Stenogramă plen

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/1999 privind asigurarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice ºi de uz fitosanitar.

4. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Bãncii de Export-Import a României EXIMBANK Ñ S.A. ºi instrumentele specifice de susþinere a comerþului exterior.

5. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei Ñ A.N.R.E.

6. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România. (Lege organicã.)

1. Proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar. 2. Proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice. (Lege organicã.)

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

5. Propunerea legislativã privind modificarea indicatorului de prioritate intersectorialã pentru învãþãmânt. (Procedurã de urgenþã.)

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. 2 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. (Lege organicã.)

7. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. (Lege organicã.)

8. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu. (Lege organicã.)

2. Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale. (Lege organicã.)

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte.

4. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaþilor au discutat procedura de urmat.)

## PROGRAMUL

- **Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

**Ñ orele 18,30Ð19,30**

**Ñ ora 12,30 Ñ ªedinþa Biroului permanent al interpelãrile adresate membriCamerei Deputaþilor lor Guvernului Ñ orele 14,00Ð16,00 Ñ Activitate în cadrul grupurilor parlamentare Marþi, 9 mai 2000 ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ñ orele 16,00Ð18,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ñ orele 8,30Ð9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii Ñ orele 18,00Ð18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la ale deputaþilor interpelãrile adresate primuluiÑ orele 9,20Ð13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor ministru înscrise pe ordinea de zi**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR** **Ñ ora 11,30**

## **Voturi finale privind:**

- ¥ **Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu. (Lege organicã.)**

- ¥ **Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale. (Lege organicã.)**

- ¥ **Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte.**

- **Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ñ orele 14,00Ð16,30**

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Reluãm lucrãrile noastre în plen. Vã rog sã-mi permiteþi sã vã spun ”Cristos a înviat!Ò ºi vã mulþumesc pentru rãspuns.

Rog ºefii grupurilor parlamentare sã invite pe colegii noºtri în salã, astfel încât sã putem începe dezbaterile programate pe ordinea de zi.

Stimaþi colegi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 221. Deci avem 122 absenþi, din care 20 participã la alte activitãþi parlamentare, ºi se va lucra cu cvorumul legal de 172, conform art. 128 din regulament, ceea ce înseamnã cvorumul de lucru 152.

Rog, de asemenea, un secretar din partea Majoritãþii sã ia loc la aceastã onorantã tribunã.

Pentru astãzi, urmeazã sã dezbatem proiectul ordinii de zi ºi al programului de lucru al Camerei Deputaþilor din aceastã sãptãmânã. Ordinea de zi este cea pe care aþi aprobat-o în Sãptãmâna Mare, în sãptãmâna premergãtoare Paºtelui. Nu s-au produs modificãri în ordinea de zi. Dumneavoastrã aþi fost informaþi asupra acestei ordini de zi, vã cer scuze.

Vã cer sã aprobãm aceastã ordine de zi, nu înainte însã de a vã oferi ocazia, dacã sunt observaþii sau comentarii la ordinea de zi.

Dacã nu sunt, cine este pentru aceastã ordine de zi? Vã mulþumesc.

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ñ orele 8,30Ð13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ñ ora 13,00 Ñ ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Ñ orele 14,00Ð16,30 Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**

- **Ñ orele 8,30Ð12,30 Ñ Avizarea unor proiecte de lege ºi propuneri legislative; documentare ºi soluþionarea unor probleme repartizate comisiilor**

- *****

- *** ***

Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva?

Nu sunt voturi împotrivã sau abþineri. Ordinea de zi a fost adoptatã.

În ceea ce priveºte programul de lucru al acestei sãptãmâni, propunerea Biroului este ca luni sã lucrãm în plen pânã la ora 18,00, apoi rãspunsuri la întrebãri ºi interpelãri adresate primului-ministru pânã la 18,30, ºi de la 18,30Ñ19,30 Ñ dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului.

Pentru marþi, ºedinþã în plen: orele 8,30Ð9,20 Ð timp afectat pentru intervenþiile deputaþilor; 9,20Ð13,00 Ð dezbateri în plen; 13,00Ð14,00 Ð pauzã; 14,00Ð16,30 Ð dezbateri în plen.

Pentru miercuri, este propusã de cãtre Birou ºedinþã în plen a Camerei Deputaþilor cu programul 8,30Ð13,00 ºi 14,00Ð16,30, deci cu program normal de lucru, astfel încât joi, între orele 8,30Ð12,30, sã avem activitate în comisiile permanente.

Totuºi vreau sã vã informez cã mâine la ora prânzului, la ora 13,00, va avea loc o ºedinþã reunitã a Birourilor celor douã Camere pentru a decide în legãturã cu eventualitatea unei ºedinþe comune. Existã propunerea ca aceastã ºedinþã comunã sã aibã loc miercuri în cursul dimineþii; ea este absolut necesarã ºi, cu toþii, cei care suntem angajaþi în teritoriu în campania electoralã, ºtim, este vorba de aprobarea Regulamentului comisiei constituite pentru aplicarea Legii verificãrii dosarelor de securitate. Dacã ºi Senatul va fi de acord, aceastã ºedinþã va fi miercuri dimineaþã. Existã însã opinia la Senat... Sigur, mâine vom decide împreunã ºi vã rog sã acceptaþi aceastã ordine de zi cum v-am prezentat-o, sub rezerva cã miercuri dimineaþã sau joi dimineaþã sã aibã loc aceastã ºedinþã a Camerelor reunite.

Deci aceastã rugãminte este sã acceptaþi. Sigur cã noi vom reveni dupã ce discutãm în Birourile reunite, pentru ca dumneavoastrã sã aprobaþi pânã la urmã modificarea programului nostru de lucru.

Dacã, sã spunem, cu acest amendament, sunteþi de acord? Dacã existã opinii privind programul de lucru?

Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva?

Mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este vorba de modificarea, aºa cum aþi reþinut, a unui singur alineat dintr-un articol, deci procedura ar necesita un timp foarte scurt. În raport cu importanþa modificãrii acestui alineat, am sã mã rezum la o micã expunere.

În momentul de faþã, acest alineat prevede cã orice navã care intrã în România poate fi controlatã vamal în oricare port din þarã, la cererea comenduirii acestei nave. Deci, în momentul de faþã, nu neapãrat aceste nave se pot controla vamal la porturile de intrare.

Provin dintr-un judeþ de frontierã, nu conteazã de unde provin, legea este la fel de valabilã pentru tot cursul Dunãrii ºi pentru toate pãrþile þãrii. În momentul de faþã, apar urmãtoarele fenomene în condiþiile aplicãrii legii, aºa cum ea este în vigoare. Apar fenomene de contrabandã, în sensul cã, o datã fãcându-i-se control vamal într-un port din interiorul þãrii, pe parcurs, pânã iese din þarã, se pot încãrca în aceste nave diferite mãrfuri de contrabandã care ulterior, sigur, se sustrag de la controlul vamal, se produce o nepercepere a taxelor vamale, cu influenþe negative în acest domeniu.

În al doilea rând, din punct de vedere al protecþiei mediului, am constatat cã pe nave care intrã în þarã în momentul de faþã se încarcã substanþe toxice, deºeuri ºi substanþe periculoase din strãinãtate, care sunt deversate în România, ºi ºtim foarte bine bomba mediaticã care a avut loc acum douã luni de zile în legãturã cu BaiaMare. O asemenea bombã mediaticã ºi ecologicã poate lua naºtere ºi prin deversarea acestor substanþe în Dunãre, provenind de la agenþi economici din strãinãtate. ªi nu în ultimul rând, vreau sã vã spun cã cel puþin 3.000 de ambarcaþiuni de pe zona Clisurii Dunãrii, Turnu Severin-Orºova, în momentul de faþã fac activitate de contrabandã, fãrã ca sã poatã fi efectiv verificate la ieºirea din þarã. Cred cã acestor fenomene periculoase li se poate pune capãt prin modificarea acestui alineat, în sensul ca orice navã care intrã sau iese din România sã fie controlatã la porturile extremis, adicã la intrarea sau la ieºirea din þarã.

Vã mulþumesc foarte mult.

ªi noi vã mulþumim.

Conform art. 102 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, cererea de procedurã de urgenþã poate fi, printre altele, solicitatã de grupul parlamentar.

Dacã grupul parlamentar are ceva de spus? Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În numele grupului parlamentar, sprijinim propunerea domnului deputat Sturza Popovici ºi vã rugãm sã aprobaþi procedura de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. Vã mulþumesc.

Deci cererea formalã este fãcutã sau sprijinitã, cum s-a exprimat domnul deputat Badea, de fapt, fãcutã în numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.

În aceste condiþii,

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am solicitat aceastã procedurã de urgenþã pentru cã este vorba de examenele de finalizare la învãþãmântul particular profesional, liceal ºi postliceal ºi solicitãm aceastã procedurã de urgenþã pentru cã peste o lunã elevii ºi absolvenþii la care ne referim vor avea nevoie de aceastã modificare, de aceastã punere de fapt în concordanþã a situaþiei din învãþãmântul preuniversitar particular cu învãþãmântul particular superior. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat vã solicitã aceastã procedurã de urgenþã pe care vã solicitãm s-o supuneþi la vot.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. Existã solicitarea pentru procedurã de urgenþã la propunerea legislativã pentru completarea art. 8 din Legea nr. 71/1995 privind dreptul absolvenþilor din învãþãmântul liceal, postliceal ºi superior de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi ºi instituþii similare din învãþãmântul de stat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propun în total 30 de minute: 20 de minue pentru dezbateri ºi câte 3 minute pentru intervenþii. Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Deci existã propunerea: 30 de minute, în total, pentru dezbateri ºi 3 minute pentru intervenþii.

Supun prima propunere, 30 de minute pentru dezba-

teri.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Nu.

În condiþiile acestea, dezbaterile vor dura 30 de minute.

Supun cea de-a doua propunere: timpul de intervenþie, 3 minute.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Dacã se abþine cineva?

În aceste condiþii, timpul de trei minute a fost stabilit. Avem procedura completã ºi trecem la dezbaterea pe articole, direct, fiind vorba de o procedurã de urgenþã.

Vã supun dezbaterii dumneavoastrã titlul Ñ ”Lege privind structura personalului Curþii ConstituþionaleÒ.

Dacã la acest titlu existã intervenþii. Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Titlul este votat. Art. 1. Dacã la art. 1 existã intervenþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Nu. În aceste condiþii, art. 1 este votat. La art. 2 existã un amendament, la alin. 6. În aceste condiþii, vã supun întâi comentariul ºi apoi aprobãrii dumneavoastrã alin. 1, 2, 3, 4 ºi 5.

Dacã la aceste alineate sunt intervenþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Deci art. 2, alin. 5, inclusiv, votat.

La alin. 6 din cadrul art. 2 existã un amendament propus la poziþia 1 din raport.

Dacã în legãturã cu acest amendament sunt intervenþii? Dacã nu, cine este pentru alin. 6 din art. 2, aºa cum este el amendat?

Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Alin. 6 a fost adoptat, cu amendamentul aºa cum este el în raport la nr. 1.

Avem, în continuare, textul alin. 7 ºi 8, neamendat. Dacã existã comentarii la alin. 7 ºi 8. Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Alin. 7 ºi 8 din art. 2, votate.

La alin. 9 existã o intervenþie, un amendament, la poziþia 2 din raport.

sunt. Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc.

Poziþia 1 din raportul comisiei de mediere Ñ votatã. La poziþia 2 soluþia este textul Senatului.

Dacã existã comentarii? Nu sunt.

Dacã nu,

t sunt referiri? Dacã nu,

port? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

Textul de la poziþia 10 din raport, adoptat. Supun dezbaterii dumneavoastrã poziþia 11 privind art. 11.

- În aceste condiþii, dacã sunt observaþii? Nu sunt.

lin. 2 este un text comun. Dacã în legãturã cu acesta sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. În aceste condiþii,

iþia 13. Dacã sunt opinii privind art. 5 pct. 25? Nu sunt.

În aceste condiþii,

ndiþii, textul de la poziþia 22 din raport este adoptat.

Poziþia 23, text comun. Supun dezbaterii dumneavoastrã.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Dacã nu, vã

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

La poziþia 2, referitoare la art. 2 alin. 2 ºi 3, dacã observaþi în raportul comun, lipseºte varianta Camerei Deputaþilor, care era o variantã mult mai democraticã, dupã pãrerea mea, ºi permitea totuºi anumitor reprezentanþi, cetãþeni strãini, care reprezintã... exemplul internaþional al anumitor familii de partide, ºi cu toþii facem parte din aceste familii politice internaþionale.

Numai o clipã, domnule deputat. Aveþi dreptate... La solicitarea domnului Drãgãnescu, dacã este din comisia de mediere cineva sã ne dea explicaþia, de ce a dispãrut textul?

Nu este nimeni, din pãcate, din comisia de mediere aici. Am putea ori sã cerem ca aceastã variantã votatã de Camera Deputaþilor sã fie prezentatã într-un material anexat, ori, dacã nu, eu oricum doresc sã cer sã se voteze pentru varianta adoptatã de Camera Deputaþilor, care este mult mai adecvatã stãrii de normalitate în care doreºte ºi România sã intre începând cu intrarea în Comunitatea Europeanã.

Aº dori, stimaþi colegi, sã fiþi solidari cu votul pe care l-am dat nu cu mult timp înainte, sã votaþi varianta Camerei Deputaþilor.

Vã referiþi la art. 2 alin. 2 ºi 3?

Doar 2.

Domnule deputat Dejeu, aþi prezidat aceastã comisie. Dacã s-ar putea sã ne daþi o explicaþie, cã nu ºtiu de ce acest text, într-adevãr, nu apare aici, în raport.

Vã rog, domnule.

Vã cer îngãduinþa sã ne consultãm, sã vedem dacã este o scãpare de redactare a comisiei sau nu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia de mediere a adoptat textul Senatului pentru cã l-a socotit mai cuprinzãtor decât cel al Camerei Deputaþilor.

Problema aceasta, a organizaþiilor sau a grupãrilor cu scop politic, nu a constituit obiect de disputã, pentru cã ºi în varianta Camerei Deputaþilor ºi în varianta Senatului dispoziþiile sunt identice.

Dar în varianta Camerei Deputaþilor s-a fãcut referire numai la Legea privind siguranþa naþionalã.

În varianta Senatului s-a fãcut referire inclusiv la prevederile constituþionale, adicã, cu alte cuvinte, manifestãri care sunt potrivnice prevederilor constituþionale. Iar comisia de mediere a apreciat cã aceastã referire la prevederile constituþionale este mult mai cuprinzãtoare ºi mai largã decât prevederea de la Camera Deputaþilor. De aceea s-a decis în acest mod de cãtre comisia de mediere.

Vã mulþumesc, domnule deputat Dejeu, dar noi întrebam de ce nu apare textul, dacã ºtiþi cumva, în raportul comisiei, textul Camerei Deputaþilor, pentru cã în mod firesc el trebuia sã fie alãturat textului Senatului, indiferent cã aceastã comisie, printr-un numãr de voturi consemnate aici, s-a exprimat în favoarea variantei Senatului. Aici era confuzia noastrã, cã nu apare textul, ºi ceea ce a ridicat domnul deputat Drãgãnescu. Cã în realitate dumneavoastrã aþi optat pentru textul Senatului, aceasta am înþeles, dar de ce e locul alb? Deci este o defecþiune de redactare în... E o defecþiune de redactare.

Vã rog, domnule Dejeu.

Comisia de mediere a avut în vedere ºi a studiat ambele variante, dar în redactarea raportului este o defecþiune de redactare. Adicã aici trebuiau sã figureze textele ambelor Camere ºi decizia comisiei de mediere.

Decizia existã, raportatã la textul Senatului, dar lipseºte, într-adevãr, textul Camerei Deputaþilor.

Am înþeles. Domnule deputat Drãgãnescu, vã rog sã citiþi varianta Camerei Deputaþilor, astfel încât colegii care nu au în faþã acest text sã...

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În varianta Camerei Deputaþilor noi înlocuisem douã lucruri: o datã am înlocuit sintagma ”grupãri cu scop politicÒ cu sintagma ”grupãri similare acestoraÒ ºi face referire la grupãri similare partidelor politice. Deci aºa ceva nu pot sã organizeze strãinii în România, dar existã o seamã de organizaþii neguvernamentale care, la urma urmei, au anumite substraturi vizavi de politica României faþã de refugiaþi, faþã de, eu ºtiu, tot felul de categorii sociale de la noi din þarã. De aceea noi am înlocuit. Aceasta este o primã diferenþã. Am înlocuit ”grupãri cu scop politicÒ cu ”grupãri similare acestoraÒ, adicã partidelor politice.

Cealaltã diferenþã este cã în textul Senatului se spunea cã: ”Nu pot organiza participãri la manifestaþii sau întruniri privind viaþa politicã din RomâniaÒ Ñ ºi aici noi am hotãrât sã schimbãm sintagma ”privind viaþa politicã din RomâniaÒ cu ”manifestaþii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranþei naþionaleÒ. De exemplu, am avut în vedere manifestãrile care au loc când, aºa cum spuneam ºi înainte, anumite internaþionale politice organizeazã unele întâlniri aici; sau când sunt anumite comisii, chiar ale Parlamentului European, ale altor structuri paneuropene, care organizeazã aici, în România, întâlniri, ºedinþe, care, dacã mergem pe varianta Senatului, devin aproape inaplicabile.

Deci acestea sunt cele douã diferenþe la alin. 2 art. 2, ºi de aceea cer încã o datã sã mergem pe varianta Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumim.

Vã rog, domnule deputat.

## Onoraþi colegi,

Vreau sã vã atrag ºi eu atenþia asupra acestui alin. 2 al art. 2, ºi anume, ºi mie mi se pare varianta Camerei Deputaþilor mult mai raþionalã ºi vã atrag atenþia asupra faptului cã, în formularea în care textul a fost adoptat de cãtre Senat, acesta face imposibilã funcþionarea unor fundaþii care, la ora aceasta, existã în România. ªi mã adresez aici, practic, întregului spectru politic: de la P.D.S.R. la P.D., la P.S.D.R. º.a.m.d.

De exemplu, Fundaþia Ebert, în formularea care a fost adoptatã de Senat, practic, nu ar mai putea funcþiona. Acelaºi lucru este valabil ºi pentru fundaþiile creºtin-democrate, liberale ºi de alt gen care funcþioneazã la ora aceasta pe teritoriul þãrii noastre. De aceea, ºi mie mi se pare cã varianta pe care a adoptat-o Camera este mai rezonabilã, mai raþionalã ºi serveºte mult mai bine scopurile ºi viaþa politicã din România.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Stimaþi colegi, înainte de a supune textul votului dumneavoastrã, sunt obligat sã fac aceastã precizare: de la poz. 2 din raport lipseºte textul Camerei Deputaþilor, el v-a fost citit ºi nu se referã la organizaþii sau grupãri cu scop politic, ci la partide politice Ñ deci strãinii nu pot organiza partide politice sau organizaþii similare acestora Ñ, ceea ce, în argumentaþia colegilor noºtri, care pare cã este, într-adevãr, ºi logicã, exclude posibilitatea ca anumite fundaþii ale internaþionalelor socialistã, creºtin-democratã sau altele sã nu mai poatã sã aibã dreptul sã aibã filiale pe teritoriul României, deoarece ele au scopuri, evident, de dezbatere ºi promovare a unor idei politice, dar altfel decât ca partide sau formaþiuni politice. Am fãcut aceastã precizare ca sã rezum ceea ce colegii noºtri au spus.

În aceste condiþii, trebuie sã vã consult, însã, dacã sunteþi de acord cu varianta Ð mai drasticã, mai puþin permisivã, care s-ar putea sã excludã fundaþiile de care vorbeam Ð care este textul Senatului, propus de comisia de mediere.

Cine este pentru acest text? Nu.

Cine este împotriva acestui text? Vã mulþumesc.

Dacã se abþine cineva? 8 abþineri.

- Cu 8 abþineri, acest text a fost respins. Deci poz. 2

- din raport este respinsã.

În consecinþã, trebuie sã

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dacã þineþi minte, art. 16 a fost îndelung dezbãtut în Camera Deputaþilor, a fost retrimis de câteva ori la comisie ºi, în principiu, varianta Camerei Deputaþilor a diferit faþã de varianta Senatului prin aceea cã noi am considerat cã nu este normal sã obligãm cetãþeanul român care primeºte vizita unui cetãþean strãin sã anunþe într-un anumit termen organele de poliþie. ªi, de aceea, noi am avut o cu totul altã formulare, iar textul comun, de fapt, este textul Senatului, cu diferenþa cã acel termen în care persoana este obligatã sã anunþe organele de poliþie este mai mare, este de 15 zile.

Dacã vã uitaþi atent, în varianta Camerei Deputaþilor cetãþeanul strãin este obligat sã anunþe organele de poliþie, aºa cum este peste tot în Europa, ºi nu creãm astfel o nouã servitute a cetãþeanului român faþã de instituþiile care, ele, ar trebui sã-ºi facã treaba la noi în þarã.

De aceea, aº cere ºi aici sã mergem pe varianta Camerei Deputaþilor, ºi nu pe acest text comun, care, de fapt, este textul Senatului, cu o micã diferenþã de termen. Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

La poz. 11, privind art. 16 alin. 1, aveþi textul Senatului, aveþi textul Camerei Deputaþilor ºi aveþi un text comun, care, în opinia mea, este, într-adevãr, ceva mai rigid decât textul Camerei Deputaþilor.

Domnul deputat Dejeu. Vã rog.

Textul Camerei Deputaþilor obliga strãinul sã se prezinte la organele competente pentru a-ºi face anunþarea. În comisie s-a dezbãtut mult aceastã problemã: Dacã vine un strãin în vizitã la oricare dintre noi, de ce sã fie obligat el sã meargã sã se anunþe? Dacã este cazat în condiþii în care aceastã obligaþie revine persoanei fizice sau juridice care îl primeºte ºi dacã perioada de ºedere depãºeºte 15 zile, obligaþia sã fie nu a strãinului, ci a celui care îl cazeazã. Pentru cã, altminteri, am impune o obligaþie de naturã a arunca o anumitã luminã asupra poziþiei pe care strãinul o are în România.

De aceea, comisia de mediere a transpus aceastã obligaþie, de pe umerii strãinului, pe umerii persoanei fizice sau juridice care cazeazã. ªi noi am apreciat cã aceasta este soluþia mai bunã.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã rog sã-mi permiteþi, stimaþi colegi, sã intervin ºi eu. ( _Coboarã la tribunã._ )

Stimaþi colegi,

Este un punct de vedere care reflectã o anumitã opinie, rezultatã dintr-un sistem paternalist, pe care l-am depãºit acum 10 ani, ºi în urma activitãþii unor instituþii, care, din comoditate, puneau cetãþeanul român în situaþia de inferioritate, tot timpul, ºi în situaþia de cvasiculpabilitate. Rãspunderea de a sta mai multe sau mai puþine zile, ca ºi de a opta între a sta la un prieten sau la un hotel este rãspunderea cetãþeanului care face acest gest! Respectiv, a cetãþeanului strãin. Nu vãd nici un motiv ºi nu este deloc corect ca cel care îl gãzduieºte sã se manifeste, el, în legãturã cu cât va sta acest cetãþean, câte zile, dacã depãºeºte un numãr de zile º.a.m.d.

Ideea cã cetãþeanul strãin, dacã se duce ºi declarã aceastã ºedere, este pus într-o situaþie proastã ºi va fi opinia internaþionalã lezatã cã românii îl privesc cu suspiciune pe strãin este cu atât mai susþinutã dacã noi îl punem pe cetãþeanul român sau pe persoana juridicã românã sã declare faptul cã are un oaspete ºi cã acesta este strãin. Deci acesta este sau reprezintã un semn de întrebare.

În condiþii democratice, cel care are de gând sã stea un numãr de zile în altã þarã Ð ºi, conform prevederilor legale, trebuie sã o declare, aºa cum adeseori facem tot felul de declaraþii, uneori chiar din avion, cei care încã nu facem parte din Comunitatea Europeanã, în legãturã cu direcþia în care ne îndreptãm, de unde venim sau ce avem de gând sã întreprindem în þara în care vom ateriza, acest lucru nu lezeazã cu nimic ºi mi se pare mult mai corect. Din aceastã cauzã, personal, susþin varianta Camerei Deputaþilor, ºi nu textul comun, care, în fond, nu face decât sã preia textul Senatului, cu o extensie de termen.

Vã mulþumesc. ( _Revine la prezidiu_ .)

Existã încã o intervenþie, a domnului deputat Drãgãnescu. Vã rog.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Noi am prevãzut, poate, ºi acel caz în care strãinul este o persoanã mai sensibilã ºi atunci, dacã vã uitaþi în textul Camerei Deputaþilor, acolo se spune cã: ”Strãinul are obligaþia de a-ºi anunþa ºederea în termen de 3 zile, personal sau prin intermediul gazdei sale.Ò

Deci aici nu este obligat cetãþeanul român, el poate sã facã acest lucru pentru cetãþeanul pe care îl gãzduieºte, dar nu este obligat, aºa cum este prin textul comun, care, în realitate, este textul Senatului. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Moldovan.

Susþin ºi eu textul Camerei Deputaþilor, care este evident mult mai rezonabil decât cel adoptat de comisiile reunite, în sensul cã este foarte important ca strãinul sã poatã face aceastã declaraþie de ºedere, nu neapãrat direct, el o poate face ºi prin intermediul gazdei sale. Pot sã existe la cei care gãzduiesc turiºti, chiar ºi întâmplãtor, acele formulare ºi nu înseamnã deloc cã strãinul respectiv trebuie sã se deplaseze personal la poliþie, sã facã declaraþia de ºedere.

Deci ceea ce v-aº ruga sã reþinem ºi sã înþelegem bine este cã aceastã variantã a Camerei Deputaþilor permite ºi asigurã, totodatã, condiþiile ca ºederea strãinului sã fie anunþatã pe acel formular care se foloseºte ºi la hoteluri, care poate sã-i fie pus la dispoziþie de cãtre gazdã ºi pe care gazda are obligaþia sã îl depunã la organul de poliþie respectiv. Încã o datã, mi se pare mult mai rezonabilã ºi mai europeanã varianta Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Fac doar menþiunea, de data aceasta, în calitatea mea de persoanã care conduce aceastã ºedinþã, pentru o explicaþie mai clarã, cã varianta Camerei Deputaþilor defineºte situaþiile în care gazda Ð ºi anume, persoanã juridicã sau persoanã fizicã prestatoare de servicii turistice Ð are ea obligaþia sã facã aceastã declaraþie, în urma unei fiºe pe care, probabil, i-o dã sã o completeze acestui vizitator strãin. Aici este vorba numai de cazurile în care se cazeazã la o persoanã particularã sau la o persoanã juridicã cu care are relaþii comerciale strãinul, ºi este rãspunderea lui sã facã aceastã declaraþie, aºa cum citeazã textul Camerei Deputaþilor.

În consecinþã, eu trebuie sã vã supun întâi la vot textul comun propus de comisia de mediere, rezultat, de fapt, din textul Senatului ºi cu care ne-am declarat mai mulþi în dezacord aici.

Vã consult, cine este pentru acest text al comisiei de mediere? Nici un vot.

Cine este împotrivã? Abþineri? 4 abþineri.

În condiþiile acestea, cu acest vot, s-a respins textul propus de comisia de mediere.

Vã supun aprobãrii dumneavoastrã, acum, varianta Camerei Deputaþilor. Este vorba de poz. 11 art. 16 alin. 1. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Cu douã abþineri, varianta Camerei Deputaþilor este cea adoptatã. ªi asupra acestui text se va decide prin vot dat în Camerele reunite.

Alin. 3. Domnule Drãgãnescu, vã rog.

În care, iarãºi, nu apare varianta Camerei... ªi nu apare fiindcã a fost eliminatã, dar trebuia ca textul sã figureze mãcar, aici.

Vedeþi, din nou, textul comun de fapt este textul Senatului. ªi nu înþeleg de ce este considerat text comun... Noi am apreciat în Camera Deputaþilor, ºi prin votul dumneavoastrã am hotãrât, cã persoanele fizice ºi juridice române nu pot sã devinã organe de control ale cetãþeanului strãin. Dacã vine un invitat la noi, nu noi trebuie sã verificãm documentele de cãlãtorie, acestea trebuie sã fie verificate de instituþiile abilitate prin lege. Din textul Senatului rezultã cã fiecare cetãþean român controleazã paºaportul, se uitã dacã e viza Ñ nu ºtiu cum îºi dã seama dacã e bunã viza, dacã nu e bunã viza Ñ ºi, mai mult, mai are ºi obligaþia sã anunþe de îndatã poliþia.

De aceea, în mod justificat, Camera Deputaþilor a eliminat acest alin. 3, pe care, din pãcate, comisia de mediere l-a aprobat. Aºadar, vã rog, stimaþi colegi, sã votãm ºi aici varianta Camerei Deputaþilor, care este mult mai normalã, cel puþin în anul 2000.

Domnul deputat Dejeu. Vã rog, domnule ministru. Lãsând la o parte cã textul lipseºte, ceea ce este iarãºi o defecþiune de redactare.

Sigur cã este aproape normal ca în aceastã problemã sã fie pãreri diferite; depinde de unghiul din care este atacatã chestiunea. Dacã vrem, de pildã, ca pe teritoriul României sã poatã pãtrunde, sã poatã fi încartiruite timp mai mult sau mai puþin îndelungat persoane care nu trebuie sã se legitimeze, dacã au intrat legal sau nu, cu ce scop au intrat, putem sã o facem ºi sã transformãm teritoriul României într-un teritoriu necontrolabil!

Se va spune cã este de datoria organelor de poliþie ºi de frontierã sã controleze cine intrã ºi iese din România. Eu pot sã vã dau, de aceastã datã, exemple, din competenþele ºi problemele Ministerului de Interne, când au fost descoperite grupuri de strãini, de ordinul a 30-40-52 de strãini, veniþi din Sri Lanka, intraþi în mod ilegal pe teritoriul României, cazaþi de cãtre anumiþi oameni de legãturã timp de o sãptãmânãÑdouã la ei acasã, pânã când li se pregãteºte terenul pentru plecarea mai departe, în zona vesticã.

Acest lucru se cunoaºte foarte bine în strãinãtate, ºi nouã ni s-a atras atenþia Ð vorbesc acum ca fost ministru de interne Ð cã, dacã România nu-ºi va pune la punct modul de control al imigraþiei ilegale, care alimenteazã inclusiv imigraþia în occident, nu va pãtrunde în Europa! Mai degrabã având acest considerent în vedere, decât performanþele economice! La modul foarte serios, mi s-a atras atenþia asupra acestui lucru!

ªi, acum, revenind la text, dacã, prin urmare, orice fel de infractor român care se ocupã cu aceastã operaþiune de translaþie a imigranþilor ilegali pe teritoriul României nu este supus obligaþiei de a-i anunþa pe cei care... ªi nu orice fel de strãini, pentru cã textul nu se referã la strãinii cinstiþi ºi corecþi care vin pe teritoriul României, care vin, într-adevãr, cu acte legale ºi se anunþã ºi n-au nici un fel de problemã, ci textul se referã la strãinii care nu posedã documente de cãlãtorie ºi vize valabile Ñ pe aceºtia, numai, sunt obligaþi sã-i anunþe.

Dacã noi, prin urmare, vom elimina acest text, înseamnã cã lãsãm þara la discreþia unor infractori care se ocupã cu încurajarea ºi stimularea acestui fenomen de imigraþie ilegalã, ºi nu avem decât sã suportãm consecinþele! De aceea, comisia de mediere a menþinut aceastã obligaþie, referindu-se numai la strãinii care nu au documentele legale.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul secretar Andrei Chiliman, dupã care urmeazã domnul deputat Matei.

Onoraþi colegi,

Cred cã aici se încearcã susþinerea unor argumente care, de fapt, îºi au locul în altã parte. ”Persoanele fizice ºi juridice Ð zice aici Ð nu pot gãzdui strãini care nu posedã documente de cãlãtorie ºi vize valabile...Ò Pãi, ce facem, fiecare cetãþean al României acesteia o sã devinã poliþai de frontierã, sã stea sã se uite prin paºapoartele ãlora, dacã au vize, ce fel de vize au? Trebuie sã facem niºte cursuri de specializare, sã ºtie toþi cetãþenii României ce este aceea o vizã Schengen, ce este aceea o vizã româneascã, cum aratã vizele altor þãri, pentru cei care vin ºi stau în drum spre þãrile alea pe aici o perioadã de timp...

Este o aberaþie fãrã margini sã transformãm cetãþenii României în poliþai de frontierã. Pentru cã poliþia de frontierã... ªi argumentul pe care l-a adus domnul ministru Dejeu mi se pare corect, sigur, Vestul ne-a impus sã mãrim controlul la frontierele noastre ºi sã micºorãm permeabilitatea lor pentru cei care fac trafic de persoane cãtre occident, dar aceasta este treaba poliþiei, sã-ºi ia mãsurile care trebuie ºi sã întãreascã paza la frontiere, nu cetãþenii din România sã devinã poliþai de frontierã, fiecare! ªi dacã nu devin, îi ºi pedepsim pe urmã!

Or, eu cred cã modul acesta de a privi lucrurile ne întoarce, din pãcate, la o mentalitate dinainte ºi trebuie sã învãþãm ca poliþia sã-ºi facã ea treaba. Dacã nu e în stare, poate schimbãm ministrul de justiþie, poate cã schimbãm comandanþii ãia, pe acolo, pe unde sunt, dar în nici un caz nu e normal ca cetãþeanii sã fie înrolaþi cu de-a forþa, prin aceastã lege, în poliþia de frontierã româneascã! Este un lucru absolut anormal, ilogic ºi pe care eu îl resping cu toatã fermitatea ºi vã rog sã votãm împotriva acestui amendament introdus la Senat! ( _Aplauze._ )

Vã mulþumim, domnule secretar. Domnul deputat Vasile Matei.

Doamnelor ºi domnilor, Domnule preºedinte,

O mare parte din argumentaþie a adus-o ºi domnul deputat Dejeu, la ceea ce doream ºi eu sã spun, ºi constat Ñ ºi este un regret Ñ cã noi confundãm în multe privinþe liberalismul ºi libertatea, democraþia ºi drepturile omului, cu anarhia ºi libertinismul. Nu înseamnã cã într-o societate democraticã este permis orice, cu excepþia respectãrii legilor. De respectarea legilor României nu sunt rãspunzãtori numai poliþiºtii sau numai procurorii sau numai judecãtorii, eu cred cã de respectarea legilor, care includ drepturile omului, suntem, în egalã mãsurã, rãspunzãtori cu toþii, cetãþenii acestei þãri.

ªi noi trãim o perioadã deosebit de delicatã din punct de vedere al miºcãrii populaþiilor, aº spune cã are loc o nouã migraþie a popoarelor, din Asia spre Europa. O migraþie masivã, clandestinã, cu consecinþe incalculabile, ºi pentru România, ºi pentru Europa de Vest. ªi chiar statele cu democraþie avansatã au interes sã-ºi întãreascã controlul asupra acestei miºcãri ilegale a unor indivizi spre societãþi avansate din punct de vedere economic.

Iatã de ce cred eu cã este o greºealã, o scãpare a comisiei ºi a Camerei Deputaþilor, cã nu au introdus în proiectul de lege aceastã prevedere. Fiindcã ea nu se referã la cetãþenii cinstiþi care vin în vizitã, cu sau fãrã vizã; fãrã vizã vor veni cetãþenii din Europa Occidentalã, când ne vom duce ºi noi la ei fãrã vizã, ºi nu ne intereseazã aceºtia, ci ne intereseazã exact cei care penetreazã frontierele: ºi ale României, ºi ale Ungariei, ºi ale Cehiei, ºi ale Germaniei. Nicãieri poliþia nu este în stare sã controleze 100% frontierele. ªi atunci, cred cã ºi nouã, ca cetãþeni, ne revine responsabilitatea de a contribui într-o oarecare mãsurã la stãvilirea acestui val de migratori care are loc în momentul de faþã. ªi eu cred cã este bine ºi este normal acest lucru; nu poate sã vinã cineva strãin la noi acasã, cineva pe care nu-l cunoaºtem, ºi este o datorie elementarã ca atunci când îmi intrã în casã sã-i cer actul de identitate, sã ºtiu cine îmi intrã în casã ca sã-l cazez, sã-l culc 2-3 zile, fie chiar ºi pe bani. Nu las pe oricine în casa mea, cã mã trezesc fãrã mobilã sau fãrã viaþã în momentul când îl cazez.

## Stimaþi colegi,

Aceasta ne-ar îndemna cu gândul cã ºi dacã soseºte un prieten cu altcineva la noi trebuie sã-l legitimãm, pentru cã nu ºtim dacã nu cumva este cetãþean strãin.

## Domnule preºedinte,

Dacã dumneavoastrã aveþi dorinþa de a mã combate, vã rog foarte mult sã veniþi la acest microfonÉ

Aºa voi face.

Fiindcã nu este vorba de prieteni, ci este vorba de o persoanã necunoscutã. De regulã sunt acei bruneþi care vin dinspre Asia ºi pe care nu cred cã dumneavoastrã i-aþi gãzdui la dumneavoastrã acasã.

Avem principii, viziuni absolut diferite despre persoanele necunoscute.

Domnule deputat Avramescu, vã rog.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã la pct. 33 lit. b), se spune cã: ”Nerespectarea prevederilor art. 16 alin. 1 ºi 2 se pedepseºte cu amendã de la un milion la trei milioane de lei.Ò Cu alte cuvinte, noi îl vom sancþiona cu un milion la trei milioane de lei pe badea Ion care a primit un strãin ºi nu a fãcut acest lucru.

Pentru ca aceastã prevedere sã fie valabilã, eu v-aº propune sã punem ceva suplimentar la aceastã lege, ºi anume, instrucþiuni editate într-un numãr de 16 milioane de exemplare, adicã populaþia majorã a þãrii, în care sã arãtãm cum trebuie sã arate o vizã româneascã, cum trebuie sã arate o ºtampilã de frontierã!

Nu este normal sã trecem ºi la sancþionarea cetãþenilor care, în mod firesc, ºtiþi ºi dumneavoastrã, nu pot sã cunoascã toate aceste prevederi, ºi, chiar dacã ºtiu de ele, nu ºtiu sã le interpreteze. Gândiþi-vã la oamenii simpli de la þarã care pot primi niºte strãini!

Tot articolul, aºa cum este acest punct, este aberant, mã iertaþi, ºi este pus pentru cã poliþia de frontierã, grãnicerii ºi cine mai vreþi dumneavoastrã nu-ºi gãsesc alte metode pentru a împiedica intrarea ºi rãmânerea ilegalã a unor cetãþeni din alte þãri pe teritoriul þãrii noastre.

Domnule deputat Gheorghe Ana, vã rog.

**Domnul Gheorghe Ana** Ñ _Circumscripþia electoralã nr. 22, Hunedoara_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Eu nu pledez pentru a vota textul Senatului, aºa cum este prezentat în raport, ci textul comun, votat de comisia de mediere, dupã cum se vede, în unanimitate.

Argumentele sunt pertinente ºi în marea lor majoritate au fost expuse de distinsul nostru coleg deputatul Dejeu.

Vreau sã cred cã nimeni în þara Româneascã nu se poate prevala ºi nu are dreptul sã se prevaleze de necunoaºterea legilor Ñ acesta este un argument.

Al doilea argument: nici un cetãþean din þara Româneascã nu va deschide uºa ºi nu va gãzdui o persoanã ce nu îi este cunoscutã sau, dacã nu îi este cunoscutã, o legitimeascã, cel puþin pentru a cunoaºte elemente de strictã identitate.

ªi vreau sã spun cã ceea ce comisia de mediere ne-a propus sã votãm nu este altceva decât legislaþia ºi practica Elveþiei. În Elveþia, orice cetãþean se simte obligat ca a doua zi sã înºtiinþeze cel mai apropiat agent al statului pentru venirea unei persoane pe care nu o cunoaºte în apropierea domiciliului lui sau a fermei lui, dacã este în munte, ºi, în aceste condiþii, nu spune cã face un denunþ înjositor, ci dimpotrivã, vrea sã pãstreze independenþa ºi securitatea statului.

De aceea, eu cred cã este pertinent argumentul adus ºi înainte de cãtre domnul deputat Dejeu ºi cred cã sunt pertinente ºi cele spuse de mine, întãrind ceea ce comisia de mediere vãd cã în unanimitate a acceptat sã ne propunã.

Da, vã rog.

Vorbesc în calitate de vicepreºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã din Camera Deputaþilor, care a redactat raportul, ºi noi l-am discutat foarte mult, poate prea mult aici, la Camera Deputaþilor, ºi vreau sã vã spun care a fost opinia în unanimitate a Camerei Deputaþilor, a comisiei din Camera Deputaþilor Ð absolut toþi suntem de acord cã existã fenomene grave care se petrec la graniþele României, ºi aceste fenomene trebuie stopate, ºi, dacã vedeþi, prin aceastã lege se introduc o serie de mãsuri pentru ca aceastã migraþie înspre România ºi înspre Europa, prin intermediul României, sã se opreascã. Vedeþi cã este pentru prima oarã cã cerem vize, cerem invitaþii, cerem tot pentru ca un cetãþean strãin sã ajungã aici. De asemenea, Ministerul de Interne, prin direcþia sa specializatã, primeºte atribuþii sporite prin aceastã lege ºi suntem de acord cu acest lucru. Nu suntem însã de acord sã aducem ºi cetãþeanul, fiecare cetãþean al României, sã participe ºi el de parcã ar fi un angajat al Ministerului de Interne; cu acest lucru nu suntem de acord ºi de aceea acest text care existã în varianta Senatului ºi în varianta comisiei de mediere nu trebuie acceptat.

Nu putem sã facem din cetãþean automat un colaborator fãrã documente al poliþiei de frontierã. Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog sã-mi permiteþi ºi mie sã iau cuvântul.

## **Din partea stângã a sãlii:**

Este ora 18,00! A trecut timpul!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz**

**:**

## Stimaþi colegi,

Voi fi foarte rezumativ ºi vã voi spune douã lucruri în legãturã cu cei care susþin aceastã obligaþie a cetãþeanului care gãzduieºte sã verifice documentele de cãlãtorie ºi viza valabilã.

Eu nu ºtiu dacã eu personal aº fi în stare sã fac aceastã verificare. Imaginaþi-vã un cetãþean din Iernut cã face treaba aceasta sau un cetãþean dintr-un sat din nordul Bucovinei care îi legitimeazã pe cei care sosesc ºi spune: ”Domnule, dã-mi încoace documentele de cãlãtorie ºi viza, sã vãd dacã este vizã valabilã ºi eºti în termen legal!Ò

Acest obicei de a pune a priori cetãþeanul român în situaþia de a fi prezumtiv infractor este o practicã din pãcate a vechiului sistem, a unui sistem cãruia nu îi pasã de acest cetãþean.

Gândiþi-vã cã acest tip de legislaþie funcþioneazã sau a funcþionat la noi într-o etapã în care eu îmi amintesc cã mã duceam cu prieteni strãini Ñ ce-i drept, nu-i declaram, încãlcam legea de atunci Ñ în Maramureº ºi ne gãzduiau niºte þãrani care nu ne-au cerut niciodatã nici paºaportul, nici viza, stimaþi colegi, ºi aceasta pânã în 1989!

Acest tip de a judeca lucrurile este un sistem care, din pãcate, nu eliminã crima organizatã care îndeobºte este cea care creeazã filierele de imigraþie clandestinã, nu combate aceastã imigraþie care este fãcutã, aºa cum ºtim, pe filiere profesioniste, ci pune sub semnul întrebãrii ºi vinovãþiei orice cetãþean care primeºte, închipuiþi-vã, un prieten care vine cu un alt prieten sã îºi petreacã câteva zile la el. Vã rog sã judecaþi în consecinþã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Dejeu, dupã care votãm ºi oprim.

Doresc sã rãspund la un singur argument Ñ s-a spus cã transformãm cetãþeanul român într-un denunþãtor, într-un delator.

Domnilor, existã o instituþie în dreptul penal românesc care se cheamã ”nedenunþarea infracþiuniiÒ, ºi nedenunþarea anumitor infracþiuni se condamnã chiar cu pedepse grele.

Vã întreb: vreþi sã eliminãm ºi aceastã prevedere din Codul penal? Cu alte cuvinte, un cetãþean care ia cunoºtinþã despre un fapt penal sã nu-l mai obligãm sã facã denunþul? Sã lãsãm organul de poliþie sau organul de procuraturã pânã când îl depisteazã? Nu este vorba despre niºte mãsuri de naturã social-statalã pentru a preîntâmpina anumite infracþiuni petrecute pe teritoriul României ºi de cetãþenii României? Pentru cã argumentul care mi s-a adus aici Ð cã cetãþeanul care ia cunoºtinþã despre penetrarea pe teritoriul României ºi gãzduirea unui cetãþean strãin fãrã forme legale sã nu aibã obligaþia sã-l anunþe la poliþie, ci poliþia este de vinã pentru cã el a trecut frontiera ºi nu l-a depistatÉ Ei bine câte infracþiuni nu se petrec pe teritoriul României, nedescoperite de organele de cercetare penalã ºi despre care cetãþenii au cunoºtinþã, ºi eliminãm infracþiunea de nedenunþareÉ înseamnã cã slãbim frâiele statului de combatere asupra infracþionalitãþii! Acest argument mi se pare pueril ºi mi se pare chiar împotriva intereselor României ºi a statului român!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Aº vrea sã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Articolul nu se referã la alte persoane; se referã doar la cele care sunt sau cer gãzduire cuiva; nu este vorba de alþi cetãþeni: ”nu pot gãzduiÒ. Deci este clar cã un cetãþean strãin vine la un cetãþean român.

Eu cred cã pe cetãþeanul român noi vrem sã-l conºtientizãm ºi vrem sã-l implicãm în acte civice ºi sociale. Astãzi televiziunea tot asta face, nu? Solicitãm prin radio, prin televiziune ca în momentul în care avem date despre un cetãþean sau ceva nu este în ordine sã anunþãm organele în drept, nu? Acest lucru eu cred cã este valabil ºi pentru cei din afarã, asta pentru cã noi vrem sã devenim cetãþeni conºtienþi ºi participativi.

În momentul în care noi ne facem cã nu ºtim sau cã nu vedem, se poate întâmpla ca un cetãþean care a trecut prin casa noastrã sã fie implicat în lucruri despre care noi nu ºtim, înseamnã cã noi indirect ne sustragem de a furniza date într-o eventualã situaþie, din moment ce eu nu doresc sã spun cã acest cetãþean a trecut sau trece prin locuinþa mea.

Deci consider cã este normal ca aceia care sunt în situaþia de a gãzdui chiar cunoºtinþe sã aducã la cunoºtinþa organelor în drept aceastã situaþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

Prin extensie, am putea ajunge la concluzia cã ar trebui sã-i facã ºi un mic interogatoriu, sã vadã dacã nu cumva a comis ºi alte fapte sau alte acþiuni care constituie infracþiuni, pentru cã în condiþiile în care îi verificã paºaportulÉ

Din pãcate, lucrãrile noastre trebuie sã se închidã. Am depãºit termenul pe care l-am adoptat. Vom continua mâine de la poz. 11, alin. 3.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Stimaþi colegi,

Continuãm lucrãrile noastre de astãzi cu ºedinþa consacratã interpelãrilor.

Vã amintesc din art. 161 din Regulamentul Camerei Deputaþilor privind rãspunsurile primului-ministru la interpelãrile adresate acestuia: ”Primul-ministru rãspunde la interpelarea adresatã într-un interval de cel mult trei minute. Deputatul, autor al interpelãrii, dupã audierea rãspunsului primului-ministru, poate interveni cu întrebãri suplimentare sau cu comentarii, fãrã a depãºi douã minute. Primul-ministru are la dispoziþie douã minute pentru exercitarea dreptului la replicã. Dupã parcurgerea acestor faze, în legãturã cu interpelarea respectivã nu mai poate avea loc nici o altã intervenþie.Ò

Domnule deputat Gheorghe Ana, trebuie sã vã anunþ cã, în legãturã cu interpelarea privind ”Rezolvarea promisiunilor privind mãsurile economice alternative prin care sã se ocupe forþa de muncã disponibilizatã în Valea JiuluiÒ, se cere amânarea acestui rãspuns.

Domnului Mihai Vitcu, în legãturã cu interpelarea ”Motivul pentru care BNR nu a respectat hotãrârea Tribunalului Municipal Bucureºti ºi prevederile Legii nr. 135/1996 în privinþa Credit BankÒ, se cere, de asemenea, amânarea.

Domnului Petru ªteolea i se solicitã îngãduinþã sã se amâne rãspunsul primului-ministru privind ”Poziþia Guvernului României faþã de situaþia economicã ºi socialã din Valea JiuluiÒ.

Domnului Anghel Stanciu i se face rugãmintea sã accepte amânarea rãspunsului la interpelarea ”Satisfacerea revendicãrilor cadrelor didacticeÒ, ca ºi domnului Adrian Tudor Moroianu Geamãn la interpelarea ”Modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetareÒ.

De asemenea, membrii Guvernului solicitã amânarea de a rãspunde interpelãrii domnului Emil Putin privind ”Expoziþia de la HanovraÒ, domnului Petre Naidin privind ”Expoziþia de la HanovraÒ, domnului Lazãr Lãdariu privind ”Rezultatele anchetei privind dispoziþiile inspectorului adjunct al judeþului MureºÒ, domnului Petre Naidin privind ”Situaþia companiilor afectate de embargoul petrolier impus SerbieiÒ, domnului ªtefan Baban privind ”Reforma fiscalãÒ, domnului Traian Dobre la interpelarea privind ”Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217 din 1999Ò.

**:**

Dacã am ceva de adãugat, îmi daþi dupã aceea cuvântul?

Da, vã rog, aveþi o intervenþie dupã aceea. Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Kelemen Hunor Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ceea ce priveºte interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, încerc sã rãspund la cele douã puncte importante din aceastã interpelare.

Reprezentanþii Ministerului Culturii din cadrul Direcþiei monumentelor istorice au purtat discuþii cu domnul Frank Timis, preºedintele firmei GOLD CORPORATION Roºia Montanã, investitorul strãin implicat în acest proiect, precum ºi cu domnul Ionas, preºedintele Agenþiei Naþionale a Resurselor Minerale, în urma cãrora s-a decis deplasarea la faþa locului a unei comisii de specialiºti, în scopul stabilirii unui punct de vedere competent privind situaþia existentã.

Menþionãm, de asemenea, faptul cã este în curs de perfectare un contract între firma GOLD CORPORATION ºi Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naþional pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind siturile arheologice ºi inventarierea construcþiilor Ñ monumente care necesitã a fi strãmutate.

În urma acestor studii se va întocmi studiul de fezabilitate final pe care beneficiarul GOLD CORPORATION îl va transmite spre avizare Comisiei Naþionale a Monumentelor Istorice, urmând ca aceasta sã decidã asupra oportunitãþii deschiderii exploatãrii miniere ºi asupra implicaþiilor pe care aceasta le va avea asupra zonei protejate ºi asupra monumentelor istorice.

În acordarea avizului, Ministerul Culturii va þine seama ºi de contextul general al problemei Ñ Roºia Montanã se aflã într-o zonã defavorizatã, investiþia respectivã ar putea crea multe locuri de muncã pentru cei din zonã,

iar aceastã investiþie este, se pare, singura ºansã a acestei localitãþi în curs de urbanizare, iar relansarea economicã prin retehnologizare ºi derularea de investiþii pentru realizarea exploatãrilor aurifere este absolut necesarã.

În condiþiile în care statul român ar face aceastã investiþie în vederea relansãrii economice a zonei, ar trebui realizatã tot o exploatare de suprafaþã în vederea cãreia localitatea tot ar trebui sã fie mutatã. Statul român ar avea de câºtigat în urma acestei investiþii, nemaifiind necesar sã plãteascã anual 35 de miliarde de lei, cât primeºte acum localitatea ca subvenþie.

Domnule deputat Popa, aveþi douã minute.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule secretar de stat,

Aº vrea sã precizez de la bun început cã ºi interpelarea pe care am adresat-o domnului ministru Berceanu ºi interpelarea adresatã domnului ministru Caramitru n-au avut ca obiect înlãturarea investitorilor strãini ºi nici nu urmãresc acest lucru, pentru cã ne dãm seama, ºi avem datoria moralã noi, deputaþii, sã susþinem prin toate puterile noastre ca investitorii strãini sã vinã în România ºi sã creeze locuri de muncã ºi sã ne susþinã din punct de vedere economic. Dar nu cu sacrificii. ªi nu cu sacrificiile noastre. Spuneam cã la Roºia Montanã lucrurile sunt destul de tensionate: din cei 500 locuitori, jumãtate doresc acest lucru, jumãtate nu doresc acest lucru.

Din declaraþiile inspectorului-ºef de la cultura Judeþului Alba, am rãmas surprins cã Ministerul Culturii nici pânã acum nu ºi-a dat avizul ºi nici nu a luat nici o poziþie oficialã: dacã este sau nu este de acord.

Sigur cã am aflat-o astãzi, dar cred cã la Roºia Montanã din Judeþul Alba se impune de urgenþã realizarea unui referendum, în aºa fel încât oamenii sã fie consultaþi dacã doresc sau nu acest lucru, pentru cã este vorba de o situaþie deosebitã Ð este vorba de strãmutarea localitãþii, în primul rând, ºi-n al doilea rând, este vorba de niºte vestigii istorice ºi culturale de o mare, inestimabilã valoare ºi pe care nu putem sã le tratãm cu indiferenþã.

Sigur cã aici nu este vorba de o simplã exploatare a aurului, ci este vorba de strãmutarea unui nucleu cultural în altã parte, ceea ce, trebuie sã recunoaºtem, îi pierde din valoare ºi strãlucire.

De aceea, eu cred cã la Roºia Montanã trebuie sã susþinem drepturile morþilor ºi ale celor care locuiesc pe acele meleaguri ºi, chiar dacã pe moment suntem tentaþi, cã vom câºtiga din punct de vedere economic, sã vedem ceva mai departe, în viitor, care sunt consecinþele ºi care sunt efectele unei asemenea investiþii. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Domnului ªtefan Baban, în legãturã cu aspectele legate de activitatea primarului municipiului Botoºani, îi rãspunde domnul Ioan Onisei, secretarul de stat. Vã rog, domnule Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei** _Ñ subsecretar de stat în Departamentul pentru Administraþie Publicã Localã_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnilor deputaþi,

Urmare interpelãrii dumneavoastrã, domnule deputat, vã comunicãm urmãtoarele.

Comisia judeþeanã pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, art. 2 din Hotãrârea nr. 541 din 5.XI.1999, a dispus înscrierea în Anexa 2/Botoºani a numitului Volcinschi Ilie Mircea, cu suprafaþa de 600 m.p., în conformitate cu prevederile Sentinþei civile, rãmasã definitivã, nr. 3.355/1998 a Judecãtoriei Botoºani, prin care-i reconstituie susnumitului dreptul de proprietate pe raza municipiului Botoºani, fãrã precizarea unui anumit amplasament. SubliniezÉ

Din actele obþinute de la Prefectura Judeþului Botoºani, reiese cã domnul Volcinschi Ilie Mircea solicitã punerea în posesie a suprafeþei de 600 m.p. pe un amplasament din Cartierul ”GriviþaÒ.

Domnul Volcinschi Ilie Mircea nu a fost pus în posesia suprafeþei de 600 m.p., datoritã faptului cã pentru respectivul amplasament s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru doamna Timofte Ana, pe baza certificatului de moºtenitor, precum ºi datoritã refuzului domnului respectiv de a accepta sã fie pus în posesia suprafeþei pe alt amplasament.

Date fiind cele menþionate, primarul municipiului Botoºani îl invitã pe domnul Volcinschi Ilie Mircea fie sã accepte punerea în posesie pe alt amplasament, fie sã

accepte punerea în posesie pe o suprafaþã mai micã decât cea de 600 m.p. în Cartierul ”GriviþaÒ, alãturi de terenul care a fost reconstituit doamnei Timofte Ana, urmând ca punerea în posesie pentru diferenþa de suprafaþã sã se realizeze pe alt amplasament. Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule deputat Baban, dacã aveþi completãri...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Într-adevãr, rãspunsul sunã foarte frumos. Eu am primit ºi rãspunsul scris din data de 3.IV.2000.

A încercat petiþionarul, ºi arãtam în scrisoare, în intervenþia mea cãtre domnul ministru Vlad Roºca, cã sunt ºi alte cazuri de nerespectare a legii în municipiul Botoºani. A încercat omul sã meargã cu o copie de pe aceastã hârtie, pe care am primit-o de la Ministerul Funcþiei Publice, ºi nici n-au vrut sã discute cei de la primãrie cu el Ð ceea ce mi se pare o chestiune normalã, mai ales cã la noi în þarã nu se mai respectã nimic.

De aceea, rog cu insistenþã ca sã se urmãreascã ca primarul de acolo sã punã în posesie pe aceºti oameni, în posesia a 600 m.p. pãmânt, care acceptã orice soluþie: fie mai puþin în douã locuri, fie într-un alt amplasament, dar nu este singurul caz.

Oricum, eu vã mulþumesc ºi rog în continuare Ministerul Funcþiei Publice sã urmãreascã ºi sã vadã cã nici mãcar ordinul prefectului, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu, nu este respectat. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Continuãm cu interpelarea domnului Ioan Adrian Mogoº, privind demiterea prefectului ºi a secretarului Prefecturii Iaºi.

Rãspunsul îl aºteptãm tot de la domnul secretar Ioan Onisei.

Nu este deputatul aici. Vã rog sã transmiteþi, dacã se poate, rãspunsul în scris.

Domnul Petre Naidin, privind dosarul penal în afacerea ”CARIOPRODÒ, cere rãspuns domnului ministru Constantin Dudu Ionescu ºi rãspunde general Gheorghe Carp, secretar general.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În numele celor 300 de locatori, care mi-au sesizat aceastã problemã, nu doresc sã bat câmpii. ªi, doi, nu am nici un interes personal în aceastã problemã, lucruri pe care le voi repeta pânã la sfârºitul sesiunii parlamentare, întrucât am fost acuzat în presã, în presa centralã, cã am interese ºi respectiv ”bat câmpii cu graþieÒ în aceastã rubricã a noastrã de interpelãri ºi, respectiv, întrebãri.

Cei 300 de locatori au sesizat faptul cã nepermis, domnul Aurel Dobre, directorul general al agriculturii cãlãrãºene, ºi-a permis, dincolo de Legea nr. 1 pe acest an, deci ”Legea LupuÒ, ºeful de partid ºi-a permis sã trimitã pentru exploatare circa 1.900 ha de la I.A.S. Dragalina, care aparþin proprietarilor de drept, adicã celor 300 locatori, ºi-a permis sã trimitã unei societãþi obscure, ”CARIOPRODÒ se numeºte, S.R.L. din Feteºti, pentru a prelua exploatarea respectivã.

Am sesizat Ministerul de Interne.

Primesc un al doilea rãspuns astãzi, un rãspuns care îmi dovedeºte cã Ministerul de Interne trateazã cu maximã seriozitate aceastã problemã ºi cred cã colegii pot urmãri rãspunsul domnului secretar general ºi vor fi mai edificaþi decât aº face eu în aceastã temã.

Eu zic sã stãm cu toþii pe aproape, cã vom afla lucruri interesante, aºa cum în Judeþul Cãlãraºi, gruparea puterii locale, þãrãnistã, prin domnul Dobre Aurel, director al Direcþiei Generale Agricole Cãlãraºi, înþelege sã aplice doctrina pe care o ºtie, binecunoscutã: ”Numai pentru noi ºi pentru noi.Ò

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar general.

## **Domnul Gheorghe Carp** _Ñ general de brigadã, secretar general în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat Petre Naidin,

La interpelarea dumneavoastrã privind afacerea ”CARIOPRODÒ, înregistratã cu nr. 1.085 pe anul curent, la Guvernul României, Departamentul pentru Relaþiile cu Parlamentul, am onoarea sã vã informez urmãtoarele.

La data de 12 noiembrie 1999, lucrãtori ai Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Cãlãraºi s-au sesizat în legãturã cu unele nereguli comise de ing. Dobre Aurel, director al Direcþiei Generale Agricole Cãlãraºi.

În fapt, s-a reþinut cã acesta a avizat predarea unor suprafeþe de teren, respectiv 1.900 hectare, aparþinând mai multor persoane, care aveau încheiate contracte de arendare cu Societatea AIT-Dragalina Ñ S.R.L., ce expirau în cursul anului 2000.

Terenurile preluate iniþial de Primãria Draglina, în baza unui proces-verbal ºi a listei nominale a locatorilor, au fost predate spre exploatare, cu avizul directorului Dobre Aurel, Societãþii Comerciale ”CARIOPRODÒ Ñ S.R.L. Feteºti.

Detaliile acestei tranzacþii v-au fost prezentate în rãspunsul nostru, la interpelarea nr. 950/A din 20 octombrie 1999, transmis cu nr. 5.855 în data de 1 noiembrie 1999, Departamentului pentru Relaþii cu Parlamentul.

Pânã în prezent, a fost administrat întreg materialul probator, urmând sã fie audiaþi toþi locatorii ºi sã fie verificatã autenticitatea semnãturilor de pe contractele de arendare cu Societatea Comercialã ”CARIOPRODÒ Ñ S.R.L. Feteºti.

Subliniem cã dosarul are un caracter complex, fiind necesarã audierea a peste 300 de locatori, cu domiciliul pe întreg teritoriul þãrii, iar Societatea Comercialã ”CARIOPRODÒ are sediul în oraºul Feteºti, Judeþul Ialomiþa.

Actualmente, dosarul a fost predat Parchetului de pe lângã Tribunalul Cãlãraºi, pentru reanalizare ºi îndrumãri. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar general. Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi totuºi o foarte scurtã intervenþie, sigur, în termeni procedurali, ºi-o sã vã citesc din art. 156, privind ”InterpelãrileÒ, ºi anume, de la alin. 2: ”Interpelarea constã într-o cerere adresatã Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulþi deputaþi, prin care se solicitã explicaþii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activitãþii sale interne sau externeÒ.

Deci noi transformãm aceste ºedinþe de ”interpelãriÒ în ºedinþe de ”întrebãriÒ, pentru cã la ºedinþele de ”întrebãriÒ, problemele juridice care privesc chestiuni punctuale, ºi mai ales proceduri juridice în desfãºurare, nu pot fi puse, tot din punct de vedere al regulamentului.

Sigur, dumneavoastrã nu aveþi nici o vinã, dar cei care au primit interpelãri ar trebui sã vã rãspundã ºi sã vã comunice la momentul oportun cã acestea nu sunt ”interpelãriÒ, nu fac parte din aceastã categorie, iar dacã le trecem la ”întrebãriÒ, ele nu pot avea loc pentru cã în felul acesta... suntem ºi-n an electoral, s-ar putea sã nu ne mai ajungã ºedinþele de Parlament pentru a rãspunde la ”întrebãri ºi interpelãriÒ.

În continuare, domnul Vasile Stan, cu o interpelare privind corelarea salarizãrii personalului din organele judecãtoreºti, autoritãþii judecãtoreºti, cu prevederile Legii nr. 154/1998.

Rãspunsul îl va da domnul Gheorghe Mocuþa, secretar de stat.

Da. Primiþi ºi rãspunsul direct, în legãturã cu interpelarea. Da. Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Mocuþa** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor deputaþi,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, în ºedinþa Camerei Deputaþilor din 27 martie 2000, prin care solicitaþi precizãri suplimentare în legãturã cu elaborarea unei noi Legi de salarizare a personalului din justiþie, vã informez urmãtoarele.

Aºa cum am precizat ºi în rãspunsul la interpelarea dumneavoastrã, pe aceeaºi temã, din 20 martie, proiectul de act normativ pentru corelarea Legii privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti, nr. 50 din 1996, republicatã, cu prevederile Legii nr. 154 din 1998, este elaborat din luna noiembrie 1999. Acest proiect, aºa cum am mai afirmat, nu a fost depus la Guvern, întrucât s-a elaborat proiectul Legii privind salarizarea funcþionarilor publici, care modificã esenþial principiile Legii nr. 154 din 1998.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat Stan, dacã aveþi completãri...

Rãspunsul Ministerului de Justiþie, parþial, este corect. Vreau sã reamintesc domnului secretar de stat cã pe Ordonanþa nr. 134, la care, la art. 4, se cere sã se elaboreze o nouã Lege de salarizare a magistraþilor, în spiritul Legii nr. 154, ºi-a pus viza ºi domnul ministru al justiþiei, Stoica. Deci dânsul a fost de acord cu acest mod de abordare a problemei.

Justificarea cã sporurile aberante se regãsesc ºi la alte instituþii Ð AVAB, Agenþia Naþionalã de Locuinþe Ð este adevãratã, numai cã dânºii s-au luat dupã sporurile de la puterea judecãtoreascã ºi nu invers.

Dupã pãrerea mea, la ora actualã existã un haos aºa mare în salarizarea în special a bugetarilor, în care nu se respectã ierarhia valorilor în care sã se plece de la un salariu maxim, ºi acesta sã fie al Preºedintelui þãrii, dupã care va urma, probabil, preºedintele Curþii Supreme de Justiþie ºi ceilalþi.

Un medic primar ar trebui sã aibã un salariu aproximativ egal cu al unui profesor de gradul I sau al unui judecãtor de gradul I.

Dacã Puterea sau guvernanþii se hotãrãsc ca puterea judecãtoreascã sã aibã salarii mai mari cu 25%, cu 50%, eu n-am nimic împotrivã, dar ierarhia valorilor ar trebui respectatã.

Nu este normal ca un judecãtor sã primeascã spor pentru condiþii neuropsihice deosebite, 50% din salariu, iar medicul care opereazã pe creier la Spitalul nr. 9 sã nu primeascã acest spor.

Eu pentru aºa ceva lupt Ð sã respectãm o ierarhie a valorilor în aceastã þarã. Deci nu doresc sã ºicanez Ministerul de Justiþie.

Sã facã legea, în spiritul Legii nr. 154, sã facã legea în spiritul Ordonanþei nr. 24 din anul 2000 a bugetarilor, dar s-o facã... Asta este problema.

Vã mulþumesc pentru rãspuns.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. Domnul Mihai Vitcu este?

Domnule Mihai Vitcu,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã citesc din Regulamentul Camerei Deputaþilor, pe care probabil cã n-aþi avut timp sã-l aprofundaþi.

Dumneavoastrã cereþi ceea ce nu face obiectul unei interpelãri în nici un caz, deci în nici un caz obiectul unei interpelãri, referiri la niºte dosare penale, deci la o cauzã juridicã de naturã penalã, exactã, care este cel mult o consultaþie juridicã sau cel puþin o acþiune împotriva regulamentului nostru. Despre asta este vorba.

Dacã continuãm aºa, sigur cã putem sã cerem fiecare toate dosarele din judeþul pe care-l reprezentãm ºi eu nu ºtiu dacã ne va ajunge vreodatã timpul ºi dacã este normal sã facem aceste dezbateri în aceastã aulã a Parlamentului. Aceasta este întrebarea.

Sigur cã sunt întotdeauna cârlige ºi acroºuri politice în treaba aceasta, dar nu se poate... Dumneavoastrã cereþi formal dosarele penale 133/P/1998, 25830502/2000 de la Parchetul Suceava... Vã rog, domnule deputat, dar vã rog sã þineþi cont de ceea ce am spus. În consecinþã, nu las sã se deruleze o asemenea... Dacã cel care trebuia sã-ºi facã, într-adevãr, datoria, domnul secretar care se ocupã de interpelãri trebuia sã le trieze, sã facã dânsul aceste referiri, eu nu pot sã prezidez o asemenea... Noi vorbim aici de încãlcãri de legi, de regulament, noi cãlcând în picioare Regulamentul Camerei Deputaþilor, cu fiecare aºa-zisã interpelare.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã fiþi scurt.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã rãspund dumneavoastrã mai întâi, ºi anume, observaþia care mi s-a fãcut mie am înþeles cã aþi fãcut-o tuturor, de fapt. Un lucru însã este important pentru mine, ºi anume cã interpelarea aceasta, care vizeazã niºte cazuri punctuale, aºa cum aþi precizat, vizeazã de fapt o întreagã politicã a Ministerului Justiþiei faþã de instanþele judecãtoreºti din teritoriu. ªi anume, eu mã adresam domnului ministru Valeriu Stoica cu o problemã punctualã, întrucât dumnealui în repetate rânduri a cerut parchetelor ºi conducãtorilor instanþelor de judecatã sã gãseascã instrumentele procedurale pentru a grãbi soluþionarea proceselor ºi acest lucru n-a gãsit ecoul aºteptat în toate judeþele þãrii.

Ingerinþele politice fac uneori ca actul de justiþie sã nu funcþioneze rapid, tergiversându-se unele cazuri ºi, ce-i mai grav, dându-se soluþii care în cel mai fericit caz sunt greu de înþeles.

De la acest lucru am plecat eu atunci când am adus în discuþie niºte situaþii punctuale. Deci iatã cã este vorba de o politicã a unui minister din Guvernul României.

Mã opresc aici, pentru ca sã nu vã mai deranjez cu asemenea lucruri, care se pare cã deranjeazã de fapt pe cei care conduc astãzi þara.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Nu deranjaþi pe nimeni, dacã vorbiþi de ingerinþe politice în justiþie sau dacã vorbiþi de politici pe care Guvernul trebuie sã le ducã, sau Ministerul Justiþiei, în legãturã cu derularea unor proceduri juridice ºi unde chiar mã pot alãtura dumneavoastrã ºi eu personal, dar trebuie sã cobor la acea tribunã.

Problema este cã, aºa cum sunã aici, cum este consemnatã Ñ ”privind dosarul X ºi YÒ Ñ nu se pot face nici întrebãri, nici interpelãri.

Dacã dumneavoastrã spuneaþi cã aceste politici vreþi sã le atacaþi ºi, într-un final, puteaþi sã daþi 3, 4, 5 exemple, evident cã despre acestea este vorba.

## **Domnul Mihai Vitcu** _(din salã_ **):**

Despre asta era vorba, dar nu puteam sã vã prezint dumneavoastrã, acolo, interpelarea integral.

În consecinþã, domnul Gheorghe Mocuþa. Domnule secretar de stat, vã rog.

Acum, tot înainte sã vã rãspund în legãturã cu interpelarea dumneavoastrã, aº vrea sã fac urmãtoarea precizare: Ministerul de Justiþie face parte din Guvernul României. El nu poate interveni în puterea judecãtoreascã pentru a solicita adoptarea unor soluþii. Ministrul justiþiei însã poate solicita procurorului general, prin inspectorii

generali autorizaþi, sã verifice nelegalitãþile, atunci când ele existã.

În legãturã, deci, cu interpelarea dumneavoastrã, vã rãspundem urmãtoarele:

În baza sesizãrii nr. 28.867/D/2 decembrie 1998 a procurorului financiar de la Curtea de Conturi Judeþeanã Suceava, la data de 11 decembrie 1998, s-a dispus de cãtre Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Suceava ca Inspectoratul Judeþean de Poliþie sã efectueze cercetãri faþã de Vlad Ciubotariu Boer, inspector ºcolar general al Inspectoratului ªcolar, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de fals intelectual, uz de fals ºi abuz în serviciu contra intereselor publice.

Din actele de control financiar înaintate procurorului, rezultã cã prin întocmirea în fals a unor acte, Humã Gheorghe ºi Humã Adriana, administratori la Societatea Comercialã ”CODREANCA INVESTÒ Ð S.A. Capul Codrului, au câºtigat nelegal o licitaþie organizatã de Inspectoratul ªcolar, având drept consecinþã producerea unei pagube în valoare de 1.516.000.000 lei, în dauna a 34 unitãþi ºcolare.

Dupã aproape un an de zile, cercetãrile complexe efectuate de organele de poliþie au fost finalizate, iar la data de 24 noiembrie 1999, Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Suceava a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã a numitului Vlad Ciubotariu Boer, apreciindu-se cã faptele nu au fost sãvârºite cu intenþie.

În evaluarea elementului subiectiv, în baza probelor administrate în cursul urmãririi penale, s-a ajuns la concluzia cã nerespectarea normelor metodologice privind organizarea ºi desfãºurarea licitaþiei, cât ºi întocmirea documentelor, nu s-a fãcut cu intenþia de a crea vreun prejudiciu.

De altfel, nici organul de control financiar ºi nici cele douã expertize financiar-contabile efectuate în cauzã nu au putut trage concluzii certe cu privire la existenþa unui prejudiciu, având în vedere cã la stabilirea acestuia s-a folosit metoda comparãrii de preþuri, deci, în lipsa unor probe certe de fraudare, nu s-a putut trage concluzia sãvârºirii vreunei infracþiuni.

Vã rog, domnule deputat. Aveþi 2 minute.

## Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc pentru faptul cã mi-aþi permis sã prezint, totuºi, interpelarea.

Un lucru aº vrea sã-l precizez, ºi anume, cã acest domn Vlad Boer Ciubotariu este membru P.N.Þ.C.D., cã este impus în fruntea inspectoratului ºcolar prin algoritm ºi cã de 3 ani de zile nu respectã legile þãrii ºi nu respectã hotãrârile instanþelor judecãtoreºti.

Din aceastã cauzã, am îndrãznit sã vin cu aceastã interpelare, arãtând cã oamenii sunt nemulþumiþi de modul cum justiþia îºi face datoria. ªi atunci când îºi face datoria, iatã cã sunt persoane care nu respectã hotãrârile judecãtoreºti, lucru care a fost confirmat ºi de cãtre domnul secretar de stat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## ªi noi vã mulþumim.

Domnul Constantin ªerban Valeca, privind aspecte legate de punerea în aplicare a sentinþei judecãtoreºti privind jocurile de întrajutorare ”PhiladelphiaÒ.

E inutil sã spun cã am aceeaºi opinie în legãturã cu aceastã problemã.

Este domnul deputat aici? Nu. În condiþiile în care domnul Constantin ªerban Valeca nu este aici, nu cred cã este cazul sã dãm curs la rãspunsul Ministerului Justiþiei. O sã rugãm sã-l transmitã.

Sigur, sã transmiteþi la secretariat un rãspuns scris.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Traian Dobre, privind privatizarea de la ”TEPROÒ Iaºi, adresatã aceluiaºi Minister al Justiþiei. Nu este domnul Traian Dobre. Deci vã rog, domnule secretar de stat, sã aveþi bunãvoinþa sã transmiteþi scris.

Domnul Nicolae Leonãchescu este aici ºi face o interpelare privind lucrãri de construcþie fãrã autorizaþii, începute de salariaþii de la Societatea comercialã ”AlimentaraÒ Ñ S.A. din Cluj-Napoca, adresatã tot ministrului justiþiei ºi rãspunsul... Vã rog, domnule deputat, dezvoltaþi-vã interpelarea.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea s-a adresat domnului ministru al justiþiei Valeriu Stoica ºi are urmãtorul obiect.

Salariaþii S.C. ”AlimentaraÒ Ñ S.A. din municipiul Cluj-Napoca au început lucrãrile de construire fãrã autorizaþie de construcþie la parterul halei agroalimentare din Piaþa Mihai Viteazul.

Prin Procesul-verbal de constatare nr. 24/8847/481 din 15 februarie 2000, s-a dispus sistarea imediatã a lucrãrilor pânã la obþinerea unei autorizaþii de construcþie în conformitate cu legea ºi s-a aplicat amenda de 20 de milioane lei de cãtre organele de control ale Consiliului local din municipiul Cluj-Napoca.

Prin sesizãrile penale nr. 356/481 din 16 februarie 2000, nr. 361/481 din 18 februarie 2000 ºi 381/481 din 1 martie 2000, primãria municipiului a semnalat faptele de naturã penalã sãvârºite de reprezentanþii S.C. ”AlimentaraÒ Ñ S.A. ºi a solicitat intervenþia de urgenþã a Poliþiei ºi Parchetului spre a se curma ºirul ilegalitãþilor comise.

Organele de control ale Consiliului municipal din ClujNapoca s-au deplasat la faþa locului în zilele de 18 ºi 28 februarie 2000, 1, 2, 3, 6 ºi 7 martie 2000 ºi au consemnat în procesele-verbale de constatare cã S.C. ”AlimentaraÒ Ñ S.A. nu a respectat mãsurile impuse ºi lucrãrile de construcþie au continuat ilegal.

Parchetul, Poliþia municipiului ºi Inspectoratul Judeþean de Poliþie Cluj nu au rãspuns solicitãrii de a acþiona ºi a sista lucrãrile ilegale de la parterul halei agroalimentare sus-menþionate.

În mod similar s-a comportat ºi prefectul judeþului Cluj care, în limita competenþelor sale, putea cere sistarea lucrãrilor, iar inspectorilor de la I.J.C.L.P.U.A.T Cluj ºi poliþiºtilor, sã-ºi facã datoria.

La 10 martie 2000, dupã o lunã de la sesizarea privind încãlcarea prevederilor legale (Legea nr. 50/1991, republicatã; Legea nr. 10/1995 ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 43/2000) I.J.C.L.P.U.A.T Cluj, cu Adresa nr. 677, a dat un rãspuns prin care încearcã sã inducã în eroare organele de urmãrire penalã în problema de mai sus.

În consecinþã, primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar, a cerut, prin Adresa nr. 13.654/2 din 13 martie 2000, ca I.J.C.L.P.U.A.T Cluj sã comunice:

ªi noi vã mulþumim. Domnule secretar de stat, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

Urmare interpelãrii dumneavoastrã, s-a cerut procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Cluj verificarea stadiului cercetãrilor în legãturã cu faptele penale sesizate de cãtre Primãria municipiului ClujNapoca.

Din informarea ce ne-a fost transmisã, rezultã cã aceste plângeri au fost înregistrate sub nr. 693/2000 la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Cluj-Napoca ºi au fost trimise, pentru efectuarea cercetãrilor penale, la Poliþia municipiului Cluj-Napoca, unde au primit nr. 27.800/2000.

În aceastã cauzã, organele de cercetare penalã ale Poliþiei, sub supravegherea procurorului, efectueazã acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru infracþiunile prevãzute de art. 21 lit. a) ºi b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, cu modificãrile ulterioare.

Pentru stabilirea corectã a situaþiei de fapt reclamate, în legãturã cu lucrãrile de construcþie de la parterul halei agroalimentare situate în Piaþa Mihai Viteazul, organele de cercetare penalã ale Poliþiei municipiului Cluj-Napoca au solicitat specialiºtilor din cadrul Inspectoratului teritorial al Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului lãmuriri absolut necesare cauzei, ce pot servi ca probã.

În raport de rãspunsul ce se va primi de la acest organ de specialitate, precum ºi pe baza altor probe pe care organul de cercetare penalã le va administra în cauzã, se va proceda la finalizarea cercetãrilor.

Totodatã, dorim sã vã informãm cã, în desfãºurarea urmãririi penale, procurorul va veghea la aflarea adevãrului ºi tragerea la rãspundere penalã a oricãrei persoane, dacã se va constata sãvârºirea unor fapte prevãzute de legea penalã.

Un exemplar al rãspunsului nostru vi-l înaintãm prin Secretariatul Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

În continuare, domnul deputat Victor Babiuc face o interpelare cãtre Ministerul Justiþiei, dar dumnealui nu se aflã aici ºi, în consecinþã, rog Ministerul Justiþiei sã rãspundã în scris.

Domnul Viorel Burlacu cãtre Ministerul Justiþiei, ministrului Valeriu Stoica, în legãturã cu actele normative privind activitatea jurisconsulþilor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Legea pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat nr. 51, publicatã în Monitorul Oficial nr. 116/1995 avantajeazã unele categorii de juriºti, în detrimentul altei categorii mai numeroase ºi mai oropsite, atât în regimul trecut, cât ºi în prezent, aceea de jurisconsult.

În condiþiile aceloraºi studii, avocaþii pot acorda asistenþã juridicã persoanelor fizice ºi juridice; judecãtorii, procurorii, notarii, avocaþii, arbitrii ºi alte persoane cu studii juridice pot accepta funcþii de consilier juridic fãrã a fi necesar un examen, pe când consilierii juridici nu pot exercita activitate de avocaturã ºi nici de notariat, decât pe baza examenului de admitere în Baroul avocatului ºi

notarilor. De asemenea, nu pot sã constituie un birou de asistenþã juridicã.

Dacã ne-am opri numai la aceste elemente care nu epuizeazã toate nedreptãþile care s-au fãcut acestor profesioniºti, jurisconsulþii, constatãm cã se încalcã: 1) un drept elementar al omului, acela de a presta o muncã pe care o doreºte, potrivit pregãtirii profesionale ºi a capacitãþii sale, principiu înscris în art. 38 din Constituþie; 2) se menþine centralizarea în componenþa Ministerului Justiþiei a unor atribuþii ce nu au nimic comun cu activitatea consilierilor juridici; 3) se favorizeazã unele categorii de juriºti, în detrimentul consilierilor juridici, împiedicându-se concurenþa realã, competitivitatea ºi libera iniþiativã.

Intervenþia mea se referã la Hotãrârea de Guvern nr. 65/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Justiþiei, cu modificãrile sale ulterioare, din Monitorul Oficial nr. 43/1997 care, în art. 3 pct. 31, stipuleazã: ”Ministerul Justiþiei îndeplineºte atribuþiile care sunt stabilite prin lege în legãturã cu desfãºurarea activitãþii jurisconsulþilor.Ò

Atribuþiile jurisconsulþilor sunt reglementate de prevederile Decretului nr. 143/1955. Acest act normativ este astãzi perimat.

În aceste condiþii, formulez urmãtoarele întrebãri.

1) Care sunt atribuþiile Ministerului Justiþiei în legãturã cu desfãºurarea activitãþii jurisconsulþilor, ºtiind cã aceºtia nu pot practica nici avocatura, nici activitatea de notariat ºi de consultanþã, rãmânând la buna dispoziþie a conducãtorilor unitãþilor, care oricând pot sã le restructureze postul ori sã le aplice mãsuri administrative abuzive?

Vã rog, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc.

Activitatea consilierilor juridici este reglementatã prin Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea ºi funcþionarea oficiilor juridice, act normativ care este încã în vigoare. Acest decret prevede obligativitatea existenþei oficiilor juridice la ministere ºi alte autoritãþi publice centrale ºi locale, precum ºi la întreprinderile cu mai mult de 300 de angajaþi. Nu se poate nega necesitatea existenþei consilierilor juridici ºi în cadrul autoritãþilor publice, fie centrale, fie locale, numai datoritã dificultãþilor existente în domeniul economic, care au determinat reduceri de personal ce au atins ºi aceastã categorie a juriºtilor.

Având în vedere atât aceastã situaþie, cât ºi necesitatea unui act normativ actual care sã reglementeze activitatea consilierilor juridici, Ministerul Justiþiei a elaborat în anul 1998 un proiect de Lege privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic, care însã a fost respins de plenul Camerei Deputaþilor, neacordându-i-se votul final. Menþionãm cã, în ceea ce priveºte elaborarea acestui proiect, a fost consultatã ºi Uniunea Consilierilor Juridici din România, care, prin reprezentanþii sãi, a participat la dezbaterea proiectului în cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaþilor. Acest proiect prevedea cã din corpul consilierilor juridici fac parte consilieri juridici numiþi în cadrul aparatului Preºedinþiei, Parlamentului, Guvernului, ministerelor ºi celorlalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi locale, precum ºi cei angajaþi cu contract de muncã sau convenþie civilã la persoanele juridice de drept privat.

Atât potrivit Decretului nr. 143/1955, cât ºi în viziunea proiectului de lege amintit mai sus, Ministerul Justiþiei are anumite atribuþii legate de activitatea consilierilor juridici. Astfel, Decretul nr. 143/1955 prevede cã, pentru organizarea evidenþei ºi ridicarea continuã a nivelului profesional, jurisconsulþii se grupeazã în colective de jurisconsulþi pe fiecare judeþ, conduse de un birou format din jurisconsulþii desemnaþi de Ministerul Justiþiei, care va stabili ºi numãrul membrilor acestor birouri.

Proiectul de Lege privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic prevedea cã la Ministerul Justiþiei se organizeazã un compartiment pentru evidenþa ºi coordonarea activitãþii profesionale a consilierilor juridici. De asemenea, trebuie sã amintim cã, în prezent, Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor a luat în dezbatere o propunere legislativã având ca obiect organizarea profesiei de consilier juridic ºi care preia, cu mici modificãri, conþinutul proiectului de lege iniþiat de ministerul nostru.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Înþeleg cã ºi cel care a depus interpelarea se declarã mulþumit ºi nu mai face intervenþii.

Domnului Viorel Burlacu, de asemenea, o sã-i cer un rãspuns, dacã, într-adevãr, luând contact cu doamna secretar de stat Simona Marinescu privind problema adopþiilor, interpelare adresatã doamnei ministru a muncii Smaranda Dobrescu, dumnealui a primit un rãspuns scris ºi se declarã mulþumit sau vrea sã facã o intervenþie în acest domeniu.

Avem comunicarea de la Ministerul Muncii cã v-aþi fi dat acordul faþã de acest rãspuns scris.

Da, am primit un rãspuns scris, problema rãmâne, urmeazã sã mã adresez mai sus, probabil primului-ministru.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumim, domnule deputat.

Vã rog, stimaþi colegi ºi stimaþi membri ai Executivului, sã acceptaþi sã revenim asupra interpelãrilor adresate domnului ministru de stat, care a fost reþinut, aºa cum v-am spus la începutul ºedinþei, la Senat, pentru a rãspunde la interpelãri. ªi vreau sã facem aceastã revenire, asupra cãreia am convenit, cu atât mai mult cu cât, personal, apreciez prezenþa domnului ministru de stat pentru a rãspunde interpelãrilor, ceea ce dovedeºte cã o practicã parlamentarã îndelungatã face ca miniºtrii sã trateze cu totul altfel interpelãrile parlamentarilor.

Deci revenim, domnule Nicolae Popa, privind desfiinþarea Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie. Dacã doriþi sã dezvoltaþi sau, dacã nu, acceptaþi rãspunsul direct al domnului ministru de stat.

## **Domnul Nicolae Popa**

**:**

Da.

Vã rog, domnule ministru. Se acceptã rãspunsul fãrã dezvoltare.

Mai aveþi una, într-adevãr, din partea domnului Florian Serac.

Dacã dumnealui acceptã rãspunsul sau vrea sã dezvolte?

Douã cuvinte.

Douã minute. Vã rog.

Nici douã minute, douã cuvinte.

Douã cuvinte, mai puþin de douã minute. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Dat fiind cã obiectul interpelãrii mele este acelaºi cu al colegului Popa, eu accept sã ne prezentaþi amândurora acest rãspuns ºi sperãm cã rãspunsul dumneavoastrã va fi negativ, în sensul cã nu se desfiinþeazã acest oficiu, dupã care, eventual, sã intervenim fiecare, pe partea lui.

Da. Vã rog, domnule ministru de stat, la aceastã chestiune care reprezintã interpelarea a doi deputaþi. Vã rog. **Domnul Mircea Ciumara** _Ñ ministru de stat, preºedintele_

_Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt chiar încântat cã fostul meu coleg din sesiunea anterioarã, când, în calitate de preºedinte de Comisie de administraþie publicã, mã luptam pentru Legea nr. 7/1996 ºi întâmpinam mari dificultãþi, a ajuns un mare apãrãtor al acestei legi.

În mod cert, nimeni nu-ºi propune sã desfiinþeze acest oficiu, absolut nimeni. Problema care se pune la ora actualã ºi este în discuþie Ñ nu s-a dat o decizie pe tema aceasta: în subordinea directã a primului-ministru sau în subordinea Guvernului sunt o ploaie de agenþii, de direcþii, departamente, pe care nu le mai controleazã nimeni. ªi ne propunem ca unele dintre agenþii ºi departamente sã intre în subordinea unor ministere.

În privinþa acestui oficiu, s-au purtat discuþii, sã fie sau în subordinea Ministerului Agriculturii, sau a Ministerului Justiþiei, în funcþie de fiecare domeniu, ceea ce nu înseamnã o desfiinþare ºi nici mãcar o încãlcare a autonomiei, ci un control, pentru cã, altfel, nu mai controleazã nimeni ce fac. Dar acestea sunt numai intenþii ºi discuþii, nu pot sã spun ceva definitiv pe tema aceasta.

Mulþumim, domnului ministru de stat.

În realitate, este o acþiune care înþeleg cã nici nu s-a declanºat, ci doar se discutã.

Domnul deputat Nicolae Popa, intervenþie 2 minute.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Mulþumim ºi domnului ministru secretar de stat Ciumara.

Într-adevãr, dânsul se vede cã are practicã parlamentarã îndelungatã ºi manifestã un respect deosebit faþã de noi, pentru cã s-a prezentat la fiecare dintre interpelãrile noastre. Aici aº vrea sã vã spun cã, într-adevãr, ar fi o mare greºealã dacã s-ar realiza aceastã intenþie a Guvernului, pe care am aflat-o ºi noi din presã, evident, cã se intenþioneazã desfiinþarea Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie, pentru cã acest oficiu are o importanþã mult mai mare decât celelalte oficii din cadrul Ministerului Agriculturii, denumite OCOTA în limbaj popular. De aceea, eu cred cã trebuie nu numai menþinut, dar aº fi de acord ºi cu propunerea domnului ministru secretar de stat Ciumara de a fi în subordinea ministrului justiþiei sau sub o coordonare a Ministerului Justiþiei. În acelaºi timp, sã nu uitãm cã, în general, în România, existã o evidenþã strictã numai în partea Ardealului, deci în Transilvania ºi în Bucovina, în restul teritoriului nu existã Carte funciarã, nu existã nici o evidenþã a cadastrului funciar. De aceea este imperios necesar ca aceastã agenþie sau acest oficiu sã rãmânã ºi sã funcþioneze, sigur, cu sprijinul Guvernului ºi cu intenþiile care existã în momentul de faþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

ªi o sã-l rog din nou pe domnul ministru de stat Mircea Ciumara sã rãspundã la interpelarea fãcutã de trei deputaþi, dintre care domnul Haralambie Irimescu se aflã aici, în salã.

În legãturã cu aceeaºi problemã, vã rog, îmi cer scuze, vã rog sã permitem ºi domnului Florian Serac sã aibã intervenþia cuvenitã.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Vreau sã subliniez cã acest oficiu este de geodezie, cartografie ºi cadastru. Nu numai noi, ci ºi dumneavoastrã ºi toatã lumea ºtie cã acest oficiu se referã sau, mai bine zis, s-ar putea subordona la trei ministere: geodezia Ñ unui minister, cartografia Ñ unui minister ºi cadastrul Ñ altui minister. Dacã, în momentul de faþã, acceptãm sã fie în subordinea Ministerului Justiþiei, înseamnã cã vitregim, eventual, Ministerul Apãrãrii sau un alt minister, Ministerul Agriculturii, de aceastã subordonare. Nu ºtiu, nu înþeleg: s-a pornit, în baza legii, dupã ce s-a adoptat aceastã lege, pe o cale corectã, subordonarea directã Guvernului.

În momentul în care Ñ zic eu, e pãrerea mea Ñ în momentul în care îl vom subordona unui singur minister, vom vitregi celelalte ministere de serviciile acestui oficiu, pe care dumneavoastrã, nu trebuie sã lungim vorba acum, ºtiþi cum le presteazã ºi de ce mare necesitate sunt, atât la Ministerul Apãrãrii, cât ºi la celelalte douã ministere.

Vã mulþumim, domnule deputat.

Nu e cazul, domnule ministru de stat, sã mai rãspundeþi în continuare. Eu cred cã aþi luat notã, ca ºi noi toþi cei care am auzit, de aceastã problemã. Eu personal subscriu, dar vreau sã fac sublinierea cã rãspunsul domnului ministru de stat a fost cã nu s-a luat o decizie în acest sens, ci doar s-au fãcut niºte analize.

Deci domnul ministru de stat Mircea Ciumara, în problema S.C. RAFO Oneºti, ridicatã de trei deputaþi, printre care ºi domnul Haralambie Irimescu, aici de faþã. Vã rog, domnule ministru de stat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La prima întrebare nu pot sã rãspund Ñ de ce nu e susþinutã ca unitate cu capital majoritar de stat, precum alte rafinãrii, pentru a reporni Ñ pentru cã ºtiþi bine istoria, mai bine decât mine, cum au rãmas, în afarã de PETROM, la solicitarea expresã a celor de acolo, de la dumneavoastrã, din Bacãu ºi noi, Guvernul, ne-am supus.

În privinþa viitorului, sunt douã aspecte. Unul este sã obþinã petrol. Va avea petrol. Mai este o singurã problemã tehnicã de rezolvat. ªtiþi bine cã RAFO Oneºti are mari datorii, ºi la bugetul de stat, ºi la asigurãri sociale, ºi la douã firme care sunt menþionate în interpelare. ªi cel care aduce petrol, pentru a-l procesa ºi, dupã aceea, sã-ºi ia produsele obþinute sã le vândã, se teme ca nu cumva petrolul lui sau produsele derivate sã fie confiscate în contul datoriilor lui RAFO, fiindcã una sunt datoriile lui RAFO, cã trebuie sã plãteascã, ºi alta este el. Dacã obþine o hârtie prin care sã-i dãm garanþii cã, conform legislaþiei româneºti în vigoare, nici bugetul statului, nici Glenco, nu-i pot confisca petrolul, în scurt timp va avea petrol. Chiar în cursul zilei de azi am încercat sã discut la F.P.S. pe tema aceasta ºi la Ministerul Justiþiei.

În privinþa privatizãrii, sunt niºte proiecte. În sãptãmâna când sunt tratative, e bine sã nu vorbeºti mai mult decât trebuie, ca sã iasã bine.

Vã mulþumim domnule ministru de stat.

O sã-mi permit, de asemenea, sã vã rog sã continuãm lista, dupã care, în final, sã revenim la interpelarea domnului Marian Ianculescu, pentru cã domnul secretar de stat Anton Vlad de la Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a sosit între timp de la Senat.

Pânã atunci, aº ruga pe domnul ªtefan Baban, dacã se aflã aici, sã punã ambele...

Sunt trei.

Toate trei, cã toate privesc piaþa în probleme de muncã ºi vor primi rãspuns de la aceeaºi persoanã.

M-am înþeles cu doamna ministru Norica Nicolae, mi-a dat rãspunsurile scrise, mai puþin... nu mã declar mulþumit la interpelarea referitoare la reactualizarea legislaþiei privind munca ºi salarizarea, necesitate de maximã urgenþã.

Mi s-a comunicat în rãspunsul mai sus-menþionat cã aceastã lege a fost elaboratã în concordanþã cu necesitãþile apãrute ca urmare a schimbãrii condiþiilor socialeconomice ale þãrii.

Reamintesc pe aceastã cale cã legea a fost promulgatã în 1991, iar de atunci ºi pânã acum toþi suntem de acord cã acele condiþii social-economice ale þãrii s-au schimbat ºi ele. Din acest motiv, am solicitat MMPS-ului fie ca aceastã lege sã fie adaptatã, fie sã fie schimbatã cu o nouã lege.

Legea salarizãrii, nr. 14/1991, funcþiona coroboratã cu alte douã legi importante în acel moment în societatea româneascã, Legea nr. 13/1991 privind contractul colectiv de muncã ºi Legea nr. 15/1991 privind soluþionarea conflictelor de muncã. Având în vedere cã aceste douã legi au fost abrogate în 1999, cred cã nu mai trebuie sã subliniez necesitatea adoptãrii sau schimbãrii actualei Legi a salarizãrii.

Dupã cum se aratã ºi în rãspunsul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, fiecare segment distinct al economiei româneºti îºi stabileºte modul de salarizare prin hotãrâre a Guvernului. Mã întreb, în acest caz, de ce mi se mai comunicã cã Legea salarizãrii este în concordanþã cu condiþiile social-economice ale þãrii. Principiile generale la care face referire rãspunsul ministerului sunt reprezentate doar de confidenþialitatea salariilor conducãtorilor de societãþi comerciale ºi regii autonome sau/ºi de modul subiectiv de acordare a salariilor angajaþilor în funcþie de culoarea politicã, servilism ºi mai puþin de pregãtirea profesionalã.

Legea nr. 14/1991 stã ºi la baza capitolului ”Salarizare ºi alte drepturi salarialeÒ, cuprins în contractul colectiv de muncã, reglementat de Legea nr. 130/1996. Aceastã lege prevede cã pentru un numãr mai mic de 21 de angajaþi, unitatea nu este obligatã sã încheie contract colectiv de muncã. În aceste condiþii, prevederile legale ale Legii nr. 14/1991, ambigue, sã remarcãm, reprezintã manã cereascã pentru administratorii acestor societãþi care, sub pretextul reglementãrilor existente, îºi impun condiþiile de platã a muncii.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. Înþeleg cã dumneavoastrã aþi primit rãspunsurile ºi cã v-aþi referit la ele, ceea ce înseamnã cã nu mai avem la capitolul acesta nimic de adãugat.

Dumitru Ifrim, care nu este de faþã, pune o întrebare privind preþurile compensatorii pentru disponibilizaþii Bãncii Agricole, dar nu este cazul de a se rãspunde. O sã o rugãm pe doamna secretar de stat sã transmitã un rãspuns scris, dumnealui lipsind.

ªi în final, deci aº ruga ca domnul Ianculescu sã-ºi dezvolte interpelarea privind Ministerul Mediului, având în vedere prezenþa domnului secretar de stat Anton Vlad.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, înainte de a dezvolta interpelarea, v-aº sugera sã transmiteþi departamentului care se ocupã cu relaþia cu Parlamentul sã desfãºoare activitatea în aºa fel încât sã transmitã miniºtrilor sã vinã sã rãspundã la interpelãrile adresate ministerului. Noi înþelegem cã un ministru nu poate sã vinã când este în strãinãtate sau are o ºedinþã de Guvern, dar în situaþia în care existã ministrul în localitate ºi poate sã vinã la interpelãri, mai ales când rãspunsurile la interpelãri coincid cu cele prezentate la Senat, se poate face aceastã diviziune a muncii, ministrul sã meargã ori la Senat, ori la Camerã, iar un secretar de stat sã vinã ori la Camerã, ori la Senat, cã altfel perturbãm activitatea Parlamentului. Vã mulþumesc.

Legea nr. 26/1996, Codul silvic, prevede la art. 66 cã modul de gospodãrire a fondului forestier, proprietate privatã, este stabilit prin amenajamentele silvice. Acestea se întocmesc pe trupuri de pãdure ºi pe ansamblul localitãþii, fãrã a afecta dreptul de proprietate. Nerespectarea prevederilor acestora constituie contravenþie sau infracþiune, dupã caz.

Din acest articol de lege rezultã obligativitatea proprietarilor de pãduri de a gospodãri pãdurile respective, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice.

În Hotãrârea Guvernului nr. 180/2000 pentru modificarea ºi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a modelului ºi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum ºi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotãrârea de Guvern nr. 131/991, la art. 76 ºi la art. 77 se prevede cã o datã cu punerea în posesie se va oferi, la cerere, o copie de pe descrierea parcelarã aferentã la amenajamentul silvic în vigoare, iar pentru persoanele juridice, chiar contra cost.

Acordarea unor copii ale descrierilor parcelare din amenajamentele silvice în vigoare la cerere, ºi nu în mod obligatoriu, este de naturã ca, din start, sã nu se aplice prevederile din amenajamentele silvice ºi sã se treacã astfel la tãieri rase pe suprafeþe mari a pãdurilor care fac obiectul retrocedãrilor.

Vã mulþumim, domnule deputat. Domnule secretar de stat, vã rog.

## **Domnul Anton Vlad** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

În prezent, amenajarea pãdurilor din fondul forestier naþional se executã de cãtre unitãþi specializate, având ca unic beneficiar Regia Naþionalã a Pãdurilor. Suprafeþele retrocedate prin Legea nr. 18/1991 nu au fost cuprinse în studiile de amenajare actualizate în perioada 1991-2000. Deoarece costurile financiare ale activitãþii de amenajare a pãdurilor private nu pot fi suportate de Regia Naþionalã a Pãdurilor, în Programul de amenajare a pãdurilor pe anul 2000 nu au fost cuprinse ocoalele silvice ale cãror suprafeþe fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în proporþie mai mare de 20%. Pentru suprafeþele din raza ocoalelor silvice cuprinse în Programul de amenajare a pãdurilor Ð faza teren Ð în acest an, care sunt sau vor fi în proprietate privatã, a fost

prevãzutã suportarea de cãtre stat a costurilor aferente amenajãrii a 15.311 hectare retrocedate în baza Legii nr. 18/1991 ºi circa 58.000 hectare solicitate a fi retrocedate în baza Legii nr. 1/2000, asigurându-se astfel amenajarea integralã a fondului forestier din cadrul acestor ocoale silvice.

Faþã de cele arãtate, se impune preluarea activitãþii de amenajare a pãdurilor din fondul forestier naþional de cãtre stat, ca beneficiar, cu recuperarea contravalorii lucrãrilor de la proprietarii de pãduri, persoane juridice, proporþional cu suprafeþele deþinute.

Pãdurile care se vor retroceda în baza Legii nr. 1/2000 vor fi gospodãrite prin structuri proprii ale proprietarilor sau prin contracte de administrare cu Regia Naþionalã a Pãdurilor, conform Legii nr. 141/1999. Aceste structuri vor gospodãri pãdurile în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, urmãrind aplicarea regimului silvic.

Pentru gospodãrirea unitarã a fondului forestier naþional, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a promovat un proiect de hotãrâre de Guvern pentru modificarea vechii Hotãrâri de Guvern nr. 997, prin care se urmãreºte administrarea fondului forestier naþional prin ocoale de regim silvic, grupând atât pãdurile de stat, cât ºi cele în proprietate privatã, acolo unde existã un mozaic de proprietãþi.

Da, vã rog domnule deputat, aveþi douã minute.

Domnule ministru, nu mi-aþi rãspuns la întrebarea, la interpelarea pe care am pus-o eu; este vorba de atribuirea în mod obligatoriu ºi gratuit cãtre viitorii proprietari de pãduri a unor copii de pe descrierea parcelarã din amenajamentele silvice aferente pãdurilor respective. Dumneavoastrã aþi evitat sã-mi daþi acest rãspuns, întrucât v-am spus cã în normele metodologice, respectiv în Hotãrârea de Guvern nr. 180/2000, dumneavoastrã acolo aþi prevãzut ca acestea sã se dea la cerere ºi chiar ºi contra cost pentru persoanele juridice.

Domnule ministru, nu vrea nici un proprietar la cerere ºi mai ales ºi contra cost sã i se ofere o copie de pe descrierea parcelarã, pentru cã acolo se specificã clar: se taie sau nu se taie. Or, cum existã tendinþa de a se tãia, nu sunt interesaþi de aceste copii. Atunci sã le daþi în mod obligatoriu, sã se ia semnãturã pe ele ºi pe copii de pe extrase ºi niºte extrase din legile importante care ocrotesc pãdurea, cum e Codul silvic, Legea regimului silvic, Legea contravenþiilor silvice, toate acestea sã le daþi în mod gratuit, pentru cã aveþi bani, domnule ministru, 50 de miliarde, ºi n-aº dori ca aceºti 50 de miliarde sã-i folosiþi, aºa cum a spus domnul ministru Tomescu cu prilejul dezbaterii bugetului de stat în Comisia pentru agriculturã, cã, din aceºtia, circa 40 de miliarde de lei se vor folosi tot pentru refaceri de drumuri forestiere. Or nu este în regulã! Aceºti bani sunt destinaþi viitorilor proprietari de pãduri.

De aceea, nu mi-aþi rãspuns, domnule ministru, la aceastã chestiune, ºi nu înþeleg de ce. Sunt îngrijorat pentru acest lucru. De asemenea, dumneavoastrã spuneþi cu legea comasãrii. Dumneavoastrã ºtiþi cã existã un articol de lege, în Legea nr. 1/2000, care prevede excepþie de la vechile amplasamente. Aceste excepþii sunt în suprafaþã de circa 2 milioane de hectare. Or, în felul acesta, se fãrâmiþeazã fondul forestier, se produce un mozaic, ºi atunci trebuie luatã dinainte mãsura ca sã nu se întâmple aceastã fãrâmiþare. Fondul forestier public al statului sã fie compact, fondul privat al proprietarilor sã fie, de asemenea, compact, pentru cã, altfel, vã daþi seama, nu se poate face o gospodãrire corespunzãtoare a pãdurilor respective.

ªi noi vã mulþumim.

ªi, în final, domnul Mihai Vitcu sã-ºi dezvolte interpelarea privind activitatea centrelor de plasament ºi a direcþiilor generale judeþene, cãruia îi va rãspunde domnul Vlad Romano, de la Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Copilului, preºedintele acestei agenþii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi pentru ca rezumatul interpelãrii mele sã nu vã mai inducã în eroare, voi adresa direct cele douã probleme care îi preocupã pe oamenii din aceste centre de plasament, ºi anume: aceºti oameni întreabã dacã Legea nr. 108/1998 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/1997 mai este aplicabilã, ºi doi, dacã ridicarea subconturilor de la bãnci, a centrelor de plasament, vizeazã descentralizarea sau, dimpotrivã, vizeazã birocraþia ºi centralizarea.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. Domnule preºedinte, vã rog.

## **Domnul Vlad Romano** _Ñ preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului_ **:**

Bunã seara! Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Domnilor deputaþi,

Interpelarea domnului deputat Mihai Vitcu, acestuia îi rãspund, a fost adresatã domnului Mugur Isãrescu, primul-ministru al României. Eu am fost delegat pentru a rãspunde. O iau în ordinea în care interpelarea a fost redactatã de cãtre dumneavoastrã.

In privinþa precizãrilor fãcute de Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului cu privire la centrele de plasament, menþionãm cã acestea nu au vizat interpretarea calitãþii de persoanã juridicã a centrelor de plasament, ci tocmai consecinþele juridice ce decurg din pierderea acestei calitãþi, ca urmare a aplicãrii Ordonanþei de urgenþã nr. 26, exact cea pe care o invocaþi ºi exact cea care se aplicã din 1997, aprobatã prin Legea nr. 108/98, respectiv art. 46 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 29/1997, republicatã ºi coroboratã cu art. 31 alin. 3 din Hotãrârea de Guvern nr. 117/1999. Trec de chestiunile acestea de legislaþie ºi dezvolt puþin, cu permisiunea dumneavoastrã.

Încheierea contractelor de sponsorizare ºi donaþie, precum ºi a convenþiilor de colaborare este atributul exclusiv al direcþiilor judeþene pentru protecþia drepturilor copilului, acestea având capacitatea de a încheia acte juridice, ºi nu centrele de plasament, care sunt doar componente ale persoanei juridice. Direcþiile pentru protecþia copilului nu sunt un intermediar între centrele de plasament ºi terþi, atribuþiile ce revin serviciului public specializat, anume aceste direcþii, fiind exercitate de cãtre directorul general al acestora, potrivit art. 23 alin. 3 lit. c) din Hotãrârea de Guvern nr. 117, pe care am mai menþionat-o. Mai mult decât atât, încheierea unor acte juridice civile nu se întemeiazã pe relaþii afective, ci pe voinþa liber consimþitã a pãrþilor care au capacitatea de a încheia astfel de acte juridice.

Apreciem cã întocmirea legalã a actelor juridice nu împieteazã asupra condiþiilor de trai ale copiilor din centrele de plasament, ci, dimpotrivã, contribuie la o mai strictã evidenþã, control ºi repartizare a bunurilor ce provin din donaþii ºi sponsorizãri.

Vã mulþumim ºi noi, domnule secretar de stat. Dacã domnul deputat, cu toatã ora târzie, vrea sã intervinã?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Aºa am eu noroc, la sfârºit sã...

Aþi avut noroc ºi înainte, domnule...

Domnule preºedinte, nu mã pot declara în totalitate mulþumit de acest rãspuns, întrucât, prin amploarea ºi complexitatea lui, se dã posibilitate interpretãrilor la nivelul direcþiilor judeþene. Probabil cã o sã mi se dea un rãspuns verbal imediat: dacã Legea privind Statutul cadrului didactic, pentru oamenii care erau cadre didactice la data prevãzutã, este în vigoare sau nu, pentru cã din cele ce s-a spus nu se prea înþelege clar dacã aceºti oameni vor beneficia în continuare de statutul lor de cadru didactic, conform Legii nr. 108/1998 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/1997.

Cât priveºte problemele acestea privind ridicarea subconturilor centrelor de plasament de la bãnci, eu aº vrea sã îl informez pe domnul preºedinte cã problema vizeazã nu numai unitãþile respective, ci vizeazã chiar direcþiile generale judeþene, pentru cã ele nu pot þine evidenþa unor operaþiuni cu un personal extrem de restrâns, ºi Domnia sa cunoaºte acest lucru ºi probabil cã greutãþile pe care le întâmpinã aceste direcþii vor fi soluþionate pe parcurs.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Domnule preºedinte, dacã doriþi sã mai interveniþi, aveþi la dispoziþie 2 minute, cu rugãmintea de a fi ºi noi înþeleºi, am depãºit timpul de lucru cu 20 ºi ceva de minute. Din respect pentru colegii noºtri care n-au avut timp sãptãmâna trecutã, ca ºi pe dumneavoastrã, în Executiv, sã fiþi faþã în faþã, vã rog.

Vã mulþumesc.

Practic, o singurã frazã încerc sã mai fac, spunând aceea cã legea evident cã este în funcþie, nici nu ne propunem sã fim în afara unor legi, pe de o parte. Pe de altã parte, Statutul cadrului didactic se aplicã unde aceastã profesie se practicã. Eu vã spun cã sunt în centre de plasament, au diplomã de învãþãtor sau de educator, dar de fapt sunt îngrijitori. Acum, dacã dânºii cer sã li se respecte drepturile, iertaþi-mã, nu pot sã accept acest lucru; în condiþiile foarte clare care sunt acolo, ei nu practicã aceastã meserie. A fost opþiunea dânºilor ºi au avut un an ºi jumãtate pentru lucrul acesta.

## **Domnul Vlad Romano:**

Ce lege sã anulãm?

## **Domnul Mihai Vitcu**

**:**

Pãi, legea aceasta!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Nu, vã rog sã nu intraþi într-o polemicã. Eu cred cã am înþeles. De altfel, eu cred cã Statutul cadrului didactic nu se referã la o consacrare care îþi rãmâne pe viaþã, indiferent cã ajungi pe urmã sã lucrezi, eu ºtiu, în Ministerul de Externe, rãmâi ºi sub imperiul Statutului cadrului didactic, pentru cã l-ai obþinut cândva, ci cât timp eºti cadru didactic.

Vã mulþumesc tuturor ºi declar ºedinþa închisã.

## **Domnul Mihai Vitcu**

**:**

Anulaþi legea!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,58._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,

ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 61/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei