Stenogramă plen

Stimaþi colegi, v-aº ruga sã luaþi loc în salã, ca sã putem începe lucrãrile de astãzi ale Senatului.

Vã informez cã din totalul numãrului de senatori sunt prezenþi, deocamdatã, la lucrãrile de astãzi un numãr de 96 de senatori ºi sunt absenþi motivaþi de la lucrãri urmãtorii colegi: domnul Dumitru Badea, care este bolnav; domnul Octav Cozmâncã, reþinut de sarcinile ministeriale; doamna Norica Nicolai, care beneficiazã de zilele libere statutare sau, mai bine spus, regulamentare; domnul senator Traian Novolan, de asemenea, bolnav; domnul Ghiorghi Prisãcaru, care se aflã într-o delegaþie ordonatã de Senat; domnul Ion Seche, de asemenea, bolnav; doamna Rodica Mihalea Stãnoiu, cu însãrcinãri guvernamentale, dupã cum ºtiþi; domnul ministru, de asemenea, Rãzvan Theodorescu, pe aceleaºi motive; ºi, din pãcate, continuã sã lipseascã, fãrã vina dânsului, domnul senator Ilie Ilaºcu.

Constatând cã sunt întrunite condiþiile regulamentare pentru a putea purcede la lucrãrile Senatului, v-aº ruga, prin vot, sã aprobaþi ordinea de zi care v-a fost transmisã.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Tot pe marginea problemei ridicate de distinsul coleg antevorbitor, aº sugera ca aceste proiecte ale ordinii de zi sã fie inscripþionate cu data ºi ora la care au fost ele emise.

Bineînþeles cã de semnãturã nu este nevoie, pentru cã avem cunoºtinþã de faptul cã, eventual, Biroul permanent ºi nu altcineva face aceastã propunere. Mulþumesc.

## Da, vã mulþumim.

Dacã mai sunt intervenþii pe acest subiect?

Dacã nu mai sunt intervenþii, fãrã a constitui un comentariu, regretãm aceastã inadvertenþã, însã þinând cont cã aceste proiecte de lege privind aprobarea unor ordonanþe sunt difuzate de foarte multã vreme în atenþia colegilor senatori, ca ºi a comisiilor de specialitate, toate au rapoarte favorabile ºi nu se pune problema unor modificãri de fond, sã îngãduiþi Biroului permanent aceastã inadvertenþã, o reþinem ca pe viitor acest lucru sã nu se mai întâmple ºi v-aº ruga sã supunem la vot ordinea de zi, în forma în care v-a fost prezentatã astãzi, cu adãugarea acelor 8 proiecte de lege privind aprobarea unor ordonanþe ºi o propunere legislativã în final.

Deci v-aº ruga sã procedãm la vot.

Am o intervenþie la ordinea de zi.

Da, vã rog. Domnul senator Ungheanu.

În legãturã cu ordinea de zi comunicatã, vreau sã vã spun cã au apãrut douã ordini de zi, una anterioarã, cu 23 de puncte, ºi una de ultimã orã, cu 31 de puncte, deci cu 31 de texte legislative, procedeu care contravine unei bune munci în Senat, pentru cã, de douã ori, oamenii nu au avut timp sã citeascã aceste proiecte de legi.

Vreau sã atrag atenþia plenului, ºi implicit celor care rãspund, cã asemenea procedee care se perpetueazã de la începutul acestei sesiuni ºi în cea extraordinarã nu ne ajutã sã procedãm în mod corect.

Eu chiar întreb senatorii dacã pot sã treacã la vot fãrã sã cunoascã textele acestor 8 iniþiative legislative care sunt introduse în ultimul moment în ordinea de zi.

Deci este o procedurã care depãºeºte hotãrârile Biroului permanent ºi este un mod de a lucra care este împotriva Regulamentului Senatului.

## Da, vã mulþumim.

Dacã mai sunt intervenþii pe acest subiect din partea colegilor?

Da, vã rog, domnul senator Szab—.

Cu 78 de voturi pentru, 29 împotrivã ºi 3 abþineri dintr-un total de 102 voturi exprimate, a fost adoptatã ordinea de zi.

Vã mulþumesc.

Trecem la al doilea punct de pe ordinea de zi, cãruia îi avem rezervat un spaþiu de o orã, ºi anume, declaraþiile politice.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. (socialdemocrat ºi umanist), care beneficiazã de 28 de minute, are cuvântul domnul Doru-Laurian Bãdulescu, pe o problemã privind integrarea României în Uniunea Europeanã ºi în N.A.T.O.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În sãptãmâna care s-a încheiat, am asistat cu toþii la un eveniment de mare însemnãtate pentru viaþa politicã româneascã, eveniment cu implicaþii majore pentru viitorul României.

Semnarea Declaraþiei politice comune pentru aderarea României la N.A.T.O. de cãtre liderul partidului de guvernãmânt Adrian Nãstase, împreunã cu liderii partidelor ºi grupurilor parlamentare, nu poate decât sã marcheze pozitiv ºi într-o notã optimistã, putem spune, începutul de drum al celor care reprezintã eºicherul politic românesc configurat dupã alegerile din noiembrie 2000.

În calitate de senator, membru al Grupului parlamentar P.D.S.R., vã rog, stimaþi colegi, sã-mi permiteþi sã exprim întreaga adeziune la declaraþia în favoarea aderãrii României la N.A.T.O., pe care o consider o declaraþie a deplinului consens politic, un catalizator al solidaritãþii ºi convergenþei forþelor politice în privinþa intereselor fundamentale ale României, o expresie a maturitãþii clasei noastre politice, o reacþie comunã promptã la manifestãrile de adeziune ale marii majoritãþi a românilor privind integrarea þãrii noastre în Alianþa Nord-Atlanticã, o dovadã clarã cã integrarea în N.A.T.O. constituie obiectivul fundamental al politicii externe ºi de securitate a României, garanþia securitãþii naþionale pe termen mediu ºi lung.

România dispune în momentul de faþã de suficiente argumente ºi atuuri în vederea integrãrii în Alianþã.

Democraþia pluralistã, funcþionalã, instrumentele principale ale economiei de piaþã ºi potenþialul de creºtere economicã sunt deja realitãþi.

Noul Guvern P.D.S.R. s-a angajat pe calea unui program de reformã radical, care vizeazã relansarea creºterii economice, combaterea sãrãciei, stoparea corupþiei, refacerea autoritãþii instituþiilor statului, continuarea ºi accelerarea procesului de integrare demnã în Uniunea Europeanã ºi N.A.T.O.

Primirea României în N.A.T.O. ar putea reprezenta o contribuþie la stabilirea ºi securitatea Europei.

Aceasta ar însemna un nou potenþial de întãrire a flancului de sud al Alianþei, o zonã extrem de expusã riscurilor tradiþionale ºi netradiþionale ale securitãþii.

## ªi noi vã mulþumim.

Urmeazã, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Vasile Horga.

## **Domnul Vasile Horga:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Le-a fost hãrãzitã românilor o dramã care parcã nu se mai terminã.

Atunci când sunt mai aproape de rezolvarea unei probleme, soluþia gãsitã îi îndepãrteazã ºi mai mult de rezultat.

Aºa s-a întâmplat zilele trecute, când în sfârºit flacãra speranþei a fost din nou aprinsã pentru cei care, încrezãtori în instituþiile statului de drept, ºi-au depus agoniseala muncii lor, poate de-o viaþã, la Fondul Naþional de Investiþii administrat de SOV-Invest.

S-au spus multe despre acest fond ºi despre cei care au investit aici, ca ºi cum ei ar fi fost criminalii, ºi nu cei care ºi astãzi se ascund sub umbrele parcã veºnic ocrotitoare.

Toþi politicienii de ieri ºi de azi au recunoscut cã, sub ochii instituþiilor statului, care erau create ºi finanþate tocmai pentru a proteja investiþiile celor mulþi îndemnaþi sã-ºi lase economiile într-un loc aproape sigur, aceste economii ºi o datã cu ele visele a sute de mii de români, majoritatea sãraci, au fost spulberate.

Iatã cã, o datã cu pronunþarea hotãrârii definitive ºi executorii a Curþii Supreme de Justiþie, speranþele acestor amãrâþi ai sorþii încep sã renascã.

Golgota lor însã nu s-a terminat. Imediat dupã pronunþarea hotãrârii, o pleiadã de birocraþi ºi politicieni de toate mãrimile s-au înghesuit pe la diferite microfoane sã spunã rãspicat oamenilor cã de fapt Curtea Supremã de Justiþie nu a judecat în fapt nimic, cã hotãrârea judecãtoreascã nu schimbã cu nimic soarta omului, adicã, cu hotãrâre sau fãrã hotãrâre, pãgubiþii nu vor primi nimic.

Preºedintele C.E.C. ar vrea acum câte un proces pentru fiecare pãgubit, adicã o instanþã sã stabileascã ce sumã va primi fiecare pãgubit, pentru cã altfel dânsul nu recunoaºte nimic ºi, evident, nici nu dã nimic. Ca ºi cum zecile de miliarde de lei pe care C.E.C.-ul le încasa lunar drept prime de asigurare a riscurilor fondului ar fi fost transmise lui pe fiecare investitor în parte.

Oamenii îºi pun ºi astãzi o întrebare fireascã: dacã ºi vechii ºi noii guvernanþi au promis înapoierea banilor, atunci ce forþã dincolo de voinþa acestora este mai puternicã?

Vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care are 6 minute la acest punct al ordinii de zi pentru declaraþii politice, domnul senator Viorel Panã.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Permiteþi-mi sã dau citire rapid declaraþiei-apel a Partidului Democrat.

Legea privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu, în forma adoptatã pe 7 martie de Parlamentul României, este excesivã, generatoare de confuzii, lãsând locuri pentru abuzuri împotriva libertãþii de exprimare ºi a dreptului la informaþii, consfinþite în art. 30 ºi 31 din Constituþia României.

Partidul Democrat a fost singurul partid parlamentar care s-a pronunþat împotriva adoptãrii în aceastã lege a unor formulãri prin care informaþiile de interes public pot fi incluse în categoria secretelor ºi, prin urmare, interzis accesul la aceste informaþii.

Din aceste motive, grupurile parlamentare ale Partidului Democrat au votat împotriva acestor texte ale legii.

O mare parte a mijloacelor de informare în masã din þara noastrã a semnalat pericolele ce decurg pentru libertatea presei, caracterizând intenþia legii ca ticãloºie, utilã

corupþiei ºi traficului de influenþã, instaurarea cenzurii, antidemocraticã.

Mai adãugãm riscul asociat obligaþiei cu privire la încãlcarea regimului juridic al informaþiilor clasificate, obligaþie extrem de confuzã în textul legii, cu atât mai mult cu cât termenul de ”încãlcãriÒ nu este folosit ca atare în legislaþia penalã.

Din textul actual al legii se deduce cã orice persoanã trebuie sã aprecieze permanent atitudinea altora ºi sã informeze aproape continuu autoritatea. Prin urmare, chiar cu ajutorul legii, s-ar putea institui un sistem de informatori.

Este cazul sã ne amintim ºi experienþa trãitã a acestor ani care ne aratã cã grave ºi masive divulgãri de secrete au fost fãcute chiar de cãtre unii funcþionari ai unor instituþii cu atribuþii în domeniul apãrãrii secretului de stat.

Aceastã declaraþie se constituie ca un apel pentru ca legea, în forma actualã, sã nu fie promulgatã, dând posibilitatea ca Ñ într-o nouã dezbatere în Parlament Ñ sã poatã fi corectate sau eliminate textele care lasã loc unor eventuale abuzuri sau impun îngrãdiri inacceptabile pentru dreptul la informaþie.

ªi noi vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, îl rugãm pe domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Aveþi 6 minute, tot grupul, pentru declaraþii.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Existã teme despre care toatã lumea îºi poate da cu pãrerea, despre care se pot emite opinii dintre cele mai originale, despre care se poate glosa la nesfârºit într-o încântãtoare paradã a spiritului.

Dar existã ºi subiecte despre care nu se poate vorbi decât cu sfinþenie, responsabili pânã în adâncul fiinþei noastre de fiecare cuvânt pe care-l rostim.

Un asemenea subiect Ñ poate ºi cel dintâi Ñ este þara.

În baie de durere ºi o nesfârºitã surprizã a fost rãspunsul cu care, în urmã cu 16 zile, clasa politicã de la Bucureºti a luat cunoºtinþã de rezultatele alegerilor din Republica Moldova.

Dacã nu accept ideea sã mã îndoiesc de sinceritatea durerii, pot însã sã afirm cã surpriza mi se pare cu totul nelalocul ei, pentru cã în fapt România, þara-mamã, nu a cules decât ce a semãnat în spaþiul de peste Prut.

ªi pentru a nu irosi nici o clipã în subtile analize de nuanþã, declar cu toatã convingerea cã votul de la Chiºinãu exprimã eroarea, culpa pe care întreaga clasã politicã de la Bucureºti, indiferent de partidul parlamentar sau extraparlamentar în care e risipitã, trebuie sã ºi-o asume în faþa þãrii ºi în faþa istoriei.

Nu ne-am respectat cu adevãrat fraþii de peste Prut. Nu i-am iubit cu adevãrat. Nu am ºtiut ce ºi cum sã facem pentru a valorifica ºansa nesperatã a clipei de libertate cu care Dumnezeu i-a milostivit.

În loc de clarviziune, de sacrificii fireºti ale noastre, de eforturi comune, am aplicat cea mai imbecilã ºi neproductivã politicã ce se poate imagina: ”Frate, frate, dar brânza e pe bani.Ò

Cei care nu s-au calicit la un leu sau doi, la o rublã sau alta sunt azi stãpânii ºi conducãtorii Moldovei româneºti, pentru cã, o ºtim bine, la Chiºinãu nu a învins nici doctrina comunistã, nici nostalgia dupã ”U.R.S.S. Ñ bastionul pãcii eÒ. La Chiºinãu a învins generalul ”FoameÒ împotriva cãreia, s-a dovedit din nou, dupã zeci de ani de privaþiuni oamenii rezistã tot mai greu.

## Domnule preºedinte,

ªi eu vã mulþumesc.

Urmeazã, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist), doamna senator Rodica ªelaru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Apreciez preocuparea autoritãþilor statului ºi a societãþii civile pentru protecþia copiilor, atât a celor ce provin din familii dezorganizate sau nevoiaºe, cât ºi a copiilor strãzii sau a celor care sunt victime ale violenþei în familie.

Mãsurile luate de Guvern prin crearea Autoritãþii Naþionale de Protecþie a Copilului ºi alocarea de fonduri pentru derularea programelor de asistare a copiilor abandonaþi ºi de unele organizaþii nonguvernamentale care se ocupã de o parte a minorilor ajunºi în dificultate sunt de un real folos societãþii.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 39/23.III.2001

Intervenþia mea se vrea o completare ºi o continuare a acestor preocupãri ºi dupã ce aceºtia ating vârsta majoratului.

Este bine sã ne ocupãm de câinii comunitari, dar aceºti adolescenþi ai nimãnui sunt mult mai importanþi, iar comunitatea trebuie sã-ºi asume responsabilitatea integrãrii lor în societate, atât în interesul sãu, cât ºi al lor.

La împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii foºti asistaþi, fãrã o familie care sã-i sprijine ºi sã-i îndrume, cad pradã grupurilor de infractori sau le îngroaºã rândurile. Aici îºi însuºesc obiºnuinþa consumului de alcool sau droguri, a prostituþiei, violenþei, furtului ºi scandalului, vicii de a cãror dobândire nu sunt, poate, principalii vinovaþi.

La ora actualã nu ne sunt cunoscute numãrul exact ºi dispersia tinerilor de peste 18 ani care au ieºit din programele de ocrotire a minorilor. Aceia dintre ei care nu au acte de identitate ºi domiciliul precizat nu beneficiazã de nici un drept sau sprijin, nu figureazã în evidenþele publice, deci nu existã ca persoane.

Sunt suficiente argumente sã ne preocupãm ca tinerii cu probleme majore care au fost asistaþi sã beneficieze din partea comunitãþii de mãsuri specifice dedicate încurajãrii ºi integrãrii lor în societate.

În acest sens, am în vedere urmãtoarele principii ºi acþiuni importante, la a cãror îmbunãtãþire ºi punere în aplicare îmi doresc sã beneficiez ºi de sprijinul dumneavoastrã:

1 Ñ iniþierea cât mai urgent posibil a unui recensãmânt ºi a unor tehnici operative de înregistrare în evidenþe, care sã clarifice dimensiunile acestui segment social ºi identitatea celor care nu au fost cuprinºi încã în evidenþe;

Vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Carol Dina.

## **Domnul Carol Dina:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Fac parte din Comisia pentru integrare europeanã, a Parlamentului României.

În zilele de 26 ºi 27 februarie anul acesta, a avut loc la Bruxelles Reuniunea Comitetului parlamentar mixt Uniunea Europeanã Ñ România.

Am fost membru al delegaþiei române care a luat parte la aceastã acþiune.

Ordinea de zi a cuprins o arie largã de subiecte importante, în principal referitoare la pregãtirea României pentru aderare, punerea în aplicare a strategiei economice pe termen mediu, protecþia mediului, evoluþiile din cadrul Uniunii dupã decizia Consiliului european de la Nisa.

Dezbaterea repetatã a acestor subiecte a pus pregnant în evidenþã douã tedinþe opuse: seriozitatea ºi profunzimea de abordare a problemelor de cãtre euro-parlamentari ºi cantonarea autoritãþilor române în aria promisiunilor ºi pãstrarea cu stoicism a ultimului loc în Europa. De altfel, comisarul european pentru lãrgirea Uniunii europene, domnul GŸnther Verheugen a fost foarte tranºant afirmând, citez: ”Nu mai poate fi suficient din partea românã sã-ºi exprime bunele intenþii, sã facã promisiuni, planuri, programe, ci trebuie sã se treacã la fapte, sã se ia deciziile care sã conducã la schimbãrile necesare.Ò

Comisarul european a subliniat cã agricultura reprezintã unul din principalele obstacole în calea aderãrii þãrii noastre, capitolul de negocieri respectiv neputând a fi deschis pe termen scurt.

De asemenea, a menþionat domeniul protecþiei mediului ca fiind unul cu foarte puþine realizãri în þara noastrã.

Ministrul integrãrii europene, doamna Puwak Hildegard, prezentã la reuniune, a prezentat fãrã sã convingã cã în anul 2001 deficitul bugetar va fi de 3Ñ4%, rata inflaþiei, de pânã la 25%, urmând sã se înregistreze unele creºteri ale produsului intern brut, vor fi atraºi investitori strãini ºi se va derula, în scurt timp, privatizarea a 20 de întreprinderi ºi a unor mari companii de stat, precum SIDEX Galaþi, TAROM ºi altele.

Cu privire la stadiul procesului de negociere de aderare, doamna ministru Puwak a afirmat cã se vor deschide toate capitolele pânã în anul 2002 ºi se vor închide cel puþin 20 de capitole.

Vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea, declaraþia mea politicã vizeazã ceea ce aº putea numi ”politica formelor fãrã fond în procesul de reformã al administraþiei publice localeÒ.

Ca senator, provin din rândul aleºilor locali. Am fost, în acest sens, 8 ani vicepreºedinte al Consiliului judeþean Ialomiþa ºi Ñ ca fost ales local Ñ provin din rândul funcþionarilor publici.

Am avut, în toate aceste ipostaze, convingerea cã în cele din urmã procesul de reformã al administraþiei publice locale trebuie sã dea ca rezultat administrarea treburilor locale la nivelul cel mai apropiat de cetãþean ºi de o cât mai bunã calitate în raport de nevoile ºi de interesele acestuia.

Au fost câteva momente de-a lungul mai multor guvernãri ºi mai ales a penultimei dintre acestea în care pãrea cã ea, Guvernarea centralã, are în sfârºit curajul sã mai facã un pas în descentralizare ori în direcþia creºterii calitãþii actului de administrare localã.

Am ales ca exemplu unul dintre aceste momente, ºi anume acela care s-a referit la iniþierea ºi adoptarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcþionarilor publici.

Cu destule poticneli ºi amânãri, se ajunsese la etapa în care aceastã lege ºi complexul de mecanisme de reformã a sistemului pe care ea le conþine începuse sã producã efecte ºi sã genereze ceea ce numeam mai devreme, ºi anume creºterea calitativã a actului de administrare petrecut la nivel local.

Ca în orice domeniu, ºi aici, în spatele tuturor procedurilor pe care legea le presupune a fi parcurse sunt funcþionarii, mai simplu spus, oamenii, profesioniºtii sau cei care fac muncile administrative într-o primãrie sau într-un consiliu judeþean ºi, de ce nu?, într-un minister.

Aceºti oameni au fost supuºi procesului de împãrþire pe categorii, au fost incluºi în liste, au fost supuºi examenelor de atestare ºi aºteptau, în chip de mãrþiºor, intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 245/2000 privind salarizarea funcþionarilor publici.

Cu o zi întârziere, mãrþiºorul a venit. Pe 2 martie apare în Monitorul Oficial Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 33/2001 care abrogã Ordonanþa de urgenþã nr. 245/2000, îngheaþã la nivelul anterior aplicãrii Legii funcþionarului public salariile acestora ºi reteazã în plus ºi drepturile prevãzute de aceeaºi lege privind sporul pentru ore suplimentare, prima de vacanþã, indemnizaþia de delegare.

Iertaþi-mã, domnule preºedinte, mai am foarte puþin.

Vã rog, vã rog.

Pentru cei încadraþi ca funcþionari, media brutã a acestuia este de 3,5 milioane lunar, iar pentru personalul cunoscut în general ca administrativ, adicã contractual, media brutã este de 2,1 milioane lunar.

Crede cineva cã acest salariu asigurã funcþionarului liniºtea necesarã pentru a-ºi îndeplini cum se cuvine obligaþiile, în condiþiile în care nu mai are nici mãcar dreptul de a-ºi completa veniturile cu alte colaborãri sau contracte strict profesionale?

E lesne de înþeles cã nu ºi e la fel de clar cã, aºa cum spuneam în titlu, reforma acestei pãrþi a sistemului administraþiei publice a fost, din nou, o formã fãrã fond ºi cã Legea privind statutul funcþionarului public pare acum adoptatã doar de dragul alinierii la legislaþia europeanã.

Ca senator provenit din aleºii locali, aºa cum menþionam la început, protestez împotriva acestei mãsuri ºi îmi exprim solidaritatea cu cei ale cãror drepturi nu sunt respectate, cu cei care nu mai au, cred, nici o garanþie cã o lege nu se poate anula cu o zi înaintea termenului prevãzut pentru aplicare. Cel mai bun exemplu în acest sens este Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 33/2001, nãscutã pe 28 februarie a.c. pentru a anula aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 245/2000 privind salarizarea funcþionarilor publici, care urma sã producã efecte cu data de 1 martie.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Pentru Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Nicolae-Vlad Popa, cu rugãmintea, pentru cã s-a depãºit termenul alocat grupului, de a fi cât se poate de succint. ªi pentru a nu protesta ºi noi, pentru depãºirea timpului.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Problema imaginii Parlamentului este de interes general, pentru cã acesta reprezintã cea mai importantã instituþie democraticã. Orice patã pe aceastã imagine prejudiciazã democraþia noastrã.

Faptul cã într-un sondaj de opinie privind corupþia, Parlamentul se aflã pe locul al treilea, dupã organele vamale ºi justiþie, trebuie sã ne îngrijoreze serios. De ce? Noi, senatorii, cu puþine excepþii, miniºtri, profesori etc., nu suntem funcþionari publici ºi, ca atare, nu putem fi subiecþi ai infracþiunilor de mitã sau foloase necuvenite. Însã putem fi, teoretic, subiecþii infracþiunii de trafic de influenþã. ªi, pentru cã românul are dreptate când spune cã: ”Nu iese fum, fãrã foc!Ò Ñ referitor la datele sondajului de opinie anterior menþionat, afirm cu toatã responsabilitatea cã primirea oricãrui folos, de la bani pânã la servicii, pentru a rezolva ”o problemãÒ cu ajutorul unui funcþionar public, înseamnã trafic de influenþã ºi se pedepseºte conform legii. Constat cã, în situaþia datã, numai unii dintre noi ar putea sãvârºi asemenea fapte, deºi Ñ subliniez Ñ nu acuz pe nimeni. Practic, doar cei aflaþi la putere ar putea determina funcþionarii publici sã facã acte juridice în afara îndatoririlor lor.

Sper ca procentul de neîncredere în Parlament, rezultat din sondajul de opinie, sã scadã, iar dacã nu va fi aºa, ºtim a cui este vina.

Vã propun ca din bugetul Senatului sã se tipãreascã un buletin informativ pentru elevi ºi studenþi, în care sã explicãm rolul Parlamentului ºi activitatea sa realã.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnilor senatori,

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

M-a surprins ºi m-a emoþionat naþionalismul curat cu care domnul Radu Alexandru Feldman, colegul nostru, a vorbit despre Basarabia, deºi nu cred cã s-ar putea chiar întruni plenul celor douã Camere pentru rezolvarea unei probleme care þine de alegeri libere. Cred cã plenul poporului român ar trebui sã se întruneascã pentru a gãsi modalitãþile de intervenþie în fiecare zi în viaþa fraþilor. Dar, repet, salut românismul raþional cu care domnul senator Feldman ne-a vorbit aici despre problema Basarabiei.

Eu însumi am vorbit despre aceasta. Nu este niciodatã prea mult sã vorbim despre o dramã. ªi, chiar ieri, în prima mea nouã emisiune de la ”Antena 1Ò, l-am avut oaspete pe Iurie Roºca, liderul singurului partid unionist care mai existã în Parlamentul Republicii Moldova, ºi poziþia lui m-a radicalizat ºi pe mine.

Declaraþia mea politicã din acest mijloc de martie 2001 are astãzi o substanþã mai specialã.

Nu mã voi referi, de aceastã datã, la casa lui Geo Dumitrescu, deºi marele poet este, la vârsta de 81 de ani, tot fãrã locuinþã, spre ruºinea noastrã. Nu mã voi referi la DOLJCHIM, deºi producþia de îngrãºãminte, atât de necesare în acest moment de primãvarã a agriculturii, nu a început.

Nu voi vorbi nici despre nevoia de culturã ºi de iniþiative spirituale, deºi v-aº putea descrie cu lux de amãnunte explozia de entuziasm ºi setea de istorie a tineretului din Gorj la douã spectacole ale Cenaclului Totuºi Iubirea, acum câteva zile, în arhiplina Salã a Sporturilor din Târgu Jiu ºi în arhiplina Casã de Culturã a oraºului muncitoresc Motru, care îºi refuzã condamnarea la moarte, ºi eu mã înscriu printre brancardierii salvãrii lui.

Nu voi insista sã omagiez autoritãþile puternice ale acestui Gorj, cel mai bogat spaþiu românesc prin prezenþa Complexului Brâncuºi. ªi este de mirare cã nu s-au distrus încã marile sculpturi: ”Poarta SãrutuluiÒ, ”Masa TãceriiÒ ºi ”Coloana fãrã SfârºitÒ.

Nu voi insista asupra implicãrii serioase a prefectului Toni Greblã ºi a preºedintelui Nicolae Mischie în viaþa bravilor olteni de munte.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului ”România MareÒ, domnul senator Eugeniu Florescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Doresc, în aceastã primã declaraþie a mea în calitate de senator, sã mã refer la controversata situaþie a blocurilor din Bucureºti aflate în pericol de prãbuºire la un cutremur a cãrui producere reiese din toate calculele.

Da la bun început, consider cã acest grav pericol, provocator deja de extraordinare neliniºti în rândul locuitorilor Capitalei, în special al celor ce trãiesc în clãdirile nominalizate, circa 110 blocuri foarte mari ºi 2.000 de construcþii mai mici, alertaþi fiind la maximum de posibilitatea unui fantastic carnagiu în care vor fi implicaþi ei, familiile, copiii lor, constituie cea mai acutã problemã a zilei ºi a perioadei pe care o parcurgem. Dar a avea în Bucureºti nu doar 10.000 de oameni care trãiesc cu spaima cã vor fi zdrobiþi de ziduri, ci mulþi alþii, dacã ne gândim cã numai în clãdirea Tribunalului Bucureºti intrã zilnic 10.000, ºi a nu face nimic, dar absolut nimic de 11 ani pentru salvarea lor, iatã o atitudine de o cruzime fãrã precedent!

Doamnelor ºi domnilor senatori, vorbele rostite ocazional pe aceastã temã de cãtre unii oameni ai guvernelor ºi parlamentelor care s-au succedat dupã 1989 nu valoreazã doi bani, iar trimiterile pe care le auzim adesea despre aºa-zisa vinovãþie a lui Ceauºescu, dictatorul care ar fi oprit consolidarea blocurilor, reprezintã o jenantã faþã moralã a celor ce îºi justificã astfel propria indolenþã.

ªi fiindcã a venit vorba, este bine, cred, sã lãmurim aceastã problemã, ca sã se termine o datã cu mizerii de acest fel, dar ºi spre a înþelege mai bine responsabilitãþile noastre faþã de morþii viitorului cutremur.

Nu a fost vorba de nici un act dictatorial în oprirea consolidãrilor, aºa cum se spune. ªi vã mãrturiseºte un om care a fost de faþã la luarea acelor decizii.

În 1977, consultarea cu seismologii a dus la concluzia cã repetarea unui cutremur de intensitatea celui deja consumat la acea datã nu mai putea avea loc decât dupã minimum 30 de ani, perioadã de altfel confirmatã pânã azi. Sugestia unor arhitecþi Ñ ºi nu a lui Ceauºescu Ñ a fost ca viitorul Bucureºti sã fie gândit ca o reuniune de mai multe cartiere-oraºe, cu câteva sute de mii de locuitori fiecare, capabile sã îºi dezvolte o viaþã în mare mãsurã independentã, inclusiv cu centre culturale proprii. A existat pãrerea cã zona cea mai sensibilã din punct de vedere seismic a Bucureºtiului este vechiul centru, trimiterea populaþiei spre cartiere justificându-se o datã în plus.

Vã mulþumim.

O mie de scuze, dar nu mai ajungem la proiectele de legi, în ritmul acesta, domnule senator! Nu mai ajungem.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., are cuvântul domnul senator George Pruteanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Cu trei chestiuni vreau sã vã reþin astãzi atenþia. Cele trei sunt, trebuie sã recunosc, divergente, nu fac parte din aceeaºi sferã, dar, pentru cã mã frãmântã realmente, am preferat sã le grupez. De altfel, primele douã sunt scurte, sunt niºte nedumeriri, sau niºte propuneri, în timp ce pe cea de a treia, cu voia dumneavoastrã, îmi voi permite sã o dezvolt ceva mai pe larg.

1. Primul punct al declaraþiei mele politice de azi este în legãturã cu transparenþa. La acest început de mandat, atât Guvernul, cât ºi Parlamentul ºi-au creat o relaþie, una peste alta, bunã cu presa. Am zis una peste alta, întâi, fiindcã nimic nu este perfect pe lumea aceasta, dar iatã cã apar deja semnele unor încordãri, ale unor tensiuni între presã ºi noi. Nu am sã mã refer acum la imperfecþiunile grave ale Legii privind secretul ºi secretele, în care prea se lasã la latitudinea oricãrui ºefuleþ tragerea obloanelor opace peste orice informaþie din parohia sa.

Am sã mã refer la un aspect al activitãþii noastre, a Senatului, care efectiv mã intereseazã ºi pe mine. Este vorba de deplasãrile în strãinãtate, mai exact de transparenþa acestor deplasãri. În legislatura trecutã apãreau, periodic, cifre senzaþionale în presã, cã partidul cutare are atâtea sute de zile de ieºire în strãinãtate pe cap de membru, cã partidul cutare, cutare... are ºi mai multe etc. Lumea citea ºi ne judeca aspru.

Ca sã nu repetãm asemenea greºeli, eu vã propun urmãtoarele: întrucât tot ceea ce facem este pe banii contribuabilului, el are dreptul sã ºtie cum ºi pe ce îi cheltuim. Noi ar trebui sã afiºãm la loc vizibil, adicã la îndemâna presei ºi, implicit, a opiniei publice, nu doar lefurile care revin fiecãrui rang, fiecãrei funcþii din Senat: preºedinte, vicepreºedinte, secretar, chestor, senator etc., ci ºi diurnele de deplasare în þarã ºi în strãinãtate. ªi, mai ales, ar trebui sã afiºãm sãptãmânal, cu promptitudine, programul deplasãrilor în strãinãtate, sã ºtim ºi noi, colegii lor, sã ºite ºi presa care senatori sunt plecaþi, câþi sunt plecaþi, unde sunt, cât costã, care este scopul

deplasãrii ºi alte asemenea detalii de interes. Mi se pare incorect sã þinem secrete plecãrile în strãinãtate ale senatorilor, întrucât noi nu suntem nici agenþi acoperiþi, nici lucrãtori ai serviciilor secrete.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Mihordea Mircea, un minut.

## **Domnul Mircea Mihordea:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Afacerile oneroase ale unor persoane aparþinând regimului trecut fac deliciul presei româneºti, minimalizând

efectele dezastruoase ale inundaþiilor de sãptãmâna trecutã.

Zona calamitatã, zona Maramureºului istoric, Salva, Viºeu, Sighetu Marmaþiei, poienele de sub muntele Ruscova, lipsite de mijloacele materiale, astãzi aratã ca dupã un rãzboi devastator: sute de familii fãrã adãpost, mii de români, ucraineni, maghiari care nu au nevoie de Legea administraþiei locale, ci doar de o mânã de ajutor.

Am vãzut mame cu prunci în braþe, bãtrâni care nu mai puteau plânge.

Dar cum românul crede cã în tot rãul este ºi un bine, folosindu-se de avantajele puhoaielor de apã adunã zilnic sute de cãruþe de nisip Ñ vã rog sã mã credeþi Ñ în ideea cã se va îndura cineva sã le cumpere.

Dacã acum doi ani iazul Nãvãþ al sucursalei miniere a poluat întreaga suflare de pe Tisa, astãzi toate râurile ºi-au ieºit din matcã pentru a arãta cã doar banii Ñ nu au parvenit Ñ sunt de vinã.

Domnilor, vã rog pe dumneavoastrã ºi în mod deosebit reprezentanþii Ministerului Apãrãrii Naþionale, sã ia mãsuri în vederea donãrii utilajelor necesare primãriilor pentru a asigura infrastructura zonei, dacã mai doriþi sã vizitaþi Maramureºul istoric.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Pop de Popa, care ºi încheie lista vorbitorilor la acest punct al ordinii de zi.

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În invervenþia mea doresc sã sensibilizez onoratul Senat ºi forurile responsabile privind unele aspecte ale chirurgiei cardiovasculare din România, ca expresie a dreptului la viaþã.

Chirurgia cardiovascularã modernã începe la Fundeni ºi Târgu Mureº în anii Õ73ÑÕ74. La acea datã am început sã operãm progresiv, cu rezultate competitive, toatã paleta afecþiunilor cardiace cunoscute în literaturã, minus transplantul cardiac.

Au fost înfiinþate ºi deschise etapizat de Ministerul Sãnãtãþii, cu concursul nostru, cele ºase centre de chirurgie cardiovascularã din þarã, neuitând însã nici pe cel din Chiºinãu.

Centrul Naþional de Chirurgie Cardiovascularã Fundeni, azi Institutul de Boli Cardiovasculare, ºi-a arogat rolul formator de specialiºti ºi fondator al ºcolii moderne de chirurgie cardiovascularã din România.

S-au dotat aceste centre cu aparaturã, s-au elaborat tratate ºi proiecte de cercetare aplicativã, realizând numeroase invenþii originale în profil, citate în literaturã.

Specialiºtii noºtri ºi-au fãcut simþitã prezenþa tot mai mult la simpozioane ºi congrese internaþionale, fãcând cunoscute realizãrile ºcolii româneºti de chirurgie cardiovascularã.

Astfel, românii nu mai trebuiau sã apeleze la societãþi de binefacere pentru a se opera în strãinãtate Ñ în treacãt fiind spus, o astfel de operaþie costa între 20 ºi 40 de mii de dolari Ñ, puteau face, de aceastã datã, acest lucru acasã, când numai la Fundeni se operau anual 2.000 pânã la 2.500 de bolnavi.

Mai mult, numeroºi strãini ne-au solicitat ºi s-au adresat Clinicii Fundeni pentru a fi operaþi pe cord, lucru realizat cu rezultate competitive.

Am primit vizita a peste 35 de mari profesori de talie internaþionalã pentru a se convinge de succesele noastre, profesorul Walton Lilehait, primul care a efectuat o operaþie pe cord deschis în lume, profesorul Christian Barnad ºi Marius Barnad, care au operat primele transplanturi cardiace în lume, profesorul Stark, care a realizat prima valvã artificialã din lume, profesorul Pivnica care a realizat primul cardiostimulator atomic din lume, Buracovski, Frijola, Petersen ºi alþii, operatori pe copii.

ªi noi vã mulþumim.

Am încheiat acest punct al ordinii de zi cu o întârziere de trei sferturi de orã.

Aduc la cunoºtinþa Senatului urmãtoarele proiecte de lege, care urmeazã a fi înaintate la Curtea Constituþionalã în temeiul articolului 17 alineatele (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992, ºi anume:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea temporarã de la plata drepturilor de import ºi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 100/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1996 privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare a instituþiilor publice de culturã finanþate din venituri extrabugetare ºi alocaþii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituþii, precum ºi îmbunãtãþirea salarizãrii personalului din instituþiile ºi activitãþile cu profil cultural;

3. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanþa Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea, prin absorbirea acestei bãnci, cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.;

4. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2000 privind modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã;

5. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/1998 pentru modificarea prevederilor articolului 2 alineatul 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 48/1998 privind majorarea capitalului social al societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar majoritar;

6. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plãþilor compensatorii ºi ajutoarelor care se acordã personalului militar;

7. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/2000 pentru modificarea unor reglementãri în domeniul serviciilor publice de transport local de cãlãtori;

8. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/2000 privind trecerea unui imobil din domeniul public în domeniul privat al statului ºi darea lui în administrarea Comitetului Olimpic Român;

9. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 211/2000 privind instituirea sistemului de platã pentru motorinã pe bazã de bonuri valorice în vederea înfiinþãrii culturilor de cereale pãioase ºi efectuãrii arãturilor din toamna anului 2000;

10. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 223/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor, în perioada 1998Ñ2000;

Vã mulþumim.

Domnul preºedinte Viorel ªtefan al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, vã rog, prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat,

Cu Scrisoarea L 64 înregistratã în 27 februarie 2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat, adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 20 februarie 2001.

Însuºindu-ne integral argumentele prezentate de iniþiator, menþionez doar cã în cadrul analizei de la comisie s-a pus în discuþie ce-ar însemna lichidarea bãncii, concluzia fiind cã s-ar înregistra costuri mult mai ridicate decât recapitalizarea bãncii prin aceastã metodã ºi, de asemenea, ar apãrea pericolul extinderii crizei ºi asupra sistemului agricol din România. Acestea fiind spuse, fac precizarea cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, astfel încât comisia noastrã propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma promovatã de Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim ºi noi.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã ia cuvântul la dezbateri generale asupra proiectului? Nu existã, deci, înscrieri la cuvânt.

Întrucât raportul comisiei este favorabil, fãrã nici un fel de amendament, potrivit procedurilor regulamentare, vã propun sã procedãm la vot asupra proiectului de lege cu care Senatul a fost investit direct, întrucât raportul nu conþine amendamente.

Cu 66 voturi pentru, 11 voturi împotrivã, 5 abþineri dintr-un total de 82 de voturi valabil exprimate, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 210/2000 a fost adoptat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/2000 pentru reglementarea situaþiei patrimoniale a Bãncii Comerciale Române în litigiile izvorâte din activitatea desfãºuratã de Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. pânã la data radierii acesteia din Registrul Comerþului. Vã rog, iniþiatorii ºi domnul preºedinte, a... domnul senator Predescu din partea comisiei, secretar al acestei comisii. Vã rog, din partea iniþiatorului.

**Domnul Gheorghe Þiplica** Ñ _secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

Mã numesc Gheorghe Þiplica ºi sunt secretar de stat la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei. ## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31/2000 a fost emisã pentru reglementarea situaþiei patrimoniale a Bãncii Comerciale Române în litigiile izvorâte din activitatea desfãºuratã de Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX pânã la data radierii acesteia din registrul comerþului. Dupã cum se ºtie, prin Ordonanþa Guvernului nr. 39/1999 s-a realizat fuziunea prin absorbþie a BANCOREX de cãtre B.C.R., fuziune în urma cãreia B.C.R. a dobândit calitatea procesualã în peste o sutã de dosare aflate pe rolul instanþelor judecãtoreºti, inclusiv ale Curþii de Conturi, în valoare de 38 miliarde de lei ºi 116 milioane de dolari. Pentru a proteja patrimoniul B.C.R. de eventuale prejudicii care ar rezulta dupã finalizarea litigiilor izvorâte din activitatea fostei BANCOREX, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 909/2000, Ministerul Finanþelor Publice a fost autorizat sã emitã scrisori de garanþie pe termen de zece ani, în limita sumelor menþionate mai sus, respectiv 38 miliarde de lei ºi 116 milioane de dolari.

Din informaþiile pe care le am la zi, rezultã cu B.C.R., pânã în prezent, a câºtigat 8 procese pentru creanþe evaluate la 20,7 milioane de dolari ºi 532 milioane de lei. Totodatã, B.C.R. a pierdut 5 procese, reprezentând creanþe de 15,6 milioane de dolari ºi 31,8 milioane de lei. Având în vedere cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 131/2000 este în derulare, propun admiterea proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe.

În forma modificatã la Camera Deputaþilor, da? Deci aþi însuºit cu modificãrile date? Da, vã mulþumim. Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Potrivit procedurii, Senatul este sesizat cu proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Aþi observat, Camera Deputaþilor a adus douã modificãri la art. 4 alin. 2 ºi la art. 5, cu care am fost de acord. Pe rolul instanþelor de drept comun, a instanþelor comerciale civile ºi a instanþelor speciale ale Curþii de Conturi sunt numeroase procese, erau numeroase procese ºi continuã sã fie la data fuziunii. Au cãzut în competenþa bãncii care a preluat activul ºi pasivul sã rezolve aceste litigii, susþinându-le, cu obligaþia conºtiinciozitãþii, în faþa instanþelor judecãtoreºti. Obiectul reglementãrii este strict necesar. Guvernul, prin Ministerul de Finanþe, a trebuit sã intervinã pentru a garanta eventualele pierderi în litigiile pe rolul instanþelor. Comisia noastrã, în acord cu avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, a adoptat raport favorabil de admitere a proiectului de lege, fãrã amendamente.

Da. Vã mulþumim.

Deci în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## De acord. Vã mulþumim.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare sau în nume personal, colegi senatori, dacã doresc sã ia cuvântul?

Dacã nu, ºi constatând potrivit art. 97 alin. 1 din regulament, înþeleg cã e o micã nelãmurire, dar articolul din regulament e clar, nu se mai supune, în cazul în care raportul nu conþine nici un fel de amendamente, nu se mai supune votului raportul, ci direct proiectul de lege, potrivit noului regulament pe care-l avem. De aceea, noi îl supunem direct spre vot dumneavoastrã, Senatului.

Vã rog sã votaþi.

Cu 63 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã, 3 abþineri dintr-un total de 80 de voturi regulamentar exprimate, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei nr. 131/2000 a fost aprobat.

Trecem la urmãtorul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinþarea Companiei Naþionale ”Loteria RomânãÒ. Rugãm pe iniþiatori ºi pe domnul preºedinte al Comisiei economice Dan Mircea Popescu sau pe un reprezentant al biroului permanent al comisiei.

Domnul Bãdulescu, mulþumesc.

Da, iniþiatorul, vã rog, prezentaþi succint proiectul.

## **Doamna Daniela Cernat** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mã numesc Daniela Cernat ºi sunt secretar de stat la Ministerul Finanþelor Publice ºi sunt împreunã cu doamna Adriana ªipca, director în cadrul aceluiaºi minister. O sã facem o scurtã prezentare.

Prin promovarea acestei ordonanþe s-a rãspuns necesitãþii de modificare a formei juridice de organizare din regie autonomã în companie naþionalã de interes public sub autoritatea Ministerului Finanþelor Publice, ceea ce a conferit unitãþii economice o mai largã ºi variatã sferã de activitate, cu menþinerea, evident, ºi dezvoltarea prerogativelor avute la data respectivã. Prin modificarea statutului juridic al regiei autonome s-a realizat ºi asigurat cadrul legal adecvat pentru desfãºurarea activitãþii loteriei de stat în deplin acord cu cerinþele ºi principiile ce stau la baza legislaþiei aplicabile loteriilor de stat din þãrile Comunitãþii Europene. Prin ordonanþa de urgenþã s-au reiterat ºi atribuþiile Companiei Naþionale ”Loteria RomânãÒ, cãreia i s-a menþinut calitatea de unic organizator pentru exploatarea pe întreg teritoriul þãrii a jocurilor de noroc prevãzute ºi în organizarea anterioarã, respectiv loto, expres, pronosport, loz în plic, instant loteri.

Da, vã mulþumim.

Din partea comisiei, domnul senator Bãdulescu.

## Da, mulþumesc.

Comisia economicã a fost sesizatã cu Adresa L 417 din 21 februarie 2001 pentru a analiza în fond acest proiect de lege.

În ºedinþa din data de 6 martie 2001, membrii comisiei împreunã cu reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice au analizat proiectul de lege, reþinând în principal urmãtoarele aspecte: prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 159/1999 s-au stabilit locul ºi atribuþiile Companiei Naþionale ”Loteria RomânãÒ cãreia i se încredinþeazã organizarea ºi exploatarea, în calitate de unic organizator pe teritoriul þãrii, a jocurilor de noroc tip loto, expres, pronosport, loz în plic ºi instant loteri.

De asemenea, ”Loteriei RomâneÒ i se încredinþeazã organizarea ºi exploatarea, singurã sau în asociere cu alte persoane juridice, a altor jocuri de noroc decât cele pentru care are exclusivitate. Prin aceasta se realizeazã alinierea prevederilor legale privind statutul Companiei Naþionale ”Loteria RomânãÒ la legislaþia europeanã aplicabilã loteriilor de stat.

Acþiunile nominative ale ”Loteriei RomâneÒ sunt deþinute în totalitate ºi în mod exclusiv de statul român, iar drepturile ºi obligaþiile decurgând din calitatea de acþionar unic al statului sunt exercitate de Ministerul Finanþelor Publice. Menþionãm cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Faþã de cele arãtate mai sus, propunem plenului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor, cu urmãtoul amendament: pe tot cuprinsul ordonanþei ºi al statutului se va trece denumirea corectã actualã, respectiv Ministerul Finanþelor Publice în loc de Ministerul Finanþelor.

Da, vã mulþumim.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacã doreºte cineva?

Da, doamna senator Simona Marinescu. Din partea grupului, da?

Da.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Aº vrea sã rog iniþiatorul sã ne explice în ce manierã acþiunile de caritate vor fi finanþate de nou-structurata ”Loterie RomânãÒ? Am în vedere lozul ”SolidaritateaÒ, care a funcþionat organizat de ”Loteria RomânãÒ ºi care a ridicat la un moment dat multe semne de întrebare, ºi, totodatã, la art. 21 aº vrea sã ne spunã iniþiatorul dacã textul pe care-l citesc: ”sumele percepute pentru participarea la jocurile de noroc organizate de ”Loteria RomânãÒ sunt scutite de plata impozitelor, taxelor ºi altor contribuþii de orice felÒ Ñ n-ar intra cumva în conflict cu prevederile privind Fondul Naþional de Solidaritate gestionat de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, instituit printr-un timbru social aplicat asupra participãrilor la jocurile de noroc. Aº vrea sã ºtiu dacã o datã cu acest act normativ Loteria înceteazã sã mai plãteascã timbru social, având în vedere cã oricum perioade importante de timp nu l-a constituit ºi nu l-a plãtit.

Mulþumesc.

## **Doamna Adriana ªipca** Ñ _director în cadrul Ministerului Finanþelor Publice_ **:**

Aº vrea sã comentez faptul cã Loteria va plãti timbru social. Într-adevãr, o perioadã nu l-a plãtit, dar ea va plãti timbru social.

În ceea ce priveºte scutirea de taxe ºi impozite, noi am considerat cã tot profitul net care se repartizeazã, dividendele vin la bugetul de stat ºi ele sunt repartizate în acest context pentru învãþãmânt, culturã, artã, sãnãtate.

Da. Da.

Acþiunile de caritate pe care le cunoaºtem cã s-au fãcut vor continua, dar numai în anumite cazuri speciale, aprobate prin o hotãrâre specialã a Guvernului.

Da, vã mulþumim.

Dacã mai sunt alte comentarii?

Dacã nu, reþineþi cã în cadrul raportului s-a fãcut acest amendament de formulare care de fapt vizeazã toate articolele în care apare noua denumire a ministerelor ºi, în acest context, vã rog sã procedãm la un vot asupra acestui amendament exclusiv de formulare pe care comisia Senatului îl face, deci aducerea la zi, terminologic, a ministerelor despre care se face vorbire în cuprinsul proiectului de lege.

Deci vã rog sã votaþi acest amendament de formulare. Cu 72 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 3 abþineri dintr-un total de 82 de voturi, a fost acceptat amendamentul de formulare propus de comisie.

Vã propun spre vot raportul comisiei.

Cu 76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere, dintr-un total de 81.

ªi, în final, vã propun spre vot proiectul de lege.

Cu 83 de voturi pentru, 6 împotrivã, o abþinere, dintr-un total de 90 de voturi valabil exprimate.

Vã mulþumesc.

Urmãtorul proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/1997 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1995 privind îmbunãtãþirea impunerii activitãþilor producãtoare de venit din exercitarea unei profesii libere ºi din lucrãri literare, de artã, ºtiinþifice.

Iniþiatorul, vã rog.

**Domnul Dumitru Pâslaru** Ñ _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Secretar de stat Dumitru Pâslaru în Ministerul Culturii ºi Cultelor.

## Doamnelor ºi domnilor,

Aceastã ordonanþã a fost emisã la 9 octombrie 1997 ºi are ca obiect modificarea altei Ordonanþe, 44/1995, privind impunerea unor activitãþi producãtoare de venit. Modificarea era necesarã deoarece la 25 iulie 1996 a intrat în vigoare Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor ºi drepturile conexe, lege care protejeazã creaþia intelectualã în domeniul literar, artistic sau ºtiinþific. Actuala ordonanþã propunea de fapt armonizarea unor prevederi ale Ordonanþei nr. 44/1995 privind impunerea unor activitãþi producãtoare de venit cu cadru legal creat de aplicarea Legii nr. 8/1996 privind proprietatea intelectualã.

## Da, vã mulþumim.

Domnul preºedinte al Comisiei buget, finanþe ºi bãnci Viorel ªtefan, vã rog, prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Aºa cum a prezentat ºi iniþiatorul, suntem în faþa unei ordonanþe care a rãmas fãrã obiect, fapt pentru care Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului adoptarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/1997.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale, reprezentanþii grupurilor parlamentare sau senatorii, în nume personal, doresc sã ia parte?

Dacã nu, vã propun, întrucât raportul n-are nici un amendament, sã votãm proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei nr. 61/1997.

Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere dintr-un total de 90 de voturi exprimate, a fost adoptat proiectul de Lege de respingere a Ordonanþei nr. 61/1997.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 114/1999 pentru modificarea anexei nr. 11 la Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preºedintelui ºi Guvernului României, precum ºi a personalului Preºedinþiei, Guvernului ºi a celorlalte organe ale puterii executive, republicatã.

Vã rog, iniþiatorul.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În activitatea Preºedinþiei, Guvernului ºi a celorlalte organe ale puterii executive, este uneori necesarã angajarea pe termen scurt a unor specialiºti, consilieri, restauratori, experþi, în baza unor contracte civile. Remunerarea acestor persoane se poate face, potrivit anexei 11 la Legea nr. 40/1991 a cãrei modificare o solicitãm, pânã la limita salariului minim brut pe economie, adicã 1.400.000 lei. Pe de altã parte, instituþiile publice subordonate autoritãþilor administraþiei publice beneficiazã de posibilitatea remunerãrii acestor persoane conform Legii nr. 83/1995, care nu instituie o limitã de remunerare. De aici dificultatea atragerii ºi chiar temporare a unor specialiºti necesari pentru realizarea unor activitãþi. Nimeni nu vine pentru 1.400.000 lei.

Pentru înlãturarea acestei situaþii se propune modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 40/1991, astfel încât reglementarea unitarã a acestui domeniu sã se facã prin Legea nr. 83/1995. Concret, ordonanþa propune ca persoanele care nu sunt angajate în calitate de colaboratori de cãtre Preºedinþie, Guvern, ministere, celelalte organe centrale de specialitate, în scopul atragerii de specialiºti pentru realizarea unor activitãþi determinate, beneficiazã de drepturi bãneºti într-un cuantum ce nu poate depãºi salariul maxim de bazã stabilit de lege pentru funcþia de consilier gradul I A din ministere, calculate în raport cu timpul efectiv prestat. Asta ar însemna, la Ministerul Culturii, de exemplu, între 1.400.000 lei ºi 5.500.000, în funcþie, bineînþeles, de timpul efectiv prestat în activitatea pentru care s-a încheiat contract civil.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, doamna senator Marinescu.

## Vã mulþumesc.

Comisia de muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege, am elaborat raport favorabil, având în vedere faptul cã forþa de muncã bine instruitã trebuie bine plãtitã ºi, totodatã, situaþia creatã de prevederile anexei 11 din Legea nr. 40/1991, care nu a dus la angajarea unor experþi în vechile condiþii.

Prin urmare Ñ raport favorabil, în forma trimisã de Guvern.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã din partea grupurilor parlamentare sau în nume personal colegii senatori doresc sã ia cuvântul?

Dacã nu, ºi constatând cã raportul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã este favorabil, fãrã amendamente, constatând cã s-a acceptat forma proiectului de lege aºa cum a fost transmisã de cãtre Camera Deputaþilor, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege.

Cu 83 de voturi pentru, 5 împotrivã, o abþinere dintr-un total de 89 de voturi valabil exprimate, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul 14 pe ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59 din 1999 privind actualizarea în funcþie de rata inflaþiei a unor taxe stabilite în sume fixe în lei pentru serviciile consulare prestate în favoarea unor persoane fizice ºi juridice.

Din partea iniþiatorului ºi a comisiei, vã rog, prezentaþi succint, domnul general Abraham. **Domnul Pavel Abraham** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege în discuþie vizeazã aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1999 privind actualizarea în funcþie de rata inflaþiei a unor taxe stabilite în sume fixe în lei pentru serviciile consulare prestate în favoarea unor persoane fizice ºi juridice. Prin Ordonanþa Guvernului nr. 24/1992, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 89/1993, au fost stabilite serviciile consulare ºi taxele percepute pentru prestarea acestora în lei, pentru serviciile efectuate în þarã, ºi în valutã, pentru cele prestate în strãinãtate de misiunile diplomatice ºi oficiile consulare ale României.

Referitor la serviciile consulare prestate în þarã pentru care se percep taxe în lei, acestea sunt prestate de cãtre Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe ºi Ministerul Justiþiei ºi sunt structurate în esenþã pentru urmãtoarele categorii principale: eliberãri de paºapoarte, vize pentru trecerea frontierei sau de ºedere temporarã, servicii privind cetãþenia ºi restabilirea domiciliului în România, servicii de legalizãri, procurãri de acte judiciare ºi extrajudiciare, identificãri de persoane.

ªi noi vã mulþumim.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul ªtefan Viorel.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Fãcând precizarea cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, sesizatã în fond, propune plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 59/1999 fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Dacã nu, vã propun sã votãm proiectul de lege în forma prezentatã.

Cu 79 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, o abþinere dintr-un total de 86 de voturi valabil exprimate, proiectul de lege a fost adoptat în forma prezentatã de iniþiator.

Trecem la punctul 15 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2000 privind aprobarea efectuãrii unor cheltuieli din fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, gestionat de Regia Naþionalã a Pãdurilor.

Vã rog, iniþiatorul ºi comisia.

## **Domnul Gheorghe Predilã** Ñ _secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Mã numesc Gheorghe Predilã ºi sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Ordonanþa de urgenþã a fost nevoie sã fie emisã pentru cã e vorba de aprobarea cheltuirii a 15.700.000.000 dintr-un fond extrabugetar, pentru construirea de drumuri forestiere care leagã obiective de cult, dar care sunt în acelaºi timp importante ºi zona devine din punct de vedere al turismului foarte importantã ºi, ca atare, eu propun Senatului sã fie aprobatã aºa cum a fost propusã.

Vã mulþumim.

Din partea comisiei.

Prin Adresa L. 28/13.02.2001 Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond spre dezbaterea ºi avizarea acestui proiect de lege.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului are, exact cum spunea domnul ministru secretar de stat, construirea unor drumuri forestiere între localitatea Vãratec ºi Agapia, Sihãstrie ºi Sihla din judeþul Neamþ. Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaþilor în ºedinþa din 8.02.2001, are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, fãrã amendamente.

Legea are un caracter ordinar.

Comisia pentru agriculturã, industria alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 6.02.2001.

Faþã de cele prezentate, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã propune plenului Senatului adoptarea raportului favorabil al proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

În raport faceþi precizarea înlocuirii denumirii care figureazã în ordonanþã cu cel... mã refer la titularul... la autoritatea administrativã competentã în domeniu.

La Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Silviculturii.

Da, deci faceþi acest amendament terminologic. Dacã la dezbateri generale colegii doresc sã se înscrie în numele grupurilor sau în nume personal?

Dacã nu, vã propun sã analizãm ºi sã votãm amendamentul de ordin terminologic pe care comisia Senatului îl face legat de modificarea denumirii ministerului competent sã gestioneze problematica care face obiectul ordonanþei.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu acest amendament terminologic?

Dacã nu, vã propun sã votaþi propunerea fãcutã în raportul comisiei.

Cu 76 voturi pentru, 8 împotrivã ºi 4 abþineri dintr-un total de 88 de voturi valabil exprimate, amendamentul comisiei a fost însuºit de plenul Senatului.

Vã solicit, în continuare, votul pentru raportul comisiei. Cu 76 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 4 abþineri dintr-un total de 86 de voturi valabil exprimate.

ªi, în fine, vã rog sã procedãm la vot asupra proiectului de lege în ansamblul sãu.

Cu 80 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi 4 abþineri dintr-un total de 92 de voturi valabil exprimate, proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, punctul 16, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante ºi produse vegetale.

Vã rog, din partea iniþiatorului. Comisia este aceeaºi.

## Domnul preºedinte,

Scopul principal al acestui act normativ este de a legifera înfiinþarea Laboratorului central pentru controlul reziduurilor de pesticide în plante ºi produse vegetale, care se aflã în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei

ºi Pãdurilor ºi care efectueazã analize oficiale ale tuturor probelor recoltate pentru determinarea cantitativã ºi calitativã a acestor reziduuri de pesticide ºi mai ales monitorizarea acestora.

Totodatã, prin aceste modificãri care se aduc prin actul normativ România se aliniazã la prevederile actelor normative în domeniu din Uniunea Europeanã ºi scopul principal pentru realizarea acestor modificãri ºi alinieri este de a proteja, mai mult decât pânã acum, sãnãtatea oamenilor, deoarece reglementãrile care acþionau pânã acum erau insuficiente, iar în unele domenii aproape cã lipseau.

De aceea, având în vedere cã ºi raportul comisiei de specialitate este favorabil, propunem plenului sã-l aprobe în forma prezentatã.

Vã mulþumim.

Din partea comisiei, vã rog, citiþi raportul.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare cu proiectul de lege mai sus menþionat, prin Adresa L 37/13.02.2001.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, are caracter ordinar, în conformitate cu dispoziþiile articolelor 72 ºi 74 din Constituþia României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 8.02.2001.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 6.03.2001.

În urma dezbaterilor generale ºi pe articole membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu schimbarea denumirii celor douã ministere în cuprinsul prevederilor proiectului de lege, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Faþã de cele prezentate, propun spre adoptare plenului Senatului României raport favorabil la proiectul de lege.

Vã mulþumim.

La dezbateri generale? Nu sunt înscrieri la dezbateri generale.

Avem un amendament de ordin terminologic propus de comisie, ca urmare a schimbãrii competenþei instituþiilor Administraþiei publice centrale.

Dacã sunteþi de acord sã votãm acest amendament?

Cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri dintr-un total de 84 de voturi valabil exprimate, a fost acceptat amendamentul comisiei.

Vã rog sã votãm acum raportul comisiei cu amendamentul deja votat. Cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere dintr-un total de 92 de voturi valabil exprimate, raportul a fost votat.

ªi, în fine, vã rog, votul asupra proiectului de lege. Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere dintr-un total de 93 de voturi valabil exprimate, vã mulþumesc, proiectul de lege a fost adoptat cu cvorumul de voturi menþionat.

Punctul 17 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã.

Vã rog, din partea iniþiatorului, prezentaþi, pe scurt, conþinutul.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa de urgenþã nr. 17/2001 urmãreºte modificarea Ordonanþei nr. 71/1999 care vine sã reglementeze organizarea Serviciului de carantinã fitosanitarã ºi înfiinþarea Direcþiei fitosanitare din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, ca autoritate naþionalã de reglementare, precum ºi a celor subordonate acesteia, direcþiile fitosanitare judeþene ºi a municipiului Bucureºti, care din punct de vedere organizatoric sunt subordonate direcþiilor generale pentru agriculturã ºi industrie alimentarã ale judeþelor ºi a municipiului Bucureºti.

Întrucât nu vine cu lucruri noi decât din punctul acesta de vedere ºi având în vedere ºi acordul favorabil al comisiei de specialitate, propunem plenului sã fie votat în forma prezentatã.

Da, vã mulþumesc. Din partea comisiei?

Prin Adresa nr. L 43/16.02.2001, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond spre dezbaterea ºi avizarea acestui proiect de lege.

Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 17/2001 se propune, aºa cum arãta domnul ministru secretar de stat, ca direcþiile fitosanitare judeþene ºi a municipiului Bucureºti sã fie subordonate tehnic direcþiilor fitosanitare din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, iar organizatoric sã fie subordonate direcþiilor generale ale agriculturii din fiecare judeþ.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi are caracter ordinar, în conformitate cu dispoziþiile articolelor 72 ºi 74 din Constituþia României.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 6.02.2001. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil.

Faþã de cele prezentate, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã propune plenului Senatului adoptarea raportului favorabil al proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Dacã nu ºi þinând seama de faptul cã raportul nu conþine nici un fel de propunere de modificare sau eliminare a textelor din conþinutul ordonanþei, vã propun sã votãm proiectul de lege în forma în care a fost înaintat de Guvern.

Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere dintr-un total de 78 de voturi valabil exprimate, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 17/2001 privind modificarea Ordonanþei nr. 71/1999 a fost adoptat.

Punctul 18 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2001, pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 219/1999 privind programul naþional pentru þãrãnime, bazat pe cupoane atribuite gratuit.

Vã rog, din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

La vremea când a fost iniþiat acest act normativ intenþiile iniþiatorului au fost bune, a urmãrit sprijinul agricultorilor români. Din pãcate, datoritã unor imperfecþiuni ale actului normativ o serie din aceste cupoane au fost deturnate ºi s-a considerat necesar sã se întãreascã mai mult responsabilitatea celor care le manipulau ºi s-a propus la vremea respectivã modificarea Ordonanþei nr. 219/1999.

Având în vedere cã în momentul de faþã nu mai operãm cu asemenea facilitãþi, propun plenului sã fie aprobat aºa cum a fost avizat.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare cu proiectul de lege mai sus-menþionat prin Adresa nr. L 45/16.02.2001.

Prezentul proiect de lege are ca obiectiv de reglementare abrogarea Ordonanþei de urgenþã nr. 219/1999 privind programul naþional pentru þãrãnime bazat pe cupoane atribuite gratuit, motivat de faptul cã prevederile acestei ordonanþe nu s-au materializat în scopuri de producþie ºi nu au dus la formarea exploataþiilor de tip comercial.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, are caracter ordinar în conformitate cu dispoziþiile articolelor 72 ºi 74 din Constituþia României.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect de lege în ºedinþa din 6.02.2001. În urma dezbaterilor generale ºi a dezbaterilor pe articole, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2001, privind abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 219/1999.

Faþã de cele prezentate, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã propune plenului Senatului adoptarea raportului favorabil la acest proiect de lege, în forma propusã de Guvern.

Mulþumesc.

Vã mulþumim.

Dacã la dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Dacã nu sunt, avem de votat proiectul de lege, în forma în care a fost prezentat de cãtre iniþiator ºi însuºit prin raport de cãtre comisie.

Vã rog sã procedaþi la vot.

Cu 70 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 3 abþineri dintr-un total de 83 de voturi valabil exprimate, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2001 de abrogare a Ordonanþei nr. 219/1999 a fost adoptatã.

Vã mulþumesc.

Încheiem acest punct din ordinea de zi.

Mai avem un punct.

ªtiu cã mai aveþi, dar mai avem ºi noi alt program. Urmeazã întrebãri ºi interpelãri.

Intrãm în programul de transmisiune pe radio ºi de aceea întrerupem acum procedura de adoptare a actelor normative.

PAUZÃ

E o chestiune de organizare pe care v-aº ruga sã o supuneþi atenþiei Biroului permanent al Senatului.

Este intolerabil ca tocmai o ºedinþã în care atâtea segmente ale vieþii sociale, economice, culturale a României sunt luate în discuþie, uneori cu asistenþa tuturor ascultãtorilor de radio, sã fim obosiþi, cu sala goalã, sã trãim momente penibile pentru cã nu ne putem preocupa de acest aspect foarte important al statutului nostru de senator.

Eu cred cã ºedinþa de interpelãri ºi întrebãri ar trebui pusã într-un alt moment al zilei.

Da, probabil, la început sau o zi întreagã sã fie consacratã acestui capitol, cum este ºi în alte parlamente sau, oricum, la începutul ºedinþelor.

Vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, sã vã faceþi delegatul nostru în bãtãlia pentru un loc privilegiat al acestei foarte importante activitãþi, care este dialogul cu Guvernul.

Mulþumesc.

Cu precizarea cã sperãm ca, dacã sala deocamdatã e goalã, nu ºi minþile noastre vor fi tot goale.

Deci vã rog, domnule senator George Pruteanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã Alexandru Athanasiu, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Domnule ministru,

Vreau sã încep prin a mulþumi domnului ministru Rãzvan Theodorescu pentru prezenþa sa aici, este dovada cã este un ministru serios, dintr-un Guvern serios, care trateazã cu seriozitate relaþia cu Parlamentul.

*

* * DUPÃ PAUZÃ

Vã rog frumos, stimaþi colegi, vã rog sã luaþi loc în salã ºi sã începem procedura de întrebãri ºi interpelãri. Sã profitãm de prezenþa unor colegi de-ai noºtri, miniºtri.

Îl rugãm pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu, dacã doreºte, sã ia loc la masa rezervatã Guvernului, ºi pe domnul senator George Pruteanu, care va pune o întrebare legatã de activitatea ministerului.

Domnule preºedinte!

Da, vã rog.

Interpelarea mea pentru Ministerul Culturii este dublã, conþine douã etaje, douã paliere ºi voi începe cu cel dintâi, care conþine o porþiune ºi din declaraþia politicã pe care am rostit-o în plenul Senatului acum o orã sau douã.

Vã voi spune, domnule ministru, ºi spun asta unui om care înainte de 1989 a apãrat valori culturale când nu mulþi aveau curajul sã o facã, cã o carte obiºnuitã, banalã ca format, ca prezentare graficã, ca dimensiuni, deci o carte de rând, costa în 1989 aproximativ 10 lei. Un profesor, totuºi, de rând, nu un ºef, nu un director sau un funcþionar sau un muncitor, lua atunci în mânã în jurul a 2000 de lei. Deci un asemenea om îºi putea cumpãra din salariu vreo 200 de cãrþi.

Astãzi, aceeaºi carte, uneori tipãritã mai zgârcit, adicã pe o hârtie mai ieftinã, mai proastã sau cu o literã mai micã, cu oglinda paginii mai largã, costã cel puþin 70.000 de lei. Acesta este preþul unei cãrþi obiºnuite din orice librãrie, de la aproape orice editurã. Sã zicem cã românul vine acasã cu o leafã de 2.000.000. Cu aceºti bani el îºi cumpãrã doar 28 de cãrþi faþã de 200, înainte de 1989, de 7 ori mai puþine.

Am fãcut comparaþiile astea pe toate tipurile de cãrþi ºi pe toate tipurile de salarii normale, de rând.

În toate cazurile a reieºit cã azi cãrþile sunt de 6Ñ7 ori mai scumpe decât în 1989, când ele deja suferiserã o scumpire. Dau ca exemplu doar ”Biblioteca Pentru ToþiÒ, care ajunsese la 8 lei, B.P.T.-ul, care ajunsese la 8 lei de la 5 lei, cât fusese zeci de ani la rând.

Aºadar accesul omului la carte este de 7 ori mai greu, mã întreb, în capitalism decât în comunism? Este posibil acest lucru? Capitalismul, ca sã fie agreat Ñ ºi nu zic iubit, slavã Domnului!, fiindcã numai comunismul þi se bãga pe gât ca sã-l iubeºti, ºi sã declari cã-l iubeºti Ñ capitalismul trebuie sã fie mai bun decât comunismul. Dacã capitalismul îl îndepãrteazã pe om de carte, îl tâmpeºte, îl îndobitoceºte. De ce sã fie, vã întreb, cãrþile de 7 ori mai scumpe? Avem de 7 ori mai puþine pãduri ca altã datã, ca sã facem hârtie, sau cer tipografii români, oare, lefuri de 7 ori mai mari? Nu este aºa.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Vã mulþumim. Domnule ministru?

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

A pus întrebãrile?

A pus.

**Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor:_

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu am venit sã rãspund ºi unor întrebãri care s-au pus într-o altã ºedinþã ºi îmi face plãcere sã rãspund acum ºi întrebãrii domnului senator. Când spun cã sunt întrebãri ºi din altã ºedinþã, mã refer, practic, la o întrebare a domnului senator Adrian Pãunescu în legãturã cu un venerabil om de culturã, Raoul ªorban. Bãnuiesc cã doriþi sã dau acest rãspuns.

Domnule senator, sunt întru totul de acord cu dumneavoastrã. Îl ºi cunosc poate de mai multã vreme chiar decât dumneavoastrã pe profesorul Raoul ªorban. Îi cunosc toate meritele ºi recunosc cã este un caz singular prin curajul pe care l-a avut _illo tempore_ ºi prin tristeþea Ñ nu mã sfiesc sã spun Ñ existenþei sale acum, un om ajuns la o vârstã venerabilã care se descurcã cu o pensie de mizerie.

În faþa acestei situaþii excepþionale Ñ pentru cã sunt oameni care aparþin într-un fel patrimoniului naþional ºi profesorul ªorban este unul dintre aceºtia, alãturi de alþi câþiva venerabili ai culturii noastre ºi dupã o întrevedere pe care am avut-o cu dumneavoastrã ºi cu domnul profesor ªorban Ñ am luat urmãtoarea mãsurã care, recunosc, este excepþionalã, doamnelor ºi domnilor senatori, fiind vorba de un om ieºit de mult la pensie, dar meritele sale sunt atât de mari. Nu ºtiu ca în România sã existe posibilitatea unor pensii de merit sau a altor lucruri de acest tip.

Atunci, þinând seamã de ce înseamnã el în spiritualitatea Transilvaniei ºi a României întregi, am rezolvat aceastã solicitare, în sensul cã domnul Raoul ªorban a fost încadrat în Direcþia pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Cluj, începând cu data de 6 martie. Aºa ne-a cerut Domnia sa, întrucât locuieºte în apropiere. Acest lucru i-a fost deja comunicat. Deci cu un caracter excepþional, repet. Dacã cineva mã va judeca pentru ”ilegalitateÒ sunt gata sã mi-o asum, întrucât un om de asemenea calibru poate fi ºi la 80 de ani încadrat, cred eu. Deci va funcþiona în aceastã direcþie din Cluj.

Domnule senator, acesta este rãspunsul.

Sunt foarte mulþumit de rãspunsul dumneavoastrã, domnule ministru, ºi vã omagiez pentru asta. Demersul meu cãtre dumneavoastrã în favoarea domnului ªorban a fost anterior momentului în care am vorbit în Senat despre ce putem noi face ºi ce ar trebui sã legiferãm pentru oameni ca Domnia sa. Eu voi continua sã fac eforturi în direcþia rezolvãrii ºi a unei legi pentru un asemenea om ºi poate chiar nu numai pentru un asemenea om, ci pentru astfel de oameni, care la 90 de ani nu au ºi nu pot avea dreptul sã fie umiliþi.

Vã mulþumesc foarte mult pentru cã aþi rezolvat punctual acest caz pe care vi l-am semnalat ºi pe care l-aþi prizat ca un intelectual adevãrat.

Domnule senator, cum am aflat cã, în calitate de senator, pot fi ºi eu asociat unor iniþiative, dacã îmi faceþi onoarea, puteþi sã mã asociaþi la o iniþiativã de tipul acestei pensii pentru oamenii de culturã.

Vã mulþumim.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Domnule senator Pruteanu, recunosc în tot ceea ce aþi spus, cu multã îndrituire, prezenþa prietenilor noºtri din presã, prieteni reali, dar care uneori le mai potrivesc.

Încã din momentul în care Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi-a anunþat ideea de a elabora o asemenea lege pentru folosirea limbii române, numele domnului senator Pruteanu a fost rostit cel dintâi. ªi s-a ºi spus cã existã aceastã iniþiativã care a trecut prin furcile caudine.

Vreau sã adaug, ceea ce nu diminueazã câtuºi de puþin importanþa iniþiativei domnului Pruteanu, cã prietenul nostru comun, fostul senator Romulus Vulpescu, a avut în 1990 o iniþiativã apropiatã, nu spun similarã. Ea este publicatã în Monitorul Oficial din 30 noiembrie 1990 pagina 2. Dar pornind de la ultima încercare a domnului senator Pruteanu, noi am vrut sã o dezvoltãm, ea este

poate mai elaboratã, ºi sã poarte aceastã siglã ministerialã, gândind-o de la bun început ca o acþiune comunã a Ministerului Culturii ºi a domnului senator, aºa cum v-am ºi spus la un moment dat, domnule senator.

Dacã s-a fãcut referire la _Legea Toubon_ , aceasta am fãcut-o pentru proximitatea ideaticã ºi pentru a explica faptul cã ºi în Comunitatea Europeanã, în þãri care au o oarecare tradiþie ºi democraticã ºi culturalã ºi Franþa nu este cea din urmã dintre ele, au existat asemenea lucruri care îndeobºte sunt ironizate, dar care la noi sunt extrem de necesare. Ea nu are nimic comun cu aspecte þinând de viaþa politicã, de minoritãþi ºi aºa mai departe. Ea are în vedere sancþiuni morale ºi nu numai în zone variate ale folosirii limbii, în administraþia publicã, în publicitate, stâlcirea limbii, folosirea anapoda a unor termeni ºi tot ceea ce þine de acest patrimoniu care este limba noastrã.

Deci, domnule senator, de la început numele dumneavoastrã a fost amintit ºi aceastã lege nu va porni de la minister decât în momentul în care dumneavoastrã veþi lua cunoºtinþã de ea. Vreau sã vã spun cã într-o situaþie similarã vom fi curând, cu bunãvoinþa dumneavoastrã, în ceea ce priveºte o lege a cinematografiei. Ministerul, împreunã cu domnul senator Sergiu Nicolaescu pregãtesc aºa ceva ºi vom vedea ºi la Guvern ºi la Senat cum vor fi discutate aceste proiecte, cum vor fi prioritãþile.

**:**

În _Revista 22._

Înainte de _22_ a apãrut în alt ziar.

În _21_ É

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Nu. 2 ºi jumãtate. Cam atâta valoreazã. Nu m-am referit la eminenþi colegi din sfera literaturii, dar vreau sã vã spun, domnule senator, cã aceastã comisie, formatã din oameni eminenþi, a avut atitudini net pãrtinitoare în materie de carte. Poþi fi eminent ºi subiectiv.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nepãrtinitoare?

Net pãrtinitoare. Era ”tÒ, nu are ”rÒ, cã atunci când spun ”rÒ se poate spune cã nu se înþelege.

Vedeþi ºi dumneavoastrãÉ

ªi de ”tÒ-uri sã mã feresc? De ”rÒ mã feresc, dar ºi de ”tÒ?! Sunt iniþialele mele.

O atitudine pãrtinitoare pe care nu o voi dezvolta, o atitudine politicã. Da. Din pãcate, a existat un cunoscut caz Ñ ºi a fost o dezbatere, domnule senator, în presa literarã Ñ în legãturã cu un dicþionar al literaturii contemporane care nu a putut sã vadã lumina tiparului, în ciuda faptului cã obºtea scriitorilor îl dorea, pentru cã personajul nu era iubit ºi înregimentat. Oameni eminenþi, dar m-am gândit cã este nevoie din când în când Ñ ca ºi Senatul, ca ºi Parlamentul, ca ºi Guvernul Ñ sã se împrospãteze o anumitã comisie ºi, da, i-am schimbat. Cu excepþia doamnei Eniko Bella, toatã comisia a fost schimbatã.

ªi a fost schimbatã, zic eu, cu nume care nu sunt de colo pânã dincolo. Academicianul Alexandru Balaci, academicianul Dan Berindei, academicianul Gheorghe Mihãilã, academicianul Virgil Cândea, academicianul Dorel Zugrãvescu Ñ pentru partea ºtiinþificã, academicianul Dumitru Radu Popescu Ñ scriitorul. Mã gândesc cã într-un talger conteazã ºi ei, dupã numele foarte onorabile amintite, dar mai existã ºi alte onorabilitãþi. Da, domnule senator, am schimbat comisia.

În general, nu am schimbat comisiile la Ministerul Culturii, dar acolo unde s-a politizat cras, am schimbat ºi îmi asum aceastã schimbare, cu toatã reverenþa intelectualã pe care o am pentru colegii mei ceilalþi.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte de ºedinþã!

Vã rog.

Vreau sã fac, în afara interpelãrii, dacã-mi permiteþi, un apel la dumneavoastrã.

Vã rog.

I-am dat adineauri preºedintelui Comisiei de Culturã a Senatului, domnului Adrian Pãunescu, o notã. O voi da

poimâine ºi la Camera Deputaþilor, o voi aduce ºi în Guvern.

Este o situaþie excepþionalã, în care aºtept sprijinul Parlamentului. Am spus totdeauna, o ºtim cu toþii, ce înseamnã cultura, singurul nostru bun important. Am aplicat acel 30% de reduceri în cadrul Ministerului Culturii. Cum spuneam adineauri, am tãiat ºi în carne moartã ºi în carne vie. În zonele celorlalte instituþii Ñ muzee, filarmonici Ñ acest 30% nu se aplicã. Am însã o singurã unitate în România care este integral bugetarã cel mai prost plãtitã: Biblioteca Naþionalã a României. Singura unitate de culturã care este în programul de guvernare nominalizatã ca atare Ñ ºi, evident, nu este nominalizatã numai carcasa, ci oamenii.

Dacã m-aº conduce dupã criteriile care se aplicã unei instituþii bugetare, ar trebui sã reduc 100 de salariaþi. Cu aceastã reducere, Biblioteca Naþionalã a României este probabil penultima Ñ nu cunosc exact situaþia de la Tirana Ñ ultima sau penultima din Europa, raportat la suta de mii de locuitori. În Ungaria, mult mai bine, în Polonia, ºi mai bine, în Cehia, aºa ºi aºa, în Estonia, mult mai bine, dar toþi mai bine decât noi, conform cifrelor pe care le am.

Dacã ne-ar fi luate aceste posturi Ñ nu este vorba sã ni se dea, ci sã nu ni se ia Ñ, ar trebui sã închidem: Depozitul Central al Statului, Centrul Naþional de Schimb, Centrul Naþional de Numerotare Standardizatã, Centrul de Patologie ºi Restaurare a Publicaþiilor, cu consecinþe total imprevizibile. Este biblioteca þãrii, care gestioneazã 9 milioane de unitãþi bibliografice: manuscrise, incunabule, cãrþi, periodice, hãrþi, stampe, atlase, gravuri, fotografii, partituri ºi aºa mai departe.

Este singurul loc în care nu se poate face, într-o bibliotecã, o asemenea reducere. Cer sprijinul comisiilor de culturã, am profitat de aceastã interpelare pentru rezolvarea urgentã a acestei situaþii. Se pot face în unele locuri niºte excepþii. La ceea ce a fost robinetul deschis al României atâta vreme, cred cã pentru 100 de posturi într-o bibliotecã naþionalã putem nu sã facem un rabat, ci sã facem un minim gest de normalitate. Am adus aceastã chestiune în faþa dumneavoastrã. Nu vin cu altele, fiindcã încerc sã le rezolv singur, inclusiv mult discutatul Brâncuºi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim, domnule ministru, ºi sã sperãm cã veþi avea succes în demersul pe care îl iniþiaþi.

## **Domnul George Mihail Pruteanu**

**:**

Un scurt comentariu!

Da. Vã rog.

Domnule ministru, vã rog sã-mi iertaþi francheþea de a vã spune cã la întrebarea referitoare la Legea de protecþie a limbii române nu sunt mulþumit de rãspuns, fiindcã nu aþi rãspuns exact la fondul întrebãrii. De ce nu se poate pleca de la aceastã lege care se aflã în Senat ºi a parcurs filiera necesarã? Existã ca text ºi împreunã am putea-o îmbunãtãþi.

Vã rãspund pe loc. Se poate pleca.

Asta ar fi de fãcut. Vã mulþumesc. În schimb, mã raliez întru totul solicitãrii dumneavoastrã ºi vã pot spune cã ne-am întâlnit foarte frumos Ñ fermecãtor aº zice Ñ în gânduri, pentru cã eu, martori îmi sunt colegii care mai sunt în salã, cu douã ore înainte, într-o declaraþie politicã am vorbit tocmai de situaþia bibliotecii, citind ºi cifrele omoloagelor sale din alte þãri ºi, într-adevãr, trebuie fãcut ceva, pentru cã cei de acolo nu sunt funcþionari de birocraþie, ci sunt slujitori ai cãrþii, au cu totul alt statut decât birocratul care mutã hârtii de pe o masã pe alta într-un birou. Este cu totul altceva. ªi aºa acum Biblioteca Naþionalã trebuie sã suplineascã ºi Biblioteca Academiei, care este în curs de mutare, ºi Biblioteca Centralã Universitarã, care nu e încã gata, încât ar fi scandalos, ar fi un sacrilegiu sã fie daþi afarã nu doar 100, ci 130.

Nu. 117. 17 sunt pensionabili. Sigur cã trebuie sã ne gândim la oamenii venerabili care au experienþã foarte mare în bibliotecã. Dar atunci când am vãzut foarte mulþi tineri care au venit la mine, vã spun sincer cã ezit. Putem sã-i angajãm dupã aceea, în alte situaþii, consultanþiÉ 100 de posturi. Atâtea sunt.

Este ºi preºedintele Senatului de faþã, domnul Nicolae Vãcãroiu. Sunt convins cã vom gãsi împreunã ceva de fãcut pentru aceastã situaþie, pentru o instituþie de gradul 0 a culturii româneºti.

Precizez cã pornim de la legea dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Da. Domnule senator, vã rog.

Domnule ministru, pe mine mã surprinde faptul cã dumneavoastrã nu vã radicalizaþi o datã. Dar niºte tunuri nu ar fi bune pentru bibliotecã?

Niºte tunuri? Au fost.

Tunuri!

Au fost deja tunuri pentru muzeu. Dacã mai venim ºi cu o bibliotecãÉ Dumnezeule!

Bun. Asta ar da ocazia respectivelor trupe sã facã exerciþii. În cazurile în care tunurile nu ar nimeri, niºte stricninã.

Dumneavoastrã mai credeþi în culturã, domnule ministru al culturii?

S-ar zice cã da.

Da. Pãi atunci ar trebui rezolvat. Cred cã niºte tunuri, aºa, o noapte de confuzie ºi s-ar rezolva lucrurile. Dupã aia ne-am cere iertare, cã scuze nu se pot cere în realitate, se pot cere celuilalt, care face, nu se pot cere la origine scuze, ºi atunci s-ar rezolva problema culturii în mod serios, la bazã.

Am putea porni pe o pajiºte verde, ulterior. Am fi mult mai puþin stresaþi. Cultura dã gânduri negre, îndoieli, aºa cã am putea rezolva lucrurile în principiu. De ce numai 30%? Am ºi vorbit despre asta. Foarfeca Ministerului Finanþelor este mult prea blândã. 100%! Din culturã se poate tãia chiar 120%. Ca nu cumva sã rãmânã Teatrul Naþional întreg. Am auzit cã la Teatrul Naþional din Bucureºti trebuie o reducere de 11 miliarde lei. Ni s-a promis ºi vi s-a promis cã se va rezolva problema, ºi anume, se va renunþa la reducerea cu 30% a personalului ºi, da, s-a rezolvat. Se taie 30% din toate cheltuielile. Ceea ce este, într-adevãr, mult mai bine. Cã este mult mai greu sã tai din personal decât sã tai din banii, care tot la personal mergeau, la investiþii, la plãþile obiºnuite ale actorilor, care ºi aºa trãiesc mizerabil.

Dacã oamenii ar ºti cât de prost sunt plãtiþi actorii în România, ar fi alãturi de mine în încercarea de a rezolva cu tunuri problema culturii. Poate ºi la Casa Scânteii, unde încã vã aflaþi sediul, un tun, douã, de acolo, de la Lenin, ar impulsiona rezolvarea în fond a acestei culturi. Pentru cã mã tem cã vorbim degeaba.

Lucrurile merg înainte ºi cultura românã e consideratã mai prejos decât cultura de albine sau decât cultura de fructe de pãdure, din pãcate. Este foarte dureros momentul. Ceea ce nu au rezolvat, iatã! þãrãniºtii, vom rezolva noi. ªi anume cultura îºi va da ultimele rãsuflãri.

Eu nu accept. Nu se poate. Capitala a rezolvat pentru teatrele ei, pentru instituþiile de culturã, iar Guvernul nu poate rezolva pentru Teatrul Naþional, pentru filarmonicã.

Aþi avut greva bibliotecarilor. E posibil sã ajungem aici? Asta numai în douã luni ºi ceva de guvernare? Este dureros, e ruºinos felul în care se trateazã cultura!

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Nu a fost o grevã. A fost o venire a lor foarte paºnicã ºi pot sã vã spun cã toate aceste acþiuni sunt stârnite ºi bine întreþinute.

Fiindcã m-aþi adus aici, domnule senator, situaþia de la Operã e similarã. Un gol de 10 miliarde! 10 miliarde! Fostului director i se imputã personal 7 miliarde. Mi s-a spus senin cã, pentru a putea fi plãtiþi oamenii, trebuie sã-i punem sechestru pe avere. Daþi-mi voie! Nu voi semna sechestru pe averea unui om de culturã, totuºi, cât de vinovat ar fi!

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Sã fim oameni cu hoþii!

Nu. Nu a furat. Nu s-a demonstrat. Domnule senator, nu s-a demonstrat acest lucru. Una este sã fii gurã-cascã ºi alta este sã fii hoþ. Dar l-am demis, nu uitaþi!

Gurã-cascã la nivel de miliarde?! Ce gurã are omul!

Are o gurã mai mare!

La nivel de miliardeÉ vã þin la dispoziþie toate documentele. Sunt documente ale controlului. Pânã acum nu e ceva penal.

Deci nu a fost o grevã, ci a fost o foarte civilizatã întâlnire cu ministrul. Sunt de acord cu dumneavoastrã cã situaþia nu e rozã. Dar vreau sã vã spun, pe de altã parte, cã legile noastre în materie de instituþii de spectacol sunt foarte vechi ºi absolut depãºite. De aceea pregãtim una nouã. Sunt în teatre oameni care joacã o datã pe an, nu din vina regizorilor. Joacã o datã pe an. Contractele pe scurtã duratã, contractele pe spectacol sunt posibile.

Opera din Viena are câteva zeci de angajaþi ºi restul plãteºte. Opera din Bucureºti are peste 700 de angajaþi. Lucrurile sunt ceva mai complicate. Sunt cu totul de acord cu dumneavoastrã, însã faptul cã în aceste douã luni mai curând s-a gestionat sãrãcia este un adevãr, dar vã rog sã credeþi cã mãcar ºi aceastã sãrãcie a fost cât de cât gestionatã cu cap.

Vã atrag atenþia respectuos, domnule senator, cã existã foarte mulþi incitatori în acest moment în zona aceasta fierbinte. Daþi-mi voie sã mã opresc aici. Poate altãdatã vã voi da niºte detalii.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Vã rugãm sã mai staþi puþin, sã ne bucurãm de prezenþa dumneavoastrã încã câteva minute. Colegul nostru domnul senator Cristolovean Ioan doreºte sã formuleze o interpelare cãreia poate îi gãsiþi rãspunsul _stante pedes_ .

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege, Stimaþi colegi, Domnilor invitaþi,

Este o mare bucurie pentru mine ca inginer sã particip la discuþii precum cele precedente. Mã bucur foarte mult cã în Senatul României au loc astfel de discuþii ºi am convingerea cã, dacã nu totul se va înfãptui pentru poporul român, o bunã parte se va duce la înfãptuire de cãtre oamenii care încearcã sã le realizeze.

De altfel, acestea sunt niºte discuþii în afara sferei oricãrui partid politic. În ce discutãm aici e sfera poporului român.

Stimate domnule ministru, vã mulþumesc din suflet cã daþi curs invitaþiei noastre ºi ne ascultaþi.

Eu am o problemã care treneazã de mai mulþi ani, la Braºov, ºi asupra cãreia vã rog insistent sã vã aplecaþi ºi sã cãutãm sã punem în paginã adevãrul aºa cum este.

În urmã cu 10 zile am gãsit în caseta noastrã o iniþiativã legislativã ce aparþine marelui nostru poet, domnul senator Adrian Pãunescu, vizând modificarea Legii nr. 75/1994 referitor la arborarea drapelului României, intonarea Imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu Stema României de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice, cu rugãmintea de a fi supusã dezbaterii ºi aprobãrii Senatului.

Suntem de acord în plenitudine cu cele propuse de domnul senator Pãunescu, inclusiv cu art. 9, mai puþin sintagma ”compuse de Anton PannÒ, asupra cãreia facem urmãtoarele precizãri.

Inspiratorul ºi autorul melodiei Imnului naþional al României în forma ei cultã este învãþãtorul, poetul ºi cântãreþul bisericesc George Ucenescu. Cred cã este un adevãr unanim recunoscut cã versurile aparþin bardului nostru de la Braºov, Andrei Mureºan.

Aº vrea numai sã vã dau un citat din ”Foaie pentru minte, inimã ºi literaturãÒ Ñ 25 iunie/7 iulie Õ48, ce aparþine domnului George Bariþiu. Citez: ”Dupã munca zilei, eºiamu amândoi aproape regulatu, pe la cinci ore, la aeru curatu. Astã datã Andreiu venise la mine înainte de amiazã, ca sã eºimu spre pãdure, cã are sã-mi mai citeascã ceva. Era _Deºteaptã-te Române_ . Oare cenzura ce va zice? Vom cerca întru norocu. Censorul celui mai severu va pleca de acasã. Numai câteva zile sã mai aºteptãm. Pânã atunci darã îi voi afla o ariãÒ Ñ spune Mureºan. ”Prea bine. La revedereÉÒ

Vã mulþumim ºi noi.

Domnule ministru, dacã aveþi vreun comentariu?

Domnule coleg, dacã nu mi-aþi fi spus cã sunteþi inginer, aº fi crezut cã sunt la o secþie de istorie a Academiei, al cãrui membru sunt, ceea ce este înãlþãtor pentru Senat.

Eu ºtiam de studiul domnului Vasile Oltean, privitor la cazul Ucenescu. A fost publicat prin 1997Ñ1998, aºa ceva. Este o problemã foarte interesantã ºiÉ Dar o sã încep cu partea ministrului, nu a omului de ºtiinþã.

Fundaþia din ªchei trebuie sã-ºi cearã toate cele care sã o rânduiascã, prin hotãrârea Ministerului Culturii, între fundaþiileÉ Aveþi perfectã dreptate. Dacã am sã adaug cã acolo este ºi mormântul lui Titulescu, cred cã am completat cercul de culturã româneascã.

Este foarte posibil ca Ucenescu sã fi fost autorul melodiei. Adevãrul este însã cã, în cazul unor asemenea psaltichii ºi adunãri de cântece, autorul principal era dat, de obicei, maestrul. În cazul de faþã, Anton Pann. Toatã demonstraþia lui Vasile Oltean pare sã arate cã Anton Pann nu era acolo în 1848.

Pe de altã parte, este atât de intrat în conºtiinþa naþionalã tandemul Anton Pann Ñ Andrei Mureºeanu, încât singurul lucru care s-ar putea face Ñ cred eu, nu sunt chemat sã dau o soluþie Ñ este acela de a se spune, la un moment dat Ñ Anton Pann Ñ George Ucenescu. Anton Pann nu poate fi scos din aceastã ecuaþie. Nu ºtiu dacã mã înþelegeþi, domnule senator. E prea intrat în conºtiinþa româneascã de 150 de ani. Nu ºtiuÉ ãsta este felul meu de a judeca, însã numele lui Ucenescu trebuie menþionat de acum înainte. ªi acest lucru se poate face printr-o hotãrâre oficialã, la un moment dat, dar nu ºtiu dacã cu excluderea lui Anton Pann, care este spiritul tutelar, cel care a dirijat toate aceste adunãri, pentru cã aceasta este, de fapt, o melodie culeasã. Este o melodie culeasã, este o melodie de folclor. ªi mã gândesc cã, mã rogÉ eu nu am altã soluþie decât aceea pe care v-am spus-o în legãturã cu paternitatea. Cunoºteam studiul ºi îmi pare bine cã dumneavoastrã aþi ridicat aceastã chestiune în Senatul României.

Îmi daþi voie ºi mie?

Da, imediat.

Totuºi.

Vã rog.

literaturii române reþine tandemul Andrei Mureºeanu Ñ Anton Pann ca autori ai acestui cântec. El nu se numea ”Deºteaptã-te româneÒ, se numea ”Un rãsunetÒ.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

”Un rãsunetÒ.

## **Domnul Ioan Cristolovean**

**:**

Da.

Al doilea lucru: Andrei Mureºeanu nu este braºovean, ci este bistriþean. Dar a lucrat la Braºov. ªi-a fãcut cariera la Braºov, aºa este.

Eu cred cã atunci când vom legifera ºi când vom simplifica puþin lucrurile Ñ nu cum, în mod tendenþios au fost prezentate propunerile mele, ca ºi când aº fi vrut sã scot nu ºtiu ce din imn, nu am vrut sã scot nimic, am vrut doar sã se poatã cânta Ñ se va putea restitui în întregime adevãrul generaþiei trãitoare azi în România. Pentru aceasta eu, ca iniþiator al proiectului respectiv, sunt de acord sã adãugãm ºi numele de Ucenescu. Nu sunt însã de acord sã scoatem noi, cu de la noi putere, numele lui Anton Pann, ”cel isteþ ca un proverbÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã mulþumesc, domnule ministru.

Dacã-mi permiteþi...

Nu... O singurã precizare...

Pe mine m-a bucurat de când mi-a spus gândul sãu domnul senator Cristolovean ºi m-a impresionat tot demersul pe care l-a fãcut, lucru deloc uºor, ºi care trebuie sã ne dea de gândit, pentru cã nu sunt fapte inventate, sunt dovezi, însã dovezi pe o singurã linie. Dacã veþi studia, de exemplu, istoria a ceea ce s-a întâmplat în 1848 în Zãvoiul de la Vâlcea, veþi constata cã nu este nici o îndoialã cã Anton Pann, în 1848, a intonat cântecul respectiv, ca ºi când ar fi fost al lui.

Sigur cã ne va fi greu Ñ ºi aici domnul Cristolovean poate sã vã spunã, domnule ministru, cã ºi eu i-am rãspuns la fel. Am putea restitui adevãrul, dar numai în mãsura în care nu-l jignim în eternitate pe Anton Pann. Ce sã spunem? Cã Anton Pann a furat lucrarea elevului sãu? Va fi imposibil pentru noi sã facem asta. Poate Academia s-ar putea implica într-un asemenea fapt, într-adevãr extraordinar, dar asupra cãruia, iatã, istoria literarã s-a pronunþat pânã acum într-o singurã direcþie.

Nu exclud posibilitatea ca domnul senator Cristolovean sã aibã dreptate. Repet, m-a clãtinat din convingerile mele prin tot ce a susþinut, dar ºtiu sigur cã existã o bibliografie bogatã ºi în cealaltã direcþie. Existã mãrturii numeroase ºi mai existã faptul incontestabil cã istoria

15 secunde, vã rog frumos!

Sunt o serie de colegi ai noºtri care aºteaptã rãspuns la întrebãri!

Mulþumesc. Domnule preºedinte...

Sunt ºi reprezentanþii Executivului!

Domnule preºedinte, e vorba de imnul naþional al nostru, al românilor.

Nu, nu!

Vã rog din inimã!

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 39/23.III.2001

ªtiu cã e vorba de imnul naþional, dar este vorba ºi de respectul pe care ni-l datorãm, între colegi, pentru cã nu putem rezolva o problemã complicatã...

Terminam ce aveam de spus.

...într-o ºedinþã de interpelãri ºi întrebãri!

Vã rog insistent! Terminam ce aveam de spus!

Da.

Vreau sã-l rog pe domnul ministru ºi pe domnul academician un singur lucru. Niºte specialiºti din Ministerul Culturii ºi Academie sã ne producã un material, un punct de vedere, ºi noi îl prelucrãm.

Asta vi s-a ºi promis.

Asta am îndrãznit sã spun.

Voi da acest text al dumneavoastrã în secþia din care fac parte ºi vã promit cã vom avea un rãspuns.

Vã mulþumesc.

bugetul alocat acestui minister, care ºi aºa este insuficient.

A doua întrebare este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

În municipiul Bucureºti, structura ajutãtoare a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este axatã pe inspectoratele ºcolare teritoriale proprii celor ºase sectoare ºi Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti.

Deoarece în statul de funcþiuni nu au fost prevãzute posturile de secretari, informaticieni, îngrijitori pentru inspectoratele ºcolare teritoriale, dar ºi posturile de îngrijitori ºi paznici pentru Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti, aceste funcþii au fost acoperite de persoane normate la diferite unitãþi de învãþãmânt din subordine.

La controlul efectuat de Camera de Conturi s-au reþinut cele de mai sus în sarcina Inspectorului ªcolar General al Municipiului Bucureºti ºi a serviciului salarizare-normare, întocmindu-se Dosarul nr. 122/2000. La întrevederea avutã în 23 februarie 2001, s-a stabilit ca rãspunsul privind corectitudinea încadrãrii sã fie dat în primele zile ale lunii martie. Totuºi, pânã acum, acest rãspuns nu a fost dat oficial.

Întrebãm pe doamna ministru cum poate ajuta Inspectoratul ªcolar al Municipiului Bucureºti ºi inspectoratele ºcolare teritoriale pentru a rezolva aceastã situaþie ºi a preveni o nouã reducere de personal, cu menþiunea cã, la ambele întrebãri, solicit rãspuns detaliat ºi în scris.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Deci doriþi rãspunsul în scris?

Da.

Vã mulþumim încã o datã, domnule ministru. Doamna senator Bãlan Angela.

Este domnul secretar de stat Vasile Molan? Vã rog, luaþi loc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru astãzi am douã întrebãri de adresat. Prima se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

De câtva timp ne confruntãm la graniþele României cu refuzul persoanelor care sunt obligate de a executa, contra cost, operaþiile de igienizare ºi dezinfecþie la mijloacele de transport ºi la persoane.

Deoarece virusul febrei aftoase se poate transmite ºi prin aer, astfel cã un teritoriu mare, precum al Transilvaniei, ar fi contaminat într-o sãptãmânã, considerând cã este mai uºor sã previi un virus, o boalã, decât sã o combaþi, întrebãm pe domnul ministru dacã a explorat posibilitatea efectuãrii acestor operaþii de igienizare ºi dezinfecþie din fondul extrabugetar sau chiar din

Dacã dorinþa dumneavoastrã, doamna senator, este ca rãspunsul sã fie în scris... Deci este dreptul fiecãrui senator de a alege modalitatea în care se va da rãspunsul.

Da.

ªi vreþi din partea doamnei ministru...

Un rãspuns.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Rãspunsul în scris.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

La ambele, a zis!

Sigur, la ambele întrebãri.

Domnul secretar de stat, aici de faþã, v-ar putea rãspunde, bãnuiesc, dar doriþi numai în scris ºi foarte detaliat.

## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Rãspunsul este pregãtit ºi urmeazã sã-l primeascã doamna senator.

Bun! Atunci, vã mulþumim!

Noi am primit ºi alte întrebãri de la doamna senator, de asta...

Da, vã mulþumim foarte mult.

Domnul senator Adrian Pãunescu, care este foarte prezent pe listele noastre de interpelãri. Vroiam sã-l întrebãm... La douã din interpelãrile Domniei sale Ñ referitoare la demnitarii strãini care umblã prin Ardeal ºi la problema strãzilor ºi monumentelor Ñ se solicitã amânare din partea Ministerului Administraþiei Publice.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nici o problemã. Avem rãbdare.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter**

**:**

Domnule preºedinte...

Poftiþi!

Domnule preºedinte, este o problemã de procedurã, pentru care, cum sã zic?, trebuie sã-mi daþi cuvântul. Da?

Eu þin sã vã anunþ cã programul de lucru stabilit pentru ziua de astãzi a luat sfârºit. De altfel, ºi emisiunea radiofonicã cred cã ia sfârºit la orele 19,00.

Pe de altã parte...

Domnule... Mã scuzaþi cã vã întrerup, dar tot cu o problemã proceduralã! Programul de lucru pentru astãzi nu a luat sfârºit. Sunteþi într-o gravã eroare privitor la programul de lucru. Programul de lucru este pânã la 19,30.

Vã mulþumesc cã mi-aþi atras atenþia!

Nu! Dumneavoastrã m-aþi provocat, spunându-mi cã am încãlcat procedurile. ªi, cum nu îmi place sã le încalc, cel puþin...

Da. Am ºi o altã obiecþiune...

...profesional nu le-am încãlcat, vã atrag atenþia cã sunteþi într-o eroare.

Acum, domnule preºedinte, conteazã ºi dupã ce ceas ne luãm!

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

La 19,30, nu...

Nu... dupã ce orã!

Jumãtate de meridian nu prea e...

Dupã ce orã!

Da, vã rog!

Domnule preºedinte de ºedinþã, de altfel, ºi potrivit listei afiºate, grupurile parlamentare sunt cele care beneficiazã de timpi ca sã prezinte interpelãrile ºi întrebãrile. Or ºi aici este o ordine în care grupurile parlamentare îºi prezintã aceste intervenþii.

Pânã în momentul de faþã, în aceastã zi au avut posibilitatea sã-ºi prezinte interpelãrile ºi întrebãrile cei din Grupul parlamentar al P.D.S.R., în marea majoritate a timpului Ñ nu am cronometrat chiar la minut, cã nu am obiceiul sã fac controale de acest gen Ñ, dupã care a intervenit un coleg de la P.D. ºi o colegã de la Partidul România Mare. Eu cred cã totuºi aceste întrebãri ºi interpelãri fac parte din exprimarea noastrã, ca parlamentari, ºi eu cred cã Grupul parlamentar al P.N.L. ar avea acum dreptul la o intervenþie.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vreau sã vã... Numai un moment! Pãstrãm procedurile, ca sã ne obiºnuim bine.

Deci, domnule senator Eckstein, vreau sã vã spun cã eu l-am întrebat pe domnul senator Adrian Pãunescu în legãturã cu niºte întrebãri pe care le-a lansat la o altã datã ºi pentru care se solicitã din partea Executivului amânarea rãspunsului, nu în ideea de a da mai mare pondere anumitor grupuri parlamentare în ordinea prezentãrii întrebãrilor ºi interpelãrilor, dar am dat în consecinþa sau consecutiv acestui program de întrebãri ºi interpelãri, în care Grupul parlamentar U.D.M.R. nu figureazã cu nici o persoanã care sã solicite Executivului un rãspuns la o întrebare sau la o interpelare. Deci eu nu pot sã dau cuvântul vreunui coleg senator, atâta vreme cât dumnealui nu s-a manifestat în sensul de a pune o întrebare sau a face o interpelare Executivului. Deci nu existã pentru U.D.M.R., chiar este rubricã necompletatã, nu existã nici un coleg senator care sã-ºi fi manifestat dorinþa de a pune întrebãri sau de a interpela Guvernul!

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter**

**:**

Am intervenit pe procedurã, domnule preºedinte.

Foarte bine aþi fãcut. Lipseºte un mic amãnunt, micilemarile amãnunte ale lucrurilor: nu exista vreo intervenþie din partea unui senator al U.D.M.R. Deci, din punct de vedere procedural, nu aveam cum sã dãm cuvântul acolo unde el nu s-a cerut.

Vã rog, domnule... Mai este ceva pe procedurã?

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte... Îi recomand colegului de la U.D.M.R., cu tot respectul, sã citeascã cu atenþie mãritã art. 153 alin. 1 ºi urmãtoarele din Regulamentul Senatului. Va vedea foarte clar cã nu este vorba de nici un grup parlamentar în materie de întrebãri. Este vorba de toþi senatorii.

Vã mulþumesc.

Corect! Corect, dar nici aºa nu se pune problema... Nu, dânsul spunea altceva, cã în ordinea ponderii din Camere a fiecãrui grup parlamentar, sã se dea cuvântul ºi senatorilor U.D.M.R. care au formulat diverse întrebãri. Dar, cum nu a formulat nimeni, nu puteam sã le dau cuvântul.

Domnule senator Adrian Pãunescu, vã rog!

Dar s-a respectat! Am urmãrit!

Da, trebuia lãmurit.

Domnule preºedinte de ºedinþã ºi domnilor colegi, eu sunt stupefiat de ce se întâmplã, dar, mã rog, stupefacþia trece, pietrele rãmân.

Proverbul era puþin altfel, dar l-aþi amendat...

O traducere aproximativã.

L-aþi amendat, da.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Eu nu ºtiu ora dupã care se conduce acest om, afirmând cã a venit finalul. ªi am spus aici cã nu se ºtie niciodatã dupã ce orã ne luãm. Dacã e ora Madridului sau a Vienei, probabil cã s-a terminat. Ora Bucureºtiului pentru final, însã, este 19,30.

Apoi, nu ºtiu dacã trebuie sã-mi cer iertare de la acest domn senator pentru faptul cã îmi fac datoria de senator.

Vã rog sã fiu respectat, sã fiu lãsat sã-mi desfãºor, în deplinã liniºte de cuget, activitatea. Aceste obstrucþii sunt incalificabile. Ele þin de o lipsã de educaþie democraticã. Nu am întrerupt pe nimeni, nu doresc sã întrerup pe nimeni, am ascultat cu atenþie ºi îmi fac datoria faþã de cei care m-au ales.

Doamnelor ºi domnilor, Ñ ºi mã adresez cu deosebire domniþei ºi domnului ziarist care sunt mereu aici...

Nu, nu, chiar sunt mereu aici ºi este ºi garanþia cã se reflectã corect în agenþiile de presã ceea ce se întâmplã aici.

De-a lungul vieþii mele am cerut în mai multe rânduri ºi am obþinut de câteva ori dreptul la libertate al unor oameni nãpãstuiþi. De la þãranul Marin Ciucã din Mãldãieni, judeþul Teleorman, bãgat în puºcãrie pentru cã era un particular care se opunea colectivizãrii forþate Ñ iatã, astãzi am ajuns la situaþia de a face interpelãri cu forþa Ñ, pânã la doctorii Aldea din Buzãu ºi Gãlãlaie din Constanþa, pentru care m-am bãtut cu structurile ºi cu personalitãþile momentelor vechi de istorie ºi am obþinut câte ceva pentru ei.

Reamintesc toate acestea pentru cã vreau, în prima parte a interpelãrii mele, sã cer autoritãþilor rejudecarea procesului Miron Cozma, condamnat de o instanþã la 3 ani, ºi de alta, la 18 ani de puºcãrie.

Nu intenþionez sã vorbesc despre vinovãþia sau nevinovãþia lui Miron Cozma ºi a oricui. Nu este nici dreptul meu sã exprim opinii nediferenþiate, nu este nici interesant pentru cazul pe care vi-l aduc în faþa conºtiinþelor.

Este evident însã cã respectivii 18 ani de puºcãrie pentru Miron Cozma au fost 18 ani dãruiþi politic în momentul respectiv, în speranþa cã prin Miron Cozma se va putea ajunge la vârfurile ierarhiei din vremea în care Miron Cozma apãra, uneori excesiv, ca în orice drept la apãrare încãlcat, drepturile minerilor pe care îi reprezenta.

Repet, lucrurile sunt mult prea delicate ºi eu însumi am scris de-a lungul vremii, nuanþat, despre ele, dar cînd a fost procesul în fond, am fost de acord, ba chiar am cerut sã merg la proces ºi sã depun mãrturie în favoarea lui Cozma ºi a minerilor.

Am spus ºi atunci, ºi spun ºi acum: istoria nu este proces penal. Istoria are legile ei ºi eu cred cã o judecatã dreaptã trebuie sã se bazeze pe o anchetã dreaptã. Nu ºtiu dacã este nevoie de o comisie parlamentarã pentru a judeca lucrurile aºa cum au fost ele. Marea provocare la care au fost expuºi ºi împinºi minerii Ñ o categorie care n-ar trebui dispreþuitã, mãcar cã va fi din nou nevoie de mineri ºi se vede asta aproape în fiecare toamnã Ñ marea provocare la care au fost expuºi minerii nu a gãsit totdeauna în liderii lor rãspunsul potrivit. În momentul plecãrii spre Bucureºti, ei nu au fãcut bine ceea ce au fãcut. Am strigat atunci, eram la o emisiune la ”Antena 1Ò ºi am strigat toatã noaptea: ”Opriþi-vã ºi duceþi-vã înapoi, la locurile dumneavoastrã de muncã ºi de viaþã, pentru cã sunteþi provocaþi!Ò

Vã mulþumim, domnule senator. Domnul senator Belu Ioan este în salã.

Nu este... este la policlinicã!

Domnule secretar de stat, ne cerem scuze, nu este prezent... dar veþi trimite în scris... da... bun!

Domnul subsecretar de stat Adrian Mitu este?

Da, vã rog, aveþi de dat un rãspuns domnului senator Adrian Pãunescu.

Da, vã rog, foarte pe scurt, pentru cã mai sunt câþiva colegi care doresc sã adreseze interpelãri.

## **Domnul Adrian Mitu Ñ** _subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi senatori,

Eu am mai avut o prezenþã în faþa dumneavoastrã, referitor la chestiunea exportului de berbecuþi. Punctul de vedere, al meu ºi al Departamentului de comerþ exterior din cadrul Ministerului de Externe, a rãmas acelaºi.

Am avut între timp niºte discuþii cu asociaþiile respective care au reclamat acel ordin al nostru, am încercat ºi încercãm sã le rezolvãm ºi lor problemele, dar în limita acelor ordine pe care, în momentul ãsta, le executãm.

Schimbarea ordinului ministrului nu e de competenþa mea ºi ar trebui sã gãsim niºte, ºtiu eu, nereguli foarte mari ºi obiective care sã ducã la aceste modificãri.

Ca atare, în continuare, rãmânem deschiºi ºi, dacã aveþi vreun alt punct de vedere, vã rog frumos sã-mi spuneþi, ca sã putem intra în discuþie cu ei, sã vedem cum putem rezolva problema.

Eu vã mulþumesc foarte mult... Domnule senator, sã nu vã supãraþi, dar sunt ºi alþi colegi, în acelaºi interval de timp, poate aveþi o discuþie suplimentarã cu domnul subsecretar de stat, ca sã lãmureascã mai concret...

Oricând...

...chestiunea... ªi aº ruga pe ceilalþi colegi...

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Este în reglementãrile noastre cã, dupã ce se exprimã un punct de vedere al Guvernului, se cere pãrerea celui care a pus problema.

Sigur...

Eu vreau sã spun cã... dumneavoastrã nu v-aþi schimbat opinia, nu mi-am schimbat-o nici eu... cred cã... De data asta mã voi adresa autoritãþilor care cenzureazã faptele de acest fel, mã voi adresa Justiþiei ºi mã voi adresa Ministerului de Interne. Cred cã este vorba de clientelism al fostului Minister al Industriilor ºi Comerþului ºi care, probabil, vi i-a adus ca moºtenire ºi dumneavoastrã.

Cred cã este un lucru grav cã nu se umblã la aceastã reglementare care este eronatã, care este contraproductivã, care favorizeazã numai speculanþii ºi pe nimeni dintre producãtori.

Am vorbit aici astãzi ºi despre contingentarea melcilor. S-a ajuns departe...

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul senator Vasile Horga care are o interpelare.

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Turismului. Pe o palmã de pãmânt, aici, aproape de centrul Europei, într-un echilibru aproape perfect, ºi ca proporþie, ºi ca aºezare, strãjuiesc în armonie toate formele de relief. Acesta este pãmântul României.

Pornind de la acest binecuvântat dar al naturii, omul ar fi fost cel chemat sã exploateze în favoarea lui tot ceea ce acesta i-a dãruit. A trecut mai bine de un deceniu de când auzim aceleaºi vorbe ori de câte ori un guvern nou se instaleazã la cârmã. El, turismul, va scoate România din greaua moºtenire. ªi mai aºteptãm încã cuminþi patru ani ºi constatãm mai apoi cã moºtenirea este ºi mai grea ºi mai apãsãtoare.

Pânã când turismul va fi împins mereu în faþã fãrã ca cineva sã punã mãcar o piatrã la temelia schimbãrii imaginii lui?!

Este adevãrat, domnule ministru, cã în câteva luni nu puteaþi schimba imaginea despre care vorbeam, dar totuºi un semnal cã lucrurile sunt în schimbare în turismul intern ar trebui sã daþi.

Pentru cã mã intereseazã cu adevãrat soarta þãrii mele ºi, în acest important sector de activitate pe care îl administraþi, aº vrea, domnule ministru, sã ne prezentaþi o strategie coerentã privind dezvoltarea turismului intern, cel puþin pe timpul mandatului dumneavoastrã.

Aº dori sã-mi precizaþi dacã pentru zonele montane Ñ în care este adevãrat cã, o datã cu retrocedarea pãdurilor ºi terenurilor montane cãtre vechii proprietari ºi înstrãinarea unor parcele prin vânzare de cãtre aceºtia, a început sã se construiascã destul de mult, ceea ce eu consider lãudabil Ñ existã anumite proiecte de sistematizare a zonelor respective aprobate de ministerul dumneavoastrã sau de un altul.

Doresc aceastã precizare, pentru cã nu aº vrea ca peste câþiva ani sã ne plimbãm într-o staþiune montanã nouã în care sã predomine castelele cu turnuleþe ºi pagodele. ªi pentru cã mã intereseazã ºi soarta judeþului meu, Dâmboviþa, vã rog sã-mi precizaþi dacã aveþi în planurile dumneavoastrã ºi dezvoltarea turisticã a Vãii Ialomiþei, din Masivul Bucegi, de o frumuseþe naturalã aparte, mai precis zona cuprinsã între Platoul Cabanelor Padina ºi Peºtera.

Aduc în atenþia dumneavoastrã aceastã zonã, întrucât cred cã aºezarea ei în inima Munþilor Bucegi, în apropiere de Complexul Babele, cu acces direct din Buºteni prin cablu, ºi dinspre Dâmboviþa, pe douã drumuri montane nemodernizate, însã cu alimentare la gaze naturale ºi apã potabilã, ar impune intrarea rapidã a acesteia în circuitul turistic naþional, de ce nu?, ºi internaþional.

Da, vã mulþumim. Domnul senator Ilie Petrescu.

Domnule preºedinte, nu mai vin la pupitru, vreau sã fac o referire.

Astãzi, interpelarea n-are cum sã aibã loc, am fãcut-o special la doi miniºtri, la domnul ministru al muncii ºi solidaritãþii sociale ºi la domnul ministru al industriei.

Problema fondului este Compania Naþionalã a Lignitului, care este singura unitate din România care nu beneficiazã de subvenþie, ºi acel fond nu este rezolvat pânã nu vin dânºii.

Am rugãmintea ca domnul ministru al muncii ºi domnul ministru al industriei sã participe la ºedinþã, când vor avea dânºii timp.

Domnule senator, ca sã ne limpezim, spuneþi-mi exact ce doriþi de la cei doi miniºtri pe care doriþi a-i avea în faþa dumneavoastrã.

Fiecare lucreazã în mod intempestiv, când merg la dânºii... sã se înþeleagã cu cel de la muncã, când mã duc la industrie ºi, când mã duc la muncã, sã se înþeleagã cu cel de la industrie...

Deci sã vorbeascã concret ambii pentru situaþia tichetelor de masã în Compania Naþionalã a Lignitului.

Eu v-aº sugera, dacã îmi permiteþi, domnule coleg, sã faceþi în scris o interpelare, cum se face, în scris, ca sã poatã rãspunde când vor fi invitaþi, aplicat la o problemã... adicã sã nu se creadã cã, necontactându-i, dumneavoastrã gãsiþi prin intermediul interpelãrilor ocazia sã-i puteþi vedea aici.

Deci sã faceþi scris...

Domnule preºedinte, eu am fãcut interpelarea scris... interpelarea este fãcutã în scris.

Dacã este fãcutã în scris, este în regulã... bun, atunci de la început trebuia sã ne spuneþi cã...

Am respect pentru acei mineri care slujesc pentru þarã, sã fie respectaþi...

Bun. O sã luãm mãsuri la nivelul conducerii Senatului, sã fie prezenþi cei doi miniºtri în ºedinþa de data viitoare.

În fine, domnul senator Paul Pãcuraru, cu care ºi încheiem ºedinþa noastrã de interpelãri ºi întrebãri. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã ministrului administraþiei publice, domnului ministru Octav Cozmâncã, ºi are ca obiect un aspect important privind salarizarea funcþionarilor publici din România.

Prin adoptarea, în decembrie 1999, a Legii nr. 188 privind Statutul funcþionarilor publici s-a realizat un pas important spre crearea unui corp profesionist de specialiºti din administraþia publicã. Pentru realizarea acestui deziderat era imperios necesarã adoptarea Legii privind stabilirea unui sistem unitar de salarizare a funcþionarilor publici, fapt realizat prin Ordonanþa de urgenþã nr. 245 din 8 decembrie 2000, care stipula aplicarea noului sistem de salarizare a funcþionarilor publici începând cu data de 1 martie 2001.

Din nefericire însã acest act normativ cu efecte atât de importante pentru circa 150.000 de funcþionari publici din administraþia publicã centralã ºi localã a fost abrogat prin Ordonanþa de urgenþã nr. 33 din 26 februarie 2001, publicatã în Monitorul Oficial.

Aplicarea noului sistem de salarizare ar fi produs consecinþe benefice pentru întregul sistem al administraþiei publice din România. Astfel, adevãraþii specialiºti în domeniu ar fi putut beneficia de o motivare salarialã corespunzãtoare, creându-se premisele atragerii în cadrul sistemului administraþiei publice a oamenilor competenþi ºi responsabili.

De asemenea, prin aplicarea noului sistem de salarizare s-ar fi realizat o eficientizare a acestui domeniu de activitate ºi o diminuare a fenomenului ilicit existent din pãcate ºi în sistemul administraþiei publice.

Prin motivarea corespunzãtoare a specialiºtilor oneºti ºi competenþi, considerãm cã s-ar fi redus considerabil imixtiunea factorului politic în activitatea funcþionarilor publici de carierã.

Un alt aspect grav pe care-l considerãm necesar sã-l semnalãm îl reprezintã faptul cã prin abrogarea Ordonanþei de urgenþã nr. 245/2000 se încalcã dispoziþiile legale prevãzute de o lege organicã, Legea nr. 188/1999 în ceea ce priveºte structura carierei funcþionarilor publici, noua reglementare intratã în vigoare revenind la vechea gradaþie existentã anterior apariþiei Statutului funcþionarilor publici.

Vã mulþumim, domnule senator. Este ora 19,30.

Vã mulþumim ºi încheiem lucrãrile ºedinþei noastre.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 39/23.III.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei