Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·25 septembrie 2017
Dezbatere proiect de lege · respins
Victorel Lupu
Discurs
## Stimați colegi,
Doresc să adresez o interpelare domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale.
Titlul interpelării: „«Dealul Cătălina», din comuna Cotnari, județul Iași – obiectiv turistic de mare importanță pentru zona Moldovei”.
## Stimate domnule ministru,
Este de notorietate publică faptul că zona comunei Cotnari, din județul Iași, este un cunoscut centru vitipomicol, cu vechime multiseculară, cu valențe agroturistice, având rădăcini adânci în preistorie, cercetările arheologice demonstrând existența unor civilizații dezvoltate aparținând culturii Cucuteni și culturii Hallstatt.
Comuna Cotnari deține un fond turistic extrem de valoros, prin monumentele istorice și vestigiile arheologice descoperite de-a lungul anilor în zonă. În acest context, aș menționa ruinele bisericii catolice, construite în stil gotic în
perioada domniei lui Alexandru cel Bun, biserica cu hramul Sfânta Cuvioasa Parascheva și podul din piatră, ambele atribuite perioadei domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ruinele curții domnești de la Cotnari și altele.
Pe un deal maiestuos, denumit dealul Cătălina, se află situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, care este situat în partea de nord-vest a localității, făcând parte din masivul Dealul Mare–Hârlău.
În secolele IV-III înainte de Hristos, întregul platou a fost amenajat defensiv prin construirea unei cetăți geto-dacice și a altor elemente exterioare de fortificație. Necunoscută publicului larg, ci doar specialiștilor în domeniu, Cetatea de la Cotnari se află în paragină, asemenea altor edificii de patrimoniu.
Dealul Cătălina are o importanță arheologică deosebită. Primele săpături arheologice au fost realizate în anul 1967, când au fost găsite mai multe urme ce indicau locuințe din Epoca Neolitică, însă cetatea traco-getică este descoperirea cea mai importantă din această zonă.
Cetatea din cadrul sitului arheologic de pe dealul Cătălina este singura din România în care zidurile sunt de tipul „murus dacicus”. Acest tip de ziduri a fost caracteristic pentru daci, iar prezența lor i-a făcut pe istorici să considere că acest loc era un centru militar deosebit de puternic și de important. Se pare că cetatea era protejată cu un acoperiș, acesta ridicându-se la 30 de metri deasupra ei. Săpăturile arheologice efectuate în situl arheologic de pe dealul Cătălina au descoperit mai multe vestigii, printre care obiecte de ceramică, obiecte de bronz, unelte (ca topoare și cuțite), precum și fragmente din fier.
Cetatea este monument istoric și a fost indexată în Lista monumentelor istorice. De asemenea, a fost declarată, prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, zonă protejată cu valoare de patrimoniu excepțională. De altfel, valoarea descoperirilor de la Cotnari, în special cele legate de sistemul de fortificații, a determinat realizarea, între anii 1980 și 1985, a unui muzeu de sit care proteja secțiunea deschisă de arheologi în valul de apărare de pe latura sud-vest. Din nefericire, din cauza condițiilor nefavorabile de pe dealul Cătălina (vânt puternic aproape tot timpul anului), muzeul a avut de suferit. După 1990, distrugerea a fost din ce în ce mai accentuată, astfel că astăzi a mai rămas în picioare doar scheletul metalic.