Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator Craioveanu!

Putem să începem?

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 25 septembrie 2017.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 87 de colegi, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ștefan Radu Oprea și Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi a ședinței plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru această zi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt întrebări sau intervenții în legătură cu programul de lucru pe ziua de azi?

Nu sunt.

Atunci,

Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile articolului 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative;

## **Domnul Vergil Chițac:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă anunț pe toți că, începând cu data de 14 septembrie, am demisionat din calitatea de membru al Partidului Național Liberal și voi funcționa, voi acționa în continuare ca senator independent.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Continuăm ordinea de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 108 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 25 septembrie 2017, a următoarei inițiative legislative: 1. Proiectul de lege privind internshipul (b434/18.09.2017). Inițiator – Guvernul României.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Diana Severin, pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 10.

## **Doamna Diana Severin** – _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați...

Buna ziua!

Programul de guvernare, la secțiunea „Șanse reale pentru tineri”...

Programul de guvernare, la secțiunea „Șanse reale pentru tineri”, face referire la promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente, ceea ce înseamnă contracte pe perioadă nedeterminată.

Printre măsurile propuse se numără și programele de tip internship.

Participanților le este oferită oportunitatea de a dobândi experiență, de a experimenta lucrul într-un mediu organizat, de a se familiariza cu metodele de lucru ale organizațieigazdă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 25 septembrie 2017, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) lit. e) și art. 91 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:

1. Propunerea legislativă privind modificarea art. 9 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L191/19.06.2017).

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitarea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții de a-și desfășura lucrările marți, 26 septembrie 2017, ora 9.00, în același timp cu plenul Senatului.

Stimați colegi,

În ședința Biroului permanent de astăzi, 25 septembrie 2017, s-a analizat solicitarea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții de a-și desfășura

lucrările marți, 26 septembrie 2017, ora 9.00, în același timp cu plenul Senatului, solicitare formulată în temeiul art. 58 alin. (2) din regulament.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iancu Caracota, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, pentru a vă prezenta această solicitare.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Vin cu rugămintea expresă de a aproba pentru ziua de mâine, 26 septembrie 2017, ora 9.00, dimineață, ședința Comisiei de cercetare a abuzurilor, combaterea corupției și petiții, întrucât, pe lângă ordinea ordinară de zi pe care o are comisia, avem de audiat un petent care vine din celălalt capăt al țării și rugămintea expresă a Domniei Sale a fost să-l audiem dimineața, întrucât are avion de întoarcere acasă la ora 13.00.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă sunt intervenții în legătură cu această solicitare? Nu sunt.

Atunci,

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în legătură cu modalitățile transfrontaliere raportabile – COM(2017) 335 final.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform Protocolului nr. 2, am verificat respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității la propunerea de directivă, într-o dezbatere la care au participat și Ministerul Afacerilor Externe, și Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, propunerea Comisiei a fost examinată și de Comisia economică, Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru dezvoltare și strategie economică.

În directivă e vorba despre măsuri de mărire a transparenței, care lipsă de transparență facilitează activitățile anumitor intermediari care sunt implicați în promovarea și vânzarea de modalități de planificare fiscală agresivă, cu implicații transfrontaliere. În consecință, ca urmare a unei asemenea planificări fiscale agresive, statele suferă de pe urma transferului de profituri, care, în caz contrar, ar genera venituri bugetare pe teritoriul lor.

Și Comisia face o propunere în acest sens pentru schimbul de informații, inclusiv permițând statelor membre să ia măsuri în virtutea, de asemenea, a constatărilor făcute de OECD în aceeași privință.

Am considerat că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, deoarece privește cu precădere acele structuri care sunt concepute pentru a evita impozitele și care au un caracter transfrontalier și, de asemenea, și principiul proporționalității și apreciem efortul Comisiei de a crea o piață mai echitabilă, în care sustragerea de la plata impozitelor să nu mai poată fi posibilă sau să fie redusă într-o măsură cât mai mare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport simplu la această propunere de directivă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Sibinescu, aveți cuvântul.

Doriți să interveniți aici?

-

Mă scuzați, am avut impresia că doriți să interveniți. Dacă sunt alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește procedurile și autoritățile implicate în autorizarea contrapărților centrale și cerințele pentru recunoașterea contrapărților centrale din țări terțe – COM(2017) 331 final.

Dau cuvântul doamnei Gabriela Crețu, doamna senator, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

În aceeași bază juridică cu directiva anterioară, Comisia pentru afaceri europene a verificat respectarea principiilor proporționalității și subsidiarității, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe, Autorității de Supraveghere Bancară, Băncii Naționale a României și a Ministerului Finanțelor Publice și, de asemenea, cu avizul Comisiei economice, Comisiei pentru buget, finanțe și al Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică.

E vorba, de fapt, de a adăuga niște atribuții Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, deci autorității care controlează sistemul bursier, în ceea ce privește controlul contrapărților centrale – am mai discutat în plen despre aceasta – și stabilirea unor criterii pentru autorizarea contrapărților din afara Uniunii Europene ca să acționeze pe piața europeană.

Concluzia a fost că regulamentul respectă principiile subsidiarității și proporționalității și vizează o întărire a capacității de control, în contextul în care contrapărților centrale, deci caselor de compensații, li s-a acordat și sarcina suplimentară de a urmări piața derivatelor, care este enormă din punct de vedere financiar.

Vă propunem să aprobați un raport simplu pe această propunere de regulament.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

## Mulțumesc.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul Ștefan Radu Oprea.

Este vorba, începând cu această propunere de regulament, de celelalte patru acte normative despre care vorbeam în ședința trecută, care fac parte din pachetul mobilitate la nivel european. S-a lucrat enorm pe aceste pachete. Au participat reprezentanți ai Ministerului Transportului, Ministerului Afacerilor Externe, precum și reprezentanți ai patronatelor din transporturi. Au fost analizate avizele de la Comisia pentru transporturi și energie, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru dezvoltare și strategie și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Ca data trecută, fac aceeași precizare. Documentul la care s-a ajuns în final nu conține un punct de vedere al ministrului muncii, în ciuda faptului că, de exemplu, această propunere de regulament reglementează perioadele de conducere zilnică, condițiile de muncă _et cetera_ , fapt pe care îl regretăm, mai ales că este o piață în care nu există un sindicat al șoferilor. Avem un foarte documentat și solid punct de vedere, dar el reprezintă, în principal, poziția transportatorilor, deci a angajatorilor, și nu și poziția celor angajați, adică este ignorată situația celor 26.000 de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată și a până la 84.000 de contracte de muncă, în genere, ale celor care lucrează în sector.

Avem o opinie pe care... Deci considerăm că regulamentul respectă principiul subsidiarității, dar în materie de proporționalitate sunt o serie întreagă de puncte de luat în considerare de către Comisia Europeană, respectiv de luat în considerare în cadrul dezbaterii din Consiliul și Parlamentul European, pe care ne propunem să... vă propunem să aprobați să le trimitem Comisiei Europene, sub forma unei opinii. E vorba de foarte multe puncte tehnice, două pagini, pe care aș îndrăzni să nu vi le citesc, dar v-am spus, în mare, ele răspund perfect poziției transportatorilor și mult mai puțin poziției salariaților din domeniul respectiv, pentru că nici Ministerul Muncii n-a vorbit, nici ei nu sunt sindicalizați.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se găsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Daniel Cadariu este numele meu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Dorim să facem o observație cu privire la cele patru puncte care se referă la transportatori de pe ordinea de zi: 3, 4, 5 și 6. Toate reprezintă transpuneri în legislația națională a unor directive europene. Facem următoarea observație: principalul lucru cu care este afectat sectorul este următorul: în momentul de față, angajații, șoferii, practic, care fac transport internațional, în marea lor majoritate, sunt plătiți la salariul minim pe economie, salariu la care societățile plătesc contribuțiile. Diferența până la aproximativ 2.000 de euro pe lună sunt diurne.

Prin transpunerea acestor directive, angajatorii vor fi obligați ca întreg salariul de până la 2.000 de euro să-l treacă în statul de plată și, atunci, și contribuțiile sociale vor fi foarte mari. Există riscul ca mare parte din zecile de mii de angajați să-și piardă locul de muncă.

Este motivul pentru care solicităm Guvernului să aibă în vedere revenirea la una din modificările făcute la Codul fiscal, în una din primele ordonanțe de urgență din acest an, prin care s-a renunțat la plafonul de cinci salarii minime pe economie la care se plătesc contribuțiile sociale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator.

Îi mulțumesc și domnului senator Vela, în calitate de secretar, pentru asistență și ajutor.

Dacă sunt alte intervenții?

Nu sunt, în afară de intervenția doamnei senator Gabriela Crețu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

O precizare tehnică. Nu e vorba de o transpunere. Suntem de-abia în faza de dezbatere a unei propuneri făcute de Comisia Europeană. Ea este... Suntem în perioada celor... Bine, am depășit puțin perioada celor 8 săptămâni în care parlamentele naționale pot să se pronunțe cu aviz motivat dacă consideră că se încalcă principiul subsidiarității. Nu am avut de gând și nici nu puteam face acest lucru, pentru că se reglementează o zonă cu caracter transfrontalier, și anume transportul internațional... _transborder_ , transfrontalier de mărfuri, și ceea ce facem acum este să formulăm o opinie care să vină în sprijinul negocierilor din Consiliu pe care le face reprezentantul Guvernului, în special Ministerul Transporturilor, precum și Ministerul Muncii, că e vorba și de aspecte care reglementează piața europeană a muncii, nu doar piața... pur și simplu, zona de afaceri.

Deci nu suntem în faza unei transpuneri. Nu știm încă cum vor ieși aceste documente legislative, propuneri de documente, până la final. Deci nu vă îngrijorați, deocamdată, suntem în faza de negocieri, și într-o fază incipientă a negocierilor.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție, doamna senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci,

## Mulțumesc.

Cu aceleași precizări ca la propunerea anterioară, în aceeași componență a dezbaterii, cu același raportor, s-a dezbătut în cel puțin două sau trei ședințe ale comisiei și am ajuns la concluzia că, sub aspectul subsidiarității, propunerea nu ridică nicio problemă. În schimb, aceasta ar ridica probleme sub aspectul proporționalității, drept care se solicită Comisiei Europene excluderea în mod explicit din domeniul de aplicare al Directivei privind detașarea transportului rutier internațional, având în vedere caracterul mobil al acestei activități, reevaluarea termenului de 3 zile dintr-o lună calendaristică, pe care... referitor la perioada de detașare, deoarece este nerealist, conform poziției celor care și-au exprimat-o..., perioada de derogare – mă iertați! – să fie de minimum 16 zile pentru ca un conducător care efectuează operațiuni de transport rutier internațional să poată fi considerat detașat într-un alt stat membru. Ar trebui ca timpul total de lucru pe teritoriul statului membru să fie de peste 50% din totalul zilelor dintr-o lună – este propunerea. Reevaluarea noilor controale administrative, inclusiv unele aspecte strict punctuale, cum ar fi prezența contractului de muncă la șofer și a documentelor salariale pe ultimele două luni, deoarece timpii de imobilizare ar crește în mod considerabil în situația în care o asemenea cerință ar trebui să fie îndeplinită, și clarificarea tipurilor de transport avute în vedere la propunerea... de reglementare, luând în considerare menționarea transportului de pasageri ca tip de servicii de transport acoperit, precum și situația specifică a tranzitului...

De fapt, avem mult mai multe comentarii pe care le facem pe text. Eu aș evita – unele dintre ele sunt destul de tehnice – să le citesc în plen. Oricare dintre dumneavoastră ați avut posibilitatea să le vedeți pe site și vă propunem să aprobați trimiterea către Comisia Europeană a unei opinii, din partea Senatului, care să conțină acele observații, care au rezultat ca urmare a dezbaterii avute.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește pe pagina de internet a Senatului, în format electronic.

Mulțumesc, domnule președinte.

Al șaptelea document din pachetul privind mobilitatea, propunerea de directivă, respectă principiul subsidiarității din aceleași motive ca celelalte, fiindcă reglementează o dimensiune internațională a transportului de mărfuri; de asemenea, și principiul proporționalității în cazul acestei propuneri de directivă, dar solicităm, într-un... într-o opinie, Comisiei Europene să facă o serie de clarificări pe text, întrucât o serie dintre prevederi creează ambiguități. Și avem cinci propuneri de clarificare în ceea ce privește utilizarea vehiculelor închiriate în transportul rutier de mărfuri care sunt cuprinse într-o opinie, pe care v-o supunem spre aprobare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se găsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte.

Al optulea și ultimul document din pachetul privind mobilitatea.

A fost raportor, de asemenea, domnul Ștefan Radu Oprea. S-a discutat în mai multe ședințe, în aceeași componență, cu participarea..., prin avizele pe care le-au formulat ale comisiilor specificate și anterior.

Am ajuns la concluzia că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității, având bază juridică în tratat. De asemenea, respectă și principiul proporționalității, însă considerăm, de asemenea, că niște clarificări tot trebuie făcute. Este foarte bine venită directiva, întrucât asigură o aplicare mai consecventă a principiului „poluatorul plătește” și „utilizatorul... deci cele două principii, „poluatorul plătește”, „utilizatorul plătește”, într-un mai bun echilibru și cu mai multe clarificări, dar încă necesită clarificări pe care le propunem, și anume: clarificări pe definiții la „vehicul de marfă”, pe niște schimbări ale unei sintagme, respectiv „călători” cu „persoane”; modificarea și completarea definiției autoturismului, așa cum este ea în contextul directivei; de asemenea, completarea art. 7, încât aplicarea taxelor de utilizare și trecere să fie posibilă pe drumurile de importanță națională, nu și pe celelalte drumuri; inserarea unui alt text, din care să reiasă clar că un stat membru poate aplica taxe de utilizare sau taxe de trecere pe infrastructuri finalizate cu mai mult de 30 de ani înainte de 10 iunie 2008, fără a fi posibilă recuperarea costurilor de producție, și anumite derogări.

Deși par punctuale propunerile noastre, de fapt, au destul de mare semnificație atunci când se pune problema transpunerii și aplicării directivei și a efectelor concrete ale măsurilor respective.

De asemenea, mai avem niște propuneri de inserare a unor texte la niște articole din... pe parcursul directivei, mă iertați!

Drept urmare, vă supun, în formularea cu datele tehnice de care vorbeam anterior, aprobarea trimiterii către Comisia Europeană a unei opinii la 275 final. Și, dacă doriți să votați și hotărârea aferentă, o trimitem.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim pentru intervenție.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Radu Oprea. Aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Este ultima dintre cele opt propuneri de inițiativă legislativă transmise de către Comisia Europeană. Este unul dintre acele pachete de legi care poate să instaleze bariere artificiale între Europa de Vest, pentru că, astăzi, există Alianța Vestică, și cei care sunt în estul și centrul Europei. De aceea, eu vreau să mulțumesc Senatului pentru votul exprimat în sesiunea trecută și... în săptămâna trecută și astăzi, pentru că eu cred că împreună am reușit, prin pozițiile exprimate, prin opiniile pe care le-am votat împreună, să oferim o bază solidă negociatorilor noștri, astfel încât aceste bariere potențiale între Est și Vest să dispară.

Vă mulțumesc mult.

Și vreau să vă spun că este rodul unui efort în cele două luni, în perioada dintre sesiuni, când grupul interministerial, împreună cu reprezentanții Senatului, ai patronatelor și ai celorlalți factori implicați, au lucrat pentru ca, astăzi, să putem avea o poziție de țară, astfel încât vocea României să conteze și la Bruxelles, și la Strasbourg.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenții, domnule senator. Mai sunt și alte intervenții?

Nu.

Atunci,

Continuăm dezbaterile cu inițiativele legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L210/8.08.2017).

Este o continuare a dezbaterilor de la ultima noastră ședință. Am parcurs dezbaterile generale. Suntem la dezbateri asupra amendamentelor respinse.

Sunt colegi care doresc să susțină aceste amendamente respinse?

Vă rog.

Doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Din sală:**

Procedură...

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Intervenție pe procedură, înțeleg.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Grupul USR cere întoarcerea Ordonanței nr. 60 la comisie, pentru a solicita Ministerului Muncii prezentarea unui raport care să reflecte controalele efectuate la unitățile protejate și ce a rezultat în urma lor, și anume: câte unități protejate nu respectă prevederile în vigoare sau sunt la limita legalității, câți angajați sunt în toate categoriile prevăzute de lege, ce practici s-au întâlnit în realitate și ce spun reprezentanții acestora.

Vreau să vă aduc aminte că ministerul este cel care poate în orice moment să modifice procedurile de autorizare a acestor unități atunci când, în practică, observă nereguli și, de asemenea, ministerul este cel care reglementează modul în care unitățile protejate pot fi controlate.

Nu vrem să condamnăm un întreg sector pentru practicile unei părți a acestuia.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator.

Având în vedere solicitarea liderului de grup al USR, de retrimitere la comisie... Nu știu, dar nu am fost atent dacă ați spus și un termen...

Nu ați propus un termen?

Vă rog, atunci, propuneți un termen. Microfonul 2.

Două săptămâni, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Termen – două săptămâni. Argumentele le-am auzit.

Dacă sunt amendamente respinse pe care doriți să le supuneți atenției?

Doamna senator Presadă, înțeleg că acesta este subiectul, da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Am avut o serie de amendamente pe care le-am susținut în Comisia pentru muncă. Ele au fost respinse. Am speranța că, totuși, astăzi, vom cântări bine și vom vota așa cum se cuvine, și anume vom da șansa celor 2.000 de oameni, persoane cu dizabilități, greu angajabile, să-și păstreze locul de muncă. ## Primul amendament.

La art. 78, alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajate persoane cu handicap, raportat la norma de muncă de 8 ore.”

Modificarea este fix această raportare la norma de muncă de 8 ore, deoarece taxa pe dizabilitate trebuie raportată la norma de muncă, iar, din forma actuală a ordonanței de urgență a Guvernului, nu reiese clar acest lucru și vor apărea situații în care persoana cu dizabilitate va fi angajată doar cu o oră, pentru a bifa obligația legislativă și a nu plăti taxa.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles.

Da, domnule Oprea, greșesc? OK.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul nu a fost adoptat.

A fost solicitată listă de vot.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de

vot.

Doamna senator Presadă, doriți să continuați? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Cel de al doilea amendament.

La art. 78 se introduce alin. (3[1] ), care va avea următorul cuprins:

„Fac excepție de la prevederile alin. (3) autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2) și care pot achiziționa produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate în sumă echivalentă cu 50% din suma datorată la bugetul de stat, în condițiile prevăzute la lit. (a), iar diferența față de suma prevăzută la lit. (a) să o achite la bugetul de stat.”

Practic, prin acest amendament, încercăm păstrarea locurilor de muncă pentru cele 2.000 de persoane cu dizabilități, astfel încât acestea să nu ajungă în situații de șomaj, lucru care deja s-a întâmplat pentru unele dintre ele, asigurăm servicii de suport de tranziție pentru aceste persoane cu dizabilități și finalizarea... și permitem finalizarea contractelor aflate în derulare pentru care s-au angajat cheltuieli de materie primă și alte servicii.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Aș vrea doar să vă rog să mă ajutați.

Vorbiți despre numărul 2 la număr criteriu sau despre numărul 4?

Vă rog. Microfonul 2.

Aici am lista de amendamente pe care le-am propus. Nu am în față raportul Comisiei pentru muncă.

Daaa...

Este modificarea...

Deci era vorba de modificarea la art. 78 sau la art. 81?

La art. 78 alin. (4), care se abrogă și... În forma actuală a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60, alin. (4) se abrogă și dorim să introducem alin. (3[1] ), care va avea cuprinsul citit anterior.

E în regulă. L-am găsit. Este numărul criteriu 2...

Punctul 3, mi se spune. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

3. 3! Este numărul 3 din raportul... cel puțin din raportul pe care îl am eu.

Este considerat amendament respins. Doriți să continuați, doamna senator?

Sigur. Amendamentul următor.

Vă rog. Microfonul 2.

La art. 78 se introduce alin. (4[1] ), care va avea următorul cuprins:

„Pot face activități comerciale ONG-urile care se încadrează în una din situațiile de mai jos, cu condiția reinvestirii 100% a profitului în activități de integrare socioprofesională.

a) Organele de conducere sunt reprezentate în proporție de 51% de persoane cu dizabilități sau părinți ai persoanelor cu dizabilități și au minimum două persoane cu dizabilități angajate, a căror normă de muncă reprezintă minimum 50% din total norme de muncă angajați;

b) Sunt furnizori autorizați de servicii sociale și au minimum un serviciu social licențiat.

Aceste unități au obligația prezentării unui raport financiar, până la data de 30 aprilie, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea comercială pentru programe de integrare socioprofesională.” Practic, reintroducerea acestui articol va permite în special organizațiilor persoanelor cu dizabilități, care au capacitate redusă de a realiza produse sau servicii proprii, să-și continue activitatea până la 31 martie 2018 și să nu rămână fără o sursă de venit, fiind, în majoritatea cazurilor, persoane cu dizabilități severe.

În această situație sunt aproximativ 20 de unități protejate.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

## Stimați colegi,

Vă informez că la balcon se află un grup de 50 de studenți din județul Constanța, care se află în vizită la noi la invitația domnului senator Nicolae Moga, cărora le spunem „Bine ați venit în Senatul României!”.

Continuăm cu amendamentele respinse.

Doamna senator Presadă. Dumneavoastră, da?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este al patrulea amendament rațional pe care îl auzim. Cred că toate și-ar fi găsit locul în lege. Intervenția mea la acest al patrulea amendament este mai mult o rugăminte. Este păcat, am dat de un om care știe problemele persoanelor cu handicap și doar faptul că Grupul PSD–ALDE este astăzi cu doi-trei parlamentari mai mult, sincer, nu justifică respingerea acestor amendamente.

Fac un apel la dumneavoastră, pentru că sunt amendamente în favoarea celor mai ghinioniști dintre români, oameni cu handicap. Fac un apel la dumneavoastră să adoptăm acest amendament, să nu mai trecem structurile care au astfel de angajați prin procese de reautorizare. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

Da.

Listă.

Punctul...

Un ultim amendament.

## A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de

vot.

Microfonul 2, aveți cuvântul.

La art. 81 se completează alin. b). Reiau tot alineatul în forma lui amendată.

„Fără personalitate juridică, cu gestiune proprie sub formă de secții, ateliere sau alte structuri din cadrul instituțiilor publice ori din cadrul organizațiilor neguvernamentale, precum și cele organizate de persoana cu handicap autorizată în condițiile legii să desfășoare activități economice independente.”

Practic, propunem reintroducerea acestei secții de unități protejate la organizații neguvernamentale, deoarece, conform Ordonanței nr. 26/2000, care reglementează activitatea ONG-urilor, această activitate economică trebuie să aibă un caracter accesoriu. Dacă nu reintroducem acest alineat, organizațiile sunt obligate, practic, să-și facă SRL-uri – da? – și să se reautorizeze.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog, intervenții? Domnul senator Traian Băsescu. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Încheind și discuțiile despre amendamentele respinse, propunerea legislativă... proiectul de lege rămâne pentru votul final de la ora 17.00.

Este foarte adevărat.

Doamna senator Presadă a citit amendamentele 1, 3, 4, 5 și am crezut că nu a dorit să-l susțină pe cel care este la punctul 2.

Vă rog.

Doriți să-l susțineți dumneavoastră? Domnule senator Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Este un amendament pe care Comisia pentru buget, finanțe l-a susținut și l-a votat în unanimitate. Am să citesc amendamentul.

La punctul 1, alin. (3) al art. 78 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Autoritățile și instituțiile publice, persoane juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alineatul (2) pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:

a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară... cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap” – aici e o greșeală!

Și punctul b) – ce aduce acest amendament: „să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute la litera a)”.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Doresc să precizez că doamna senator Presadă a început în susținerea amendamentelor cu punctul 2, dar era vorba tot de art. 78 alin. (3). De aia a fost confuzia mea.

Îmi cer scuze.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea formulată de domnul senator Cîțu.

A fost solicitată listă de către domnul lider de grup al Grupului ALDE.

Vă rog, stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Nu mai avem amendamente respinse.

Vom trece la votul final, după ora 17.00.

Doriți să interveniți acum, domnule...?

Vă rog, atunci... explicații din partea președintelui de comisie.

Și vom continua cu votul final de la ora 17.00.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să clarificăm câteva aspecte _. (Discuții la prezidiu.)_

Atunci când a fost elaborată Legea nr. 448/2006, a vizat obligația angajatorilor care aveau peste 50 de angajați de a primi în rândul acestora un număr de cel puțin 4% persoane cu dizabilități.

Exista alternativa ca cei care nu optează pentru această măsură să plătească la bugetul de stat o sumă echivalentă cu 50% din salariul minim înmulțită cu numărul de locuri pe care ar fi trebuit să le creeze și nu le-au creat sau, a doua alternativă: să cumpere produse sau servicii de la unități autorizate protejate, acele UPA – unități protejate autorizate –, care aveau niște facilități și care generau produse sau servicii ce puteau fi puse la dispoziția angajatorilor care nu se încadrau în această obligație de a genera 4% locuri de muncă comparativ cu numărul de angajați.

Consecința a fost că, în anul 2016, de pildă, s-au încasat la bugetul statului circa 225 de milioane de lei din aceste obligații pe care le aveau angajatorii care nu se încadrau în lege.

Suplimentar, exista posibilitatea ca aceste unități protejate autorizate, care aveau anumite facilități, să poată, la rândul lor, așa cum am spus, să vândă aceste produse sau servicii.

Vreau să vă spun că, din cele 732 de unități protejate autorizate, acestea au angajat undeva la circa 4.000 de persoane, din care mai puțin de 2.000 sunt persoane cu dizabilități.

Obligația ca cei 3.000.175 de angajați sau de unități care includeau acest număr de angajați, cu obligația de a genera 4% locuri de muncă pentru persoane cu handicap... ar fi trebuit să genereze circa 130.000 de locuri de muncă pentru aceste persoane.

Au preferat – majoritatea – să plătească. Nu s-au creat locuri de muncă, iar unitățile protejate autorizate au generat, așa cum am spus, circa 4.000 de locuri, din care mai puțin de 2.000 sunt persoane cu handicap sau cu dizabilități.

S-a luat această decizie de a forța cumva contribuția angajatorilor, pentru că măsura nu a fost... nu a produs efectele pe care le-a dorit și se merge pe ideea ca cine nu se încadrează pe prevederea legală să plătească suma integral, nu 50%.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte, pentru... de ședință.

A trecut de ora 17.00, motiv pentru care vom trece la votul final asupra proiectelor de lege sau inițiativelor cu caracter organic.

Văd intervenție din partea doamnei senator Craioveanu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să vă fac o propunere, să trecem la votul final începând cu ora 17.30.

Votul final asupra legilor cu caracter organic, bănuiesc.

Da, asupra legilor cu caracter organic, evident.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Alexandrescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Domnule președinte de ședință, Grupul USR este contra acestei propuneri, dat fiind că se încearcă o aducere a senatorilor de prin birouri.

Senatorii trebuiau să fie aici la ora 16.00, conform programului aprobat de Biroul permanent.

Vă rog să respingeți această propunere.

Vă rog să...?

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Vă rog să nu supuneți la vot această propunere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, vă informez că este obligația mea legală să

Continuăm dezbaterile și votul asupra inițiativelor legislative aflate pe ordinea de zi.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de amendare, semnat la București la 1 decembrie 2016, a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012 (L260/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Îl invit la microfon pe domnul Nicolae Nasta, secretar de stat la Ministerul Apărării.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Nicolae Nasta** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

În prezent, cooperarea în domeniul militar dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova se realizează în condițiile stabilite prin acordul semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012 și intrat în vigoare la 30 iulie 2013.

În procesul de aplicare a acestui acord au fost întâmpinate unele dificultăți, în special în ceea ce privește modul de suportare a cheltuielilor ocazionate de desfășurarea exercițiilor comune.

Astfel, în cursul anului 2015, în contextul desfășurării exercițiilor „Wind Spring și Prutul”, partea moldoveană a avansat propunerea de aplicare în continuare a principiului reciprocității pentru exercițiile comune.

În urma discuțiilor, s-a convenit amendarea acordului, în sensul asigurării pe bază de reciprocitate a hrănirii personalului participant la exercițiile comune.

Protocolul de amendare supus ratificării dumneavoastră nu conține prevederi contrare legislației românești și nici nu contravine obligațiilor și angajamentelor asumate prin alte documente internaționale.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule senator Brăiloiu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

În ședința din 13 septembrie 2017, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Dau cuvântul...

Dacă sunt intervenții din partea colegilor senatori? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 4 august 2016 (L261/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Din partea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, domnul Mihai Ion.

Aveți cuvântul. Microfonul 10?

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cu îngăduința dumneavoastră, avem două proiecte pe ordinea de zi, astăzi, două acorduri, la punctele 3 și 4. Am să mă refer la ambele, în același timp.

Încheierea acordurilor în cauză se înscrie pe linia eforturilor instituțiilor din cadrul sistemului național de protecție a informațiilor clasificate de a asigura cadrul legal de cooperare bilaterală în domeniu, atât cu statele membre NATO, UE, cât și cu cele partenere ale acestor organizații internaționale.

Proiectele rezultate în urma negocierilor stabilesc cadrul juridic și organizatoric pentru protecția informațiilor clasificate și cuprind dispoziții referitoare la domeniul de aplicare, autorități competente de securitate, echivalența clasificărilor de securitate, accesul la informații clasificate, contracte clasificate, soluționarea incidentelor de securitate și altele. Textele rezultate în urma negocierilor sunt în concordanță cu mandatul aprobat și în conformitate cu legislația națională în domeniu.

Față de cele prezentate, vă adresăm rugămintea și vă propunem a adopta proiectele de lege privind ratificarea acordurilor în cauză.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnul senator Liviu Brăiloiu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apărare.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

În ședința din 13 septembrie 2017, în prezența reprezentanților Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 14 decembrie 2016 (L262/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Nu mai dau cuvântul reprezentantului Guvernului, că ne-a prezentat la punctul anterior, lucru care nu este o practică în Senatul României.

O să vă rog, pe viitor, să vă pregătiți pentru fiecare dintre punctele de pe ordinea de zi.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator Brăiloiu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

În ședința din 13 septembrie 2017, în prezența reprezentanților Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 5 pe ordinea de zi, avem Propunerea legislativă privind protejarea suprafețelor forestiere din România (L101/8.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru a prezenta punctul de vedere.

Nu este prezent.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Istrate Stetco, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Istrate Stetco** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține acest proiect de act normativ, întrucât s-ar încălca Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și nici nu s-ar putea aplica acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru mediu, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru mediu și al Comisiei juridice.

Aveți cuvântul, domnule Allen Coliban. Domnule senator, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru mediu și Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa nr. L101 din data de 8.05.2017, au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind protejarea suprafețelor forestiere din România, inițiată de domnul deputat PSD Ciuhodariu... Ciuhodaru Tudor. Îmi cer scuze!

Consiliul Legislativ a analizat propunerea; a avizat-o negativ, deoarece nu respectă cerințele de tehnică legislativă.

Potrivit punctului de vedere, propunerea legislativă instituie reguli insuficient conturate, fiind aproape imposibil să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Guvernul a trimis punct de vedere negativ. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare durabilă a avizat negativ propunerea legislativă.

În ședințele din 30 mai și 13 septembrie, membrii celor două comisii au analizat propunerea și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport comun de respingere, pe care îl propunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și, fiind vorba despre o propunere legislativă cu caracter de organic, o vom vota la ora 17.30.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești, județul Vrancea, în domeniul public al statului și administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, județul Ilfov (L126/15.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Înțeleg că inițiatorul nu dorește să ia cuvântul, motiv pentru care îl invit la microfon pe reprezentantul Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Aveți cuvântul, vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține inițiativa legislativă care reglementează situația juridică a terenului în suprafață de 1.900 de metri pătrați, în sensul atribuirii dreptului de administrare instituției care administrează și stația seismică.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule președinte Cazanciuc, microfonul 5. Aveți cuvântul.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul supus dezbaterii a primit un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ; de asemenea, un aviz favorabil de la Comisia pentru agricultură și Comisia pentru administrație.

În esență, proiectul prevede o derogare de la Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șisești”, în sensul transferării unui teren necesar Institutului pentru Fizică

a Pământului în vederea dezvoltării și extinderii rețelei naționale seismice.

În ședința din 5 septembrie, Comisia juridică a luat în dezbatere și vă propune un raport de admitere, cu amendamentele adoptate, în sensul celor prevăzute de Consiliul Legislativ.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege, la ora 17.30.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (L176/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

O invit la microfon pe doamna secretar de stat Sofia Moț, din partea Ministerului Justiției.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră își propune să transpună două directive ale Uniunii Europene, respectiv art. 10 din Directiva 2013/48 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o terță persoană să fie informată, în urma privării de libertate, precum și dreptul de a comunica cu terțe persoane și cu autorități consulare în timpul privării de libertate.

Se urmărește, așadar, ca persoana privată de libertate în procedura de executare a mandatului european de arestare să beneficieze, pe lângă asistența juridică acordată de statul de executare, și de asistența juridică acordată de statul emitent.

Prin directiva menționată, legiuitorul european a preconizat ca și în statul în care se solicită predarea să existe posibilitatea desemnării unui avocat, la solicitarea și pe cheltuiala persoanei solicitante.

În ceea ce privește transpunerea celei de-a doua directive, respectiv 2014/41 privind ordinul european de anchetă în materie penală, se urmărește simplificarea și accelerarea procedurii de executare a măsurilor de anchetă în vederea obținerii de probe în cauzele penale cu dimensiune transfrontalieră.

Se prevede, așadar, posibilitatea de a se dispune arestarea provizorie în vederea extrădării, în cazuri de urgență, în temeiul difuziunii de urmărire penală, chiar în lipsa reciprocității în materie, când cauza privește infracțiuni grave, în special infracțiuni de terorism.

Derogarea privește exclusiv arestarea provizorie în procedura de extrădare, fiind necesară în continuare asigurarea de reciprocitate atunci când aceasta este prevăzută de lege. De asemenea, proiectul de lege mai prevede modificări în privința procedurii de transferare a persoanelor condamnate, în materia recunoașterii hotărârilor prin care au fost aplicate măsuri de probațiune, simplificarea procedurii de constituire a echipelor comune de anchetă, precum și completarea dispozițiilor legale în materia sancțiunilor pecuniare.

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului... președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc domnule președinte.

Doamna secretar de stat a prezentat, în esență, principalele modificări ale actului normativ. E vorba de proceduri simplificate în cazul unei infracțiuni de terorism, în special, și apărarea unor drepturi fundamentale.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz pozitiv.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru afaceri europene, de asemenea, avize favorabile, fără amendamente.

În ședința din 13 septembrie, Comisia juridică a analizat proiectul de lege și vă propune un raport de admitere, cu amendamentele adoptate.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege, la ora 17.30.

Continuăm. Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind abrogarea art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (L159/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Istrate Stetco, Ministerul Apelor și Pădurilor.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestui proiect de act normativ prin abrogarea art. 35 din Legea nr. 1, întrucât

s-ar face cheltuieli inutile de la bugetul de stat pentru suprafețe de fond forestier mai mari de 30 de hectare și nu se justifică.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnului senator Robert Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

În esență, este vorba despre dispoziții contrare aflate în Legea nr. 1/2000 și Legea... și Codul silvic, cu privire la instituirea unor obligații referitoare la întreținerea suprafețelor forestiere.

Practic, prin proiectul de lege se propune abrogarea art. 35 din Legea nr. 1/2000.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru administrație au transmis avize favorabile, ca și Comisia pentru mediu, de aceea, în ședința din 5 septembrie, Comisia juridică, cu unanimitate de voturi, vă propune un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/15.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Vă rog, intervenție, domnul senator... Domnul senator Iulian Dumitrescu.

Microfonul central. Liderul Grupului PNL.

## **Domnul Iulian Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit retrimiterea la comisie a acestei inițiative. Pentru o săptămână.

Nu se poate pentru o săptămână?

## **Din sală:**

Ba da, se poate. Se poate, se poate.

Pentru o săptămână.

Se poate pentru o săptămână. Singura rugăminte este să ne spuneți pentru ce motiv.

## **Domnul Iulian Dumitrescu:**

Pentru completări.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Domnule senator Alexandrescu, doriți să interveniți?

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Nu, nu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu?

Atunci,

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (4) al articolului 66 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L157/6.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat.

De la Ministerul Muncii, da?

Domnule Teiu Păunescu, aveți cuvântul.

Microfonul 10.

Am o singură rugăminte: să nu dureze mai mult de 30 de minute prezentarea dumneavoastră. Vă rog.

## **Domnul Teiu Păunescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Inițiativa se referă la perioada de formare profesională a persoanelor private de libertate aflate în executarea pedepsei. Programul de formare profesională este organizat de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv cea a municipiului București. Cheltuielile necesare sunt suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Inițiativa prevedea extinderea perioadei în care persoanele private de libertate pot urma un program de formare profesională.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține propunerea legislativă și amendamentul adoptat de Comisia pentru muncă din Senat.

## Mulțumesc pentru intervenție.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat aici un raport de admitere, cu amendamente admise, care vin și îmbunătățesc propunerea legislativă.

Pe cale de consecință, vă

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Avem un amendament respins. Dacă îl susține cineva? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și proiectul legislativ va merge la votul final de la ora 17.30.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L190/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Teiu Păunescu, din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Inițiativa propune ca persoanele pensionate anticipat parțial înainte de data de 17.07.2016 să beneficieze de același procent redus de penalizare ca persoanele care s-au pensionat tot anticipat parțial după această dată.

Reducerea procentului de diminuare pentru pensionarea anticipată parțială a fost făcută de Legea nr. 142/2016.

Având în vedere principiul egalității de tratament și al evitării unui tratament discriminatoriu între persoanele aflate în aceeași situație juridică, Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține prezenta inițiativă legislativă.

Mulțumesc pentru intervenție, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte Rotaru, microfonul 7, președintele Comisiei pentru muncă, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în discuție această inițiativă legislativă. În urma analizei și a discuțiilor purtate, s-a ajuns la concluzia de a adopta un raport de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative, la ora 17.30, adică exact acum.

Stimați colegi, este ora 17.30. Vom trece la votul asupra propunerilor și inițiativelor legislative cu caracter organic.

Vă informez că avem pe ordinea de zi, la capitolul III – vot final, două proiecte de lege care au fost dezbătute și care urmau să fie supuse votului final, cu care vom începe.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (L205/8.08.2017).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm cu punctul următor, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să mă scuzați!

Vă rog să mă scuzați, supuneam votului dumneavoastră un proiect de lege pe care încă nu-l dezbătusem. Era următorul punct pe care trebuie să-l dezbatem.

Și, atunci, voi supune votului dumneavoastră punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L209/8.08.2017).

E în regulă, domnule senator Oprea?

Raportul comisiei, cu amendamente... Deci raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și am avut și un amendament respins de plen.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 18 abțineri, raportul a fost adoptat.

Poftiți?

## **Domnul Vergil Chițac**

**:**

Domnule președinte, explicația votului.

Vă rog, domnule senator Chițac, justificarea votului. Microfonul central.

## **Domnul Vergil Chițac:**

În motivarea votului, vin și spun următoarele: sigur că este imposibil de înțeles de ce un militar activ iese la pensie la 43-45 de ani, deși, în opinia mea, aici sunt aspecte de nelegalitate, iar cei îndreptățiți ar trebui să se aplece; de asemenea, este de neînțeles și nu putem fi de acord ca pensia să fie mai mare decât salariul. Adică noi nu putem accepta dacă se întâmplă așa ceva, ca un om care stă să aibă nivelul de viață mai mare decât al celui care muncește.

Aceste chestiuni, dacă ele există în societate, trebuie reglementate și înțeleg că ordonanța face asta. Ăsta este un lucru bun.

Ce probleme ridică, din punctul meu de vedere, această ordonanță? Următorul lucru, și anume: se introduce ca element de noutate actualizarea pensiilor militare de serviciu în raport cu rata inflației, și nu în raport cu nivelul salariilor celor în activitate. Pentru că această manieră de actualizare a pensiilor militare de serviciu va introduce, cu timpul, așa cum am spus și la comisie, în contextul creșterilor semnificative de salarii, așa cum sunt ele prevăzute în Legea nr. 153/2017, discrepanțe mult mai greu de înțeles în interiorul corpului militar, un corp care are o ierarhie foarte bine stabilită prin grade. Mai exact, într-o perioadă previzibilă – și eu apreciez nu mai mult de 10 ani de zile –, vom avea, stimați colegi, generali și amirali care vor avea pensia mai mare decât a unui subofițer care a ieșit recent la pensie.

Ca atare, dacă există discrepanțe pe care societatea nu le poate accepta între nivelurile pensiilor militarilor și ale civililor, ele puteau fi, să spunem, reduse, într-adevăr, introducând actualizarea pensiei în raport cu rata inflației, dar numai pentru o perioadă determinată de timp, urmând ca apoi să se reia, ceea ce este normal în toate statele civilizate, actualizarea pensiilor militarilor în raport cu salariile celor în activitate.

Eu am votat „pentru”, pentru că în comisie m-am sfătuit cu colegii mai experimentați decât mine, juriști. Într-adevăr, nu am găsit soluția să introducem această idee prezentată anterior, însă nădăjduiesc că cei în drept vor face, la momentul oportun, această corecție despre care am vorbit.

Încă un minut și închei. În altă ordine de idei, nu pot să nu remarc faptul că promovarea acestuia act legislativ a fost însoțită de un veritabil linșaj mediatic nedrept, mincinos la adresa corpului militar, fluturându-se în media pensia unui magistrat militar de 13.000 de lei, fără să se spună că, atât cât sunt în activitate, cât și atunci când ies la pensie, magistrații militari sunt plătiți după grila magistraților, deci respectiva pensie nu era reprezentativă pentru corpul militar. Și nimeni de la Ministerul Apărării Naționale, nici militari și nici civili, nu am văzut să iasă și să corecteze acest lucru. Sper că militarii care ar fi putut să o facă nu au făcut-o nu din obediență sau din frică. Nefăcându-se aceste corecturi de la cel mai înalt nivel, ce au înțeles cetățenii? Că pensiile militarilor sunt nesimțite. Total fals!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Trebuie să precizez că am făcut o excepție în cazul dumneavoastră, pentru că explicarea votului se face în numele grupurilor parlamentare.

## **Domnul Vergil Chițac**

**:**

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun.

Continuăm votul final.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L210/8.08.2017).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Rămâne să fie supus votului într-o ședință următoare.

Continuăm. Punctul 5, Propunerea legislativă privind protejarea suprafețelor forestiere din România (L101/8.05.2017).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești, județul Vrancea, în domeniul public al statului și administrarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Fizica Pământului, județul Ilfov (L126/15.05.2017).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm. Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (L176/19.06.2017).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (4) al articolului 66 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L157/6.06.2017).

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Ultimul punct pentru votul final de astăzi – sau să vedem dacă parcurgem și celelalte propuneri de pe ordinea de zi –, punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L190/19.06.2017).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm cu ordinea de zi, dezbatere și vot asupra propunerilor și proiectelor de lege, și suntem la punctul 12, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene (L217/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Doamna secretar de stat Moț, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Vă rog.

Și acest proiect de lege urmărește transpunerea a două directive ale Uniunii Europene, respectiv Directiva nr. 42/2014, precum și Directiva nr. 343/2016.

În principiu, se are în vedere extinderea domeniului de aplicare a confiscării, precum și a confiscării extinse, prin renunțarea la reglementarea care cuprinde o listă limitativă de infracțiuni pentru care aceasta ar putea fi aplicată.

Spre exemplu, extinderea infracțiunilor pentru care se poate dispune măsura confiscării se referă, eventual, și la posibile infracțiuni de serviciu: delapidare, falsuri sau substituirea de alimente ori alte produse, respectiv confiscarea se poate dispune asupra tuturor..., poate viza toate bunurile obținute prin infracțiuni, în cazul în care pedeapsa prevăzută de lege este de 4 ani sau mai mare, iar instanța își formează convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale. Mai prevede textul faptul că instanța își poate baza convingerea inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei.

De asemenea, proiectul de lege vizează și modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în sensul în care sunt introduse dispoziții cu privire la compunerea completului de judecată care judecă contestațiile formulate împotriva soluțiilor pronunțate în apel în sensul aplicării măsurii confiscării. Acest complet de judecată este format din trei judecători.

De asemenea, proiectul de lege prevede modificarea Legii privind organizarea judiciară, modificarea Legii nr. 253 privind executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, în sensul în care dispune că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate urmează a încunoștința judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informațiilor primite de la Agenția Națională de Administrare Fiscală și de la alte autorități competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranță. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Robert Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum a arătat și doamna secretar de stat, proiectul cuprinde două mari categorii de modificări. O primă categorie vizează modificări aduse instituției confiscării extinse din Codul penal, iar o a doua categorie se referă la proceduri reglementate în special în Codul de procedură penală și în legi speciale, așa cum a arătat și doamna secretar de stat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru apărare, de asemenea.

În ședința din 13 septembrie, Comisia juridică a dezbătut proiectul de lege și, cu majoritate de voturi, vă prezintă un raport de admitere.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Reglementările din acest proiect de lege sunt importante, nu contestăm acest lucru, dar, începând de la titlu, acest proiect de lege transpune unele prevederi din anumite directive, nu transpune directive, pentru că asta ar presupune că transpune tot ceea ce prevede acea directivă europeană. Or, în ceea ce privește Directiva nr. 343/2016, în mod cert, nu este o transpunere completă, aș spune că este o transpunere..., un articol singular, referitor la obligația de a informa persoanele judecate în lipsă. Acea transpunere este aici prevăzută.

În schimb, foarte multe alte reglementări din această directivă care se referă la principii foarte importante într-un stat de drept, cum este prezumția de nevinovăție, cum este exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație și acest lucru să nu poată fi folosit împotriva ta... Și încă un lucru important, că declarațiile autorităților publice, până la o hotărâre definitivă de condamnare, nu pot vorbi despre suspect sau inculpat ca despre o persoană condamnată. Sunt câteva principii foarte importante care se regăsesc în această Directivă nr. 343/2016, care are termen de transpunere anul viitor, 1 aprilie, dacă nu mă înșel, oricum, în primăvară.

Suntem în urmă cu această reglementare, această transpunere, și ne-am fi așteptat ca Guvernul să abordeze cu mai mult curaj această directivă, pentru că este o directivă care întărește drepturile omului și dreptul cetățeanului și prezumția de nevinovăție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Domnule senator Dumitrescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Vreau să-i mulțumesc domnului coleg din Grupul UDMR, domnul senator Attila Cseke.

Așa se întâmplă! Și vă spune unul cu mare experiență. Câte ne-au trecut pe sub nas în felul acesta! La ora 17.50, nimeni n-a citit cu atenție acest proiect de lege. Vă mulțumesc că v-ați dus la directivă.

Poate ne spune și doamna secretar de stat de ce a fost tratată selectiv această directivă. Sigur, directiva nu se transpune integral, se transpune în conformitate cu principiile pe care le are statul respectiv vizavi de problema în discuție. Da? Deci să fie clar: nu e regulament! Regulamentul se adoptă, adică intră în vigoare și își produce efecte _tel quel_ , adică așa cum este el publicat. Ați ridicat două lucruri care sunt importante. Și probabil că o să ne spună doamna secretar de stat de ce – dacă 2000..., mai e un an de zile până când avem dreptul să adoptăm directiva – s-a considerat să mergem pe repede înainte, parțial color, cu această variantă, dacă avem ceva constrângeri, dacă sunt măsuri legate și dacă are de gând să se aplece Ministerul Justiției asupra acestor aspecte și într-o legislație viitoare.

Și, de asemenea, și Comisia juridică, care e foarte ocupată, este adevărat că e foarte..., ne putea spune dacă aceste lucruri au un termen oarecum de a fi luat în vedere sau dacă există o concepție potrivit căreia numai atât dorim să transpunem din directivă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții? Doamna senator Crețu, aveți cuvântul. Microfonul? La care doriți dumneavoastră? Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am ridicat mâna de la început, întrucât trebuie să fac și o remarcă procedurală: avizul Comisiei pentru afaceri europene lipsește de pe site-ul proiectului de lege de astăzi. Dacă ar fi fost prezent, vi l-aș fi citit, pentru că noi am făcut câteva observații din perspectiva comisiei noastre.

În primul rând, proiectul de lege nu este o transpunere. Directiva privind confiscarea extinsă este deja transpusă în legislația românească. Ceea ce-și propune proiectul de lege este extinderea confiscării extinse la toate acele infracțiuni care îndeplinesc două condiții: una obiectivă, și anume să aibă pedeapsa mai mare de 4 ani, și una subiectivă, completul, instanța să aibă convingerea că provine venitul din vreo infracțiune. Deci la asta se referă.

Poate..., putea funcționa – noi am făcut această observație – ca un proiect de lege independent, nu să invoce că-i transpunere, pentru că, de obicei, transpunerile trec ușor, în ideea că deja le-am votat o dată la nivel european.

Și, în al doilea rând, colegul Cseke Attila a făcut corect precizarea: din Directiva nr. 343 se transpune un singur articol, un drept de informare, nimic altceva. Deci a nu se considera că această directivă este deja transpusă în acest proiect de lege.

Asta am vrut să precizez. Și, încă o dată, către serviciile noastre: lipsește avizul Comisiei pentru afaceri europene de pe site. Eu sper că comisia raportoare l-a luat în considerare. Mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Domnul senator Sibinescu. Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, termenul de adoptare tacită este 21.11.

V-aș ruga să o retrimitem înapoi la comisie pentru două săptămâni, pentru completări.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Este în regulă.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Voi supune votului dumneavoastră solicitarea făcută de Grupul ALDE, retrimitere la comisie, pentru completări.

Termen – două săptămâni.

Continuăm cu ultimul punct pe care-l avem pe ordinea de zi de astăzi, punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor (L289/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Dintre inițiatori?

Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Vicențiu Știr, de la Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii posibilității ca termenul în care autoritățile sau instituțiile publice trebuie să răspundă petițiilor să poată fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului, în situația în care petițiile vizează aspecte din domeniul energiei și gazelor.

Practica a demonstrat că sunt situații în care aspectele sesizate sunt foarte complexe, necesită, în afară de o cercetare amănunțită, și o informare, autoritățile publice fiind nevoite să solicite punctele de vedere ale operatorilor economici din domeniul energiei și gazelor. În aceste condiții, autoritățile publice nu se pot încadra în termenul de soluționare a petițiilor, fiind pasibile de sancțiuni.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 5.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 13 septembrie, Comisia juridică a luat în dezbatere acest proiect legislativ și, în urma dezbaterilor, cu majoritatea voturilor a..., vă propune un raport de respingere a proiectului legislativ.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție și pentru precizări. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Încheiem, astăzi, dezbaterile, ora 18.00.

Rămâne să avem, la ora 18.15, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă mulțumesc tuturor.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Vă propun să începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, așa cum aveam programul, de altfel.

Vreau să vă anunț că sunt asistat, și le mulțumesc, de domnii secretari Ion Ganea și Radu Ștefan Oprea. Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel. Se pregătește doamna Hărău.

## Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale.

Titlul interpelării: „«Dealul Cătălina», din comuna Cotnari, județul Iași – obiectiv turistic de mare importanță pentru zona Moldovei”.

## Stimate domnule ministru,

Este de notorietate publică faptul că zona comunei Cotnari, din județul Iași, este un cunoscut centru vitipomicol, cu vechime multiseculară, cu valențe agroturistice, având rădăcini adânci în preistorie, cercetările arheologice demonstrând existența unor civilizații dezvoltate aparținând culturii Cucuteni și culturii Hallstatt.

Comuna Cotnari deține un fond turistic extrem de valoros, prin monumentele istorice și vestigiile arheologice descoperite de-a lungul anilor în zonă. În acest context, aș menționa ruinele bisericii catolice, construite în stil gotic în

perioada domniei lui Alexandru cel Bun, biserica cu hramul Sfânta Cuvioasa Parascheva și podul din piatră, ambele atribuite perioadei domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ruinele curții domnești de la Cotnari și altele.

Pe un deal maiestuos, denumit dealul Cătălina, se află situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, care este situat în partea de nord-vest a localității, făcând parte din masivul Dealul Mare–Hârlău.

În secolele IV-III înainte de Hristos, întregul platou a fost amenajat defensiv prin construirea unei cetăți geto-dacice și a altor elemente exterioare de fortificație. Necunoscută publicului larg, ci doar specialiștilor în domeniu, Cetatea de la Cotnari se află în paragină, asemenea altor edificii de patrimoniu.

Dealul Cătălina are o importanță arheologică deosebită. Primele săpături arheologice au fost realizate în anul 1967, când au fost găsite mai multe urme ce indicau locuințe din Epoca Neolitică, însă cetatea traco-getică este descoperirea cea mai importantă din această zonă.

Cetatea din cadrul sitului arheologic de pe dealul Cătălina este singura din România în care zidurile sunt de tipul „murus dacicus”. Acest tip de ziduri a fost caracteristic pentru daci, iar prezența lor i-a făcut pe istorici să considere că acest loc era un centru militar deosebit de puternic și de important. Se pare că cetatea era protejată cu un acoperiș, acesta ridicându-se la 30 de metri deasupra ei. Săpăturile arheologice efectuate în situl arheologic de pe dealul Cătălina au descoperit mai multe vestigii, printre care obiecte de ceramică, obiecte de bronz, unelte (ca topoare și cuțite), precum și fragmente din fier.

## Mulțumesc și eu.

O invit pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen și se pregătește domnul senator Lungu Dan.

Bună seara!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare și două întrebări adresate astăzi membrilor Guvernului.

Rog secretariatul de ședință să le înainteze așa cum sunt ele redactate și depuse la secretariat, dar, cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, le voi prezenta pe scurt.

Da. Vă rog.

Mulțumesc frumos.

Interpelarea se adresează domnului Toma Florin Petcu și are..., obiectul ei fiind „Memorandumul pentru Complexul Energetic Hunedoara și Societatea Națională de Închidere a Minelor”.

Complexul Energetic Hunedoara și Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului au întocmit documentele – și le-au transmis ministerului dumneavoastră, domnule Toma Florin Petcu – prin care solicită continuarea activității de producție la minele Lupeni și Lonea, respectiv prelungirea activității de închidere/conservare pentru minele neviabile.

Pentru a rezolva aceste solicitări, Ministerul Energiei trebuia să inițieze un memorandum care să fie aprobat de Guvern, ulterior fiind notificată Comisia Europeană în acest sens.

Până la această dată, nu avem aprobat acest memorandum, deși termenele-limită din Decizia C(2016) 7.719 final privind încetarea permanentă a datelor de producție a cărbunelui din cele două mine sunt:

– Mina Lonea – producție: 31 decembrie 2018;

– Mina Lupeni – producție: 30 septembrie 2018.

Ce prelungire mai putem cere pentru Mina Lupeni, dacă acest termen va mai fi depășit din nou?

Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului – SA a înaintat o notă justificativă pentru modificarea unor elemente privind ajutorul pentru suportarea costurilor excepționale, art. 4 din cadrul planului de închideri și al schemei de ajutor, în baza Deciziei 2010/787 a Uniunii Europene.

Avem de-a face, stimate domnule ministru, din nou, cu amânări de termen, cu neîndepliniri de sarcini care au în vedere continuitatea extracției de cărbune în Valea Jiului și pun la grea încercare, în continuare, ceea ce a mai rămas din industria minieră din Vale și vă rog frumos să-mi transmiteți punctul dumneavoastră de vedere cu privire la convenția încheiată în data de 21.11.2012 între Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, directorul Complexului Energetic Hunedoara, directorul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului și liderul Sindicatului Muntele, convenție ce prevede că salariații de la Societatea Națională de Închidere a Minelor ce nu vor îndeplini condițiile de pensionare în 31 decembrie 2018 vor fi preluați în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Păi cum vor fi preluați în cadrul Complexului Energetic, când Complexul Energetic Hunedoara este pe năsălie?

## Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu. Se pregătește domnul senator Ion Ganea.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În această seară, am o interpelare adresată domnului Ionuț Mișa, ministrul finanțelor publice, pe tema „Situația finanțării instituțiilor de cultură din România”, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 Iași.

Stimate domnule ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017, de la 1 februarie, salariile întregului personal artistic din instituțiile publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, au crescut cu 50%. Conform notei de fundamentare a deciziei Guvernului Grindeanu, este vorba despre funcțiile reglementate în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, anexa nr. IV – „Familia ocupațională de funcții bugetare «Cultură»”.

Ca funcții, este vorba despre: artistul liric de operă/operetă, coristul de operă, prim-balerinul, artist instrumentist, artist circ, actor (de teatru, mânuitor păpuși sau marionete), maestru (artist circ, corepetitor, cor, balet-dans), regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), șef partidă, concertmaestru, scenograf, dirijor cor, artist liric (operetă, teatru muzical), corist, balerin, acompaniator, maestru de studii (balet, canto, muzical), șef orchestră, dansator, asistent regie/scenografie, maestru (balet-dans, cor, corepetitor, artist circ), solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, artist circ, actor mânuitor păpuși, dansator și coregraf.

Există însă mai multe plângeri pe care le-am primit la cabinetul senatorial de la instituțiile publice de cultură care-și gestionează singure bugetul primit de la Ministerul Culturii și nu sunt subordonate unei alte autorități, cum că aceste creșteri salariale nu au fost reflectate și într-o creștere propriu-zisă a bugetului. Opera Națională Română din Iași reclamă, spre exemplu, faptul că, nefiind suplimentat bugetul, nu a mai avut suficiente fonduri pentru a putea realiza premiere de amploare ca în anii precedenți, fiindcă le-a folosit să acopere diferențele salariale, iar situația nu este unică. Singurele instituții care par să-și fi reglementat oarecum activitatea sunt cele care aparțin de consilii locale sau de primării și care au fost sprijinite în acoperirea deficitului bugetar cauzat de creșterea salariilor.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Ion Ganea și se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezint o interpelare domnului Mihai Tudose, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: „Politica Guvernului cu privire la păstrarea statutului ARBDD – Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării – ca autoritate de mediu în actualul context legislativ”.

Stimate domnule prim-ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2017, managementul Rezervației Biosferei Delta Dunării se realizează de ARBDD, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Justificarea urgenței adoptării actului normativ la acel moment s-a făcut prin prisma programului de guvernare: „În cazul neadoptării măsurilor propuse, nu se pot asigura punerea în aplicare a programului de guvernare acceptat de Parlament și îndeplinirea principalului rol al Guvernului de a realiza politica internă și externă a țării (...), cu repercusiuni directe asupra cetățenilor țării.” Ca atare, potrivit art. IV al ordonanței, „managementul rezervației se realizează de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului”.

În termen de 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, Ministerul Mediului și Secretariatul General al Guvernului trebuiau să încheie un protocol de predarepreluare care să cuprindă obligatoriu și creditele bugetare pe 2017 aferente Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Potrivit documentului, „modificările în execuția bugetului de stat pe anul 2017 se efectuează pe baza instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor la solicitarea Secretariatului General al Guvernului”. Practic, ARBDD a trecut în subordinea Secretariatului General al Guvernului, însă statutul rezervației nu a fost cel definit, ceea ce a creat premisele unor speculații cu privire la viitorul acesteia.

De la înființare, ARBDD a avut două atribuții principale: cea de administrator al domeniului public de interes național și cea de autoritate de mediu. Dacă prima atribuție este compatibilă cu subordonarea față de Secretariatul General al Guvernului, subordonarea pe linie de autoritate de mediu poate crea dificultăți.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul Doru Adrian Pănescu.

Se pregătește domnul senator Mircea Vasile Cazan.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Condițiile de pregătire din școlile auto”.

Stimate domnule ministru,

În urma unor sesizări primite și înregistrate la biroul senatorial, Circumscripția electorală nr. 24 Iași, ni se solicită implicarea în reglementarea pentru desfășurarea mai bună a activității în școlile de șoferi. Conform prevederilor Ordinului ministrului transporturilor nr. 733/2013, pentru a deveni profesor de legislație rutieră, solicitantul trebuie să urmeze un curs organizat de un centru de formare profesională care să fie acreditat de Ministerul Transporturilor. Programele școlare ale acestor centre, conform art. 12 alin. (1) din anexa nr. 2, prevăd necesitatea efectuării unui număr de 90 de ore de pregătire teoretică pentru a deveni profesor de legislație rutieră, fără a se face referire la domeniul psihopedagogic.

Același ordin spune că învățământul într-o școală de șoferi se face pe serii și grupe, iar într-o grupă pot fi 40 de cursanți. Această prevedere este în contradicție cu principiile didacticii și cu Legea învățământului, fiindcă experiența din școli și din universități ne arată că profesorii nu pot lucra în mod eficient cu grupe mai mari de 30 de studenți. În același timp, comisia de examinare este formată din trei persoane trimise în teritoriu de Ministerul Transporturilor, care sunt ingineri mecanici, economiști, juriști, șefi de servicii sau directori din minister, fără nicio pregătire pedagogică. Recent, ministerul i-a obligat pe aceștia să aibă un certificat de formator, dar acesta nu poate înlocui o pregătire pedagogică specializată. În condițiile celor menționate, se poate întâmpla ca instruirea și examinarea să nu se desfășoare în maniera cea mai eficientă.

Conform statisticilor, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește securitatea rutieră, fiind serios admonestată de organismele europene în acest sens. A fost elaborată pentru țara noastră Strategia națională

pentru siguranța rutieră 2011–2020. Așadar, mai sunt 3 ani în care trebuie să se implementeze corect această strategie, iar pregătirea noilor șoferi este un element esențial.

Vă mulțumesc, stimate coleg. Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan.

Se pregătește domnul senator Dorin Valeriu Bădulescu.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Am o interpelare și o întrebare scurtă.

Interpelarea este adresată domnului ministru al transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc.

Obiectul interpelării: „Stadiul autostrăzilor românești”. Domnule ministru,

Vă întreb care este stadiul celui de-al doilea tronson al autostrăzii de la Margina, în lungime de 13 kilometri, care va merge spre Coșevița, la limita dintre județele Timiș și Hunedoara? Inaugurarea primului tronson al lotului 2 din autostrada care leagă județele Timiș și Hunedoara, Lugoj–Deva, pe o lungime de 17 kilometri... Acum câteva luni, pe lotul 2 al autostrăzii se aștepta licitația pentru ecotunelul de pe acest tronson, Margina–Holdea, județul Hunedoara, lot de 10 km, pe care constructorul îl avea în lucrări avansate.

De asemenea, vă întreb și despre stadiul disputatei autostrăzi Sibiu–Pitești, având în vedere declarațiile dumneavoastră încă din luna iulie: „Ar putea demara licitația pentru proiectarea și execuția capetelor de autostradă.” Pentru anul 2017, nu a fost prevăzut niciun leu pentru constructor, ci doar pentru pregătirea documentației tehnice, etapă în care această autostradă se găsește de mai mulți ani.

Deși afirmați că această autostradă este prioritatea zero și v-ați asumat faptul ca, până la sfârșitul mandatului dumneavoastră, coridorul IV, care include și secțiunea de autostradă Sibiu–Pitești, să fie deschis, nu ați făcut absolut nimic.

Vă întreb care este graficul concret pentru construcția și finalizarea acestei autostrăzi foarte importante pentru România și investitori. Menționez că solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Sibiu, Mircea Cazan.

Și a doua întrebare, foarte scurtă, adresată domnului ministru al culturii și identității naționale, domnului Lucian Romașcanu, precum și domnului secretar de stat Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte.

Obiectul întrebării este „Stadiul Dosarului nr. 5.332 din septembrie 2017”.

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule secretar de stat,

Vă întreb care este situația Dosarului nr. 5.332/18 septembrie 2017 înaintat Secretariatului de Stat pentru Culte, dosar de finanțare pentru reabilitarea/reparația acoperișului Bisericii Azilului din Sibiu, monument istoric de clasa A.

Mulțumesc.

Domnul senator Bădulescu.

Se pregătește doamna senator Federovici Doina Elena.

## Bună ziua, stimați colegi!

Pentru astăzi am o interpelare și două întrebări scurte. Textul interpelării de astăzi este adresat domnului Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, iar obiectul interpelării mele este „Legea educației din Ucraina”.

## Stimate domnule ministru,

Adoptarea de către Parlamentul Ucrainean a Legii educației afectează un număr de aproximativ 400.000 de români care locuiesc pe teritoriul Ucrainei. Această lege nu este nouă, ideea Parlamentului Ucrainean în a promova o astfel de inițiativă fiind reeditarea unei propuneri mai vechi, ce exista de mai mulți ani în sertarele Legislativului de la Kiev. Având în vedere istoricul acestei inițiative legislative, diplomația română se putea aștepta ca oricând o astfel de lege să fie reeditată și promovată ca atare de Duma Supremă.

Adoptarea Legii educației din Ucraina este o dezamăgire pentru București, după cum susține Victor Micula, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. El a remarcat faptul că nu a existat o consultare adevărată cu minoritățile etnice pe această temă, iar partea ucraineană nu a răspuns favorabil până acum solicitărilor de la București. Deși la acest moment se fac astfel de afirmații, reiterând istoricul acestei legi, se poate afirma că diplomației române nu i-au fost recunoscute eforturile în legătură cu acest subiect controversat.

Conform uzanțelor, cu sprijinul altor state din regiune, Ministerul de Externe, alături de ministerele de resort din Bulgaria, Grecia și Ungaria, transmite ministrului afacerilor externe al Ucrainei, secretarului general al Consiliului Europei și înaltului comisar al OSCE pentru minorități naționale o scrisoare comună, prin care își exprimă îngrijorarea față de adoptarea recentă de către Rada Supremă a Proiectului de lege a învățământului din Ucraina și cere asigurarea protecției drepturilor minorităților naționale.

Parlamentul României a adoptat, miercuri, în plenul reunit, cu unanimitate de voturi, o declarație prin care solicită autorităților de la Kiev soluționarea rapidă a situației privind noua Lege a educației, care limitează dreptul la învățare în limba maternă pentru 400.000 de etnici români din Ucraina.

Mulțumesc și eu.

O rog pe doamna senator Doina Elena Federovici și îl rog și pe domnul Remus Mihai Goțiu să se pregătească. Pe domnul senator, domnul vicepreședinte Goțiu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o singură întrebare și este adresată domnului Marius Dunca, ministrul tineretului și sportului.

Obiectul întrebării: „Reabilitarea celei mai mari săli de lupte greco-romane din România”.

Stimate domnule ministru,

La începutul acestei veri, ați efectuat o vizită la Botoșani și ați fost prezent în cea mai mare sală de lupte din România, care este în subordinea ministerului pe care îl conduceți și care a rămas astăzi în paragină.

Clubul Sportiv Botoșani, în administrarea căruia este această sală, este unul din cluburile situate pe primele locuri în clasamentele Ministerului Tineretului și Sportului, atât la medalii internaționale obținute în competiții internaționale oficiale – și mă refer aici: campionate mondiale, europene și balcanice –, cât și la medalii obținute la competițiile naționale. Menționez faptul că, la ultima ediție a Jocurilor Olimpice de la Rio, din delegația României au făcut parte cinci sportivi care au fost selecționați și pregătiți până la terminarea junioratului la CS Botoșani.

Precizez, de asemenea, faptul că această sală este singura din țară construită special pentru organizarea și desfășurarea antrenamentelor și a competițiilor de lupte greco-romane, dar, deoarece nu există sursă de încălzire și fiindcă de mai mulți ani nu s-a intervenit deloc pentru reabilitarea acesteia, degradarea este tot mai accentuată.

Recent, oficiali ai Federației Române de Lupte au vizitat sala și au rămas impresionați de oportunitatea pe care o oferă, dar, pe de altă parte, au rămas dezamăgiți de nivelul de degradare în care se află.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă întreb, domnule ministru, dacă pentru anul care urmează ministerul pe care îl conduceți, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, intenționează să promoveze această investiție de reabilitare a sălii, precum și a celor similare de la nivelul întregii țări.

Cred că singura soluție ar fi preluarea de către Compania Națională de Investiții a acestor săli de sport, în condițiile în care Ministerul Tineretului și Sportului nu beneficiază de resursele financiare necesare pentru realizarea acestor reparații.

Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Remus Mihai Goțiu.

Bună seara, domnule președinte de ședință!

Bună seara, stimate și stimați colegi!

În această seară am o interpelare și două întrebări. O să încerc să fiu cât mai succint.

Interpelarea este adresată prim-ministrului, domnul Mihai Tudose, dar este și în atenția Ministerului Afacerilor Externe, a domnului ministru Teodor Meleșcanu, a Ministerului Mediului, în atenția doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, și a Ministerului Apelor și Pădurilor, a doamnei ministru Doina Pană.

Obiectul interpelării: „Măsurile luate pentru ieșirea României din infringement în cazul microhidrocentralelor de pe râurile Capra și Buda, din munții Făgăraș”.

Stimate domnule prim-ministru Mihai Tudose,

Stimate doamne ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu și Doina Pană,

Stimate domnule ministru Teodor Meleșcanu,

În conformitate cu informațiile care mi-au fost aduse la cunoștință, în perioada 3–4 octombrie, România va fi vizitată de reprezentanți ai Comisiei Europene în scopul evaluării măsurilor luate pentru conformarea cu directivele europene de mediu și ieșirea din infringement în mai multe cazuri. Printre acestea se numără și încălcarea flagrantă a Directivei 2006/60 a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și a Directivei 92/43 a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică în cazul microhidrocentralelor de pe râurile Capra și Buda, din munții Făgăraș.

Într-un răspuns public al Ministerului Mediului din luna februarie a acestui an, se recunoaște că, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat numeroase încălcări ale legislației de mediu în activitatea de emitere a actelor de reglementare și deficiențe ale activității de inspecție și control în legătură cu investițiile de tip MHC de pe cele două râuri. În același document se face referire la „propuneri de luare de măsuri care să conducă la remedierea încălcărilor directivei, atragerea măsurilor disciplinare a funcționarilor responsabili și recuperarea prejudiciilor materiale constatate”.

La începutul lunii august, m-am deplasat personal pe râurile Capra și Buda, pentru o documentare pe teren. Cu această ocazie, am constatat că MHC-urile în discuție continuă să funcționeze în albia minoră a râurilor Capra și Buda, fără a exista vreun semn de remediere a problemelor la care face referire răspunsul Ministerului Mediului și/sau a celor din cauza cărora s-a deschis procedura de infringement împotriva României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că au mai depus la secretariat interpelări: – din cadrul Grupului PNL: domnul senator Caracotă Iancu, domnul Pîrvulescu Eugen, domnul Stângă George

Cătălin, domnul Nicoară Marius Petre..., de la..., domnul Pereș Alexandru..., mă scuzați;

– din cadrul Grupului USR: domnul Wiener Adrian, domnul Dircă George Edward și doamna Dinică Silvia Monica;

– din cadrul Grupului PMP: domnul Talpoș Ioan Iustin. Întrebări:

– din cadrul Grupului PSD: Marciu Ovidiu Cristian Dan, Stocheci Cristina Mariana, Toma Vasilică, Smarandache Miron Alexandru;

– din cadrul Grupului PNL: Toma Cătălin Dumitru, Caracotă Iancu, Mirea Siminica, Pereș Alexandru, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Fenechiu Cătălin Daniel;

– iar, din cadrul Grupului USR: doamna Dinu Nicoleta Ramona, domnul Mihail Radu Mihai și doamna Dinică Silvia. Atât.

S-au primit următoarele răspunsuri:

– domnul senator Dorin Valeriu Bădulescu a primit din partea Ministerului Transporturilor, prin persoana doamnei Maria Magdalena Grigore, răspunsul;

– doamna Mirea Siminica, din partea Ministerului Finanțelor Publice..., s-a prezentat domnul secretar de stat Attila György.

– pentru domnul Cătălin Dumitru Toma, din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul Attila György;

– pentru doamna senator Eleonora Carmen Hărău, domnul secretar de stat Attila György;

– pentru doamna Eleonora Carmen Hărău, din partea Ministerului Educației Naționale, Petru Andea;

– și, pentru domnul senator Radu Mihai Mihail, din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul secretar Attila György.

Cu acestea, declarăm închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 25 septembrie 2017, și vă dorim o seară cât mai bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083870]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 132/4.X.2017 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei