã aceste servicii comunitare, ºi nu Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Vã mulþumesc. Sunteþi mulþumit de rãspuns?

Da. Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat! Invit la tribunã pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu. Întrebarea este adresatã Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi este legatã de privatizarea RAFO Oneºti. Da? Aveþi cuvântul!

## Da, domnule preºedinte.

Conform Ordonanþei Guvernului nr. 177 din 20.12.2001, art. 6 pct. 2, în 60 de zile de la data aprobãrii de cãtre AGA a conversiei în acþiuni a datoriilor societãþii, investitorul strategic **Imperial Oil** ºi **Canion Servicos** are drept de preferinþã la cumpãrarea acestor acþiuni.

Cum termenul- limitã a fost 2 aprilie 2002, pentru cã AGA s-a þinut în 2 februarie, care este situaþia vânzãrii acþiunilor, la ce valoare s-au vândut ºi care este noua structurã a acþionariatului la RAFO Oneºti?

## Mulþumesc.

Nefiind nimeni prezent din partea A.P.A.P.S., sigur, veþi primi un rãspuns scris.

Poate data viitoare... S-au adunat deja vreo 3 întrebãri

ºi...

Sigur. S-a solicitat amânare, conform notei pe care eu o am. Sigur, întrebarea dumneavoastrã, alãturi de celelalte, va fi înaintatã A.P.A.P.S. pentru rãspuns într-o ºedinþã viitoare. Domnul senator Corin Penciuc, întrebare adresatã Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. Aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sãlajul este un judeþ aflat la 700 de km de Bucureºti. Cu ocazia intrãrii în vigoare a noului mers al trenurilor, sãlãjenii au avut neplãcuta surprizã de a constata cã nu mai pot cãlãtori spre Bucureºti în vagon de dormit sau cuºetã.

Întrebare: Când vor fi introduse vagoanele de dormit ºi cuºetã în garnitura de Zalãu, pentru ca cetãþenii Sãlajului sã poatã cãlãtori decent spre Capitalã?

Vã rog, mai aproape de microfon.

Întrebarea a doua: Care sunt elementele tehnice ce trebuie sã le constate Registrul Auto Român pentru autovehiculele de import cu capacitate sub 3,5 tone, în vederea înmatriculãrii?

Aº dori rãspuns scris.

## Mulþumesc.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu, aþi pus întrebarea.

Domnul senator Nicolae Iorga, ultimul coleg înscris pe listã.

## Domnule preºedinte,

Prima mea întrebare se adreseazã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

Este o întrebare vizavi de o solicitare a domnului profesor Jibotean Marin, din Orãºtie, Str. Armatei, bl. 2, sc. C, ap. 47, profesor de matematicã, cu o vechime de 17 ani, care a depus la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, personal doamnei ministru, un memoriu în data de 26 octombrie 2001, în care semnaleazã grave aspecte din învãþãmântul hunedorean ºi împotriva inspectorului general Moº Ionel, spune el, ”provenit dintr-o moºtenire pãguboasã a celor 15.000 de specialiºtiÒ.

Cum doamna ministru nu i-a rãspuns pânã la aceastã datã, omul s-a adresat Senatului României, iar întrebarea mea este pentru doamna ministru: Când are de gând sã rãspundã acestui om sau, în final, sã vinã în faþa noastrã ºi sã ne dea nouã rãspunsul la acest memoriu al profesorului?

O a doua întrebare, pe care vreau s-o pun, este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi este legatã de situaþia jalnicã în care a ajuns industria braºoveanã.

Cum Guvernul s-a angajat faþã de Fondul Monetar Internaþional, în scrisoarea suplimentarã de intenþie, sã concedieze 1.000 de muncitori de la întreprinderile braºovene ”TractorulÒ, ”RomanÒ din Braºov ºi ”NitramoniaÒ din Fãgãraº, întrebarea mea este: Ce mãsuri de protecþie socialã are în vedere Guvernul României, atât pe termen scurt, cât ºi pe termen lung, pentru cã se pune ºi,

într-un final nefericit, spun eu, problema lichidãrii acestor întreprinderi?

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Se pare cã toþi senatorii care au avut de formulat întrebãri sau interpelãri astãzi au fãcut-o. Mai este vreun coleg care a fost omis? Nu.

Sã trecem la rãspunsuri, care vor fi prezentate, oral, în cadrul ºedinþei.

Deci, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã a rãspuns, domnul ministru Mihai Tãnãsescu a rãspuns domnului senator Hanganu.

Domnul secretar de stat Cãlin Ion trebuia sã rãspundã domnului senator Dumitru Codreanu. Este prezent. Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ion Cãlin Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Voi prezenta rãspunsul domnului ministru Cozmâncã, pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

La întrebarea dumneavoastrã vã informãm, domnule senator, cã nu au fost interzise centralele de apartament, cu atât mai mult, centralele de scarã sau de bloc.

Este de remarcat faptul cã, în prezent, sunt localitãþi care au adoptat o astfel de soluþie pentru asigurarea încãlzirii locuinþelor, alimentarea cu energie termicã în sistem centralizat fiind abandonatã.

În aceste cazuri, o astfel de mãsurã ar produce grave probleme, în primul rând, de ordin social.

Vã informãm cã în þãrile Europei Centrale, respectiv în Cehia, Ungaria, Slovacia, landurile din estul Germaniei, instalarea centralelor de apartament a fost reglementatã ºi restricþionatã, în sensul cã acestea se pot instala doar acolo unde serviciile de încãlzire centralã nu pot fi asigurate la un nivel corespunzãtor.

Avem numeroase sesizãri din partea asociaþiilor de locatari, respectiv de proprietari, care reclamã faptul cã nivelul de poluare a aerului a crescut simþitor în zonele unde sunt montate centralele de apartament, întrucât coºurile de evacuare a gazelor de ardere, fiind poziþionate la circa 0,2 pânã la 0,6 m faþã de planul faþadei, ºi de la 0,5 pânã la 1 m faþã de fereastrã sau balcon, nu asigurã dispersia necesarã a noxelor rezultate prin arderea gazelor naturale.

Studiul întocmit de cãtre un grup de cercetãtori, specialiºti în termoenergeticã, chimie, biologie ºi medici, prezintã în detaliu cauzalitatea ºi efectele expunerii la produºii rezultaþi prin arderea gazului natural a populaþiei aflate în vecinãtatea acestor microcentrale.

Vã mulþumesc, domnule director.

Se pare cã dumneavoastrã aveþi o mare grijã faþã de sãnãtateaÉ, adicã Ministerul Administraþiei Publice are o mare grijã faþã de sãnãtatea oamenilor, dar nu þine cont ºi de buzunarul lor, pentruÉ

Nu fiþi nervos, domnule senator!

Poftiþi?!

Am spus doar sã nu fiþi nervos.

Nu, É Vi se pare dumneavoastrã, domnule preºedinte.

Vã rog!

Nu, nuÉ Mulþumesc foarte mult.

În municipiul Botoºani s-a interzis cu desãvârºire instalarea acestor centrale, care, dupã pãrerea mea, aduc niºte economii în buzunarul familiilor care le au.

Dumneavoastrã probabil cã aveþi dreptate în ceea ce priveºte poluarea la joasã înãlþime, faþã de poluarea pe care o face o centralã termicã de oraº, dar mã gândeam la acea centralã termicã, care deserveºte oraºul Botoºani, ºi care are cea mai micã reþea de termoficare din þara româneascã, raportat la numãrul de locuitori pe care îi are municipiul Botoºani, ºi care în 1989 era deservitã de 190 de persoane, iar la ora actualã are 900 ºi ceva de salariaþi.

