Doru Ioan Tãrãcilã

Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului conform prevederilor art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, aferent Programului SAPARD, pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor din România pentru finanþarea Proiectului de construcþie ºi reabilitare autostrãzi, semnat la Luxemburg, la 16 noiembrie 1999, ºi la Bucureºti, la 19 noiembrie 1999; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2000 pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind pregãtirea, rãspunsul ºi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptatã la Londra, la 30 noiembrie 1990; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2000 privind aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenþiei internaþionale privind rãspunderea civilã pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra, la 27 noiembrie 1992;

558 cuvinte

Discurs

Da. Vã mulþumesc pentru aprecieri.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Aurel Panã pentru a prezenta rãspuns domnului senator Petru Caraman.

## **Domnul Aurel Panã** Ñ _secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Domnilor senatori,

La interpelarea adresatã de domnul senator Caraman Petru, rãspunsul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei este urmãtorul:

Proprietarii de terenuri agricole au mai multe opþiuni în ceea ce priveºte terenurile aflate în proprietate, mai ales dacã aceºtia dispun de titluri de proprietate.

Cei care dispun de resursele necesare, ca de exemplu serviciile de mecanizare, sãmânþã, inputuri agricole, forþã de muncã, pot cultiva terenurile respective.

Pentru cei care nu dispun de resursele necesare apar urmãtoarele variante: terenurile pot fi înstrãinate prin vânzare; pot fi aduse ca aport într-o societate agricolã înfiinþatã în baza Legii nr. 36/1991 privind societãþile agricole ºi alte forme de asociere în agriculturã. În comunitãþile în care nu s-a înfiinþat o astfel de societate agricolã proprietarul poate da în arendã terenurile unui arendaº, persoanã fizicã sau juridicã.

În condiþiile în care aplicarea legislaþiei funciare s-a demarat de aproape 10 ani, dimensiunea gospodãriilor individuale este mai micã de 2,5 hectare. Având în vedere faptul cã România ºi-a propus sã fie capabilã sã adere la Uniunea Europeanã pânã la 1 ianuarie 2007, aceastã dimensiune extrem de micã va trebui sã se apropie în urmãtorii ani de media Uniunii Europene, respectiv 18 hectare pe exploataþie agricolã.

Politicile agrare pot lua în calcul factorul social dar ºi economic.

Din punct de vedere social este de înþeles faptul cã proprietarii funciari întâmpinã mari dificultãþi în exploatarea terenurilor agricole. Pentru cei care doresc sã practice o agriculturã de subzistenþã, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale a impus în politica sa socialã pârghii precum acordarea de microcredite familiilor din mediul rural.

Din punct de vedere economic, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei vizeazã realizarea unei agriculturi performante, construirea de gospodãrii agricole capabile sã producã în scopuri comerciale. Introducerea impozitului agricol este o decizie economicã ce poate reprezenta un salt calitativ în procesul de reformã al agriculturii româneºti.

La data reintroducerii impozitului, proprietarii de terenuri agricole vor avea de luat o decizie importantã atât din punct de vedere personal dar ºi din punct de vedere economic, respectiv din punctul de vedere al consumatorilor.

Va trebui luatã decizia dacã doresc sã producã pentru autoconsum. Cei care vor dori sã producã pentru sine ºi propria familie vor lua o decizie socialã, caz în care nu vor putea beneficia de ajutoarele economico-financiare acordate de stat în conformitate cu politicile din Uniunea Europeanã, iar din punct de vedere economic cei care vor decide sã devinã producãtori agricoli în adevãratul sens al conceptului vor putea beneficia de susþinerea statului pentru a deveni tot mai eficienþi.

În contextul ședinței