Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 martie 2001
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Alexandru Athanasiu
Discurs
Da, vã rog.
Interpelarea mea pentru Ministerul Culturii este dublã, conþine douã etaje, douã paliere ºi voi începe cu cel dintâi, care conþine o porþiune ºi din declaraþia politicã pe care am rostit-o în plenul Senatului acum o orã sau douã.
Vã voi spune, domnule ministru, ºi spun asta unui om care înainte de 1989 a apãrat valori culturale când nu mulþi aveau curajul sã o facã, cã o carte obiºnuitã, banalã ca format, ca prezentare graficã, ca dimensiuni, deci o carte de rând, costa în 1989 aproximativ 10 lei. Un profesor, totuºi, de rând, nu un ºef, nu un director sau un funcþionar sau un muncitor, lua atunci în mânã în jurul a 2000 de lei. Deci un asemenea om îºi putea cumpãra din salariu vreo 200 de cãrþi.
Astãzi, aceeaºi carte, uneori tipãritã mai zgârcit, adicã pe o hârtie mai ieftinã, mai proastã sau cu o literã mai micã, cu oglinda paginii mai largã, costã cel puþin 70.000 de lei. Acesta este preþul unei cãrþi obiºnuite din orice librãrie, de la aproape orice editurã. Sã zicem cã românul vine acasã cu o leafã de 2.000.000. Cu aceºti bani el îºi cumpãrã doar 28 de cãrþi faþã de 200, înainte de 1989, de 7 ori mai puþine.
Am fãcut comparaþiile astea pe toate tipurile de cãrþi ºi pe toate tipurile de salarii normale, de rând.
În toate cazurile a reieºit cã azi cãrþile sunt de 6Ñ7 ori mai scumpe decât în 1989, când ele deja suferiserã o scumpire. Dau ca exemplu doar ”Biblioteca Pentru ToþiÒ, care ajunsese la 8 lei, B.P.T.-ul, care ajunsese la 8 lei de la 5 lei, cât fusese zeci de ani la rând.
Aºadar accesul omului la carte este de 7 ori mai greu, mã întreb, în capitalism decât în comunism? Este posibil acest lucru? Capitalismul, ca sã fie agreat Ñ ºi nu zic iubit, slavã Domnului!, fiindcã numai comunismul þi se bãga pe gât ca sã-l iubeºti, ºi sã declari cã-l iubeºti Ñ capitalismul trebuie sã fie mai bun decât comunismul. Dacã capitalismul îl îndepãrteazã pe om de carte, îl tâmpeºte, îl îndobitoceºte. De ce sã fie, vã întreb, cãrþile de 7 ori mai scumpe? Avem de 7 ori mai puþine pãduri ca altã datã, ca sã facem hârtie, sau cer tipografii români, oare, lefuri de 7 ori mai mari? Nu este aºa.
O soluþie pentru acest lucru este ºi, într-o anumitã mãsurã, în mâna dumneavoastrã, domnule ministru. Este vorba de subvenþionarea cãrþii, a anumitor cãrþi, a celor pe care o comisie hotãrãºte cã meritã sã le facã mai ieftine pentru a fi accesibile unor categorii cât mai largi de oameni.
ªtiu cã anul trecut fondul de subvenþionare a fost penibil, circa 5 miliarde, dacã sunt bine informat. Aº vrea sã ne spuneþi cât aveþi dumneavoastrã ºi ce efecte produce acest fond, ce efecte va putea produce acest fond, dacã existã, de subvenþionare ºi, în privinþa comisiei care hotãrãºte distribuirea acestor bani, mi-au ajuns la urechi, din presã, din discuþii, zvonuri Ñ nu ºtiu cât de temeinice Ñ cã dumneavoastrã aþi fi dispus eliberarea din funcþia respectivã de membru al acelei comisii a unor oameni, cum ar fi, de pildã: Mircea Muthu Ñ de la Universitatea din Cluj, Alexandru Cãlinescu Ñ din Iaºi, Livius Ciocârlie Ñ de la Timiºoara sau chiar a lui Sorin Alexandrescu Ñ fost, dacã nu mã înºel, consilier special al preºedintelui Constantinescu, eminent om de carte, ca ºi ceilalþi.