Oraºul Botoºani, fiind cu industria la pãmânt, este înspre agriculturã ºi, dacã mai este ceva, se orienteazã spre agriculturã Ñ nu cea dintre blocuri, cea de lângã oraº Ñ ºi mai sunt ceva confecþii É nu ºtiu cum se va descurca sã plãteascã atâþia salariaþi cât are **Termica** BotoºaniÉ

Instalarea unei centrale, ne puteþi ºi nouã spune cam ce înseamnã?É

În judeþul Botoºani, domnule preºedinte, cu toatã stima pe care o am faþã de dumneavoastrã, sunt foarte puþine. Sunt oameni care au vrut sã instaleze niºte centrale de scarã, dând mânã de la mânã. Nu li se mai dã voie. Bineînþeles, noi nici nu avem mult gaz metan, ca în Transilvania, ºi acum dorim sã aducem gazul metan de pe reþeaua Hârlãu, sã ne cuplãm cu cea care vine de la Paºcani. Dar consider, domnule secretar de stat, cã nu

Nu este nici o ordonanþã care sã interzicã, iar în legãturã cu eficientizarea activitãþii din centralele termice, vã informez, domnule senator, cã, de o sãptãmânã de zile, domnul prim-ministru coordoneazã, personal, un program privind modernizarea tuturor centralelor, ºi a celor transferate de la Ministerul Industriei ºi Resurselor la autoritãþile administraþiei publice, dar ºi cele care erau ºi funcþioneazã în subordinea acestora, împreunã cu Ministerul Industriei ºi Ministerul Finanþelor Publice, astfel încât, pânã în toamna anului 2002, sã reducem foarte mult costul gigacaloriei.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog sã rãmâneþi cã mai aveþi de oferit rãspunsuri, dar vã rog sã ne permiteþi, ca sã nu stea domnii secretari de stat care au venit sã ofere rãspunsuri colegilor mei, ce nu sunt prezenþi la dezbateri ºi pentru care regulamentul dã posibilitatea sã prezentaþi rãspuns în scris.

Deci, vã rog sã se ia act în stenograma de ºedinþã cã domnul secretar de stat Cristian Niculescu a venit sã ofere, din partea Ministerului Afacerilor Externe, rãspuns domnului senator Dumitru Badea. Vã rog sã-l prezentaþi în scris.

Domnul Rãzvan Ciricã, secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, de asemenea, colegului nostru Dumitru Badea.

Vã rog sã prezentaþi rãspunsurile în scris.

Vã dorim o searã bunã!

Îl invit pe domnul secretar de stat Cãlin Ion sã ofere rãspuns domnului senator Gheorghe Acatrinei, care este prezent.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La interpelarea dumneavoastrã cu referire la modul defectuos de repartizare a fondurilor cãtre judeþele din nordul Moldovei, comparativ cu cele alocate judeþului Bacãu pe anul 2002, vã comunicãm urmãtoarele:

Pentru anul 2002, potrivit Legii nr. 743/2001 privind aprobarea bugetului de stat, pentru judeþul Suceava s-au alocat de la bugetul de stat 1.519,9 miliarde lei, sume defalcate din impozitul pe venit ºi din taxa pe valoarea adãugatã, din care 449,9 miliarde lei din impozitul pe venit ºi 1.070 miliarde lei din taxa pe valoarea adãugatã, situând judeþul Suceava, din punct de vedere al alocãrilor de la cele douã venituri ale bugetului de stat, pe locul 2 în þarã, dupã judeþul Iaºi.

Menþionãm cã pentru cele 5 judeþe din Moldova, situate la nord de judeþul Bacãu, respectiv Botoºani, Iaºi, Suceava, Neamþ ºi Vaslui, totalul fondurilor alocate din veniturile bugetului de stat reprezintã 16,7% din totalul fondurilor alocate pe þarã, respectiv 6.562,7 miliarde lei.

Subliniem faptul cã repartizarea pe judeþe a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale s-a efectuat pe baza criteriului de repartizare prevãzut la Anexa nr. 8 din Legea bugetului de stat, însuºit ºi de structurile asociative ale autoritãþilor publice locale. De asemenea, în afara sumelor de mai sus, încasãrile aferente cotei de 62,5% din impozitul pe venit, care rãmâne la dispoziþia bugetelor locale, pe anul 2002, pentru cele 5 judeþe amintite reprezintã 1.712,2 miliarde lei, din care pentru judeþul Suceava 351,7 miliarde lei.

Pe lângã fondurile menþionate mai sus, din Fondul special al drumurilor publice, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei a alocat pentru judeþele menþionate suma de 294 miliarde lei, din care pentru judeþul Suceava 55 miliarde lei.

Repartizarea pe judeþe a sumelor aferente a avut la bazã prevederile art. 9 din Legea nr. 118 pe 1996, precum ºi criteriile din normele de aplicare a acesteia.

Pentru anul 2002, prin Legea bugetului de stat s-a urmãrit ca fondurile alocate de la bugetul de stat cãtre bugetele locale, împreunã cu veniturile proprii ale acestora, sã asigure condiþiile corespunzãtoare finanþãrii serviciilor publice din toate unitãþile administrativ-teritoriale.

## Mulþumesc.

Domnul senator Acatrinei, mulþumit de rãspuns? Bãnuiesc cã sunteþi nemulþumit de distribuþia resurselor financiare.

## Domnule preºedinte,

În general, sunt mulþumit de rãspunsul pe care l-a prezentat domnul secretar de stat, însã aº ruga totuºi ministerul, pe dumneavoastrã, domnule preºedinte, sã aibã în vedere programul cu care a venit judeþul Suceava.

S-a purtat o discuþie la nivelul Guvernului, deci în prezenþa domnului prim-ministru, ºi domnul prim-ministru, cu ocazia vizitei pe care a fãcut-o la Suceava, inclusiv în videoconferinþa care a avut loc cu prefecþii, a dat asigurãri cã va fi în atenþia Domniei sale.

Rugãm sã fim ajutaþi pentru înfãptuirea acestora. Doresc rãspunsul în scris.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Înainte de a merge mai departe, îl întreb pe domnul senator Predilã dacã mai are de oferit rãspuns. Da, bunÉ

Atunci, îl rog, în continuare, pe domnul secretar de stat Cãlin sã ofere rãspuns colegului nostru Ion Aurel Rus, prezent în salã.

Prin interpelarea formulatã, domnule senator, solicitaþi Ministerului Administraþiei Publice sã cearã Curþii de Conturi a judeþului Bistriþa-Nãsãud sã se pronunþe în legãturã cu un eventual abuz al fostului director al R.G.A.C.C.

Vã prezentãm pe aceastã cale cã respectiva instituþie nu este subordonatã ministerului nostru.

Ministerul Administraþiei Publice nici nu are atribuþii stabilite prin lege ºi competenþe de natura celor care ar rezulta din interpelarea dumneavoastrã.

Vã precizãm cã vã rãmânem deosebit de recunoscãtori dacã aþi putea sã ne indicaþi un text care ne-ar permite sã intervenim în sensul celor solicitate de dumneavoastrã.

Menþionãm cã, aºa cum stã bine într-un stat de drept, în România existã alte organe specializate care au competenþa de a verifica modul de autorizare, amplasare ºi executare a magaziei la care vã referiþi.

Cu stimã.

Semneazã ministru Octav Cozmâncã.

Da, mulþumesc.

Sigur cã nu sunt mulþumit de rãspunsul pe care l-aþi oferit pentru cã Ministerul Administraþiei Publice are în subordine chiar primãriile care au dat aceastã autorizaþie. Problema Curþii de Conturi era o altã problemã, pe care eu am ataºat-o la ceea ce era descris acolo, pentru cã pe rol se aflã deja o sentinþã judecãtoreascã ºi este deschis încã un al doilea proces la Nãsãud, dar problema autorizãrii în fond, cu încãlcarea prevederilor legale care spun cã în amonte trebuie pãstrat 100 de metri de stãvilarul de apã a construcþiilor, ºi în lateral ºi în aval 25 de metri, cred cã autorizarea a fost datã de primãria comunei Rãibraº, ºi asta rãmâne în subordinea dumneavoastrã. Nu vã puteþi sustrage cã nu vã aparþine primãria Rãibraº.

Nu. Conform Constituþiei ºi Legii nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã, Ministerul Administraþiei Publice nu subordoneazã nici o autoritate a administraþiei publice locale, fie ea comunã, oraº, municipiu sau judeþ, toate au autonomie în ceea ce priveºte Legea nr. 50/1991 privind eliberarea autorizaþiilor. Numai în instanþã se poate ataca, ministerul nu subordoneazã nici o autoritate a administraþiei publice locale din România.

ªi atunci, pe primari cine îi trage la rãspundere?

Pentru controlul legalitãþii actelor adoptate de cãtre consiliile respective, avem controlul prefecþilor. Pentru celelalte documente, cum sunt autorizaþiile de construcþie, rãspunde primarul în faþa instanþei.

Mulþumim.

O sã apelãm la instanþã.

Sigur cã da, rãspunderea este numai în faþa puterii judecãtoreºti, iar dupã aceea, în condiþiile în care se apreciazã cã este vorba de un abuz sau altceva, sigur cã prefectul poate sã promoveze anumite mãsuri împotriva primarului.

Domnule secretar de stat, Mai sunteþi dator cu încã un rãspunsÉ

Domnul secretar de stat mai are un rãspuns pentru domnul senator Gheorghe BunducÉ Numai puþin, staþi, cã am ºi eu evidenþa meaÉ Domnul senator Gheorghe BunducÉ care, nefiind prezent în salã, rog sã se ia act în stenograma de ºedinþã cã este oferit rãspunsul în scrisÉ Mai aveþi vreun rãspuns pentru domnul senator Ion Aurel Rus?

Nu, pentru astãzi, nu.

Sigur, rãspunsul vã va fi dat într-o ºedinþã viitoare. Vã rog, domnule senator, imediat, dupã ºedinþã, discutaþi cu domnul secretar de stat, poate aceastã interpelare nu a ajuns la dânsul. Degeaba îi solicitaþi rãspuns în acest moment.

Nu, n-a ajunsÉ sigurÉ am venit cu tot ce a fost la noi pânã astãzi.

Da, mulþumesc.

Domnul secretar de stat Pavel Abraham aveaþi un rãspuns pentru doamna senator Norica Nicolai, care nu este prezentã, ºi vã rog sã-l prezentaþi în scris, ºi un rãspuns pentru domnul senator Gheorghe Acatrinei, care este prezent în salã.

Vã rog sã oferiþi rãspunsul!

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul_

## _de Interne_ **:**

Primul rãspuns, pentru doamna senator Norica Nicolai, l-am oferit deja în scrisÉ ºi a fost mulþumitã. Spun aceasta pentru a se înregistra în stenogramã.

Da, mulþumim. SigurÉ

Al doilea vizeazã un rãspuns cãtre domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Este prezent.

Vã rog sã prezentaþi rãspunsul!

Da.

Stimate domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã privind ilegalitãþile numitului Severin Tcaciuc din Suceava, prejudiciul activitãþii infracþionale ºi condiþiile reþinerii ºi punerii ulterioare în libertate a acestuia, în interpelarea înregistratã la

Senat sub numãrul care este cunoscut ºi transmisã nouã, vã comunicãm urmãtoarele:

Urmare acþiunilor efectuate de organele de poliþie, împreunã cu Direcþia generalã a finanþelor publice ºi controlul financiar de stat Suceava ºi cu Garda Financiarã, la Inspectoratul de Poliþie al judeþului Suceava s-au înregistrat, în perioada mai 2001 Ð ianuarie 2002, 6 dosare penale complexe referitoare la activitatea infracþionalã desfãºuratã de Tcaciuc Severin, în calitate de administrator ºi asociat a 10 societãþi comerciale.

Pânã în prezent au fost instrumentate de cãtre Poliþie ºi înaintate Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Suceava douã dosare.

Dosarul nr. P32278 din 5.06.2001, în care s-a început urmãrirea penalã faþã de cel în cauzã ºi alþi doi fãptuitori, pentru comiterea infracþiunilor de evaziune fiscalã, prin care s-a sustras de la plata cãtre bugetul de stat suma de 12 miliarde lei.

Dosarul a fost înaintat Parchetului la data de 10.12.2001 cu referat de terminare a urmãririi penale.

Dosarul nr. P32458 din 4.10.2001, în care s-a început urmãrirea penalã faþã de numitul Tcaciuc Severin ºi alþi doi inculpaþi, pentru comiterea infracþiunii de evaziune fiscalã, prin care s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 80 milioane lei.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Suceava, cu referat de terminare a cercetãrilor penale, la data de 3.12.2001.

La Inspectoratul de Poliþie al judeþului Suceava se aflã în lucru încã 4 dosare penale, conþinând 10 acte de sesizare privind activitãþile infracþionale ale acestuia.

Precizãm cã stabilirea naturii penale a faptelor infracþionale ºi probarea acestora, efectuatã, în principal, prin expertize financiar-contabile, se desfãºoarã într-o conlucrare strânsã a Poliþiei cu Garda Financiarã ºi Direcþia finanþelor publice, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Suceava.

Prejudiciul este în milioane sau miliarde?

Miliarde, 44,6 miliarde.

Da, cã nu înþelesesem foarte exact. Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Pe mine mã intereseazã, practic, douã lucruri foarte punctuale. Adicã, cine avea misiunea sã controleze, cã acestea s-au desfãºurat într-o perioadã de ani de zileÉ ºi nu ºi-a fãcut datoria, pentru cã acolo s-au petrecut ”minuniÒ. Au fost ºi lucrãtori de poliþie bãtuþi de acest individÉ rupte gradeleÉ aici nu se aminteºte nimic despre astaÉ pe urmã, cineva, cu o muncã de rãspundere, din inspectorat, ºi-a cumpãrat vilã de la acest infractorÉ ºi aºa mai departeÉ adicã sunt niºte treburi care rezultã clar cã au fost tolerate aceste fapteÉ ºi nu s-a tras la rãspundere, de au ajuns la acest nivelÉ

Pe mine mã intereseazã cine a tolerat aceasta ºi ce mãsuri se iau pentru a recupera, inclusiv cu cei care l-au tolerat. Mi-a plãcut rãspunsul final, domnule secretar de stat. A fost foarte competent ºi la obiectÉ

A spus: acesta este prejudiciul, aceastã mãsurã s-a luat, inclusiv destituirea directorului Direcþiei generale a finanþelor publice a judeþului, pentru neglijenþã ºi pentru lipsurile care s-au manifestat în acest domeniu.

Deci, douã lucruri. Pe mine nu mã intereseazã dosarele, nici arestãrile, nici eliberãrile. Pe mine mã intereseazã cine este vinovat cã nu a supravegheat atent, cã doar dumneavoastrã aveþi oameni de specialitate care se ocupã de aceste treburi ºi de ce s-au tolerat aceste lucruri?! Atât, douã lucruri, numaiÉ

Treburile cu dosarele, acestea sunt probleme de profesioniºti. Nu mã intereseazã.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule secretar de stat!

Aº dori sã-i precizez domnului senator cã rãspunsul, Domnia sa, deja îl are. Mi-a spus douã lucruri foarte importante, vizavi de cele douã întrebãri.

1. Pentru faptul cã poliþistul a fost ultragiat, a ºi fost reþinut cel în cauzã ºi existã dosarul de urmãrire penalã. Noi nu putem forþa mâna parchetului sau tribunalului ca

sã continue cercetarea lui în stare de arest sau în stare de libertate. Când se va finaliza, trebuie gãsitã soluþia de la instanþã. Deci, organul de poliþie ºi-a fãcut datoria.

2. Dumneavoastrã aþi spus cã v-a plãcut rãspunsul foarte competent, ceea ce _per a contrario_ însemna cã noi nu am dat un rãspuns competent.

Eu þin sã precizez cã tocmai acolo au fost lipsurile, deci faptul cã s-a produs evaziunea fiscalã, faptul cã nu s-au plãtit taxele, rãspundea Direcþia finanþelor publice care, aºa cum aþi spus dumneavoastrã, ºi mã bucur cã aþi afirmat aici, nu ºi-au fãcut datoria. Au luat mãsurile legale, i-au destituit, iar noi ne-am fãcut datoria ºi le-am cercetat ºi am instrumentat cauzele ºi le-am trimis cãtre parchet ºi cãtre instanþele de judecatã care urmeazã sã se pronunþe.

Dacã sunt alte aspecte, ca cele la care dumneavoastrã v-aþi referit, cã mai sunt unii care ºi-au fãcut vile sau nu ºi-au fãcut, vã rugãm sã ni le spuneþi ºi vom lua mãsurile care se impun în toate cauzele pe care le apreciaþi.

## Domnule preºedinte,

Nu-i vorba cã s-au fãcut vile, s-a cumpãrat de la patronul acesta care a produs cauza astaÉ

Am înþelesÉ de cãtre lucrãtori din poliþieÉ

Unul din conducereÉ

Spuneþi-l!

Eu cred cã-i bine, domnule preºedinte.

## Domnule senator,

Vã rog sã nu vorbiþi la general. Dacã aveþi date concrete, sã nu faceþi afirmaþiiÉ

Da, este vorba de fostul ºef al Inspectoratului, generalul Cheptãnaru, care ºi-a cumpãrat vilã.

Deci, spuneþi-o foarte clar, deci, generalul Cheptãnaru a luat o vilã de la o persoanã.

Tocmai de la acest individÉ

Sigur, el zice cã a cumpãrat-o. Eu ºtiu cum a cumpãrat-o, din moment ce s-au petrecut aceste treburi. Lumea comenteazãÉ asta eÉ Eu nu iau de bazã ce spune strada, pe mine mã intereseazã faptele.

Însã, eu cred, domnule preºedinte, cã, în final, probabil când se vor termina în instanþã toate aceste treburi, vom fi informaþi totuºi cum a mers pe aceastã linie.

Din partea Finanþelor am primit un rãspuns care ne satisface.

Da, vã mulþumesc.

Sigur, domnul secretar de stat nu poate sã vã spunã care va fi mersul procesului penal. De altfel, Poliþia nu a putut sã intervinã decât în momentul în care s-a comis o faptã penalã, deci Poliþia nu controla ºi, mai ales, nu fãcea ceea ce aþi spus dumneavoastrã, trebuia sã supravegheze. Nu avea cum. A sãvârºit o faptã penalã, este adevãrat, pãcat cã s-a intervenit prea târziu, ºi prejudiciul este foarte mare.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte!

Îl invit pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã sã ofere cele 10 rãspunsuri pe care le mai areÉ Deci, oferiþi rãspuns domnului senatorÉ

CodreanuÉ M-am abonat laÉ

Am vãzut cã eraþi în niºte relaþii foarte apropiate, în urmã cu câteva minute. Bãnuiesc cã rãspunsul îl satisface.

Vã rog!

Acesta este rolul opoziþiei, domnule preºedinte.

Da, mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu domnului secretar de stat.

Rãspunsul este competent, numai sã se adevereascã, sã dea Dumnezeu sã se adevereascã cã aceste 815,4 miliarde sã se întoarcã la rectificare acolo unde le-a fost locul pentru cã este corect.

Anul trecut nu s-a avut de unde sã se plãteascã la acei furnizori de tractoare ºi utilaje, s-a apelat pentru bugetul de anul acesta, am aprobat chiar ºi în plenul Senatului, ºi în comisie, dar rugãmintea este Ñ ºi de asta am ºi intervenit, domnule secretar de stat, la domnul ministru Ñ ca la prima rectificare de buget sã se punã banii înapoi ºi sã se ducã în agriculturã, acolo unde le este locul.

ªi vã rog sã-mi rãspundeþi la a treia întrebare: aþi spus dumneavoastrã cã sunt pentru cofinanþarea Programului SAPARD.

Când va fi acreditat programul ca sã putem ºi noi sã mergem în teritoriu sã informãm agriculturii despre acest program?

Din tot ceea ce stãpânim noi în momentul de faþã, previziunea este cã la sfârºitul acestei luni sau începutul lunii mai. Vã informez cã deja este o delegaþie a Uniunii Europene, care controleazã activitatea centrelor regionale de astãzi, în România, ºi controleazã activitatea a 3 centre regionale ale Agenþiei SAPARD.

Deci, probabil, este penultima, va mai fi una peste douã sãptãmâni, ºi dupã aceea se decide.

Dânsul este în opoziþie sau dumneavoastrã?!

Da, vã mulþumesc.

Nu, dânsul.

La prima întrebare, cât din sumele alocate prin bugetul pe 2002 la Capitolul ”Programul de sprijin al producãtorilor agricoliÒ au fost utilizate pentru plata obligaþiilor restante din 2001, rãspunsul este scurt.

Au fost prevãzute în buget 815,4 miliarde lei, care vor fi realocate la prima rectificare de buget.

A doua întrebare se referã la sumele cuprinse în Capitolul Ñ 6.701 Ñ ”Agricultura ºi silviculturaÒ Ñ care se referã la titlul ”TransferuriÒ ºi se va completa Fondul de dezvoltare al agriculturii româneºti prin Ordonanþa nr. 1/2002 în ceea ce priveºte alocaþia pentru **Tractorul** Braºov, ºi în felul acesta sã ajutãm agricultorii.

Dupã cum ºtiþi, a fost Ordonanþa nr. 1/2002 care a prevãzut 406 miliarde lei pe care sã le utilizãm pentru plata tractoarelor ºi utilajelor, respectiv subvenþia de 55% din valoarea utilajului.

A treia întrebare se referã la cei 5.000 miliarde lei care înseamnã cofinanþare pentru Programul SAPARD. Vreau sã-l informez pe domnul senator cã aceastã sumã este prevãzutã, dar nu poate fi cheltuitã pânã nu se acrediteazã Agenþia SAPARD.

Nu avem motive sã nu fie acreditatã.

Probabil cã aveþi gânduri bune cu programul ºi pentru Moldova care este ºi aºa prãpãditã din toate punctele de vedere.

V-am promis cã atunci când veþi formula, punctual, o cerere de sprijin, suntem alãturi de dumneavoastrã.

Domnul secretar de stat Predilã ºi domnul ministru Ilie Sârbu au relaþii foarte bune ºi cu cel de sus. Aþi vãzut cã în ultima perioadãÉ

A ºi plouat la timp.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/18.IV.2002

Plouã foarte mult, la timp, ºi se fac economii serioase în materie de irigaþii.

Domnule preºedinte,

Mai aveam aici un rãspuns pentru doamna senator Maria Petre. Întrucât nu este în salã, îl las în scris.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã rog sã fie consemnat în stenogramã. Stimaþi colegi,

Chiar dacã suntem atât de puþini, daþi-mi voie sã declar închisã ºedinþa Senatului, ordinea de zi fiind epuizatã.

Ne vedem mâine dimineaþã.

La revedere!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 54/18.IV.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei