Ioan Dumitru Puchianu

Dac„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ este un fapt aproape Ómplinit, integrarea Rom‚niei Ón structurile europene este departe de a fi Ón˛eleas„ de Guvern la adev„rata sa complexitate. Europa cere Rom‚niei dac„ nu s„ fie din 2007 o ˛ar„ integral european„, cel pu˛in s„ Óncerce s„ fac„ acest pas, iar unul dintre elementele care diferen˛iaz„ net Rom‚nia de Europa este infrastructura rutier„.

Acest capitol poate fi numit, f„r„ fals patriotism, o ru∫ine na˛ional„ care a ajuns s„ fie ridicat„ la nivel de simbol na˛ional. Drumurile europene se termin„ la frontiera cu Rom‚nia, urm‚nd ca apoi fiecare ∫ofer s„-∫i testeze reflexele Ón ocolirea gropilor din asfalt.

Asta Ón situa˛ia fericit„ Ón care, pe drumul respectiv, mai exist„ o urm„ de covor asfaltic, de cele mai multe ori acesta fiind m‚ncat ∫i f„r‚mi˛at de intemperii.

Aceasta nu este o situa˛ie singular„, ci a ajuns s„ fie generalizat„ la nivelul Óntregii ˛„ri, Ón func˛ie de capriciile financiare ale Ministerului Transporturilor.

Situa˛ia este identic„ pe drumurile na˛ionale, jude˛ene sau Ón marile ora∫e, c„ci la drumurile comunale sau cele din micile ora∫e de provincie nici nu mai merit„ s„ m„ refer.

Dac„ Ón Europa garan˛ia unui drum na˛ional este Óntre 20 ∫i 30 de ani, iar Ón cazul unei autostr„zi se ajunge la 40 de ani, Ón Rom‚nia nici nu se mai poate discuta despre garan˛ie, de∫i costurile pe metrul p„trat sunt cel pu˛in duble fa˛„ de Uniunea European„ ∫i, at‚ta timp c‚t Ón fiecare prim„var„ plombele asfaltice sar, ∫i drumurile se umplu din nou de gropi.

Dorim s„ fim europeni, dorim s„ atragem investitori ∫i turi∫ti, dorim s„ fim vizita˛i ∫i cunoscu˛i de alte na˛iuni, dar nu ne preocup„ deloc imaginea pe care o oferim acestora. Œn timpul crizei economice dintre anii 1929 ∫i 1933, Statele Unite au oferit locuri de munc„ ∫omerilor Ón construc˛ii de drumuri ∫i au dezvoltat cea mai mare re˛ea de ∫osele din lume. A∫a au rezolvat simultan dou„ probleme: a infrastructurii ∫i a ∫omajului.

C‚˛i dintre rom‚ni ∫tiu c„ actualul DN1 Bucure∫ti— Bra∫ov—Cluj—Oradea a fost construit de suedezi? C‚˛i

∫tiu c„ DN Bucure∫ti—Foc∫ani—Suceava a fost construit de nem˛i? Probabil c„ pu˛ini. Dar important ar fi s„ se ∫tie c„ aceste drumuri na˛ionale construite acum 70 de ani au fost f„cute s„ reziste, actualele ∫osele fiind dezvoltate pe funda˛ia de atunci. Iar noi, acum, av‚nd la dispozi˛ie materiale de construc˛ii moderne, nu reu∫im s„ turn„m un covor asfaltic care s„ reziste c‚˛iva ani.

Œn calitatea mea de deputat de Bra∫ov, pot s„ v„ informez c„ DN1 pe tronsonul Predeal—Bra∫ov este foarte deteriorat, varianta de trafic m„rfuri de pe DN1 a Ploie∫ti—Cheia—Bra∫ov arat„ de parc„ nu a fost asfaltat„ niciodat„, iar DN73 Pite∫ti—Bra∫ov nu arat„ mai bine. ™i aceasta Ón situa˛ia Ón care aceste trei drumuri na˛ionale reprezint„ trei c„i vitale de acces spre ∫i dinspre Transilvania, respectiv spre frontiera vestic„ a Rom‚niei.