Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz

Da, vã rog, aveþi o intervenþie dupã aceea. Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Kelemen Hunor Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ceea ce priveºte interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, încerc sã rãspund la cele douã puncte importante din aceastã interpelare.

Reprezentanþii Ministerului Culturii din cadrul Direcþiei monumentelor istorice au purtat discuþii cu domnul Frank Timis, preºedintele firmei GOLD CORPORATION Roºia Montanã, investitorul strãin implicat în acest proiect, precum ºi cu domnul Ionas, preºedintele Agenþiei Naþionale a Resurselor Minerale, în urma cãrora s-a decis deplasarea la faþa locului a unei comisii de specialiºti, în scopul stabilirii unui punct de vedere competent privind situaþia existentã.

Menþionãm, de asemenea, faptul cã este în curs de perfectare un contract între firma GOLD CORPORATION ºi Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naþional pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind siturile arheologice ºi inventarierea construcþiilor Ñ monumente care necesitã a fi strãmutate.

În urma acestor studii se va întocmi studiul de fezabilitate final pe care beneficiarul GOLD CORPORATION îl va transmite spre avizare Comisiei Naþionale a Monumentelor Istorice, urmând ca aceasta sã decidã asupra oportunitãþii deschiderii exploatãrii miniere ºi asupra implicaþiilor pe care aceasta le va avea asupra zonei protejate ºi asupra monumentelor istorice.

În acordarea avizului, Ministerul Culturii va þine seama ºi de contextul general al problemei Ñ Roºia Montanã se aflã într-o zonã defavorizatã, investiþia respectivã ar putea crea multe locuri de muncã pentru cei din zonã,

iar aceastã investiþie este, se pare, singura ºansã a acestei localitãþi în curs de urbanizare, iar relansarea economicã prin retehnologizare ºi derularea de investiþii pentru realizarea exploatãrilor aurifere este absolut necesarã.

În condiþiile în care statul român ar face aceastã investiþie în vederea relansãrii economice a zonei, ar trebui realizatã tot o exploatare de suprafaþã în vederea cãreia localitatea tot ar trebui sã fie mutatã. Statul român ar avea de câºtigat în urma acestei investiþii, nemaifiind necesar sã plãteascã anual 35 de miliarde de lei, cât primeºte acum localitatea ca subvenþie.

Reprezentanþii sindicatelor din industria minierã sprijinã aceastã investiþie, precum ºi Biserica Ortodoxã Românã este de acord cu strãmutarea lãcaºurilor de cult.

Localitãþile din aceastã zonã au luat fiinþã ºi s-au menþinut tocmai datoritã existenþei ºi a exploatãrii zãcãmintelor de metale rare.

Articolul publicat în presa localã, în ziarul ”UnireaÒ din data de 7 aprilie 2000, semnat de domnul Dorin Ovidiu Dan, consilier-ºef al Inspectoratului pentru culturã al judeþului Alba, în legãturã cu acest proiect, pune în evidenþã urmãtoarele aspecte: istoricul localitãþii Ð peste 1850 de ani de la atestarea sa, personalitãþile care au avut legãturã cu aceasta, continuitatea exploatãrii miniere, importanþa patrimoniului cultural existent în zonã, rezervaþia monumentelor istorice Ð cetatea micã ºi cetatea mare, muzeul mineritului, galeria romanã, lapidariumul, muzeul în aer liber, cele ºase biserici ºi casa parohialã, implicarea aproximativ a 1.000 de locuitori din totalul de 4.500 în exploatarea minierã, strãmutarea unei pãtrimi din localitate pe o altã zonã, pe o altã proprietate a primãriei prin demontarea ºi mutarea celor 6 biserici, a centrului istoric ºi a caselor de mineri plus zona muzeului, a galeriei romane ºi a lapidariumului, care nu vor fi afectate prin aceastã exploatare.