Stenogramă plen

Domnilor senatori, vã invit în salã. Vã rog sã vã ocupaþi locurile! Stimaþi colegi,

Declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului de astãzi, 11 septembrie 2000, condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului ºi asistat de domnii secretari: senator Sorin Vornicu ºi senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, pe care îi invit la prezidiu.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment, 108 colegi; cvorumul de ºedinþã este de 72 de parlamentari.

Programul de lucru al zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la orele 19,30, ordinea de zi fiind cea standard Ñ chestiuni organizatorice, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri de la orele 18,00.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii ºi amendamente? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu programul de lucru. Vã rog sã votaþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sãptãmâna trecutã am ridicat de douã ori problema fixãrii subiectelor principale pe care se vor axa legile, pe care le vom adopta pânã la încheierea acestei sesiuni.

Toatã lumea doreºte sã fim eficienþi, toatã lumea face fel de fel de programe de creºtere a eficienþei Senatului, de prelungire a programului de lucru ºi aºa mai departe, dar nimeni nu spune exact: ”Domnule, astea sunt cele 12, 10 sau 7 legi principale pe care noi trebuie sã le votãm în aceastã sesiuneÒ.

Sãptãmâna trecutã s-a promis cã la începutul acestei sãptãmâni ele vor fi prezentate.

Din pãcate, se pare cã nu sunt nici sãptãmâna aceasta.

Revin cu aceastã rugãminte, domnule preºedinte de ºedinþã ºi mi se pare extrem de important ca aceastã chestiune sã fie clarificatã o datã pentru totdeauna la începutul sesiunii, nu în ultima zi a ei.

Vã mulþumesc.

ªtiu, aþi fãcut aceastã solicitare în ºedinþa de joi. ªedinþa Biroului permanent va fi miercuri, acum, deci nu puteam s-o luãm în dezbatere înainte.

Am discutat sãptãmâna trecutã solicitând de la Guvern prioritãþile legislative ºi de la grupurile parlamentare. Sper ca miercuri sã avem posibilitatea în Biroul permanent sã analizãm solicitarea dumneavoastrã ºi în cursul zilei de joi sã vã dãm rãspuns ºi, efectiv, sã prezentãm Senatului prioritãþile legislative acceptate de cãtre Biroul permanent la solicitarea grupurilor parlamentare, senatorilor, a Guvernului ºi aºa mai departe.

Vã rog!

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În luna mai am depus douã proiecte de lege, unul privind aplicarea ”legii Ticu Dumitrescu...Ò

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-l ascultãm pe domnul senator ªerban Sãndulescu.

...la alegerile locale, fiindcã era prevãzut ca toþi candidaþii de primari sã fie verificaþi ºi au ºi dat niºte declaraþii, dacã au fost sau nu au fost, ºtiþi dumneavoastrã ce. Majoritatea au dat, dar, din câte ºtiu eu, foarte mulþi au dat declaraþii false.

ªi atunci am avut un proiect de lege în care propuneam sã se facã confirmarea moralã a primarilor care au fost, ºi consilierilor judeþeni. Cerusem sã fie discutatã în procedurã de urgenþã, fiindcã, totuºi, trebuie aplicatã acea lege, la un moment dat.

De asemenea, am un alt proiect de lege prin care ceream ca în timpul campaniei electorale, deci din momentul când începe campania electoralã sã nu se mai publice sondaje de opinie, fiindcã existã un lucru pe care l-am verificat practic, o mulþime de sondaje de opinie sunt plãtite ca sã scoatã anumite rezultate ºi sã influenþeze electoratul.

Înaintea campaniei electorale se poate spune orice, dar în timpul campaniei electorale sã nu se mai facã asemenea manipulãri.

Aº dori ca aceste proiecte de lege care existã sã treacã, sã ajungã la Comisia juridicã ºi sã le discutãm, indiferent cã se aprobã sau se resping.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Corneliu Turianu.

## Domnule preºedinte,

Am înþeles explicaþia pe care aþi dat-o dumneavoastarã: nu s-a întrunit Biroul permanent, astfel cã nu a putut lua în discuþie ceea ce noi am cerut joi.

Eu nu fac decât sã reiterez cererea de a fi luate în discuþie legile de maximã urgenþã privind legile electorale, modificãrile care au fost aduse; þin sã vã informez cã la proiectul care l-am depus eu avem ºi un raport al comisiei de specialitate, avem ºi un aviz al Consiliului Legislativ.

Eu zic cã, dacã Guvernul a fãcut o listã de prioritãþi... mie mi-ar fi ruºine sã fac o atare listã de prioritãþi, când e vorba de ordonanþe de urgenþã. Cum adicã?! Ceri a se discuta niºte proiecte de ordonanþe simple privind rozãtoarele ºi alte probleme.

Potrivit legii, ordonanþele de urgenþã când sunt date este obligatoriu a fi discutate în prima sesiune a noastrã ºi când Parlamentul este în vacanþã eºti obligat sã-l convoci.

Eu cred cã toate ordonanþele de Guvern, în numãr de 411 ordonanþe de urgenþã, ar trebui discutate cu prioritate. Adicã ne ocupãm de ordonanþe de urgenþã.

Am sã vã rog sã explicaþi colegilor dumneavoastrã sã ne dea puþin ºi nouã, parlamentarilor, o prioritate de discutare, niºte mici proiecte de lege, aºa... ”neînsemnateÒ privind legile electorale, adicã peste o lunã, fiindcã tot s-a stabilit.

Vã spun, tot ce s-a stabilit de Guvern în materie electoralã este anticonstituþional, este nelegal la ora actualã ºi dumneavoastrã ºtiþi bine ca jurist treburile acestea. Adicã a nu se continua sã ne dea satisfacþia sã introducem douã amendamente în ce priveºte lipsa de antecedente politice ºi morale, pentru cã toatã lumea clameazã cã vrem o puritate a clasei morale. Altminteri nu se poate!

Nu am ridicat vocea la dumneavoastrã, domnule preºedinte, se înþelege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã vã informez cã începând cu data de 6 septembrie sunt membru al Partidului Democraþiei Sociale din România.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Domnul senator Victor Apostolache, aþi solicitat cuvântul, da?

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

De mai multe zile, Senatul este asaltat de oameni care îºi aºteaptã un rãspuns, respectiv oamenii care au depus niºte bani la F.N.I. Cu asemenea situaþii ne întâlnim ºi în teritoriu la birourile senatoriale, la birourile deputaþilor, aceleaºi întâlniri, aceleaºi solicitãri, respectiv ca aceastã comisie pe care a stabilit-o Parlamentul sã-ºi definitiveze cât mai repede raportul ºi sã se ia în discuþie acest raport. Eu aº ruga sã fim informaþi în cadrul plenului care este stadiul raportului, astfel încât sã ºtim sã le dãm rãspunsuri acestor oameni care, probabil, ºi pe dumneavoastrã ºi pe ceilalþi colegi i-au oprit la intrarea în Senat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar, senator Vornicu, este membru al acestei comisii ºi doreºte sã vã ofere rãspuns. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Azi-dimineaþã am semnat raportul, atât eu, cât ºi domnul senator Fuior, aici de faþã, membru al comisiei, ºi domnul senator Sava, de asemenea. Lipseºte domnul senator Marin Stelian, dar ºi dumnealui a semnat raportul.

În aceastã situaþie, în conformitate cu Regulamentul Senatului, raportul îºi urmeazã cursul stabilit în sensul cã este înaintat Biroului permanent, Biroul îl va propune plenului spre dezbatere ºi adoptare.

Domnul senator Costicã Ciurtin, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº face o propunere Ñ nu ºtiam unde sã o fac Ñ dar cred cã e bine în acest moment.

Aº ruga ca Biroul permanent al Senatului sã facã un demers pe lângã Ministerul Mediului, Silviculturii ºi comisia specialã de la nivel central care se ocupã cu punerea în aplicare a Legii nr. 1/2000 sã prelungeascã termenul pentru depunerea actelor în vederea restituirii pãdurilor pentru comunitãþile obºteºti care doresc sã-ºi facã asociaþii, întrucât legea ºi-a prelungit termenul de punere în aplicare pânã la 1 decembrie 2001.

În judeþul Cluj, de unde vin eu, sunt mai multe comunitãþi sãteºti care spun cã nu au ºtiut sã întocmeascã actele pentru constituirea de asociaþii.

Peste tot s-au fãcut asemenea asociaþii, sau în unele locuri. Sã se dea posibilitatea ca în termen de o lunã de zile, eventual, sã-ºi poatã depune aceste acte pentru constituirea de asociaþii pentru retrocedarea terenurilor împãdurite, a pãdurilor.

Cred cã m-aþi înþeles, domnule vicepreºedinte.

Eu am înþeles ºi sigur voi ridica în Biroul permanent solicitarea dumneavoastrã, dar pot sã vã ofer ºi acum un rãspuns, având în vedere prevederile Constituþiei.

Dumneavoastrã cunoaºteþi cã, în momentul în care e vorba de un text de lege, el poate fi modificat de cãtre iniþiatori, care pot fi parlamentarii, deci inclusiv dumneavoastrã, sau Executivul pentru cã este vorba de o lege care este în vigoare.

Dar vom discuta ºi în Biroul permanent, poate cã ºi Guvernul doreºte acest lucru.

## Stimaþi colegi,

Adresez _staff_ -ului rugãmintea ca toate solicitãrile domnilor parlamentari sã fie înscrise în ordinea de zi a Biroului permanent.

Domnul senator Doru Bãdulescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am cerut cuvântul pentru o chestiune pe care am mai ridicat-o aici, am ridicat-o ºi la interpelãri, am ridicat-o ºi la dezbaterile pe fond, atunci când am avut ocazia. Este vorba despre documente de o importanþã deosebitã pentru economia naþionalã, pentru þarã în general ºi anume de Memorandumul ºi Acordul de credit stand-by semnat de România cu organismele financiare internaþionale.

Vreau sã vã reamintesc cã, în pofida tuturor apelurilor fãcute de aici ºi de la tribuna Camerei Deputaþilor, aceste douã documente, repet, fundamentale, sunt încã netrecute prin Parlament. Parlamentul nu are posibilitatea sã-ºi spunã punctul de vedere, deºi aceste documente încã din februarie 1997 au fost semnate de un guvern care, spuneam la acea datã, ºi s-a dovedit a fi un guvern pasager, în numele României.

Sunt documente care angajeazã România, sunt documente care se referã la politicile economice, la politicile sociale, iar Parlamentul încã nu ºi-a spus punctul de vedere pentru cã nu a primit aceste documente în totalitate.

Ele au fost renegociate ºi de Guvernul Radu Vasile, sunt în prezent negocieri purtate de Guvernul Isãrescu ºi, totuºi, Parlamentul nu a intrat în posesia acestor documente pentru a-ºi spune punctul de vedere, deºi Ñ repet Ñ sunt documente care angajeazã pe termen lung, în unele situaþii poate iremediabil, economia þãrii ºi soarta þãrii.

De aceea, fac din nou un apel ca la ºedinþa de miercuri a Biroului permanent sã se solicite, cu fermitate, Guvernului Isãrescu sã prezinte aceste documente parlamentarilor, întrucât toatã lumea cred cã este de acord ºi dânsul, ca un candidat la Preºedinþie ar trebui sã dea un exemplu în acest sens, ca sã susþinã, nu sã boicoteze instituþia principalã a unui stat de drept Ñ Parlamentul. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Liviu Maior.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Vreau sã fac o singurã remarcã. Ieri, la Þebea, s-au aniversat, conform unei tradiþii, care nu dureazã de ieri sau de alaltãieri, 128 de ani de la moartea lui Avram Iancu ºi nici de aceastã datã Parlamentul României, deºi erau prezenþi domni senatori, deputaþi, acolo, n-a depus mãcar o coroanã de flori pe mormântul lui Iancu.

A depus Guvernul, a depus Preºedinþia, au depus partidele. Singura instituþie care n-a fãcut acest lucru, deºi eram suficienþi acolo ca sã putem onora momentul.

A fost un gest comentat între oamenii prezenþi acolo ºi, sincer sã fiu, nu m-am simþit prea bine în aceastã posturã. Eu nu vreau sã reiterez propunerea pe care am mai fãcut-o în Senat, legat de proiectul nostru de lege, pentru cã tot se vorbeºte de reforma Politicului ºi toatã lumea vrea reforma Politicului, o sintagmã originarã româneascã pentru cã reforma politicului, domnilor, în 26 noiembrie, oricum se produce.

Eu cred cã domnul Tãrãcilã avea dreptate când spunea cã readucerea în discuþie a acestor probleme se va face pe baza unei hotãrâri a Biroului permanent.

Eu cred cã printre legile sau proiectele de lege ce trebuie luate în discuþie se aflã ºi cel pe care noi l-am lansat de un an ºi jumãtate cu privire la declararea publicã a averilor candidaþilor la Parlament ºi la Preºedinþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, o ultimã chestiune organizatoricã.

Daþi-mi voie sã reamintesc liderilor de grup solicitarea venitã din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., prin acea scrisoare transmisã Biroului permanent de domnul preºedinte Ion Iliescu ºi agreatã de Biroul permanent al Senatului, cã întrunirea ce se dorea a avea loc se va desfãºura mâine Ñ am discutat astãzi cu mai mulþi lideri de grup parlamentar care au acceptat aceastã datã ºi orã Ñ la ora 9,30, în sala de ºedinþe a Biroului permanent.

## Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la declaraþii politice, vã rog sã-mi permiteþi, stimaþi colegi, sã vã aduc la cunoºtinþã o notã pentru exercitarea de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, întrucât Ñ în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale Ñ la Secretariatul general al Senatului au fost depuse un numãr de 13 legi trecute prin Parlament, respectiv: 1 Ñ Legea privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã aferent Programului SAPARD pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat; 2 Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor din România pentru finanþarea Proiectului de construcþie ºi reabilitare autostrãzi, semnat la Luxemburg, la 16 noiembrie 1999, ºi la Bucureºti, la 19 noiembrie 1999; 3 Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2000 pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind pregãtirea, rãspunsul ºi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptatã la Londra, la 30 noiembrie 1990; 4 Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2000 pentru aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenþiei internaþionale privind rãspunderea civilã pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra, la 27 noiembrie 1992; 5 Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind

reglementarea reciprocã a creanþelor financiare în ruble transferabile, rezultate din Acordul ºi Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România ºi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de colaborare la construirea de obiective în industria gazelor a U.R.S.S. în anii 1984Ð1988, din 19 iulie 1984, ºi din contul de lichidare nr. 2 în ruble transferabile, semnat la Moscova, la 18 august 1999; 6 Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureºti, la 13 octombrie 1999; 7 Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti, semnat la Luxemburg, la 16 noiembrie 1999, ºi la Bucureºti, la 19 noiembrie 1999; 8 Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei consulare dintre România ºi Republica Turcia, semnatã la Ankara, la 6 iulie 1999; 9 Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/1999 privind achiziþionarea de la producãtorii agricoli individuali de grâu de panificaþie pentru consumul intern; 10 Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 157/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul România ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO 9903 privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea 4 Ñ Pregãtirea proiectelor ISPA, semnat la Bucureºti, la 2 septembrie 1999; 11 Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940; 12 Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 101/1999 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Termoficare Cluj-Napoca, în valoare de 3,5 milioane EURO, destinat finanþãrii Proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare Cluj-Napoca, semnat la Bucureºti, la 20 august 1999, ºi la Luxemburg, la 18 august 1999; 13 Ñ Legea privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Timiºoara privind finanþarea Proiectului de reabilitare a transportului urban Timiºoara, în valoare de 19.000.000 EURO, semnat la Bucureºti, la 20 august 1999, ºi la Luxemburg, la 18 august 1999.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã declaraþie politicã este fãcutã în numele Grupului parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România din Senat ºi a fost iniþiatã ca un rãspuns la afirmaþiile iresponsabile fãcute sãptãmâna trecutã de preºedintele Constantinescu la New York, la Universitatea Columbia.

Reproducem un paragraf semnificativ din aceastã declaraþie în care domnul Preºedinte s-a referit, printre altele, la conflictul interetnic de la Târgu Mureº din anul 1990 ºi la venirea minerilor în Bucureºti pe 14 iunie în acelaºi an. Citãm: ”Aceste violenþe erau inspirate, acceptate ºi organizate de statul în funcþie. Era nevoie de un eveniment care sã justifice înfiinþarea unui organism legat de vechea Securitate. Prin lungi rechizitorii ale justiþiei, ºtim azi cã violenþele minerilor au fost comandate de Putere, organizate de serviciile de informaþii, de organismele de poliþie, cu participarea poliþiºtilor, serviciilor secrete deghizate în mineri. Deci, statul s-a atacat pe el însuºiÒ. Încheiat citatul.

Nu vrem sã insistãm asupra faptului cã la Târgu Mureº a fost o tentativã nereuºitã a forþelor extremiste, parte dintr-un plan complex, menit sã creeze un pretext, o diversiune pentru o ulterioarã autonomizare politicã ºi administrativã a unei pãrþi din teritoriul þãrii.

Nu dorim sã insistãm nici în legãturã cu faptul cã minerii au venit în Bucureºti pe 14 iunie, a doua zi dupã ce alte forþe extremiste ºi antidemocratice, între care s-a aflat ºi actualul Preºedinte al României, nemulþumite de rezultatul alegerilor desfãºurate în mai 1990, au iniþiat o loviturã de stat, atacând o serie de instituþii fundamentale ale statului.

Nu este pentru prima oarã când Preºedintele Constantinescu îºi denunþã propria þarã.

Atitudinea Preºedintelui este cu atât mai responsabilã, cu cât afirmaþiile sale reprezintã mistificãri grave ale realitãþii, iar miza urmãritã de Domnia sa este absolut derizorie. Vrea sã capteze simpatia câtorva ascultãtori din strãinãtate pentru cã, în þarã, toate apariþiile sale publice sunt tratate cu adversitate fãþiºã.

Aceeaºi atitudine de denigrare a statului român continuã sã o manifeste Preºedintele României în problema pretinsei încãlcãri a embargoului cu Iugoslavia.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la cuvânt pe domnul senator Justin Tambozi Ñ Grupul parlamentar P.D. Grupul parlamentar are alocate 13 minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/21.IX.2000

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte Ioan Doru Tãrãcilã, Stimaþi colegi senatori,

Ne amintim cã în 1990Ð1996 guvernanþii îºi propuneau sã readucã economia româneascã la nivelul aceleia din 1989, considerând cifrele Ñ poate exagerate, poate nu Ñ ale bilanþului economic pe 1989 cu punctul zero, de la care sã realizeze o creºtere economicã cât de cât. Visuri frumoase, spunem noi. Numai cã în anii ce au urmat s-a vândut tot ce era de vândut. S-a ajuns la falimentarea unor ramuri ale economiei naþionale care erau rentabile nu numai prin volumul de producþie sau desfacere la export, ci ºi prin utilarea lor. Au fost fãcute privatizãri fãrã nici o noimã. Unele unitãþi mari au fost vândute bucatã cu bucatã, altele au fost lãsate sã sucombe din lipsã de materii prime sau comenzi de desfacere a produselor. În fine, mulþi din cumpãrãtorii sau investitorii strãini s-au dovedit firme fantomã ori ”investitoriÒ pãguboºi care au cumpãrat societãþi comerciale româneºti nu spre a le retehnologiza, dezvolta, ci spre a le revinde ca active ori a le desfiinþa.

Nici în anii crizei mondiale 1929Ð1933, România nu a fãcut atari concesii grave firmelor strãine ºi, dacã a concesionat telefoanele unei unitãþi suedeze, nu a vândut pachetul majoritar, dar faptul cã, dupã criza mondialã, nu a plãtit suedezilor în întregime datoriile, a dus, cum se ºtie, la situaþia paradoxalã ca acea infimã sumã restantã sã creascã prin dobânzile aferente pânã în prezent la o sumã enormã, incredibilã.

Vã rog sã meditaþi ce s-ar întâmpla dacã în viitor statul român va vrea sã reia de la societatea greacã pachetul majoritar asupra telefoanelor, pe care îl deþine în prezent, pentru a stopa creºterile nejustificate, în galop, pretinse ca taxe asupra abonaþilor români.

Are statul român în vedere faptul cã prin privatizãri pãguboase vinde viitorul însãºi al României?! Generaþiile ce vin se vor speti sã plãteascã greºelile fãcute în aceºti ani.

Cât priveºte nemulþumirile venite din rândurile populaþiei, ale ºomerilor, dar ºi ale sindicatelor, adicã a celor care mai lucreazã încã în unitãþile ce au mai rãmas ºi care nu vor sã fie aruncaþi pe drumuri, Guvernul le fluturã niºte infime procente de creºtere economicã, dar nu faþã de 1989, ci faþã de anul trecut.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Vasile Ion**

**:**

S-a retras P.D.-ul de la guvernare?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Suntem la declaraþii politice ºi nu la probleme organizatorice.

**Domnul Vasile Ion**

**:**

Dar Puterea?!

Numai la probleme organizatorice, acum suntem la declaraþii politice.

Aveþi cuvântul, vã rog!

## **Domnul Ioan Moisin:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

În presã au apãrut informaþii care ne dau de gândit privind poziþia preºedintelui Colegiului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, domnul Gheorghe Oniºoru. Citez din ziarul **Adevãrul** : ”Oniºoru a spus cã va întreba conducerile celor douã Camere dacã doresc verificarea actualilor parlamentariÒ.

”Ca sã aibã ce verificã, Colegiul Arhivelor Securitãþii cere partidelor listele de candidaþi.Ò Ñ **Adevãrul** , Bucureºti, nr. 3189, 9Ð10 septembrie/2000.

De ce ar trebui oare un asemenea accept?! Îl cere cumva legea?!

Iatã ce spune legea, art. 2: ”Pentru a asigura dreptul de acces la informaþiile de interes public orice cetãþean român cu domiciliul în þarã sau în strãinãtate, precum ºi presa scrisã ºi audiovizualã, partidele politice, organizaþiile neguvernamentale legal constituite, autoritãþile ºi instituþiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legãturã cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor Securitãþii ca poliþie politicã a persoanelor care ocupã sau candideazã pentru a fi alese ori numite în urmãtoarele demnitãþi sau funcþii:

## a) preºedintele României;

## b) deputat sau senator;

c) membru al guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general, adjunct din guvern ºi din ministere, director în minister ºi asimilaþi ai acestor funcþiiÒ.

Art. 3: (1.) Persoanele care candideazã spre a fi alese sau numite în una dintre demnitãþile sau funcþiile prevãzute la art. 2 sunt obligate sã facã o declaraþie autenticã pe propria rãspundere, potrivit legii penale, privind apartenenþa sau neapartenenþa ca agent sau colaborator al organelor de Securitate ca poliþie politicã. Înainte de alegere sau de numire verificarea se face, din oficiu, pentru persoanele care candideazã pentru a fi alese sau numite în demnitãþile ori în funcþiile prevãzute la art. 2, litera a)Ðc); de asemenea verificarea este obligatorie ºi pentru persoanele care au fost alese sau numite în respectivele demnitãþi ori funcþii publice Ñ ºi reþineþi aici, accentuez Ñ **inclusiv pentru cele aflate în exerciþiul respectivelor demnitãþi sau funcþii la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în cazul în care aceasta nu s-a fãcut în timpul candidaturii.**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M. domnul senator Badea Dumitru. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sãptãmâna trecutã în timp ce participam la lucrãrile Comisiei juridice am fost interpelat de o reporterã de la nu ºtiu ce post de televiziune în legãturã cu faptul cã nu am semnat lista Caraman, de fapt, o declaraþie cã ”nu am colaborat cu SecuritateaÒ ºi, întrucât în acel moment avem alte preocupãri, am rãspuns sec, cã nu am semnat aceastã listã pentru cã am fost ofiþer de securitate ºi am trecut mai departe fãrã a da atenþie momentului.

Duminicã seara îl vãd întâmplãtor pe domnul Caraman la emisiunea lui Dan Diaconescu, bâlbâindu-se la niºte

întrebãri simple pe care i le-a pus colegul nostru Ionescu Cazimir.

Atunci am aflat ºi eu cã domnul senator Caraman ºi-a permis sã dea publicitãþii o situaþie cu senatorii care nu au semnat faimoasa lui listã, ceea ce n-ar fi foarte grav dacã gestul respectiv n-ar fi fost însoþit de comentariul cum cã: ”respectivii demnitari au colaborat cu Securitatea ca poliþie politicãÒ.

De la aceastã tribunã, de la începutul activitãþii mele mi-am declinat calitatea mea de fost ofiþer de securitate. La dezbaterea ”legii TicuÒ am afirmat în nenumãrate rânduri cã aceastã calitate cât ºi cea de colaborator nu trebuie sã constituie în nici o împrejurare un motiv de ruºine, cu excepþia celor care au comis abuzuri ºi ilegalitãþi. Aceºtia din urmã vor trebuie sã suporte rigorile legii.

Domnule senator Caraman,

Pentru a nu fi tentat sã vã dau în judecatã, acþiune civilã, bineînþeles, pentru cã vã bucuraþi de imunitate, declar astãzi, aici, cã actul dumneavoastrã public nu mi-a adus nici un fel de prejudicii. Alegãtorii din Neamþ mã cunosc de mulþi ani, în 1996 mi-au dat 22.000 de voturi, iar activitatea mea din aceºti ani îmi aduce sigur un numãr dublu dacã mã va propune partidul ºi pentru urmãtoarea legislaturã.

Eu mi-am pregãtit deja un material, un volum de 160 de pagini Ñ ºi al doilea este, de asemenea, în pregãtire Ñ pe care vreau sã le folosesc în campania electoralã în care sunt cuprinse declaraþiile ºi interpelãrile pe care leam fãcut în probleme ale cetãþenilor judeþului ºi ale diverselor categorii sociale ºi profesionale: ºomeri, pensionari, veterani, tineri, armatã, S.R.I., S.P.P., sãnãtate, cãmine de copii ºi bãtrâni. Vã voi da mâine aceastã carte, pentru cã astãzi nu o am la mine, cu dedicaþie.

Ce înseamnã asta?

Am dedus, însã, cã aþi colaborat Ñ din cele ce aþi spus acolo Ñ, dar cred cã aþi avut de a face cu un ofiþer de legãturã foarte slab profesional, pentru cã veþi fi fiind dumneavoastrã un mare matematician, dar aþi fost un mic colaborator. Vã lipsesc calitãþile pentru munca de informaþie. Dovada Ñ în acþiunea despre care vorbim v- aþi lãsat manipulat fãrã a realiza consecinþele actului dumneavoastrã. Eu vã spun cã în primele 10 zile, dacã eraþi colaboratorul meu, eu vã abandonam ”ca balastÒ; aºa se calificau cei fãrã calitãþi informative.

ªi acum, foarte pe scurt, diferit de felul în care acþionãm noi, electoratul român, care avem o satisfacþie diabolicã de a ne face sânge rãu unul altuia, pierzând din vedere problemele grave ale societãþii ºi ale þãrii, vã amintesc cã alþii, în acest domeniu, ca ºi în altele, manifestã maximã atenþie ºi prudenþã tratând individual fiecare caz în parte. Astfel, Gyula Horn a recunoscut colaborarea cu Securitatea ungarã ºi l-au fãcut prim-ministru, iar în Polonia dosarul lui Walesa a fost minuþios analizat, ca ºi al primului-ministru al Cehiei, în ambele cazuri instanþele apreciind cã, deºi au dat unele materiale Securitãþii lor nu se încadreazã în categoria colaboratorilor.

Sã nu mergem la alþii, sã ne oprim ºi pe la noi. Citim în presã cã domnul Francisc B‡r‡nyi, deºi a fost informator înregistrat, iar cãpitanul Alexa lasã sã se înþeleagã cã dupã 1989 ar fi avut ºi ceva activitãþi potrivnice României este propus sã candideze din nou pentru Parlament.

Preºedintele de onoare al U.D.M.R. L‡szl— Tškes i s-a publicat angajamentul de securitate ºi nu vãd cã U.D.M.R.-ul luptã sã-l dea jos din aceastã funcþie. Excepþiile ar putea continua.

Pledez, în continuare, pentru aplicarea ”legii TicuÒ în spiritul ºi litera ei, altfel, aºa cum am spus ºi la adoptarea ei, societatea româneascã va fi aruncatã în haos. Nu asta aºteaptã cetãþenii de la parlamentarii români. Vã mulþumesc.

Trãiascã Securitatea românã!

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Victor Fuior Ñ Grupul parlamentar P.U.N.R.

Domnule preºedinte,

Domnilor ºi doamnelor senatori,

Prin declaraþia mea politicã de astãzi doresc sã vã prezint cadrul legislativ în care se pot produce conflicte sociale regretabile ºi, în acelaºi timp, esenþa fenomenului intitulat F.N.I.ÐSOV INVEST.

Piaþa de capital în România îºi desfãºoarã activitatea în cadrul legal cuprins în Ordonanþa de Guvern nr. 24/1993, aprobatã de Legea nr. 83/1994, Legea nr. 52/1994 ºi reglementãrile Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare: regulamente, instrucþiuni, norme, decizii, atestãri ºi avize, care au avut la bazã legislaþia în domeniu din þãrile cu experienþã, respectiv S.U.A., Anglia ºi Franþa.

Legislaþia în cuprinsul ei are ca obiective:

1. Crearea cadrului necesar pentru afirmarea în procesul de reformã economico-financiarã a sectorului informare, piaþa de capital care trebuie sã joace un rol de vector principal de antrenare ºi stimulare a transformãrilor în economie ºi societate pentru realizarea unei economii de piaþã deplinã.

2. Construcþia instituþionalã, obiectiv major al formãrii

pieþei de capital din România.

3. Precizarea principiilor pieþei organizate reglementate ºi supravegheate în dezvoltarea pieþei de capital a României.

4. Promovarea cu consecvenþã a principiilor protecþiei

investitorilor.

Vã rog sã concluzionaþi! Ascultãm o declaraþie politicã sãptãmâna viitoare, timpul a expirat, v-am mai acordat un minut...

Intrã ºi în cadrul legislativ, domnule preºedinte. Mai am o paginã jumãtate ºi trag ºi niºte concluzii...

Nu se poate, nu vã supãraþi, nu se poate!

E cadrul legislativ...

Am anunþat...

Cedaþi de la noi!

## Domnilor senatori,

În opinia mea, în situaþia în care actorii din piaþa financiarã reprezentând F.N.I., SOV INVEST, GELSOR, acþionarul efectiv în domeniu, iar reprezentanþii C.N.V.M.ului erau în practicã universitarã, se creeazã cadrul în care primii obþin autoritate în materie ºi implicit grade nepermise de miºcare.

Dupã trei ani de activitate, respectiv 1996, 1997, 1998, în speculaþii financiare, reprezentanþii F.N.I., SOV INVEST, GELSOR, respectiv Sorin Ovidiu Vântu, Negurã Gheorghe, Nicolae Popa, Mircea Ionescu Muscel, Costescu Mircea, Teodorescu Gheorghe, Ioana Maria Vlas, Teodor Nicolaescu, Victor Veliºcu, Gheorghe Bãtrân, Marian Petrescu, Rudãreanu Cornel devin ”specialiºtiÒ ai acestui gen de activitãþi, astfel cã în anul 1999, prin acþiuni obscure, cu ajutorul lui Camenco Petrovici, Constantin Cioºcu, Decebal-Traian Remeº, Liviu Adrian Istrate, Liviu Marica, Constantin Micu, Cãlin Cãtãlin Chiriþã, Iosefina Moroºanu, Ion Nicolescu, etc. implicã instituþiile statului: Banca Agricolã, C.E.C., Ministerul de Finanþe, B.N.R., în acest gen de activitãþi, prin faptul cã C.E.C. devine investitor la F.N.I. cu 290 de miliarde, C.E.C. devine acþionar cu 20% la SOV INVEST cumpãrând ”afacereaÒ de 140 de milioane cu 8 miliarde, C.E.C. Valori Mobiliare devine actor pe piaþa de capital...

Stimate domnule coleg,

Vã rog sã concluzionaþi pentru cã ceea ce ne spuneþi am sentimentul cã reprezintã concluziile din raport, ceea ce nu este corect faþã de ceilalþi colegi.

E punctul de vedere în ceea ce priveºte legislaþia.

Cedeazã de la comisie, domnule preºedinte.

Nu, nu vã supãraþi...

Concluziile din proiect sunt altele, domnule preºedinte!

De la comisie nu aveþi cum sã cedaþi.

Mergeþi dumneavoastrã atunci în faþa Senatului mâine dimineaþã sã...

Nu, deocamdatã ne-aþi vorbit de reglementãri legislative, nu ne-aþi spus de cauze ºi de efecte!

Am prezentat situaþia legislativã astfel încât senatorii sã fie mai bine informaþi când vom dezbate raportul pe ansamblu.

Vã rog frumos, am spus sã încheiaþi intervenþia de astãzi!

Da, domnule preºedinte, închei acum.

În perioada 1999Ð2000 speculanþii financiari ai F.N.I. Ñ SOV INVEST ºi GELSOR se retrag cu sumele de mii de miliarde, lãsând instituþiei statului, C.E.C. întreaga responsabilitate a eºecului, speculaþiilor financiare derulate ºi Parlamentului problema celor 200.000 de investitori F.N.I. corecþi, precum ºi problema restabilirii încrederii populaþiei în piaþa de capital...

Da, vã mulþumesc.

De acord.

Domnule senator,

Vã rog sã concluzionaþi! Timpul acordat grupului parlamentar a expirat.

...Parlamentul fãcându-se vinovat de faptul cã nu a analizat cu destulã exigenþã în cadrul...

Vã mulþumesc, domnule senator!

...ºi în ansamblul sãu activitatea C.N.V.M.-ului ºi nu a dezbãtut ºi adoptat Legea protecþiei investitorului minoritar.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte!

## **Domnul Doru-Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator!

Vã adresez rugãmintea, stimaþi colegi, sã respectaþi timpul alocat pentru declaraþii politice.

O chestiune de procedurã!

Vã rog! Domnul senator Paul Ghiþiu.

Dat fiind acest precedent ºi pentru cã ºtiu cã sunt alte câteva comisii care se pregãtesc cu rapoartele aº propune sã luaþi în discuþia Biroului permanent posibilitatea de a se interzice, într-un mod sau altul, pânã la prezentarea raportului, prezentarea datelor care s-au adunat la comisii de cãtre membrii respectivelor comisii, prezentare fãcutã în mod clar în scopul de a câºtiga un capital politic, electoral ºi...

Efemer!

Dar mi se pare cã nu e corect faþã de ceilalþi colegi din comisie, faþã de munca întregii comisii. Sã se aºtepte raportul dupã care se pot face orice discuþii.

Dacã îmi permiteþi, eu spun cã nu trebuie sã aºteptãm ºedinþa Biroului permanent pentru cã putem sã analizãm hotãrârile de înfiinþare a comisiilor, pe de o parte...

Bineînþeles.

...ºi Regulamentul Senatului care stabileºte foarte clar în acest domeniu.

Eu credeam cã altceva vreþi sã-mi propuneþi, ca pentru viitor, pentru cã a mai rãmas puþin timp, sã facem ºedinþe doar de declaraþii politice ºi sã abandonãm procesul legislativ. Eu cred cã avem ce sã spunem! Foarte multe lucruri!

Îl invit la tribunã pe domnul senator Emil Tocaci, senator independent. Aveþi 4 minute. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Emil Tocaci:**

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Voi aborda foarte pe scurt o temã care nu a prea existat nici în preocupãrile legislativului ºi nici ale celor

care fac justiþie în România. Dar aceastã temã a fost adusã în actualitate, la luminã, dacã vreþi, de un ziar Ñ ºi anume de **Jurnalul Naþional** , din ziua de 6 septembrie, printr-un articol interesant sub titlul: ”Legitima apãrare între lege ºi fãrãdelegeÒ.

Este vorba de legitima apãrare care în România este o noþiune aproape inexistentã. Am citit cu toþi, ºi, probabil cã ºi dumneavoastrã aþi fost revoltaþi, de o serie întreagã de cetãþeni care, aflându-se în legitimã apãrare, au ajuns în puºcãrie pentru cã îºi rãniserã agresorii. La un moment dat, ziarele erau pline de astfel de exemple: un bãtrân închis pentru mutilare, pentru cã, adpãrându-se de un infractor, care avea o sabie ninja, l-a rãnit cu un cuþit de bucãtãrie.

O serie întreagã de astfel de cazuri, nu vã mai reþin timpul, vi le amintiþi din presã. Iatã, însã, cã în ziarul pe care vi l-am amintit, **Jurnalul Naþional** din 6 septembrie, este abordatã cu mult bun-simþ ºi, dupã pãrearea mea, cu competenþã aceastã temã ºi, printre altele, este dat ºi articolul de lege care se referã la legitima apãrare: ”Nu constituie infracþiune fapta prevãzutã de legea penalã sãvârºitã în legitimã apãrare. Este în stare de legitimã apãrare acela care sãvârºeºte fapta pentru a înlãtura un atac material ºi direct. Este, de asemenea, în legitimã apãrare ºi acela care din cauza tulburãrii sau temerii a depãºit limitele unei apãrãri proporþionale cu gravitatea pericolului ºi cu împrejurãrile în care s-a produs atacul.Ò Foarte clar.

Domnul avocat ºi senator Nicolae Cerveni apreciazã în acelaºi articol cã este foarte bun modul în care trateazã Codul penal problema. Dar, un alt distins jurist, iatã ce scrie: ”cã nu poþi sã accepþi ca cineva sã foloseascã pistolul, atunci când este atacat cu o bâtãÒ.

Domnilor colegi,

Dacã un distins jurist face o asemenea afirmaþie, dintr-o datã se naºte confuzia care duce la gravele erori judiciare în raport cu legitima apãrare. Îl întreb pe acel distins jurist, dacã acea bâtã este un de base-ball ºi dacã agresorul este un zdrahon de 2 metri ºi de 25 de ani, iar cel agresat este de 70 de ani ºi are 1,70 înãlþime, cum rãmâne?! Trebuie sã accepte loviturile în cap, chiar dacã are un pistol în mânã, pentru cã nu se poate sã foloseascã pistolul când cineva este atacat cu o bâtã!

Vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe domnul senator ªtefan Viorel Grupul parlamentar mai are 15 minute.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

Ceea ce vã voi spune astãzi nu este o declaraþie politicã în accepþiunea consacratã, ci aº vrea sã prezint, cu acceptul dumneavoastrã, câteva consideraþiuni în nume personal în legãturã cu unul din evenimentele care au avut, zic eu, rezonanþã corespunzãtoare în mediile de presã în ultimele 3Ð4 zile.

Este vorba de blocada Dunãrii din zona Cãlãraºi.

Deci aºa cum s-a scris, cum s-a spus, s-a comentat, blocada este organizatã de Federaþia Sindicatelor Navigatorilor de pe Dunãre ºi este susþinutã logistic ºi cu consultanþã de reprezentanþii asociaþiei profesionale, Asociaþia Armatorilor ºi Operatorilor Portuari din România. Evenimentul a avut un rãsunet corespunzãtor în presã ºi þin, de la aceastã tribunã, sã mulþumesc reprezentanþilor presei care au comentat ºi mediatizat ca atare acest eveniment. Din pãcate, evenimentul, însã, a lãsat într-o stare de indiferenþã, aº putea sã spun, pe cei care erau vizaþi, înainte de toate, de organizarea acestei blocade, pe guvernanþi. În afarã de faptul cã domnul ministru de externe a gãsit potrivit momentul de a mai organiza o acþiune electoralã în zona Cãlãraºi, dupã ce acum trei sãptãmâni a fãcut o baie în apele calde ale Dunãrii la acea orã, nimeni din Executiv nu s-a arãtat interesat de ceea ce se întâmplã acolo, ce vor aceºti oameni, cine sunt ei? ªi de aceea aº vrea, înainte de toate, sã vã spun câteva cuvinte despre cine sunt aceºti oameni ºi ce vor. Sã vã spun cât pot eu de clar. Pentru cã aici mi se pare cã nu s-au mediatizat informaþii suficient de clare.

Dar înainte de aceasta, aº vrea sã vã mai spun cã evenimentul a produs o reacþie, sau a produs mai multe reacþii îngrijorãtoare în zona þãrilor riverane. Deci, plecând de la aceastã decizie a navigatorilor români, deja s-a nãscut ideea unei blocade cu efecte mult mai grave pe Dunãrea din zona Passau, deci în zona GermaniaÐAustria, pentru cã sã ºtiþi cã acolo existã multã flotã de la gurile Dunãrii: ucraineanã, româneascã, bulgãreascã, croatã, care este izolatã acolo ºi care neîntrezãrindu-se nici o perspectivã de rezolvare a situaþiei, ar putea, la un moment dat, printr-un gest disperat, sã abandoneze navele acolo ca niºte epave, ceea ce ar produce o catastrofã pe cursul de sus al Dunãrii. De asemenea, a venit, ca reacþie din partea Bulgariei, ideea ca sã se organizeze o a doua blocadã acolo unde ºenalul navigabil este în administrarea autoritãþii bulgãreºti, în zona Portului RuseÐGiurgiu, de la noi, deci în zona kilometrului 500. Având în vedere cã prin natura

## Domnule senator,

Daþi-mi voie sã vã reamintesc cã mai aveþi un minut, doar.

Am înþeles, într-un minut termin.

Deci, prin cele douã mãsuri, deci anularea datoriilor constituite de la 1 aprilie pânã la zi ºi alinierea preþului motorinei la preþul internaþional de buncheraj, bugetul României ar trebui sã nu mai încaseze Ñ încasarea este sub un mare semn de întrebare, pentru cã nici nu au de unde sã încaseze în actualele condiþii Ñ, circa 120 de miliarde de lei din taxe ºi impozite ºi circa 80 de miliarde de lei din accizele pe care le încaseazã de pe motorina consumatã în cadrul acestor activitãþi de subzistenþã a acestui sistem. Ca atare, vã rog sã-mi permiteþi ºi sã luaþi notã cã este o consideraþiune în nume personal. S-a vorbit ºi se vorbeºte despre acþiuni împotriva interesului naþional. Eu aº vrea sã vã spun, sã vin cu o noþiune nouã: inacþiunea Guvernului în aceastã situaþie o cataloghez ca fiind o inacþiune împotriva interesului naþional.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Petru Caraman a solicitat ºi dânsul sã fie înscris în lista vorbitorilor de astãzi. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., care mai are timp.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Dar n-a fost înscris la vorbitori.

Deci, declaraþia se intituleazã ”Protecþia proprietarilor...Ò Zilele trecute mi-a fost adus la cunoºtinþã urmãtorul caz, care însã nu-i deloc un caz izolat. Familia respectivã din Galaþi avea o casã naþionalizatã, ocupatã de niºte þigani. Recapãtã casa în urma unui proces, dar, în ultimele zile, înainte de darea sentinþei, Primãria din Galaþi încheie contracte de închiriere cu o serie de alþi þigani care se mutã în casã pretinzând cu toþii ca proprietarul sã le asigure locuinþã în altã parte, dupã cum prevede legea, cerând, de exemplu, în schimbul a douã camere, câte un apartament în bloc de patru camere. Dar nu numai atât. De câte ori vine executorul ca sã-i anunþe cã au un nou proprietar cu care trebuie sã încheie un contract de închiriere, aceºtia se încuie în casã ºi nu-i dau drumul. De altfel, ei nici primãriei nu i-au plãtit nici un fel de chirie, dar aceasta a închis ochii. Nu este oare o mentalitate comunistã aceea de a lãsa pe proprietar sã fie terorizat de chiriaºi?

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Nicolae Pãtru. Mai solicitaþi cuvântul? Vã rog, 3 minute.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu exact un an în urmã prezentam de aici, de la tribuna Senatului, într-o declaraþie politicã, tentativa de atentat la istoria românilor realizatã de diriguitorii Ministerului Educaþiei Naþionale prin impunerea spre studiu elevilor a unor noi programe de istorie ºi excluderea acestei discipline din cadrul probelor obligatorii la examenele de capacitate ºi bacalaureat. Intervenþia mea nu a avut efecte imediat, deºi situaþia prezentatã atunci era de neacceptat. Au apãrut, însã, aºa-zisele manuale alternative, iar în unele dintre acestea se batjocorea istoria poporului român. Fãrã sã facem din acest lucru un titlu de glorie, trebuie sã spunem cã tot noi am fost cei care au demascat primii, într-o conferinþã de presã a partidului, la Râmnicu-Vâlcea, ruºinoasele tipãrituri sub egida M.E.N., care trebuiau sã devinã instrumente de lucru pentru elevi ºi profesori. Au urmat apoi reacþiile presei, ale Parlamentului, ale opiniei publice. Care a fost rezultatul? Nici unul. Nu a contat pentru reformatorii nereformaþi nici unul din argumentele istoricilor adevãraþi, profesori universitari cu opere recunoscute, academicieni. Spuneam atunci cã se punea în practicã o politicã programatã de falsificare a istoriei naþionale, de realizare în conºtiinþa tinerilor a unei imagini deformate asupra trecutului poporului nostru. Realitatea a demonstrat cã aveam dreptate. Astãzi sunt tot mai evidente urmãrile nefaste ale acestei politici. Românii au început sã uite faptele înaintaºilor lor, sã le ignore sau, poate, nici sã nu le ºtie mãcar. Anul 2000, în afara calitãþilor de an electoral, de sfârºit de secol ºi de mileniu, oferea, în acelaºi timp, prilejul rememorãrii unor importante evenimente ale istoriei naþionale. Oficialii noºtri au fost, parcã, interesaþi sã ignore aceste momente. Luaþi cu numãrarea voturilor ºi cu împãrþirea posturilor dupã alegerile locale, ei au trecut uºor peste zilele de 26Ð28 iunie, când se împlineau 60 de ani de la rãpirea de cãtre U.R.S.S. a Basarabiei, Bucovinei de Nord ºi Þinutului Herþa. Dar puteau oare guvernanþii noºtri, care semnaserã Tratatul cu Ucraina, abandonând oficial aceste teritorii, sã vorbeascã despre semnificaþia acelor zile? În luna august am asistat la un spectacol de prost gust, cu dansuri politice în tandem, cu invitaþii la valsuri prezidenþiale, cu despãrþiri înlãcrimate, cu vizite precipitate peste ocean la înaltele curþi ale diriguitorilor lumii, cu plânsetul surd al unor sirene dunãrene cianurate dupã un anume slipÉ ministerial scufundat temporar în bãtrânul fluviu. Românii au uitat de faptele ºi suferinþele cu adevãrat remarcabile ale înaintaºilor lor, petrecute în luna august de-a lungul istoriei. Unii ºi-au amintit în treacãt cã 23 august era o sãrbãtoare comunistã, ºi atât. De unde sã ºtie cã 23 august înseamnã ºi victoria lui Mihai Viteazul la Cãlugãreni asupra turcilor, în 1595, ºi data semnãrii, în 1939, a blestematului Pact Ribbentrop-Molotov, prin care se hotãra dezmembrarea României Mari, ºi înseamnã ºi ziua de 23 august 1944, când înceta rãzboiul antisovietic ºi se intra în rãzboiul antihitlerist. Putea fi oare astfel, când autorii istoriei alternative ”l-au pierdut pe drumÒ pe Mihai Viteazul, iar oficialii noºtri au recunoscut oficial Pactul Ribbentrop-Molotov, prin semnarea Tratatului cu Ucraina? ªi mai dureros a fost sã constatãm cum a fost trecutã sub tãcere ziua de 30 august, când se împlineau 60 de ani de la odiosul Diktat de la Viena, prin care un teritoriu important din nord-vestul României a fost fãcut cadou Ungariei horthyste de cãtre Germania ºi Italia. Cu excepþia simpozionului din aula Academiei Române, dedicat acestui eveniment prea puþin mediatizat, acest moment tragic din istoria neamului nostru a fost ignorat din nou. Este încã un exemplu dureros al urmãrilor unei politici antiromâneºti periculoase, care s-a aplicat, în ultimii ani, în þara noastrã. Nu numai anul acesta, ci în fiecare an ar trebui marcate cum se cuvine asemenea evenimente.

Vã rog sã concluzionaþi, domnule senator!

Suntem toleranþi, dar nu putem admite ignorarea ºi falsificarea istoriei de dragul unor simpatii politice. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Aveþi 4 minute, senator independent. 4 minute, aºa este decizia plenului.

Aveþi cuvântul, vã rog!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

În toamna anului 1997, cu ocazia învestiturii domnului Costin Georgescu în funcþia de director al Serviciului Român de Informaþii, am prezentat în faþa Camerelor reunite o serie de constatãri pe care le apreciam importante.

Consider cã este util sã reiau câteva din ideile expuse atunci.

Serviciul de informaþii este prima ºi cea mai importantã structurã de rezistenþã a unei naþiuni, în mãsurã sã previnã pericolele potenþiale care o pândesc ºi care sã fie capabil sã furnizeze informaþiile necesare pentru ca organele de decizie ale þãrii sã poatã stabili, corect ºi în timp util, metodele ºi mijloacele de combatere a oricãrei acþiuni ce urmãreºte sã punã în pericol munca, liniºtea ºi libertatea cetãþenilor sau prin care sã atenteze la integritatea ºi suveranitatea naþionalã.

În perioada 1964Ð1989, regimul comunist înfiinþase în cadrul Direcþiei Securitãþii Statului câteva servicii care au depistat ºi dejucat mai multe acþiuni ale ”fratelui sãu mai mare de la RãsãritÒ ºi nu numai, îndreptate împotriva statului român. M-am referit la Direcþia a IV-a de contraspionaj militar ºi la U.M. 0110, care lucra informativ cu civilii racolaþi de K.G.B., de regulã în timpul studiilor fãcute în U.R.S.S., ºi avem destui din aceºtia. Din pãcate, D.S.S.ul avea ºi alte sarcini prin care atenta la libertatea ºi dreptul la propria conºtiinþã a cetãþenilor.

Dupã decembrie 1989, prin desfiinþarea D.S.S.-ului au dispãrut atât structurile pozitive ºi necesare þãrii, mã refer la Direcþia a IV-a ºi U.M. 0110, cât ºi cele malefice, specifice oricãrei dictaturi. Þara a rãmas descoperitã din punct de vedere informativ, iar în perioada extrem de tulbure de dupã 22 decembrie 1989 au avut loc numeroase reglãri de conturi. Poate cel mai grav ºi cel mai semnificativ caz este acela al colonelului Troºcã omorât în faþa M.Ap.N. din ordinul generalului Nicolae Militaru, care fusese lucrat informativ de Troºcã prin anii Õ70. Aceasta nu l-a împiedicat pe Nicolae Militaru sã aibã tupeul sã candideze în noiembrie 1996 pentru funcþia de preºedinte al României. Acelaºi tupeu îl au ºi alþii acum ºi nu pentru prima oarã!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Florin Buruianã, senator independent. Aveþi 4 minute.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã o sã surprindã, poate, prin ineditul ei. Pur ºi simplu doresc sã insist ca mãcar noi, parlamentarii din România, sã respectãm legile care sunt promulgate, dupã ce, bineînþeles, au fost votate în Parlament. În mod concret, am acum în vedere încãlcarea flagrantã a Legii privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã de cãtre domnul senator Caraman, prin modul în care a întocmit, difuzat în mass-media ºi comentat aºa-numita listã a dumisale. Eu nu am semnat aceastã listã atunci când întruna din zilele trimestrului II al acestui an m-a solicitat s-o fac, dar refuzul meu a fost însoþit de prezentarea clarã a argumentelor care mã determinau sã adopt aceastã atitudine. Dupã ce am citit partea de prezentare, l-am întrebat în numele cui ºi pe ce bazã face acest demers ºi am aflat de la Domnia sa cã este vorba de o iniþiativã

pur personalã în care s-a mai consultat ºi cu domnul senator Vladislav. I-am spus cã acþiunea Domniei sale contravine metodologiilor ºi reglementãrilor prevãzute în ”Legea Ticu DumitrescuÒ votatã deja în Parlament ºi promulgatã la sfârºitul anului trecut. Am continuat explicându-i cã deºi în trecut, cînd nu exista o astfel de lege, am semnat, înaintea alegerilor din 1992 ºi 1996 în calitatea de candidat pentru Senat pe listele C.D.R., declaraþii corespunzãtoare cu privire la neapartenenþa mea la fosta poliþie politicã. Acum, când avem deja o lege de resort cu prevederi precise pe aceastã temã, nu mai pot sã semnez lista Domniei sale care nu þine cont de nici una din aceste prevederi. Îi reproºez cu hotãrâre domnului senator Caraman faptul cã nu a fost cinstit faþã de mine, atunci când nu a comunicat presei ºi argumentele pe care i le-am prezentat când nu am semnat lista.

Acum, dupã ce am vãzut cum a procedat, sunt deja convins cã Domnia sa a ascuns în mod intenþionat argumentaþia mea, deoarece publicarea ei ar fi lãsat fãrã obiect legal prestaþia Domniei sale în legãturã cu lista ºi l-ar fi împiedicat sã iasã în evidenþã pe aceastã temã. În ce mã priveºte, îl rog pe domnul senator Caraman ca, pentru a demonstra cã nu este complet lipsit de onestitate, pe aceleaºi cãi pe care a transmis cãtre mass-media numele persoanelor care nu au dorit sã-i semneze lista, sã comunice, referitor la mine, ºi argumentele pe care i le-am prezentat atunci când am refuzat sã semnez. Consider cã modul tendenþios în care ºi-a permis sã manevreze aceastã problemã, care în România este foarte delicatã, mi-a adus prejudicii însemnate care se cer reparate printr-o prezentare corectã a întregii discuþii pe care am avut-o atunci cu Domnia sa. Sunt bucuros cã este în salã domnul Caraman ºi probabil cã ºi-aduce aminte aceastã discuþie. Închei, exprimându-mi convingerea fermã cã nu vom putea ajunge prea departe dacã în þara noastrã nici senatorii nu respectã legile pe care le-au adoptat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Practic, lista a fost epuizatã, poate cãÉ

Nu, sã nu facem mai multe ”valuriÒ decât era nevoie ºi sã lãsãm pe domnul Caraman sã reflecteze la aceastã ultimã intervenþie a domnului senator Florin Buruianã. Bãnuiesc cã mesajul Domniei sale nu era direct, era o declaraþie fãcutã la care aveaþi dreptul ºi cã dacã va aprecia domnul Caraman va rãspunde, pentru cã altfel nu se pune problema unui drept la replicã la o declaraþie politicã.

Nu pentru dumneavoastrã a sunat ceasul, a expirat timpulÉ, a expirat timpul doar pentru domnul senator Florin Buruianã.

Sã ia cuvântul domnul Caraman!

Nu, doar dacã vrea Domnia sa. Nu vã supãraþi, respectãm regulile parlamentare. Un coleg are dreptul sã ia cuvântul, nu este obligat sã fie scos la tablã sau la tribuna Parlamentului. Deci, doriþi sã luaþi cuvântul?

Vã rog!

Deci, rãspunsul meu ºi domnului Buruianã ºi doamnei StãnoiuÉ Eu în momentul când am stat de vorbã, când am propus semnarea listei respective, nu aveam de unde sã ºtiu cã va fi nevoie, la un moment dat, sã reproduc conversaþia cu fiecare. În mãsura în care am fost întrebat atunci în preajmã ºi mi-am amintit conversaþia respectivã am reprodus-o. Dar dacã nu, în generalÉ Acum nu mi-o reamintesc, dar probabil cã atunci în preajmã mi-o mai reaminteam. Asta este valabil ºi pentru doamna Stãnoiu. ªi, în general, chestia pe care am fãcut-o era o chestie simplã. Deci, pe proprie rãspundere sã spunã fiecare dacã a fost sau nu. ªi acest lucru, care nu poate fi contestat, dupã aceea a fost dat publicitãþii.

Adicã afirmaþia mea nu era cã aceºtia au fost colaboratori ai Securitãþii, ci era pur ºi simplu faptul cã au vrut sau nu au vrut sã semneze pe lista respectivã. Atâta a fost afirmaþia mea.

## Vã mulþumim.

Sper cã vom avea subiect de discuþii pânã la noile alegeri pentru cã lipsesc foarte mulþi colegi dintre cei care se regãsesc sau nu se regãsesc pe aceastã listã cu diverse motivaþii ºi vom avea timp sã mai discutãm.

Bãnuiesc cã domnul senator Buruianã este mulþumit de explicaþiile date de domnul senator Caraman, mai ales cã a explicat cã este o chestiune simplã pe care Domnia sa a vrut sã o facã ºi care a declanºat o anumitã reacþie înÉ

Nu sunt mulþumit, dar nu am ce sã fac, vreau sã uit.

Poate cã domnul senator Caraman va gãsi nevoia ca în aceastã sesiune sã mai facã o listã ºi atunci cei care n-am semnat atunci vom semna pe noua listã a domnului senator.

Vã rog, haideþi sã mergem mai departe! Da, domnul senator Cazimir, în legãturã cu ce?

În legãturã cu lista.

Nu, nu, pãi nu discutãm lista. V-am ascultat la televizor, nu ne-aþi lãsat sã dormim. Noi am fãcut declaraþii politice.

Pãi tocmai asta voiam sã spun cã eu sper cã noi nu ne rezolvãm problemele în Senatul României prin Televiziune ºi dacã aþi dat cuvântul în replicã domnului Caraman, numai atât voiam sã spun: cred cã toþi cei de faþã care sunt legiuitori de ani de zile sunt în cunoºtinþã de cauzã ºi ºtiu cã aceastã listã este complet în afara obiectului legii. Ea are un titlu care o scoate din orice context al legii, ea a fost conceputã, gânditã greºit, ceea ce se anunþã în titlu nu are nici o legãturã cu definirea noþiunii de colaborator al Securitãþii aºa cum o face legiuitorul ºi eu cred cã orice discuþie pe aceastã temã este neavenitã. A fost o greºealã, asta e tot!

Nu, haideþi sã mergem mai departe. Nu a fost nici o greºealã, a fost o listã întocmitã de un coleg cu o anumitã motivaþie pe care dânsul a dat-o. Sã nu o rãstãlmãcim!

## Vã rog!

Deci, stimaþi colegi, sã intrãm în dezbaterile legislative. În primul rând se impune sã constituim o comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Pop Sabin.

La ce se referã?

Acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice.

Vã rog!

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Constantin Blejan.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnul senator Bãdiceanu Nistor.

Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul senator NŽmeth Csaba.

Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnul senator Ion Vasile.

Grupul parlamentar P.U.N.R., vã rog, propunere.

Domnul ªerban Sãndulescu.

Nu, vã rog sã respectãm prevederile Regulamentului Senatului.

Deci, trebuie sã faceþi o propunere a unui membru din interiorul grupului.

Domnul senator Nelu Badea.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/21.IX.2000

Colegii constituiþi în grupul independent Ñ o propunere.

Domnul senatror Gheorghe Pãvãlaºcu.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii legate de cele 7 propuneri? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Invit domnii senatori în salã.

Domnilor colegi, vã rog sã votaþi!

Cu 70 de voturi pentru ºi 3 abþineri, comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 a fost aprobatã.

O a doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrutã la proiect de Lege pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal ºi Codul de procedurã penalã.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Cristian Dumitrescu:

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Emilian Brânzan.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Burghelea Ioan.

Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul senator Frunda Gyšrgy.

Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnul senator Ion Vasile.

Domnul Ion Vasile? S-a specializat în Cod penal ºi procedurã penalã. Grupul parlamentar P.R.M.

Domnul Badea Dumitru.

ªi colegii din grupul independent?

Domnul senator Tocaci Emil.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Domnilor senatori,

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra comisiei de mediere.

Cea de a doua comisie de mediere este aprobatã cu 89 de voturi pentru ºi unul contra.

La punctul 3 în ordinea de zi este înscrisã solicitarea Comisiei de agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã de reducere a numãrului de membri ai Comisiei de la 15 la 11 membri.

Deci, vã informez, stimaþi colegi, cã aceastã solicitare a fost adresatã Biroului permanent al Senatului în ºedinþa din 6 septembrie 2000 ºi cu argumentele prezentate de reprezentanþii comisiei, întrucât în ultima perioadã comisia nu mai întrunea cvorumul legal ºi nu putea sã înainteze plenului nici un fel de raport, au hotãrât redu-cerea numãrului membrilor comisiei de la 15 la 11. Important este ca grupurile parlamentare sã-ºi diminueze, sã-ºi reducã numãrul de reprezentanþi, pãstrând raportul Putere-Opoziþie.

Dacã din partea Comisiei pentru agriculturã doriþi sã argumentaþi suplimentar.

Domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, În ultimele 6 luni în repetate rânduri am sesizat Biroul permanent al Senatului cã nu ne putem desfãºura lucrãrile Comisiei pentru agriculturã din lipsã de cvorum. Sunt foarte mulþi colegi cu opþiunea a doua care au anumite zile unde la comisiile cu opþiunea întâi au legi mai importante ºi absenteazã motivat.

Din acest considerent am cerut ca suplimentarea de 4, de la 11 la 15, sã fie redusã, aºa cum a fost înainte de aceastã majorare, în acest fel ne vom putea desfãºura lucrãrile în mod normal. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã din celelalte grupuri parlamentare sunt domni senatori care doresc sã se exprime în legãturã cu aceastã chestiune? Dacã nu sunt,

Adresez rugãmintea liderilor grupurilor parlamentare sã-ºi stabileascã reprezentanþii în conformitate cu algoritmul, respectiv acei reprezentanþi care vor rãmâne în comisie în funcþie de numãrul 11, stabilit astãzi de cãtre plen prin modificarea hotãrârii care priveºte componenþa Comisiei pentru agriculturã. Numericã, desigur, nu nominalã.

Aþi solicitat cuvântul, domnule senator Szab—? Vã rog, aveþi cuvântul!

La acest subiect, tocmai pentru cã n-am avut obiecþiune în legãturã cu solicitareaÉ, faþã de solicitare ºi deci n-am vrut nici mãcar sã influenþez în vreun fel votul, mi-am permis sã solicit cuvântul dupã luarea deciziei prin vot, ºi anume în ideea de a se proceda la aceastã revenire la componenþa dinainte deÉ, ºi la numãrul de membri de dinainte de mãrirea de la 11 la 15, aºa cum s-a procedat la vremea respectivã. Deci, acest lucru nu poate sã influenþeze nici dreptul unui senator de a opta de a fi într-o comisie, nici dreptul unui grup parlamentar de a avea reprezentant într-o comisie ºi sã nu lezeze cu nimic acest echilibru care a fost în comisie dinainte. Cu alte cuvinte, pare superfluu sã spun cã aceastãÉ, acest demers care nu este tocmai uzual sã se desfãºoare cu respectarea întocmai a prevederilor regulamentului.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Sigur, criteriile enunþate de dumneavoastrã sunt cunoscute de liderii grupurilor parlamentare pentru cã ele sunt înscrise atât în Constituþie, cât ºi în Regulamentul Senatului.

## Stimaþi colegi,

La punctul 4 din ordinea de zi avem înscrisã solicitarea Comisiei de anchetã privind cercetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM-ul, solicitare care a fost adresatã Biroului permanent al Senatului.

Dacã din partea comisiei doreºte cineva sã ia cuvântul?

Vã rog!

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Comisia aceasta de cercetare a condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM-ul, practic, a fost înfiinþatã la sfârºitul anului trecut, în noiembrie. Am avut mari dificultãþi pentru cã nu am primit date nici de la Agenþia Naþionalã de Comunicaþii ºi Informaticã, nici de la ROMTELECOM decât cu mare întârziere. Am fãcut mai multe reveniri, una chiar acum câteva sãptãmâni.

Vreau sã vã spun cã noi am strâns o serie de date importante privind condiþiile în care au fost privatizate TELECOM-urile din Polonia, Ungaria ºi Cehia, pe care le avem. De asemenea, am cerut informaþii pe care încã nu le-am primit ºi am cerut niºte convorbiri în legãturã cu aceastã privatizare de la S.R.I., de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, fiindcã sunt probleme de siguranþã naþionalã în discuþie, de la Ministerul de Interne, ºi de la S.I.E., privind bonitatea firmelor respective pe care le analizãm ºi, de asemenea, motivele pentru care patru din investitorii strategici care au participat la licitaþie s-au retras. Aceste lucruri nu le-am aflat. Astãzi am primit rãspuns de la A.N.C.I. la o serie din problemele pe care le avem ºi, în orice caz, raportul va trebui sã-l predãm pânã pe data pe care am propus-o.

Deci, aceasta este problema. Noi am lucrat ºi în timpul vacanþei parlamentare, am fãcut progrese importante, pot sã vã dau doar o cifrã ca sã vedeþi cum se stã. De exemplu, polonezii au vândut 35% din acþiunile lor la TELECOM, le-au vândut firmei FRANCE TELECOM contra sumei de 4 miliarde ºi 500 de milioane deÉ

Nu vã supãraþi, domnule senator, dumneavoastrã solicitaþi prelungirea termenului de predare a raportului. Vã rog sã nu prezentaþi parte din concluziiÉ

Nu, v-am dat doar un exemplu.

Noi lucrãm la raport, avem datele astea, cele care le-am primit ºi cei care nu le-au dat vor rãspunde.

Problema este alta însã, pentru cã alãturi de solicitarea dumneavoastrã eraþi obligat, potrivit prevederilor regulamentului, sã prezentaþi un proiect de hotãrâre care sã fie supus dezbaterii ºi aprobãrii plenului Senatului. Sigur cã acest proiect nu este fãcut de dumneavoastrã, aveaþi obligaþia potrivit regulamentului. Sigur cã acest proiect de hotãrâre trebuia sã aibã un singur articolÉ

Am fãcut, am cerut la Biroul permanent, am fãcut o cerere, da.

Aveþi o simplã foiþã, o notã pe care nu scrie nimic.

Nu, nu, nu, am fãcut una semnatã, îmi pare rãu! N-a ajuns la dumneavoastrã? Este semnatã de tot Biroul comisiei. Am fãcut-o ºi e semnatã de cei trei membri, adicã de mine, de domnul Sava ºi de domnulÉ

Nu putea sã fie semnatã. Sigur, aþi fãcut o solicitare.

Sigur, o am ºi am depus-o laÉ

Sunt de acord cu dumneavoastrã, domnule senator, dar vorbim despre douã lucruri diferite: dumneavoastrã aþi adresat o solicitare Biroului permanent ºi ulterior plenului Senatului, prin Biroul permanent, în sensul modificãrii hotãrãrii prin care Senatul a instituit comisia de anchetã ROMTELECOM.

Nu.

Ba da, pentru cã în acea hotãrâre, dacã nu mã înºel, la art. 3, este prevãzut termenul de predare a raportului. Astãzi trebuie sã modificãm acea hotãrâre, acel articol cu privire la termen.

Da, ºi am fãcut o cerere care este semnatã în acest sens, în care am cerut modificarea acelui termen.

Sunt de acord cu dumneavoastrã ºi cã deciÉ

ªi pe care am predat-o la Biroul permanent.

N-aþi predat, vã spun eu sigur. Dar nu asta este problema. Noi trebuie sã rezolvãm o problemã. Deci, stimaþi colegi, solicitarea comisiei s-o aprobãm de principiu ºi sã considerãm cã supunem imediat, prin vot, un proiect de hotãrâre prin care art. 3 din hotãrâre sã fie modificat în sensulÉ, aºa trebuie, cã noi vorbim acum în calitate de legiuitor, sã fie modificat în sensul ca termenul de depunere a raportului sã fie, am înþeles din ceea ce solicitaþi dumneavoastrã, 29 septembrie 2000, pentru cã altfel a expirat.

Dacã sunt observaþii din partea grupurilor parlamentare sau a domnilor senatori.

Dacã nu sunt observaþii, domnilor colegi, vã rog sã vã pronunaþi prin vot în legãturã cu solicitarea venitã din partea Comisiei de anchetã privind privatizarea ROMTELECOM.

Ce termen solicitã?

Vã mulþumesc domnule secretar de stat Berinde. Ofer cuvântul domnului senator Preda Florea pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveþi cuvântul!

Comisia economicã a luat în dezbatere acest proiect de lege între Guvernul României ºi Guvernul Regatului Maroc, semnat la Bucureºti, la 11 noiembrie 1999, ºi menþioneazã cã au fost primite avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Economic ºi Social, precum ºi de la Comisia pentru politicã externã.

Cu menþiunea cã legea are un caracter ordinar, propunem plenului Senatului adoptarea ei în forma sositã de la Guvern.

A fost menþionat 29 septembrie 2000. Dânºii lucreazã la raport. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Deci septembrie 2000.

## Da, da, septembrie 2000.

Cu 82 de voturi pentru, douã contra ºi 5 abþineri, solicitarea comisiei de modificare a hotãrârii prin care a fost instituitã este acceptatã, cu rugãmintea ca raportul sã fie depus la Biroul permanent pânã la data de 29 septembrie 2000 pentru a fi luat în dezbatere în plen.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de cooperare economicã ºi tehnicã între Guvernul României ºi Guvernul Regatului Maroc.

Dacã sunt reprezentanþi ai Executivului, îi invit la pupitrul rezervat acestora.

Din partea Comisiei economice, vã rog, domnul senator. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive în legãturã cu acest proiect de lege.

Sã dãm cuvântul reprezentantului Executivului.

## **Domnul Mihai Berinde Ñ** _subsecretar de stat la_

## _Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mihai Berinde este numele meu ºi sunt subsecretar de stat la Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Acest gen de acorduri au fost semnate de România pentru a gãsi un cadru instituþional adecvat în vederea promovãrii cooperãrii economice, comerciale, tehnice ºi ºtiinþifice. În acest cadru, prin acordul pe care l-am negociat, am creat o comisie mixtã care are ca obiectiv tocmai a examina stadiul cooperãrii în diverse domenii ºi a face propuneri de noi cooperãri. Marocul a reprezentat pentru noi un interes deosebit, dat fiind faptul cã în domeniul cooperãrii avem o serie de acþiuni de cooperare în domeniul portuar, aeroportuar, în domeniul amenajãrii de baraje ºi deci era nevoie de un asemenea cadru instituþional pentru promovarea acestei cooperãri. Acesta a fost motivul pentru care noi am negociat acordul cu Marocul, acesta este motivul pentru care vã supunem spre aprobare legea privind ratificarea acordului respectiv. Vã mulþumesc frumos.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Invit reprezentanþii mass-mediei sã-ºi ocupe locurile rezervate.

Vã mulþumesc.

Dacã nu vã deranjeazã totuºi, domniºoara reprezentantã a mass-mediei, cred cã totuºiÉ

Vã mulþumim pentru înþelegere.

Declar deschise dezbaterile generale la proiectul de lege.

Dacã nu sunt colegi care doresc sã ia cuvântul la proiectul de lege sau în legãturã cu acordul de cooperare vã întreb, domnilor senatori, dacã aveþi observaþii în legãturã cu titlul legii.

Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Se pare cã nu suntem în cvorum ºi atunci vom suspenda ºedinþa.

Deci suntem în cvorum. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cred cã entuziasmul a fost foarte mare, excesiv chiar. În unanimitate, deci, titlul legii, cu 94 de voturi a fost aprobat.

Stimaþi colegi,

Observaþii în legãturã cu Acordul de cooperare economicã ºi tehnicã între Guvernul României ºi Guvernul Regatului Maroc ºi cu articolul unic din proiectul de lege. Deci, nu sunt observaþii.

Dânsul este singurul.

Este singurul specialist în domeniu.

Vã rog, domnule senator, sã ne împãrtãºiþi concluziile comisiei.

Deci, vã rog, domnilor, în calitate de iniþiator, sã prezentaþi expunerea de motive ºi sã vã prezentaþi Senatului.

**Domnul Dan Cutoiu** _Ñ preºedintele Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor Nucleare_ **:**

## Vã mulþumesc.

Sunt Dan Cutoiu, preºedintele Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor Nucleare.

Vã rog, domnule senator, numai puþin! Aveþi cuvântul!

Da, mulþumesc.

Este vorba de douã amendamente la Statutul Agenþiei, primul se referã la art. 14 în care sunt reglementate aspectele financiare. Potrivit acestui articol, acestui amendament, proiectul de buget al Agenþiei nu va mai fi dezbãtut ºi aprobat din an în an, cum este în prezent, ci din doi în doi ani. Motivul îl constituie faptul cã proiectele de asistenþã tehnicã au o periodicitate de doi ani ºi multipli de doi ani.

Al doilea amendament se referã la art. 6 din statut prin care se reglementeazã reprezentarea statelor membre în Consiliul Guvernatorilor ºi acest amendament are trei componente:

Prima componentã se referã la creºterea numãrului statelor membre din grupul statelor dezvoltate din punct de vedere nuclear de la 13, cât este în prezent, la 18.

A doua componentã a amendamentului se referã la creºterea numãrului statelor din grupurile regionale, iar în ce priveºte Europa Rãsãriteanã, din care face parte ºi România, creºterea este de la 4, cât este în prezent, la 6. Deci este evident cã este avantajatã ºi România în acest aspect.

A treia componentã se referã la introducerea unor prevederi suplimentare privind creºterea majoritãþii de voturi necesare pentru aprobarea listei cu repartiþia statelor membre pe regiuni, de la 2 treimi, cât este în prezent, la 90%.

Faþã de acestea, vã rog sã votaþi acest proiect de lege!

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator Preda Florea, sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Comisia economicã a luat în dezbatere acest proiect ºi a hotãrât în unanimitate sã propunã plenului adoptarea lui în forma în care a fost propus de Guvern.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?

Domnul senator Oliviu Gherman Ñ Grupul parlamentar P.D.S.R.

Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu aceste douã propuneri, ele au fost de foarte multã vreme în atenþia Consiliului Guvernatorilor ºi pe vremea când eram membru al acestui Consiliu al Guvernatorilor ºi vicepreºedinte al Consiliului Guvernatorilor. Motivaþia este legatã de asigurarea unei perspective de mai lungã duratã a Agenþiei ºi nu o fragmentare a activitãþii acesteia. Este legatã de buna funcþionare a Agenþiei ºi propun aprobarea acesteia care aduce ºi avantaje, în ultima instanþã, prezenþei României în structurile Agenþiei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt ºi alþi domni senatori care intenþioneazã sã ia cuvântul?

Dacã nu sunt, declar închise dezbaterile generale. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii este adoptat în unanimitate cu 85 de voturi. Observaþii în legãturã cu articolul unic ºi cu cele douã amendamente? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 93 de voturi, deci în unanimitate, articolul unic este adoptat.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Mauritius.

De asemenea, Comisia economicã este raportoare. Bãnuiesc cã tot domnul senator Preda Florea, care a devenit specialist în materie astãzi.

Vã rog, iniþiatorii sã prezentaþi expunerea de motive!

## **Domnul Grigore Popa** _Ñ director general în Ministerul Finanþelor_ **:**

Mã numesc Popa Grigore, sunt director general în Ministerul Finanþelor ºi lângã mine este domnul secretar de stat Stelian Oancea, din partea Ministerului de Externe, care ambele ministere au participat la negocierea ºi finalizarea acestui acord.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã informez cã pe linia dezvoltãrii relaþiilor bilaterale cu toate statele lumii, la solicita- rea autoritãþilor din Republica Mauritius au avut loc la Bucureºti negocieri ºi s-a semnat la 20 ianuarie Acordul între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Mauritius privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor.

Acest acord se încadreazã în practica convenþionalã internaþionalã, cuprinzând clauze uzuale incluse în Acordul, cadru aprobat de Guvern ºi fiind similar cu acordurile încheiate de România în materie în ultima perioadã, cuprinzând principalele prevederi precum: promovarea ºi protejarea investiþiilor ºi acordarea unui tratament just ºi echitabil nu mai puþin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantã investiþiilor efectuate pe teritoriul statului sãu de investitorii oricãrui stat terþ, respectiv tratamentul naþiunii celei mai favorizate; condiþiile de naþionalizare ºi de expropiere ºi de acordare de despãgubiri efective adecvate ºi prompte în caz de producere a acestor mãsuri de expropiere sau naþionalizare; garantarea transferului liber în valutã liber convertibilã a veniturilor obþinute din investiþiiÉ

Vã mulþumesc, domnule director.

Vã rog, domnule senator Preda Florea, sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia economicã a luat în dezbatere acest proiect ºi propune plenului Senatului adoptarea lui în forma în care a fost trimis de Guvern.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale domnii senatori doresc sã ia cuvântul? Dacã nu, sã trecem la dezbaterea pe articole a legii.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii este adoptat cu 87 de voturi pentru. Domnilor colegi,

Dacã sunt observaþii legate de acord sau de articolul unic al proiectului de lege? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la nr. 8, respectiv adoptarea O.G. nr. 89/1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor. Comisia economicã, sunteþi bine veniþi.

## Iniþiatorul?

## Domnule ministru,

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Romicã Tomescu** _Ñ ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Obligaþiile internaþionale ale þãrii noastre privind ozonul decurg din Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României

la Convenþia privind protecþia stratului de ozon, adoptatã la Viena în martie 1985, ºi la Protocolul privind substanþele care epuizeazã stratul de ozon, adoptat la Montreal în septembrie 1987.

Proiectul de ordonanþã stabileºte unele mãsuri necesare aplicãrii Protocolului de la Montreal ºi eliminãrii substanþelor care epuizeazã stratul de ozon în diferite domenii de activitate. Aceste mãsuri vizeazã asigurarea diminuãrii factorilor de risc pentru sãnãtatea populaþiei ºi pentru mediul înconjurãtor ºi rãspund cerinþelor impuse în procesul de aderare la piaþa liberã europeanã.

În textul proiectului de ordonanþã sunt grupate deciziile adoptate care reglementeazã activitãþile privind interzicerea treptatã a utilizãrii substanþelor menþionate în anumite sectoare de activitate ºi comerþul internaþional cu substanþe care epuizeazã stratul de ozon ºi cu echipamente sau produse care conþin sau care sunt obþinute cu ajutorul acestor substanþe.

Ordonanþa asigurã prin conþinutul sãu întãrirea controlului guvernamental asupra comerþului cu substanþe ºi cu echipamente provenite din tehnologii perimate, în scopul eliminãrii comerþului ilicit cu acestea. De asemenea, în proiectul de ordonanþã au fost prevãzute interdicþii sau exceptãri de la prevederile protocolului, aºa cum au fost ele stabilite prin deciziile adoptate de cãtre reuniunile pãrþilor la protocol, ºi în contextul aderãrii la piaþa liberã a Uniunii Europene.

Pentru asigurarea conformãrii la prevederile protocolului ºi în scopul prevenirii abaterilor de la prevederile acestei ordonanþe au fost prevãzute sancþiuni corespunzãtoare.

Vã mulþumesc, domnule ministru Romicã Tomescu. Domnule senator,

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei!

Încã din 3 iulie 2000, Comisia economicã a luat în dezbatere aceastã ordonanþã ºi propune plenului adoptarea ei.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnii senatori, dacã doresc, pot lua cuvântul.

Din partea P.D.S.R., domnule senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

Nu vorbesc în numele grupului, ci în nume personal. Peste douã luni voi prezenta la Adunarea Atlanticului de Nord, în cadrul Comisiei pentru ºtiinþã ºi tehnologie, un raport care se numeºte: ”Riscul catastrofelor naturale ºi industrialeÒ.

Una din problemele fundamentale legate de acestã activitate industrialã este cea a surselor care diminueazã sau afecteazã stratul de ozon. Existã un efort la nivel internaþional pentru supravegherea acestor surse ºi pentru a avea o strictã manevrare, împiedicând degajarea unor substanþe cu efecte dãunãtoare care sunt ireversibile, din pãcate. De altfel, cine a citit, la ora actualã, pe o porþiune de aproximativ 59 milioane de km[2] deasupra Antarcticii, stratul de ozon este practic distrus complet. De aceea, adoptarea acestor lucruri nu fac parte numai din strategia aderãrii la Uniunea Europeanã, ci ºi de responsabilitatea noastrã în legãturã cu protecþia oferitã de stratul de ozon, privitoare la nepenetrarea razelor ultraviolete care, fãrã acest strat, devin letale la nivelul vieþii tuturor fiinþelor care existã actualmente pe glob.

Susþin acest proiect în nume personal, nu în numele grupului, nefiind mandatat de grup.

Domnul senator Creþu.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Importanþa acestei ordonanþe, acestei legi, pe care o adoptãm pentru noi ºi generaþiile viitoare este, ca sã zic aºa, incomensurabilã prin efectele dãunãtoare pe care le au aceste substanþe hidrocarburi halogenate: clor, brom, iod ºi alþi halogeni, în primul rând pentru distrugerea stratului de ozon la pol Ñ cum zicea domnul profesor Ñ unde este gaura aceasta. Radiaþia ultravioletã are efecte nocive asupra vieþii oamenilor ºi animalelor. Referindu-mã la oameni, aceastã dozã mare de radiaþii ultraviolete produce leziuni la nivelul pielii, leziuni precanceroase ºi canceroase. Sigur cã este în studiu aceastã influenþã ºi încã nu este determinatã importanþa ei pentru generaþiile prezente ºi viitoare. Existã posibilitatea ºi de mutaþii genetice ºi la plante ºi la animale.

Prin alinierea României la aceastã lege Ñ importantã pentru Comunitatea Economicã Europeanã ºi pentru tot globul pãmântesc Ñ ni se dau o serie de facilitãþi ºi, în acelaºi timp, accesibilitatea la noi tehnologii de înlocuire a acestor substanþe cu altele mai puþin dãunãtoare.

Grupul parlamentar al P.D. susþine ºi va vota acest proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar închise dezbaterile generale. Nu a fost fãcut decât un singur amendament în cadrul comisiei. Sunt convins cã îl susþineþi la dezbaterea pe articole.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Titlul legii este adoptat în unanimitate de Senat cu 86 de voturi pentru.

Stimaþi colegi,

Observaþii în legãturã cu preambulul articolului unic. Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Text adoptat cu 87 de voturi în unanimitate.

La poz. 1 din proiectul de lege avem modificarea art. 3 alin. 1 lit. b). Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Text adoptat, din nou, în unanimitate de Senat cu 85 de voturi.

Poz. 2, modificarea art. 6 din ordonanþã. Observaþii? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Text adoptat în unanimitate cu 90 de voturi pentru.

Poz. 3, modificarea art. 12 alin. 5. Observaþii sau amendamente? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Text adoptat cu 86 de voturi pentru.

Poz. 4, modificarea art. 15. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot! Vã rog sã votaþi!

Text adoptat cu 84 de voturi pentru.

Poz. 5, modificare art. 17 alin. 2. Observaþii sau amendamente? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Art. 17 pct. 2 lit. d) este adoptat cu 80 de voturi pentru ºi o abþinere.

Poz. 6, art. 22. Observaþii sau amendamente? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Art. 22 adoptat cu 71 de voturi pentru ºi unul împotrivã.

Nu este foarte clar amendamentul comisiei economice. În partea finalã a raportului dumneavoastrã spuneþi: ”Comisia acceptã amendamentul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, care este la cap. IV Ñ Dispoziþii finale.Ò

Doriþi sã ne întoarcem sã modificãm ordonanþa, bãnuiesc.

Cap. IV. Ñ ”Dispoziþii finaleÒ Ñ, cu precizarea cã legea are caracter ordinar, supunem plenului adoptarea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu. Pânã la caracterul legii mai avem. Aveþi un amendament.

A!, se adaugã sintagma ”tranzitoriiÒ ºi dupã cuvântul ”dispoziþiiÒ, ”Cap. IV având titlulÒÉ Adicã cap. IV îl includem ºi propunem aprobarea.

Eu înþeleg foarte clar ce spuneþi dumneavoastrã, dar ca sã înþeleagã ºi Parlamentul României, în momentul în care adãugãm acest cuvânt, ”tranzitoriiÒ, ordonanþa trebuie sã meargã la mediere. Sã se urmeze din nou cursul pentru cã acest amendament nu a fost fãcut la Camerã. Dacã doriþi sã-l adãugaþi, eu v-am spus care sunt consecinþele. Poate renunþaþi. Renunþaþi? Foarte bine!

Domnule ministru, de acord cu renunþarea?

De acord.

Bun.

Stimaþi colegi,

Alte observaþii la proiectul de lege? Sã luãm act cã

s-a renunþat la amendamentul Comisiei pentru sãnãtate. Supun plenului Senatului proiectul de lege în ansamblu. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Proiect de lege adoptat cu 90 de voturi pentru ºi unul împotrivã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte.

Da. Grupul parlamentar P.R.M. solicitã o listã. Spre deosebire de cele 4 proiecte de legi pe care leam adoptat ºi care aveau caracter ordinar, urmãtoarea lege are caracter organic.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.

Vã rog, numai puþin! Sunt iniþiatorii? Guvernul. Urmãtorul proiect, legat tot de avocaturã, este propunere legislativã. Comisia juridicã.

Vã rog, domnule senator Petre Ninosu!

Domnule preºedinte,

Formulez din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., din partea unor colegi membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sau nemembri ai Comisiei juridice, dar juriºti, rugãmintea cãtre plenul adunãrii de a fi de acord cu restituirea acestui proiect la Comisia juridicã, pentru a putea examina aceastã iniþiativã legislativã a Guvernului, care este unilateralã, priveºte numai o anumitã zonã. Din punctul de vedere al întregii legi ea necesitã îmbunãtãþiri ºi pe alte zone. În plus, trebuie sã reexaminãm o serie de dispoziþii ale acestui proiect. Asta nu va întârzia abordarea lui, putând fi de urgenþã programat în Comisia juridicã. Vã solicit restituirea la comisie.

Da. Îl invit pe domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu, un domn vicepreºedinte sau pe altcineva din partea comisiei. Vã rog!

Domnule senator Ioan Predescu,É

Domnule preºedinte, Mã asociez ideii exprimate anteriorÉ

De scoatere de pe rol ºi trimitere la comisie, fãrã dezbateri generale?

Doresc sã învederez justificarea cererii în câteva cuvinte.

La modificarea art. 3 lit. c) se înscrie, printre altele, în final revenind în competenþa avocatului ºi darea datei certe a actelor. Se cunoaºte cã darea datei certe este reglementatã expres de lege ºi nu poate intra în competenþa profesionalã a avocatului o asemenea operaþiune juridicã.

Prin urmare, trebuie reexaminatã ºi, în mod normal, eliminatã din cuprinsul modificãrii. Aceasta pentru cã sunt bine cunoscute competenþele Ñ expres ºi limitativ prevãzute Ñ ºi sunt de natura activitãþii autoritãþilor privind cele de natura celei date a fi de competenþa avocaþialã.

Apoi, sunt unele modificãri, cum ar fi cele de la art. 5[1] , 5[2] . De pildã: ”Convenþie de colaborare între un birou avocaþial, indiferent de forma lui, ºi birourile notariale în privinþa folosirii personalului, a aparaturii, a dotãrii, a spaþiilor etc.Ò.

”În privinþa folosirii personaluluiÒ, cum vine asta? Secretarul notarului, la biroul notarial, sã îndeplineascã

activitãþi ºi la biroul avocaþial?! Adicã activitãþile confidenþiale din biroul avocaþial sã fie cunoscute ºi la biroul notarial ºi invers? Este o interferare de activitãþi reglementate deosebit, separat de lege, nu sunt de aceeaºi naturã, chiar dacã sunt de acelaºi interes public ºi unele ºi celelalte.

Aceastã modificare ºi completare a legii este cu totul neavenitã ºi este de naturã sã tulbure relaþiile sociale, aºezarea lor prin lege, încãlcând garanþiile asigurãrii confidenþialitãþii, inclusiv al secretului profesional, atât pentru o profesie, cât ºi pentru cealaltã.

Apoi, se propun modificãri ºi completãri privind activitatea avocaþialã prestatã în România de cãtre avocaþi strãini, cu activitate ºi organizare în alte state. Aici lucrurile sunt total confuze ºi încalcã caracterul de interes public al instituþiei avocaturii din România, încalcã drepturile ºi libertãþile cetãþenilor în faþa autoritãþilor ºi devine o concurenþã neloialã profesiei de avocat în România, în special aceastã modificare introdusã în lege încalcã principiul reciprocitãþii pe care nu-l mai afirmã ºi nu mai face trimitere la respectarea lui.

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Nu sunt de acord cu propunerile survenite din partea domnilor senatori. De ce? Pentru cã aceastã Lege nr. 51 fiinþeazã din 1995. Deci, este o lege aplicatã în practicã din 1995 pânã în prezent. Textele care se propun pentru modificãri Ñ ºi care au trecut prin Camera Deputaþilor Ñ nu fac altceva decât sã îmbunãtãþeascã activitatea care este prevãzutã în textele vechii Legi nr. 51. În practicã au survenit unele situaþii care nu erau reglementate prin aceastã lege.

Pãrerea mea este ca atunci când se va discuta în plenul Senatului fiecare articol în parte, sigur cã se poate veni cu orice fel de modificare. Cert este un lucru: aceste modificãri au fost propuse de Ministerul Justiþiei la cererea Uniunii Avocaþilor, care în practica dumnealor s- au izbit de aceste neînþelegeri, nelãmuriri ºi au fãcut aceste propuneri de modificare a textului. Mi se pare cã toate aceste modificãri nu aduc nici un fel de restructurare a legii, ci doar vin sã completeze legea. În atare situaþie, cred cã este bine sã o dezbatem ºi la discuþii fiecare domn senator poate face propuneri pentru îmbunãtãþirea textului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Numai puþin, domnule Tocaci! Sã-l ascultãm pe domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

E procedurã.

De acord, dar oricum trebuie sã-l ascultãm, cã este preºedintele comisiei, care a fãcut un raport. Poftiþi, vã rog!

Dureazã un minut. Nu-mi permit sã intervin în aceastã lege nefiind jurist, însã din discuþiile care s-au purtat aici

am înþeles cã este o lege foarte serioasã ºi cu implicaþii care suscitã discuþii. Prin urmare, propun procedural sã nu fie dezbãtutã luni seara. Este un timp prea scurt pentru asemenea lege. Cred cã o asemenea dezbatere se cuvine sã fie într-o zi de marþi sau joi, pentru a avea timp berechet sã o analizãm. Sugereazã cã trece aºa, cumva, prin nebãgare de seamã.

Nu, nici vorbã. Nu putea sã treacã.

Vã rog, domnule preºedinte Rãsvan Dobrescu, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Am ascultat cu deosebitã atenþie expunerea colegului meu de avocaturã, domnul senator Predescu, ºi vreau sã vã spun cã am fost surprins de poziþia pe care s-a situat Domnia sa.

Cu privire la felul în care acest proiect de lege a trecut prin Comisia juridicã, vreau sã vã spun cã el a fost votat cu cvasiunanimitatea membrilor comisiei, care au fost prezenþi, bineînþeles. Este adevãrat cã domnul senator Predescu nu a fost prezent ºi de asemenea cã nici un alt coleg de la P.D.S.R., nici domnul senator Ninosu nu a fost prezent, însã de la P.D.S.R. au fost prezenþi domnii senatori Tãrãcilã ºi Octavian Opriº, domnul senator Tãrãcilã fiind avocat.

Vreau sã vã spun cã sunt absolut în asentiment cu domnul senator Predescu care se opune ca avocatura sã fie asimilatã unui S.R.L. ºi mã situez absolut ºi categoric pe aceeaºi poziþie. Avocatura nu este ºi nu trebuie sã devinã o activitate comercialã. Este cu totul altceva.

Vã rog sã vã pronunþaþi pe excepþia ridicatã. Lãsaþi, nu discutãm fondul acum. La dezbateri generale vom face.

Eu consider cã nu se justificã cererea de retrimitere la comisie. Dacã existã amendamente, ele se pot formula în plen. Vreau sã vã spun cã principalul punct care este inclus în aceastã modificare este punctul de la poz. 9 nr. crt. 2, art. 14 alin. 2 Ñ vãd cã are ºi alt numãr. P.D.S.R. a militat pentru aceastã modificare, în fine adoptatã cu acordul tuturor senatorilor din toate partidele. De aceea mã surprinde cã doi senatori P.D.S.R. cer retrimiterea la comisie. Este vorba de textul art. 14 alin. 2 lit. b) prin care se acordã dreptul de a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen unor categorii de juriºti, printre care ºi consilierii juridici ºi jurisconsulþii care au exercitat o funcþie de aceastã naturã timp de 10 ani.

În schimb, o serie întreagã de lucruri invocate de domnul senator Predescu par foarte convingãtoare la prima vedere, însã mi-am notat cu atenþie fiecare lucru în parte ºi cred cã domnul senator Predescu nu are dreptate. O spun cu toatã colegialitatea ºi cu toatã amiciþia, dar este bine sã nu luãm niºte hotãrâri pe baza unor informaþii care nu sunt suficient de exacte.

La vot!

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/21.IX.2000

Dacã vreþi, se poate vota imediat. Dacã nu doriþi sã ascultaþi ºi contraargumente împotriva celor prezentate de domnul senator Predescu, eu vã stau la dispoziþie, am încheiat imediat discuþia ºi treceþi la vot. Cum doriþi. Eu cred cã este normal ca dumneavoastrã sã votaþi în deplinã cunoºtinþã de cauzã. Pentru ca sã votaþi în deplinã cunoºtinþã de cauzã, iatã cã domnul senator Predescu a ridicat niºte probleme importante ºi cred cã este normal sã rãspund. Este vorba de niºte probleme ridicate cu privire la redactarea actelor de cãtre avocaþi, colaborarea cu notarii, colaborarea cu avocaþii strãini, reducerea vechimilor ºi amenzile. Sunt probleme deosebit de importante. Domnul senator Predescu le-a ridicat cu toatã seriozitatea ºi cred cã din respect pentru dânsul ºi plenul Senatului se cuvine ca eu sã rãspund. Cum apreciaþi.

Domnule preºedinte,

Nu cred cã trebuie sã rãspundeþi, pentru urmãtorul considerent...

Bine. Mã opresc.

Domnii senatori Predescu ºi Ninosu au formulat o cerere ºi au prezentat argumente. Nu sunteþi de acord cu solicitarea ca legea sã fie reluatã în dezbatere?

Nu numai atât, dar consider cã domnul senator Predescu, care într-adevãr nu a fost prezent la acea ºedinþã a Comisiei juridice,É

## Domnule preºedinte,

Uitaþi sã consideraþi altceva: legea este organicã. Asta încerc sã vã explic. Deci dumneavoastrã doriþi ca legea sã treacã prin Senat sau doriþi ca legea sã fie respinsã de Senat? Asta este problema pe care o ridic, dar nuÉ Vreþi sã ne explicaþi cã s-a spus nu ºtiu ce.

Deci, trebuie sã gãsim o soluþie de compromis la acele observaþii.

Atunci, numai din considerente de ordin practic, trimiteþi-o la comisie.

N-o trimit, pentru cã noi n-o scoatem. O sã discutãmÉ

Deci, pentru ca sã obþinem cele 72 de voturi.

Sigur cã da, asta este problema.

Deci, domnule secretar de stat, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ Ñ** _secretar de stat la_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

N-am sã îndrãznesc sã mã pronunþ asupra unei chestiuni de procedurã, care este, fãrã îndoialã, la suprema

apreciere a distinºilor domni senatori. Vreau doar sã mulþumesc domnului senator Predescu, care, în menþionarea multiplelor modificãri Ñ cu care Domnia sa nu este de acord, fãrã îndoialã Ñ pe care le propune acest proiect de lege, a demonstrat cã, de fapt, nu este un proiect unilateral, aºa cum a afirmat domnul senator Petre Ninosu, atunci când a solicitat amânarea. Cât priveºte modul în care s-a dezbãtut în comisie, din raportul comisiei rezultã foarte clar modul în care au avut loc dezbaterile, modul în care a fost adoptat raportul ºi rezultã foarte clar ºi cine au fost cei care au semnat acest raport, astfel încât, repet, nu sunt eu cel care trebuie sã spun aceste lucruri.

Vreau doar sã spun cã în Camera Deputaþilor acest proiect de lege, în forma în care vã este supus dumneavoastrã astãzi, a fost dezbãtut ºi adoptat cu participarea directã a domnului preºedinte de onoare, fost preºedinte al Uniunii Avocaþilor din România, domnul Victor Anagnoste, a cãrui devoþiune faþã de profesia de avocat cred cã nu poate fi pusã de nimeni la îndoialã.

De asemenea, la comisie a participat... Este o pãrere personalã, dacã-mi îngãduiþi. De asemenea, la comisie a participat preºedintele Uniunii Avocaþilor din România, care, de asemenea, a susþinut interesele profesiei Ñ ºi spun asta pentru cã în luãrile de cuvânt care au fost fãcute astãzi s-a pus sub semnul întrebãrii tocmai faptul cã legea ar fi în sensul intereselor majore ale profesiei de avocat.

În sfârºit, cu privire la amânare, am convingerea cã dumneavoastrã, domnule preºedinte, ºi plenul Senatului veþi gãsi, aºa cum aþi fãcut-o întotdeauna, soluþia strict proceduralã, în acord cu prevederile regulamentului, cunoscând Ñ dacã-mi îngãduiþi o formulã colocvialã Ñ pe propria mea piele rigoarea cu care Senatul aplicã acest regulament.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte intervenþii faþã de cele prezentate de domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu ºi domnul secretar de stat Baias?

Permiteþi-mi, vã rog! Concluzia mea este cã numai din considerente de ordin practic, pentru cã este o lege organicã ºi pentru cã are nevoie de 72 de voturi, este bine sã fie retrimisã la comisie, sã facem un raport suplimentar.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu!

## Stimaþi colegi,

Eu vã propun... Nu vã propun acest lucru. Nu trebuie sã scoatem legea de pe ordinea de zi, ci noi putem sã luãm în discuþie în prima ºedinþã a comisiei, miercuri dupã-amiazã, când ne revedem, dupã ce rezolvãm celelalte chestiuni, iar în situaþia în care vom ajunge la concluzia cã se impun a fi acceptate o serie de amendamente în urma discuþiilor pe fond, în urma dezbaterilor generale, vom face un raport suplimentar.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Atunci modificãm cererea, în sensul amãnãrii pentru sãptãmâna viitoare.

Dar facem un raport suplimentar, cu acordul plenului. Sigur cã da. Deci, fãrã sã o scoatem de pe ordinea de zi, s-a acceptat sã reluãm în dezbatere, în comisie, observaþiile fãcute de colegii noºtri, iar în situaþia în care vor fi acceptate, vom prezenta plenului un raport suplimentar, fãrã sã intrãm astãzi pe fond, mai ales cã este o lege importantã, o lege organicã ºi are nevoie, pentru a fi adoptatã, de cel puþin 72 de voturi.

Dacã sunteþi de acord cu propunerea pe care v-am fãcut-o?

De acord!

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Deci, propunerea a fost acceptatã de Senat în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Urmãtoarea lege vizeazã, de asemenea, exercitarea profesiei de avocat. Eu zic cã, pentru a nu intra în alte dezbateri, s-o considerãm în aceeaºi situaþie, mai ales cã ºi timpul a expirat, dar, dacã se impune, în Comisia juridicã, sã fie luate în discuþie cele douã proiecte de lege sã se facã acest lucru în tandem.

De acord.

## Vã mulþumesc, stimaþi colegi.

Vã rog, cei care nu doresc sã rãmânã la ultimul punct înscris pe ordinea de zi... Mai era un proiect de lege, dar timpul pentru dezbateri legislative a expirat. La ora 18,05 reluãm ultimul punct înscris în ordinea de zi Ñ întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Deci, îi rog pe domnii senatori care nu doresc sã rãmânã la ultimul punct sã se retragã în acest interval de 4 minute.

S-au înscris, pânã în acest moment, un numãr de 9 colegi pentru a adresa întrebãri ºi interpelãri reprezentanþilor Executivului. Observ cã, pânã în prezent, în sala Senatului sunt doar domnul secretar de stat Aurel Panã ºi domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne, domnul general Mircea Mureºan. Totuºi, noi sã începem... A venit ºi de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, da? Deci, stimaþi colegi,....

Solicitaþi cuvântul, domnule senator Apostolache, înainte de a intra în acest punct din ordinea de zi?

Vã rog, aveþi cuvântul!

Rog _staff_ -ul tehnic sã ia legãtura cu reprezentanþii Executivului sã fie prezenþi la Senat.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi care aþi mai rãmas,

Constat cã din partea Executivului, pe scaunele la care ar trebui sã participe, nu sunt decât doi reprezentanþi ºi cred cã este încã o dovadã cã Executivul deja a tras concluzia cã ºi-a subordonat Parlamentul.

Ca atare, eu cred cã este o anomalie, este anormal sã purtãm în continuare discuþii, sã punem întrebãri ºi

mai ales sã aºteptãm rãspunsuri de la oameni care, practic, neglijeazã acest Parlament.

Îmi pare foarte rãu, acum constat cã pe banca Executivului au mai apãrut încã doi miniºtri Ñ mai bine-zis, secretari de stat Ñ ºi eu cred cã este bine ca, cel puþin acum, în al doisprezecelea ceas, când domnul premier Mugur Isãrescu se gândeºte sã candideze pentru Preºedinþia României, sã-ºi facã ordine în Executiv ºi dupã aceea sã pretindã aºa ceva.

Pânã atunci, v-aº propune, domnule preºedinte, sã nu continuãm dezbaterile, mai bine-zis întrebãrile ºi interpelãrile, pentru cã este clar cã Executivul nu trateazã Parlamentul aºa cum trebuie.

Eu v-aº ruga sã punem capãt acestui circ care se întâmplã de aproximativ doi ani în Parlamentul României ºi speram ca o datã cu numirea domnului prim-ministru Isãrescu sã asistãm la altceva.

Ca atare, cred cã este cazul sã terminãm ºi sã-l solicitãm, în ultimã instanþã, pe primul-ministru la o asemenea dezbatere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Chestiunea ridicatã de dumneavoastrã este de procedurã. Sigur cã, în cadrul întrebãrilor ºi interpelãrilor, problemele enunþate de colegii senatori din partea mai multor grupuri parlamentare vizeazã chestiuni concerte din activitatea parlamentarã ºi cred cã este extrem de important ca ele sã fie prezentate totuºi în Senat, chiar dacã reprezentanþii Executivului sau ministerele vizate nu sunt prezente. Rugãmintea este pentru _staff_ -ul nostru tehnic sã înainteze întrebãrile ºi interpelãrile care nu vor primi rãspuns, în regim de urgenþã, reprezentanþilor Executivului, pentru a primi rãspunsuri, poate, sãptãmâna viitoare sau Ñ cine ºtie? Ñ altã datã.

Stimaþi colegi, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R...

Vã rog, domnule senator, înþeleg cã dumneavoastrã renunþaþi.

Mã vãd nevoit sã intervin din partea Grupului P.D.S.R., sã constat cã ceea ce ne-am propus noi pentru aceastã searã, practic, nu se va realiza ºi, ca atare, Grupul P.D.S.R. nu va adresa întrebãri ºi interpelãri Guvernului, mai ales cã Guvernul nu este reprezentat, dupã pãrerea noastrã, la aceastã ºedinþã. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vedeþi, întrebãrile ºi interpelãrile reprezintã un drept al fiecãrui parlamentar, iar eu sunt obligat sã-l întreb pe fiecare senator în parte dacã înþelege, chiar ºi în absenþa ministerului sau a ministrului vizat, sã punã întrebarea sau interpelarea respectivã. De aceea mã vãd nevoit sã deschid seria întrebãrilor ºi interpelãrilor adresate Executivului, pentru cã fiecare senator are dreptul sã decidã în legãturã cu poziþia pe care s-o adopte în Senat. Deci, primul senator pe care îl întreb este domnul senator Ion Bold. Doriþi sã adresaþi întrebarea?

Cu voia dumneavoastrã, domnule preºedinte, aº dori, pentru cã ea se adreseazã primului-ministru...

Vã rog, este dreptul dumneavoastrã, în calitate de senator.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã primului-ministru, domnul Mugur Isãrescu, ca urmare a faptului cã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a iniþiat o nouã acþiune de dezorganizare a cercetãrii ºtiinþifice agricole româneºti, respectiv modificarea hotãrârilor de Guvern nr. 517/1999 ºi nr. 776/1999, care privesc ”delimitarea suprafeþelor de teren strict necesare pentru cercetarea ºi producerea de seminþe ºi material sãditor din categorii biologice superioare ºi de animale de rasã ºi trecerea terenurilor destinate producþiei, aflate în administraþia institutelor ºi staþiunilor de cercetare ºi producþie agricolã, în domeniul privat al statuluiÒ. Se urmãreºte, de fapt, diminuarea ºi/sau anularea funcþiilor ºi activitãþii unitãþilor de cercetare-dezvoltare prin reducerea sau desfiinþarea patrimoniului funciar al acestora. Încercarea nu este pentru prima datã ºi este o continuare a celor care au mai fost în anii trecuþi.

În acest sens, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a trimis în teritoriu, în toate consiliile judeþene, o scrisoare prin care solicitã propuneri de modificare a celor douã hotãrâri, respectiv trecerea de terenuri ca domeniu public al statului, ºi atribuite în administraþia unitãþilor de cercetare ºi dezvoltare, în domeniul privat, pentru a putea fi concesionate ºi privatizate sau atribuite oricui, în afarã de instituþiile de cercetare, dupã bunul plac al Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, a cãrui competenþã este total discutabilã.

Precizãm cã acþiunea este împotriva legilor, a hotãrârilor guvernamentale nr. 517 ºi 776/1999. Acþiunea este împotriva Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Diminuarea suprafeþelor necesare cercetãrii ºtiinþifice agricole împiedicã producerea de seminþe, material sãditor ºi animale de rasã din verigile biologice superioare. În acest sens, trebuie o precizare de fond: din suprafaþa iniþialã, de 150.000 de hectare teren agricol deþinut de unitãþile de cercetare-dezvoltare din agriculturã, au fost delimitate pentru domeniul public, în administrarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare, suprafaþa de 85.000 de hectare ºi pentru domeniul privat, la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, prin Agenþia Domeniilor Statului, o suprafaþã de 65.000 de hectare.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi interpelarea în scris pentru a o putea înainta Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. Domnul senator Constantin Blejan. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Domnilor senatori, Domnilor miniºtri,

Interpelarea este adresatã domnului ministru Hajdœ G‡bor, ministrul sãnãtãþii, care nu este în salã, dar eu totuºi am sã pun aceastã întrebare.

Domnule ministru,

Legea nr. 74/1995 prevede cã medicii pot sã deþinã funcþii administrative, într-o instituþie sanitarã, pânã la vârsta de 65 de ani Ñ bãrbaþii Ñ în urma cererilor de prelungire anualã.

Subliniez, cu aceastã ocazie, ambiguitatea articolului din legea menþionatã, care prevede acest drept ºi care ar trebui amendat pentru clarificare. Dar, luând ca fiind corectã aceastã prevedere, s-ar presupune cã peste vârsta de 65 de ani nu ar mai trebui sã se aprobe prelungiri pentru deþinerea funcþiei de director de spitale sau alte unitãþi sanitare, ca ºi a funcþiei de ºef de secþie pentru medicii care au împlinit vârsta de 65 de ani.

Am fost sesizaþi cã existã însã aprobãri de menþinere în funcþie a unor medici ºi peste vârsta amintitã. Încercând sã obþinem informaþii de la Ministerul Sãnãtãþii, ni s-a rãspuns cã, datoritã fenomenului de descentralizare a rãspunderilor, ministerul nu mai are evidenþa acestor funcþii ºi cã este posibil ca direcþiile sanitare sã fi dat asemenea aprobãri. De aceea am þinut sã citesc aceastã informare, pentru cã denotã niºte stãri de fapte destul de grave. Ministerul Sãnãtãþii nu ºtie ce se întâmplã în teritoriu!

S-ar putea trage concluzia cã, deºi ministerul ºtie de asemenea încãlcãri ale legii, le tolereazã de dragul descentralizãrii.

Vã întreb, domnule ministru: existã în unitãþile sanitare din þarã medici care au primit aprobãri de a fi þinuþi pe funcþii administrative ºi peste vârsta legalã ºi, dacã existã, de ce ºi cum au fost acordate? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Îl invit la tribunã pe domnul senator Petru Caraman. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Am douã interpelãri.

Prima este adresatã domnului Costin Feneºan, directorul general al Arhivelor Naþionale.

Unor instituþii din Iaºi, ca, de exemplu, Oficiul Patrimoniului Judeþean Iaºi, fostului Institut de Proiectãri IPROM Iaºi, Consiliului de Culturã al Judeþului Iaºi ºi altora, cât ºi unor primãrii, nu li se acordã acces la documentele proprii, predate anterior la Arhivele Naþionale Iaºi, pe motiv cã documentele solicitate ar fi secrete. Documentele se referã la proprietãþi imobiliare, dosare de imobil, constituite în perioada anilor 1900Ñ1945 ºi care, conform Legii nr. 16/1996 Ñ Legea arhivelor Ñ au ca termen de dare în cercetare 30 de ani.

De asemenea, sunt þinute la secret tabelele cu împroprietãriþii din 1918, 1921 ºi 1945.

Menþionãm cã Oficiul Patrimoniului, Consiliul Culturii ºi Institutul de Arheologie din Iaºi au nevoie de aceste dosare exclusiv pentru cercetare ºtiinþificã sau stabilirea apartenenþei la patrimoniul naþional a unor clãdiri din municipiul Iaºi.

La biroul de cereri de la arhive, angajatul, care este absolvent al unui liceu agricol, pretinde acestor instituþii sã-i precizeze ce document îi intereseazã din dosarul respectiv, pentru a le rezolva cererea. Solicitanþii neavând posibilitatea de a vedea dosarele, nu pot preciza un anume act, iar funcþionarul respectiv nu are studiile ºi competenþa necesarã pentru a putea face cercetãri istorice. Motivaþia nepunerii în circulaþie a acestor dosare este legatã de niºte instrucþiuni primite de la conducerea Arhivelor Naþionale.

Îl întreb pe domnul director general: ce conþin aceste instrucþiuni, de nu permit accesul la dosare, încãlcând legea?

La Iaºi este de notorietate publicã scoaterea unor documente din circulaþia ºtiinþificã de cãtre actuala directoare Marcela Ifrim. În sprijinul acestei afirmaþii sunt referirile din unele publicaþii din ultima vreme, ca de exemplu:

a) În _Anuarul Buletinului Istoric_ , vol. I/2000 se spune cã Ñ citez: ”Timp de 25 de ani, documentele Episcopiei Catolice nu au fost inventariate, iar în prezent sunt distruse de ciuperci. Aceastã realitate este destul de tragicã, deoarece se încearcã sã se scoatã din circuitul ºtiinþific informaþii de o mare valoare istoricã pentru comunitatea catolicã din MoldovaÒ. Am încheiat citatul. Autor, preotul Alois Moraru, pag. 95.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Dumitru Badea. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog, mai întâi, sã-mi permiteþi, ca fost ofiþer al Ministerului de Interne, sã-l felicit pe domnul general Mircea Mureºan pentru operativitatea manifestatã în cazul Virgil Sãhleanu.

Acum vã prezint conþinutul interpelãrii.

La 10 august 2000, pentru cã eram în vacanþã parlamentarã, am trimis domnului general de brigadã Nicolae Berechet o scrisoare deschisã în care semnalam cã în Spitalul Judeþean Neamþ se comit de mai mulþi ani o serie de infracþiuni, de cãtre conducerea acestui spital, care aduc prejudicii de zeci de miliarde, dar, ceea ce este important, au implicaþii foarte mari asupra actului medical care vizeazã direct sãnãtatea cetãþenilor.

Motivat de încrengãtura de relaþii în care intrã pânã ºi comanda poliþiei judeþene, solicitam ºefului Poliþiei Române ca, respectând prevederile legale, sã delege un ofiþer din Inspectoratul General al Poliþiei care sã conducã cercetãrile.

Am primit de la Inspectoratul General al Poliþiei, ºi astãzi, în timp ce mã aflam la domnul secretar de stat Mureºan, ºi din partea domnului ministru de interne, un rãspuns din care rezultã ceea ce ºtiu toþi locuitorii din Neamþ Ñ ºi citez: ”Aspectele semnalate de dumneavoastrã fac obiectul unor verificãri complexe efectuate de un grup de ofiþeri din cadrul Inspectoratului de Poliþie Neamþ Ñ deci, încã o datã accentuez Çde Poliþie NeamþÈ Ñ sub supravegherea procurorilor din Parchetul NeamþÒ. Eu nu vreau sã jignesc pe nimeni, dar sunt convins cã rãspunsul acesta este conceput de cei vizaþi de mine, respectiv de conducerea poliþiei nemþene.

Astãzi am predat domnului secretar de stat Mircea Mureºan un dosar care confirmã temerile pe care eu le-am expirat în scrisoare, respectiv faptul cã cercetãrile se tergiverseazã, cã au început cu aspecte colaterale ºi nu se fac cu obiectivitate, în unele situaþii ºi din considerente politice. Accentuez.

Revin, domnule general, rugându-vã sã implicaþi aici Direcþia de cercetãri penale a Inspectoratul General al Poliþiei. Vã asigur cã, pentru sãnãtatea oamenilor din Neamþ, meritã sã uitaþi cã sunt senator al Opoziþiei ºi sã reþineþi cã am fãcut o solicitare care privea într-adevãr acte prin care se încalcã legea ºi care impieteazã asupra sãnãtãþii oamenilor din Neamþ.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Mihai Matetovici.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru al justiþiei.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Dupã anul 1996, S.C. DUNACOR S.A., fostul Combinat de fibre artificiale, alãturi de alte întreprinderi cu pondere în economia judeþului Brãila, PROMEX ºi Insula Mare a Brãilei, a intrat la 18 aprilie 1997 în lichidare administrativã.

Mandatul de evaluare a fost încredinþat unei firme americane, care, dupã ce ºi-a luat comisionul, nu a respectat contractul, fapt pentru care acesta a fost reziliat.

A fost numit un alt lichidator care a efectuat operaþiuni de vânzare a bunurilor societãþii, fãrã respectarea formelor legale, preferenþial ºi în condiþii care au scandalizat opinia publicã brãileanã. Fondul Proprietãþii de Stat, pãrtaº la abuzurile fãcute, a preferat sã tacã.

La expirarea mandatului legal de 3 ani, lichidatorul a solicitat pe cale judiciarã prelungirea mandatului, însã justiþia a respins aceastã cerere.

Totodatã, într-un dosar separat, instanþa judecãtoreascã a admis cererea unor creditori ai societãþii care solicitau ca dizolvarea sã se facã conform prevederilor Legii nr. 64/1995 (reorganizare ºi faliment), ceea ce presupunea controlul din partea unui judecãtor sindic. Ambele hotãrâri judecãtoreºti au fost atacate la Curtea de Apel Galaþi, formând obiectul dosarelor 816/2000 ºi 967/2000.

În timp ce aceste dosare se aflau pe rolul instanþei pentru judecare, la intervenþia Fondului Proprietãþii de Stat, Ministerul Justiþiei a înaintat o notã criticã instanþei din Galaþi, prin care Ñ surprinzãtor Ñ se criticã hotãrârile instanþei din Brãila ºi se aduc argumente pentru admiterea cererilor lichidatorului.

Aceastã notã de observaþie a fost adusã astfel la cunoºtinþã judecãtorilor însãrcinaþi cu instrumentarea cauzelor încã din luna iunie 2000, iar la data de 30.08.2000 s-a ºi admis apelul lichidatorului în Dosarul nr. 967/2000 pentru prelungirea mandatului, urmând sã se admitã în continuare ºi recursul declarat de lichidator în Dosarul nr. 816/2000.

Dincolo de argumentele nefundamentate care au fost impuse pe care ierarhicã, prin aceastã modalitate proceduralã se pune întrebarea: În conformitate cu care dispoziþii legale Ministerul Justiþiei sau Fondul Proprietãþii de Stat se pot adresa unei instanþe judecãtoreºti însãrcinatã cu intrumentarea unui dosar, în scopul vãdit al influenþãrii soluþiei?

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Ioan Moisin.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Astãzi am douã interpelãri.

Prima este adresatã Ministerului Industriei ºi Comerþului ºi are ca obiect problema declaraþiilor privind apartenenþa sau neapartenenþa ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliþie politicã pentru persoanele numite în unele funcþii.

## Domnule ministru,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 187 din 1999, privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, persoanele care candideazã spre a fi alese sau numite în una dintre funcþiile prevãzute la art. 2 lit. y), respectiv persoanele cu funcþii de conducere, inclusiv membru al Consiliului de administraþie în regii autonome, companii naþionale ºi societãþi comerciale, având ca obiect activitãþi de interes public sau strategic sunt obligate, conform art. 3.1 sã facã o declaraþie autenticã pe propria rãspundere, potrivit legii penale privind apartenenþa ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliþie politicã.

Faþã de aceste prevederi legale vã rog, domnule ministru, sã precizaþi urmãtoarele:

1. Dacã toate persoanele care au candidat spre a fi alese sau numite în una dintre funcþiile menþionate mai sus sau care au fost numite în aceste funcþii de la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 187/1999 ºi pânã în prezent au fãcut declaraþie autenticã pe propria rãspundere privind apartenenþa sau neapartenanþa ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliþie politicã?

2. Dacã nu au fãcut aceastã declaraþie, numirea lor în actualele funcþii este legalã sau ilegalã?

3. Dacã primirea lor este ilegalã, deciziile luate de aceºtia ºi actele semnate de ei sunt conforme cerinþelor legale sau nu?

A doua interpelare este adresatã Consiliuluii Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Obiectul interpelãrii: Stadiul verificãrilor obligatorii pe care trebuie sã le efectueze Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii în legãturã cu unele persoane aflate în exerciþiul unor demnitãþi sau funcþii. Domnule preºedinte,

Conform prevederilor Legii privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, persoanele aflate în exerciþiul urmãtoarelor demnitãþi sau funcþii, respectiv Preºedintele României, deputat sau senator, membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general-adjunct din Guvern ºi din ministere, director în minister ºi asimilaþi ai acestor funcþii, la data intrãrii în vigoare a acestei legi trebuiau sã fie verificate obligatoriu din oficiu, în legãturã cu calitatea de agent sau colaborator al organelor Securitãþii ca poliþie politicã.

Da, ºi noi vã mulþumim.

Invit la tribunã pe domnul senator ªerban Sãndulescu.

Interpelarea este adresatã Ministerului Apãrãrii Naþionale.

În dotarea Flotei Militare Române se aflã submarinul ”DelfinulÒ, din clasa 877, cu un deplasament de 3.200 tone.

În mod intenþionat ºi eronat s-a pus în circulaþie zvonul cã acesta este vechiul submarin ”DelfinulÒ din timpul rãzboiului.

Nu, acesta este un submarin foarte modern, de producþie sovieticã, achiziþionat în 1986. El ar trebui sã fie mândria flotei noastre militare, dar din 1994 nu mai este operaþional deoarece trebuie schimbate bateriile ºi necesitã alte mici reparaþii regulamentare.

Punerea sa în stare operaþionalã este absolut necesarã, deoarece ar fi principalul mijloc de descurajare al navelor strãine care vin ºi fac cercetãri fãrã aprobare în zona platformei noastre continentale, bogatã în petrol, de care se poate apropia fãrã a fi vãzut, pentru împiedicarea pescuitului fraudulos de calcan fãcut de nave strãine, pentru a asigura posibilitatea antrenamentului corespunzãtor al celor 10 nave militare de luptã antisubmarin. El este deci o unitate esenþialã pentru apãrarea, chiar ºi

în timp de pace, a celor 270 km frontierã pe care România îi are la Marea Neagrã.

Pe 14 august a.c. am vizitat acest submarin care m-a impresionat profund, iar din discuþiile cu marinarii ºi specialiºtii, am ajuns la concluzia cã bateriile pot fi fãcute în extremis ºi la noi în þarã, dacã lucrurile se trateazã cu competenþã ºi responsabilitate.

Dar în loc sã se facã acest lucru ºi sã devinã operaþionalã o navã care a constat circa 400.000.000 dolari, absolut necesarã flotei militare, au apãrut în presã informaþii cã se pregãteºte vânzarea submarinului, care ar trebui sã fie mândria flotei noastre militare.

Cu alte cuvinte, i se pregãteºte aceeaºi soartã ca aceea a celor 250 de nave maritime ale flotei noastre comerciale, vândutã în primii ani de dupã 1990.

Care este realitatea? Vindem tot ce se poate vinde în interese personale ºi pânã când?

Da, într-adevãr, o întrebare grea. Domnul senator Popescu Virgil.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezenta interpelare este adresatã preºedintelui Agenþiei Naþionale de Comunicaþii ºi Informaticã, domnul doctor inginer Sergiu Iliescu.

Subiectul interpelãrii: desfãºurarea procesului de privatizare a Societãþii Naþionale de Radiocomunicaþii.

Este cunoscut faptul cã în domeniul telecomunicaþiilor în þarã existã douã mari societãþi naþionale: ROMTELECOM ºi Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii. Prima dintre acestea a fost deja privatizatã, iar din presã aflãm cã ºi Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii este angajatã, de asemenea, într-un proces de privatizare ce se doreºte neapãrat finalizat înaintea alegerilor generale.

Aceastã societate asigurã difuzarea programelor naþionale de radio ºi televiziune pe tot teritoriul þãrii ºi programele internaþionale pentru strãinãtate, asigurã telecomunicaþii internaþionale prin sateliþi ºi transmiterea unui numãr uriaº de legãturi telefonice ºi de transmisiuni de date printr-o reþea de radiorelee de curând modernizatã.

Deºi este o societate profitabilã, care nu este o povarã pentru bugetul statului, a fost inclusã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 58/25 mai 2000 pentru a se crea, probabil, o stare de confuzie care sã favorizeze ideea de privatizare ºi sã minimalizeze valoarea de vânzare.

Graba de a vinde o societate profitabilã, modernã, unicã în þarã ca obiect de activitate, cu o mare pondere în mijloacele de difuzare a informaþiilor publice conduce la ideea unor interese restrânse, urgente, politice, strãine de interesul naþional.

Ca ºi în cazul ROMTELECOM, atenþionãm din nou cã Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii pune la dispoziþie ºi suportul de comunicaþii pentru numeroase instituþii ºi servicii cu rol ºi atribuþii în siguranþa naþionalã, aspecte care nu pot fi tratate nici în grabã ºi nici cu superficialitate, implicând o responsabilitate actualã ºi viitoare.

Mijloace de penetrare a informaþiilor în rândul publicului, majoritare la nivel naþional: audio, video, transmisiuni speciale, transmisiuni internaþionale, transmisiuni de date vor putea constitui un nou monopol privat, aºa cum s-a mai întâmplat anterior. Asocierea acestei posibilitãþi cu

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã ultimul coleg, înscris ºi prezent în salã, domnul senator Doru Gaita.

Mulþumesc, domnul preºedinte,

În prezenta interpelare mã adresez Ministerului Transporturilor, doamna ministru Anca Boagiu.

Studiul de reclasificare a reþelei de drumuri din România propune printre altele declasificarea Drumului Naþional (DN 68) B (Sântuhalm Hunedoara) în lungime de 7,5 km în drum judeþean, cu denumirea DJ 687, actualmente Hunedoara-Cãlan.

Drumul Naþional DN 68 B racordeazã la viaþa economicã a þãrii municipiului Hunedoara, intrând în Drumul Naþional E 68 (DN 7) în zona localitãþii Sântuhalm. Dupã cum se ºtie, municipiul Hunedoara se aflã într-o acutã ºi grea perioadã de recesiune economicã, cu restrângerea severã a activitãþilor din industria siderurgicã ºi minierã. Pe de altã parte, municipiul se aflã într-un context geografic defavorizat datoritã poziþiei excentrice faþã de principalele reþele de comunicaþie atât feroviare, cât ºi rutiere.

Singura cale de acces rapid pentru toate tipurile de vechicule rutiere, în condiþii deosebite de siguranþã, rãmâne DN 68 B care poate face faþã tuturor utilizatorilor, drumul prezentând caracteristici geometice, gabarit, structurã ºi sistem rutier corespunzãtor.

Din acest motiv, declasificarea DN 68 B în drum judeþean va avea consecinþe negative asupra redresãrii economice a municipiului Hunedoara ºi a þinuturilor limitrofe (zona pãdurilor Poiana Ruscã) prin faptul cã singura arterã rutierã de penetraþie în municipiu, în mod implicit, conform legislaþiei, va beneficia de un nivel de întreþinere mai scãzut cu consecinþe asupra stãrii de viabilitate ºi a confortului rutier.

La marginalizarea geograficã se va mai adãuga marginalizarea economicã ºi socialã indusã de scãderea importanþei ºi a calitãþii accesului rutier.

Repercusiunile vor apare la nivelul utilizatorilor ºi agenþilor economici pentru care zona nu va mai fi atractivã, evitându-se penetrarea municipiului, penetrare într-un loc unde tendinþa economicã ºi importanþa care se dã acestei zone este în scãdere.

Faptul cã acest drum trebuie menþinut ca drum naþional rezultã ºi din mãsurãtorile de trafic care, începând cu anul 1991, indicã o creºtere a acestuia. Astfel, media zilnicã anualã a traficului a crescut pe acest

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã invit din partea Executivului ºi, în primul rând, a Ministerului de Interne, pe domnul secretar de stat, general de corp de armatã, Mircea Mureºan, ºtiut fiind faptul cã Ministerul de Interne în aceste zile are probleme deosebite.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Mircea Mureºan** Ñ _general de corp de armatã secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Am sã încep prin a spune domnului Badea cã mã bucur de aprecierile pe care Domnia sa le-a fãcut, iar pentru mine, ca persoanã, având în vedere provenienþa care o am în cadrul Ministerului de Interne, senatorii României sunt senatori ai Parlamentului României. Nu au nici o culoare, nici ai actualei Puteri, nici ai Opoziþiei.

Domnule preºedinte, eu, astãzi, am discutat cu domnul senator Dumitru Badea.

Într-adevãr, cauza pe care dânsul a prezentat-o este realã, din primele cercetãri putem formula unele acuze la adresa persoanelor incriminate, dar Domnia sa, astãzi, mi-a prezentat în detaliu mai multe probleme ºi am hotãrât, pentru cã, vedeþi dumneavoastrã, este o practicã sau a fost o practicã.

Noi am urmãrit ca, totuºi, sã descentralizãm activitatea poliþiei ºi atunci cauzele care sunt în judeþe este normal sã fie cercetate de cei din judeþe. Bineînþeles cã sunt neajunsuri pe care le cunoaºtem cu toþii, þinând de probitatea profesionalã, poate, a unor lucrãtori.

În aceastã cauzã am hotãrât, pe baza memoriului pe care l-a înaintat Domnia sa, am ordonat ºi am dispus ca Inspectoratul General al Poliþiei sã dispunã o grupã de ofiþeri care sã participe împreunã cu cei de la inspectoratul judeþean la efectuarea cercetãrilor.

De altfel, pentru a elimina orice suspiciuni, ºi domnul Badea cunoºtea ºi i s-a prezentat, noi am sesizat Parchetul de pe lângã Tribunalul Neamþ, ºi am solicitat desemnarea unui procuror care sã supravegheze cauza ºi sã participe în mod direct la efectuarea actelor de urmãrire penalã. Aceastã soluþie a fost acceptatã de Parchet ºi, la aceastã datã, investigaþiile se fac sub supravegherea Parchetului.

Vã mulþumesc. Mulþumit, domnule senator?

ªi eu.

Domnul director general Costin Feneºan, vã rog sã oferiþi rãspuns domnului senator Petru Caraman.

## **Domnul Costin Feneºan** Ñ _director general al Arhivelor Naþionale_ **:**

Domnule preºedinte,

Am pregãtit un rãspuns foarte amãnunþit la interpelarea domnului senator.

Pe scurt, voi rezuma problemele.

Vã rog sã prezentaþi în Senat doar chestiunile de principiu ºi vã adresãm rugãmintea ca sã-i prezentaþi domnului senator rãspunsul detaliat.

În primul rând, vreau sã mã refer la aceste probleme de personal fiindcã mi se par lucruri de o deosebitã importanþã ºi de aceea aº dori sã le acord atenþia cea mai importantã.

În ceea ce priveºte întrebarea referitoare la plecarea a 8 persoane, dintre care Ñ cum afirmã domnul senator Ñ doi doctori în istorie ºi un doctorand de la Arhivele din Iaºi, datoritã actualei conduceri, facem urmãtoarele precizãri:

Începând cu luna februarie 1998, în funcþia de director, respectiv director-adjunct, au fost împuterniciþi Silviu Vãcaru ºi Ifrim Maricica, ca urmare a demisiei profesorului Ioan Agrigoroaiei ºi a plecãrii Rodicãi Anghel. Aceasta din urmã, deþinând funcþia de director-adjunct, a comis o serie de abuzuri ºi ilegalitãþi, motiv pentru care a fost condamnatã în septembrie 1998 la o pedeapsã de un an închisoare cu suspendare pentru sustragere de documente.

Ca urmare a continuãrii abaterilor, unele foarte grave, din activitatea Arhivelor Iaºi, începând cu luna octombrie 1998 ºi pânã în iunie 1999 au fost efectuate trei controale, din care unul din partea Grupului de Control al ministrului de interne ºi douã din partea Direcþiei Generale a Arhivelor Naþionale.

Dupã controlul ordonat de conducerea ministerului s-a aplicat mãsura revocãrii din funcþia de director a directorului Silviu Vãcaru pentru grave abateri în activitate ºi sancþionarea disciplinarã a altor 4 salariaþi pentru nereguli în activitate.

În ceea ce priveºte plecarea celor 8 salariaþi din cadrul Arhivelor Iaºi, aceasta s-a produs dupã cum urmeazã:

Domnul Doboº Dãnuþ a plecat prin demisie cu douã sãptãmâni înainte de începerea controlului de fond desfãºurat în martie 1999.

Onofrei Constantin Ovidiu ºi-a dat demisia dupã control, iar Silviu Vãcaru, în aceeaºi perioadã, s-a transferat la Complexul Naþional Muzeal Moldova. Tot prin transfer a plecat ºi Carmen Voroneanu, iar salariaþilor Pop Luca Vasile ºi Zub Minodora li s-a desfãcut disciplinar contractul de muncã pentru grave ºi repetate abateri, în conformitate cu art. 130 lit. i) din Codul Muncii.

Dupã controlul de fond, Arhivele Naþionale au înaintat plângeri penale împotriva lui Doboº Dãnuþ ºi Onofrei Constantin Ovidiu pentru distrugere de documente din Fondul Arhivistic Naþional deþinute de creatori ºi deþinãtori de arhivã din judeþul Iaºi ºi primirea de foloase necuvenite în calitate de funcþionari cu atribuþii de control pentru îndeplinirea unui act, contrar obligaþiilor de serviciu.

Domnule director general,

Eu vã mulþumesc pentru rãspunsul prezentat în Senat. Daþi-mi voie sã-l consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

Da, pentru a constata asta trebuie sã iau rãspunsurile scrise ºi sã discut cu cei implicaþi de la Iaºi.

Aº pune o întrebare însã domnului director general: dacã un funcþionar de la Arhivele din Iaºi, de exemplu, are dreptul, este legal sã încheie un contract cu o primãrie, în timpul lui liber, ca persoanã fizicã specialistã, pentru inventariereaÉ

Nu are dreptul, el este funcþionar public ºi intrã în conflict de interese cu Legea funcþionarului public. Îi voi pedepsi pe toþi cei care procedeazã în acest fel.

Deci îi este interzis ca el, ca funcþionar, în timpul liberÉ

Da, domnule senator, fiindcã este conflict de interese, fiindcã el este cel care merge ºi asigurã îndrumarea ºi controlul de specialitate la creatorul ºi deþinãtorul de fond; or, nu se poate autocontrolaÉ

Da, vã mulþumesc.

Mai doriþi sã puneþi întrebãri, domnul senator Caraman? Nu.

Deci, rugãmintea este sã prezentaþi, în scris ºi pentru arhivã, pentru cã eu cred cã ºi noi suntem interesaþi de rãspunsul dumneavoastrã extrem de fundamentat, iar eu, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, vã felicit pentru modul în care aþi fãcut ordine la Arhivele Naþionale de la Iaºi, dându-i afarã pe toþi cei care au încãlcat legea.

Este datoria mea sã respect legea ºi sã impun respect.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Bogdan Tudoran, din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

## **Domnul Ioan Bogdan Tudoran** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule senator Sãndulescu,

La întrebarea dumneavoastrã privind submarinul ”DelfinulÒ, rãspunsul Ministerului Apãrãrii Naþionale este urmãtorul: submarinul este neoperativ din anul 1994.

Acest lucru este ca urmare a faptului cã durata de timp pentru executarea reparaþiilor medii a expirat ºi a expirat, de asemenea, ºi durata de funcþionare a bateriei de acumulatori.

Pentru punerea în stare operativã a acestui submarin este necesarã suplimentarea bugetului alocat armatei cu suma de 20Ñ25 milioane dolari S.U.A. pentru lucrãrile de reparaþii, aceste lucrãri urmând a fi efectuate la un partener extern ºi de aproximativ 7,2 milioane mãrci vest-germane pentru procurarea bateriei de acumulatori de la firma **Varta** -Germania sau de la o altã firmã care produce un astfel de tip de acumulatori.

Departamentul Înzestrãrii Armatei ºi Statul Major al Marinei Militare au contactat ºi firme româneºti pentru a se executa repararea submarinului, cu asistenþã strãinã ºi piese de schimb din import, costul estimându-se la 15 milioane dolari.

Activitatea nu a fost finalizatã datoritã lipsei susþinerii financiare, precum ºi a posibilitãþilor tehnice reduse existente în ºantierele navale din þarã.

Durata lucrãrilor de reparaþii este de aproximativ 14 luni, iar plata s-ar putea face în 3 ani bugetari. Cu privire la partea din întrebare, dacã se intenþioneazã vânzarea submarinului, vã rãspundem cã, potrivit Hotãrârii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii din 18 februarie 2000, prin care s-a aprobat programul de restructurare al armatei, submarinul ”DelfinulÒ va fi menþinut în înzestrarea forþelor navale pânã la luarea deciziei privind viitorul acestuia.

Acest program priveºte perioada 2005Ñ2010, deci nici în viitorii ani nu se prevede sau nu s-a intenþionat ca acest submarin sã fie vândut sau indisponibilizat, însã el nu poate fi funcþional datoritã sumelor de bani necesare pentru reparaþiile curente.

Da, mulþumesc. Domnul senator,

Vã consult dacã sunteþi mulþumit de rãspunsul oferit de Ministerul Apãrãrii Naþionale.

În principiu, nu sunt mulþumit fiindcã trebuie sã vã spun, domnule ministru, cã, dacã mergem pe sistemul acestor rãspunsuri ar trebui sã desfiinþãm întreaga Armatã Românã. Am fost în luna iulie într-o vizitã cu comisia de apãrare la armata a 4-a de la Cluj. Acolo am aflat cã toate camioanele de acolo de la trupele de rachete, de la astaÉ n-au baterii, n-au cauciucuri, n-au nu ºtiu ce. Asta este situaþia!

Vedeþi cã mai sunt ºi secrete de stat, iar ºedinþa este publicã.

Da. Mai sunt ºi secrete de stat. Asta este o chestie care se ºtie, cã s-a scris mult prin ziare. Aºa cã eu cred cã trebuie sã schimbãm modul de gândire la nivelul ministerului. Trebuie sã schimbãm modul de gândire ºi sã vedem ce putem face fiindcã sunt multe lucruri, inclusiv problema cu bateriile, care se pot face în þarã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

ªi în acelaºi timp aº vrea sã vã mulþumesc pentru sprijinul acordat în cadrul Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. ªi în momentul adoptãrii bugetului ne-aþi ajutat foarte mult ca noi sã menþinem fondurile pe care le primim prin vânzarea unor subansamble ºi unor materiale. Am reþinut sugestia dumneavoastrã ºi sperãm într-o bunã conlucrare ºi o permanentã legãturã.

Da. Vã mulþumesc pentru aprecieri.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Aurel Panã pentru a prezenta rãspuns domnului senator Petru Caraman.

## **Domnul Aurel Panã** Ñ _secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Domnilor senatori,

La interpelarea adresatã de domnul senator Caraman Petru, rãspunsul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei este urmãtorul:

Proprietarii de terenuri agricole au mai multe opþiuni în ceea ce priveºte terenurile aflate în proprietate, mai ales dacã aceºtia dispun de titluri de proprietate.

Cei care dispun de resursele necesare, ca de exemplu serviciile de mecanizare, sãmânþã, inputuri agricole, forþã de muncã, pot cultiva terenurile respective.

Pentru cei care nu dispun de resursele necesare apar urmãtoarele variante: terenurile pot fi înstrãinate prin vânzare; pot fi aduse ca aport într-o societate agricolã înfiinþatã în baza Legii nr. 36/1991 privind societãþile agricole ºi alte forme de asociere în agriculturã. În comunitãþile în care nu s-a înfiinþat o astfel de societate agricolã proprietarul poate da în arendã terenurile unui arendaº, persoanã fizicã sau juridicã.

În condiþiile în care aplicarea legislaþiei funciare s-a demarat de aproape 10 ani, dimensiunea gospodãriilor individuale este mai micã de 2,5 hectare. Având în vedere faptul cã România ºi-a propus sã fie capabilã sã adere la Uniunea Europeanã pânã la 1 ianuarie 2007, aceastã dimensiune extrem de micã va trebui sã se apropie în urmãtorii ani de media Uniunii Europene, respectiv 18 hectare pe exploataþie agricolã.

Politicile agrare pot lua în calcul factorul social dar ºi economic.

Din punct de vedere social este de înþeles faptul cã proprietarii funciari întâmpinã mari dificultãþi în exploatarea terenurilor agricole. Pentru cei care doresc sã practice o agriculturã de subzistenþã, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale a impus în politica sa socialã pârghii precum acordarea de microcredite familiilor din mediul rural.

Din punct de vedere economic, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei vizeazã realizarea unei agriculturi performante, construirea de gospodãrii agricole capabile sã producã în scopuri comerciale. Introducerea impozitului agricol este o decizie economicã ce poate reprezenta un salt calitativ în procesul de reformã al agriculturii româneºti.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator!

Numai o singurã întrebare: în momentul în care s-a luat pãmântul s-a luat cu toatã aparatura respectivã; acum li s-a dat numai pãmântul. E chestia în momentul când sã înceapã aceastã activitate neavând aparaturã ºi neavând bani cum se poate demara?! Asta era întrebarea în fond.

Este conþinut rãspunsul, este elaborat de cei din anturajul domnului ministru Ioan Avram Mureºan, eu nu am fãcut decât sã vã prezint rãspunsul în numele domnului ministru, formele de cooperare, agricultura care introduce în circuitul comercial producþia, aceea trebuie sã fie sprijinitã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

E ca ºi în dragoste: cu sila nu se poate. Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Cred cã ar trebui sã mai rãmânem în Senat pentru a asigura cadrul celor care doresc sã stea de vorbã în continuare.

Daþi-mi voie sã declar închisã ºedinþa Senatului. Ne revedem mâine dimineaþã la orele 9,00. Mulþumim domnilor secretari de stat prezenþi.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 112/21.IX.2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei