Stenogramă plen

S„ Óncepem mai repede!

I-am dat cuv‚ntul domnului deputat Ghi∫e ∫i nu-l l„sa˛i s„ intervin„. V-a∫ ruga foarte mult s„ face˛i lini∫te!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Titlul declara˛iei politice este îNecesitatea apari˛iei unei legi-cadru privind profesiile liberale“.

Apropiata integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„ implic„ ∫i impune armonizarea legislativ„ ∫i institu˛ional„. Domeniul profesiilor liberale are importan˛„ esen˛ial„ pentru viitoarea dezvoltare a clasei de mijloc Ón Rom‚nia.

Œn prezent, se manifest„ pe pia˛a serviciilor profesiilor liberale disfunc˛ii majore ∫i multiple, care fac astfel ca aceste servicii oferite cet„˛enilor s„ fie de cele mai multe ori prea scumpe ∫i de o calitate care nu mul˛ume∫te.

Parlamentul European ∫i Consiliul European au adoptat, la jum„tatea anului trecut, directive care definesc conceptul de profesie liberal„. Œnfiin˛area ∫i dezvoltarea profesiilor liberale Ón Rom‚nia, dup„ 1989, au adus p‚n„ Ón prezent mai multe tipuri de abord„ri, Ón func˛ie de lobby-ul pe care l-au f„cut ∫i interesele pe care diferite grupuri profesionale le-au promovat.

Legisla˛ia rom‚neasc„ actual„, cu aplicare Ón domeniu, prezint„ o lips„ de abordare concordant„ cu Constitu˛ia Rom‚niei Ón liter„ ∫i spirit. Œn legisla˛ia actual„ se men˛ioneaz„ termenul de îprofesii liberale“ doar Ón acte normative cu caracter fiscal, Ón sensul de referire la anumite categorii de contribuabili.

Mai mult, lipse∫te chiar o abordare principial„, coerent„ ∫i consecvent„ privind reglementarea profesiilor liberale. Avem, Ón prezent, profesii liberale aprobate ca atare Ón baza unor legi speciale, organice sau ordinare, aprobate de Parlament, profesii liberale recunoscute Ón baza unei Ordonan˛e de Guvern privind asocia˛iile ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 funda˛iile ∫i profesii reglementate prin recunoa∫terea diplomelor ∫i calific„rilor profesionale.

Legisla˛ia actual„ amestec„ nepermis obliga˛ia ∫i dreptul statului de a reglementa condi˛iile exercit„rii dreptului de liber„ practic„ a profesiilor liberale cu drepturile ∫i interesele unor grupuri private, asocia˛ii ∫i corpuri profesionale, constituite Ón mod neconstitu˛ional prin legi speciale.

Implica˛iile acestei st„ri de confuzie ∫i lipsa de principialitate sunt majore ∫i decisive pentru societatea rom‚neasc„. Este vorba de domenii importante cum ar fi: auditori financiari, arhitec˛i, avoca˛i, asisten˛i medicali, consultan˛i Ón domeniul transporturilor, evaluatori, executori judec„tore∫ti, exper˛i contabili ∫i contabili autoriza˛i, exper˛i tehnici, farmaci∫ti, jurnali∫ti, medici, medici stomatologi, medici veterinari, notari publici, practicieni Ón reorganizare ∫i lichidare, profesori din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i superior, psihologi sau restauratori de monumente istorice.

Œn mod nepermis, intrarea pe pia˛„ a serviciilor pentru practicarea profesiilor liberale este, Ón multe situa˛ii, condi˛ionat„, Ón mod neprincipial, de acceptul concuren˛ilor afla˛i deja Ón activitate ∫i Ón condi˛iile stabilite de ace∫tia.

Œn mod nepermis, ei impun regulile care, dac„ nu se accept„, nu se poate practica profesia liberal„ aleas„ pentru care un t‚n„r s-a preg„tit mul˛i ani de zile ∫i pentru care a investit munc„, timp ∫i bani.

Anumite reglement„ri legale Ón vigoare restric˛ioneaz„ intrarea pe pia˛a serviciilor oferite cet„˛enilor, prin limit„ri numerice care sunt impuse de c„tre cei care practic„ deja profesiile liberale.

Prin astfel de metode ∫i practici, pia˛a serviciilor este strangulat„ Ón mod for˛at ∫i incorect din partea celor care deja c‚∫tig„ pe pia˛„. Concuren˛a ∫i accesul liber pe pia˛„ sunt Ón acest mod Óngr„dite.

Tarifele pentru serviciile oferite cet„˛enilor sunt inaccesibile pentru o mare parte dintre ace∫tia. Cet„˛enii au ∫anse limitate de a g„si pe pia˛„ servicii de specialitate care, Ón mod rapid ∫i eficient, s„ ajute la valorificarea unor drepturi prev„zute de lege.

Sunt domenii Ón care lipsa de speciali∫ti Ón num„r suficient creeaz„ mari disfunc˛ii pentru aplicarea unor legi. Asocia˛iile reprezentative ale corpurilor profesionale ale profesiilor liberale reclam„ lipsa unei legi-cadru ∫i solicit„ apari˛ia unei astfel de legi.

Cele prezentate mai sus demonstreaz„, credem, necesitatea ∫i oportunitatea promov„rii unei legi-cadru pentru profesiile liberale.

Œnchei prin a v„ aduce la cuno∫tin˛„ c„ am redactat un astfel de proiect. El este Ón prezent semnat ∫i sus˛inut de mai mul˛i colegi liberali. M‚ine va fi depus la Senat. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Anun˛ plenul c„ a depus de la Grupul liberal o interven˛ie scris„ ∫i domnul Emil Strung„ ∫i, de asemenea, au depus interven˛ii scrise domnii Petru Movil„, Dumitru Ioan Puchianu, Liviu Miro∫eanu de la P.D., doamna Mihaela Rusu de la P.S.D. ∫i subsemnatul, Valer Dorneanu, de la P.S.D., care nu m„ pot prezenta

∫i Óntr-o postur„ de pre∫edinte de ∫edin˛„ ∫i de intervenient.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Mihai Apostolache, de la P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Pe m„sur„ ce se apropie momentul integr„rii Ón Uniunea European„ cresc exponen˛ial tranzac˛iile imobiliare. Pe de o parte, persoane fizice sau juridice, bine informate, care au fler Ón afaceri ∫i bani, cump„r„ cl„diri ∫i terenuri, indiferent de starea lor, situate Ón zone atractive ori Ón zone cu poten˛ial european, de cealalt„ parte, v‚nz„torii care ofer„ chilipiruri, persoane Ón v‚rst„ care nu Ó∫i mai pot permite cheltuieli mari pentru Óntre˛inerea ∫i impozitul propriet„˛ilor lor, mo∫tenitori reÓmpropriet„ri˛i, am„r‚˛i care au contractate credite pe care nu le mai pot duce.

Ve˛i spune, poate, c„ astea sunt legile economiei de pia˛„: unii pierd, al˛ii c‚∫tig„! ™i ave˛i perfect„ dreptate!

Demersul meu, Óns„, nu se refer„ strict la aceste tranzac˛ii. Am constatat c„, mai ales Ón ultimul an, ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i mai ales cele din mediul rural au fost cuprinse de febra tranzac˛iilor de acest gen. Nu vreau s„ fiu Ón˛eles gre∫it. Demersul meu nu doresc, Ón nici un caz, s„ fie perceput ca un act de imixtiune, ca o Ónc„lcare a principiului autonomiei locale. Doresc numai s„ atrag aten˛ia asupra c‚torva lucruri importante pentru acestea.

De pild„, cred c„ ar fi bine s„ le reamintim c„, o dat„ cu momentul integr„rii, Rom‚nia va deveni din ce Ón ce mai atractiv„ pentru investitori ∫i, Ón consecin˛„, pre˛urile terenurilor ∫i imobilelor vor cre∫te. Dar ceea ce mi se pare ∫i mai important de subliniat este faptul c„ aceste active aflate Ón domeniul privat al localit„˛ilor se pot ∫i se vor putea constitui drept garan˛ii pentru credite interne sau externe f„r„ de care dezvoltarea infrastructurii nu mai este posibil„.

Poate c„ am fost obi∫nui˛i, at‚tea decenii, s„ ne descurc„m cum o fi. Cu ∫osele mai bune sau mai proaste, cu sau f„r„ re˛ele de alimentare cu gaze, cu ap„ sau de canalizare, cu fabrici mai mult sau mai pu˛in poluante, cu alimente mai mult sau mai pu˛in s„n„toase. Din 2007, îdezvoltare durabil„“ vor fi cuvintele de ordine ∫i pentru Rom‚nia, din Bucure∫ti ∫i p‚n„ Ón cel mai Óndep„rtat c„tun.

Am ales ast„zi s„ vorbesc despre viitor, cu optimism, nu numai pentru c„ sunt t‚n„r ∫i pentru c„ acest viitor m„ intereseaz„ Ón mod direct, ci ∫i pentru c„ ne afl„m Ón S„pt„m‚na Patimilor Ón care nu avem dreptul s„ fim politicieni, ci oameni politici, oameni ai cet„˛ii, oameni!

De aceea, Ónchei cu un g‚nd bun, de s„n„tate ∫i sprijin pentru rom‚nii afecta˛i de inunda˛ii ∫i cu urarea îUn Pa∫te fericit!“ pentru dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Œn continuare, mul˛umindu-i domnului deputat Apostolache, dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamnei deputat Lia Olgu˛a Vasilescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ast„zi am adresat dou„ cereri, una procurorului general al Rom‚niei, domnul Ilie Boto∫, ∫i alta doamnei ministru al justi˛iei, Monica Macovei, prin care le-am sesizat falsurile din declara˛ia de avere ∫i de interese a senatorului Radu Berceanu, care a uitat s„ treac„ dou„ firme la care are calitatea de administrator.

Œn declara˛iile de avere ∫i de interese ale Domniei sale apare ca asociat, Ómpreun„ cu so˛ia, la S.C. AVIS — S.R.L. Ón propor˛ie de 85%. Nu mai este amintit„ nici o alt„ societate comercial„. Din cercet„rile Óntreprinse de mine a rezultat total altceva. Aceste cercet„ri le-am efectuat la Registrul comer˛ului de unde am aflat c„ este asociat unic al firmei S.C. Parki — S.R.L. cu sediul Ón Bucure∫ti, str. Vigilen˛ei nr. 1, ap. 8 sectorul 5, Ónregistrat„ la Registrul comer˛ului sub nr. J 409703/1993 ∫i, de asemenea, Ón Craiova este Ónregistrat„ firma S.C. Parki — S.R.L. Bucure∫ti, sucursala Craiova, sub nr. J 161263/1994, al c„rei unic ac˛ionar este S.C. Parki — S.R.L. Bucure∫ti, adic„ cealalt„ firm„ de˛inut„ de senatorul Radu Berceanu.

Adresez, de asemenea, o cerere ∫i Biroului permanent al Senatului Rom‚niei, s„ ia act de faptul c„ domnul Radu Berceanu ∫i-a pierdut calitatea de senator, conform legii, din momentul Ón care a ales s„ devin„ administrator al firmelor S.C. Parki — S.R.L. ∫i S.C. Parki — S.R.L. Bucure∫ti, sucursala Craiova. Fiind administrator de firm„, este clar c„ nu mai poate fi ∫i senator al Rom‚niei, datorit„ incompatibilit„˛ii, ∫i, atunci, mandatul s„u Ónceteaz„ de drept.

A∫adar, Senatul Rom‚niei are cu un senator mai pu˛in ∫i trebuie f„cute demersurile necesare pentru ca locul urm„tor de pe lista Alian˛ei s„ poat„ s„ devin„ senator al Rom‚niei.

Domnul Morar spunea, recent, c„ este anchetat Ón prezent un parlamentar al Partidului Democrat de c„tre Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie. Dac„ nu este vorba de domnul senator Radu Berceanu, ar fi cazul s„ fie doi. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, este cineva?

Domnul Bogdan Ciuc„, domnul Andrian Mihei. Pofti˛i. Domnul Bogdan Ciuc„ vine, sau depune Ón scris? Ave˛i cuv‚ntul, domnule Andrian Mihei.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCotcod„ceala public„“.

Suntem s„tui cu to˛ii, p‚n„ peste cap, de genul acela de afirma˛ii lipsite de temei, fond ∫i bun-sim˛, Ón care unii Ó∫i Ón˛eleg activitatea zilnic„ prin a-i critica pe al˛ii. Sunt capabili s„ comenteze direc˛iile de abordare a nu ∫tiu c„rui proiect, sunt capabili s„ denigreze institu˛ii ale statului ∫i sunt capabili s„ nu perceap„ mizeriile din propria ograd„ atunci c‚nd arunc„ cu noroi Ón cea a

vecinului. ™i m„ refer, aici, strict la afirma˛iile voit dojenitoare ale ministrului integr„rii, doamna Anca Boagiu, afirma˛ii care au elegan˛a de a eviden˛ia cotcod„ceala, starea de somnolen˛„ Ón care se complac parlamentarii la ora actual„ ∫i nu numai.

™i, dac„ ora actual„ n-ar fi cea a integr„rii europene, probabil c„ doamna ministru n-ar mai fi at‚t de frustrat„, la r‚ndul Domniei sale, de lipsa de activitate din curtea institu˛iei, activitate bazat„ pe integrarea ∫i postintegrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Astfel, n-ar mai avea timp s„-i critice pe al˛ii.

Œntr-un banal sondaj pe care-l putem efectua, inopinat, pe strad„, Ón r‚ndul tuturor categoriilor sociale vom putea sesiza diverse priorit„˛i na˛ionale generate, Ón general, de nevoile pe care rom‚nii le au, fie c„ vorbim de cre∫terea pensiilor p‚n„ la acel prag de decen˛„ ∫i bun-sim˛, fie c„ viz„m anticiparea ravagiilor generate de inunda˛iile din Rom‚nia, fie c„ ne referim strict la cre∫terea nivelului de trai, toate acestea converg Óntr-un punct cheie: fiecare dintre noi s„-∫i fac„ datoria de rom‚n, Óngrijindu-se de sine ∫i de aproapele s„u.

A∫ putea s„-i dau dreptate doamnei ministru Boagiu dac„ se refer„ strict la domnul deputat Lauren˛iu Mironescu Ón contextul Ón care, Ón ciuda sfaturilor domnului pre∫edinte Traian B„sescu, domnul Mironescu atrage aten˛ia justi˛iei asupra demersului pe care trebuie s„-l urmeze atunci c‚nd e vorba de luarea unor decizii Ón procesul dintre Sindicatul portuar ∫i Administra˛ia Porturilor Maritime Constan˛a.

Principala problem„ a guvern„rii la ora actual„, iar doamna ministru Boagiu ar trebui s„ ∫tie foarte bine, este obligativitatea r„spunderii la urm„toarea Óntrebare: ce facem dup„ 1 ianuarie 2007?

Atrag Ón continuare aten˛ia asupra conlucr„rii dintre Guvern ∫i Parlament, asupra muncii intensive Ón comisiile parlamentare ∫i asupra muncii reprezentan˛ilor statului pentru a r„spunde nevoilor cre∫terii nivelului de trai al rom‚nilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul Becsek-Garda Dezso˝.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Contrar legisla˛iei Ón vigoare referitoare la protec˛ia mediului, la disciplina Ón construc˛ii ∫i a normelor tehnicosanitare, patronul vilei nr. 15, numit„ îVila Ranova“, din sta˛iunea turistic„ Lacul Ro∫u, recidiveaz„ Ón ac˛iuni d„un„toare mediului, peisajului ∫i s„n„t„˛ii umane.

Numitul Trufa∫ Victor, Óncep‚nd din anul 2000 p‚n„ Ón prezent, a primit numeroase amenzi pentru c„ deversa ape uzate menajere din vila Ón care desf„∫oar„ activit„˛i de alimenta˛ie public„, printr-o ˛eav„ ascuns„ sub iarb„, direct Ón Lacul Ro∫u.

Locul de deversare al apei uzate este amonte de captarea de ap„ potabil„ a sta˛iunii, ap„ care este folosit„ de locuitori ∫i turi∫ti. fieava a fost scoas„ de c„tre angaja˛ii Agen˛iei de Protec˛ia Mediului Harghita Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 prim„vara anului 2003, patronul vilei fiind observat de mai multe ori, Ón cursul anului 2004, de c„tre angaja˛ii Administra˛iei Parcului Na˛ional îCheile Bicazului— H„∫ma∫“ pomp‚nd ape uzate menajere din bazinul vidanjabil al vilei care nu Óndepline∫te nici o specifica˛ie tehnic„, cu pompa, direct Ón lac. Aceste fapte au fost s„v‚r∫ite pe timpul nop˛ii, tr„date de mirosul care se sim˛ea prin sta˛iune.

Œn jurul vilei au fost realizate, Ón cursul anului 2005, construc˛ii ilegale care nu sunt demolate nici Ón prezent, Ón ciuda avertismentelor ∫i amenzilor Prim„riei Municipiului Gheorgheni.

Aceast„ practic„ a construirii anexelor ∫i a l„rgirii vilei este continuat„ ∫i Ón anul 2006, f„r„ nici o autoriza˛ie ∫i f„r„ nici un studiu de impact Ón Parcul Na˛ional îCheile Bicazului—H„∫ma∫“, pun‚nd Ón pericol ∫i s„n„tatea popula˛iei sub ochii Óng„duitori ai G„rzii Na˛ionale de Mediu ∫i ai Prim„riei Municipiului Gheorgheni.

Observ‚nd ac˛iunile ilegale ale domnului Trufa∫ Victor prin care periclita existen˛a ∫i viitorul ecosistemului din zona Lacului Ro∫u, Ón cursul lunii februarie a anului 2005 am interpelat-o pe doamna ministru Sulfina Barbu ca s„ nu acorde autoriza˛ia de mediu domnului Trufa∫ Victor, pentru c„ construc˛ia nu corespunde cerin˛elor privind protec˛ia mediului.

Despre depunerea oficial„ a acestei interpel„ri am ˛inut ∫i o conferin˛„ de pres„ prin care le-am amintit cititorilor ziarului local îGyergyói Kisújság“ despre ac˛iunea mea politic„ privind protejarea naturii ∫i a ecosistemului din zona Lacului Ro∫u.

Cu aceast„ ocazie, am amintit ∫i despre faptul c„ Ón sentin˛a penal„ nr. 39/10 februarie 1998 a Judec„toriei Gheorgheni, pronun˛at„ Ón dosarul nr. 399/1997, Trufa∫ Victor a fost condamnat la o pedeaps„ de 6 luni Ónchisoare pentru comiterea infrac˛iunii de Ón∫el„ciune. Am fost informat c„ domnul Trufa∫ Victor ar fi pl„tit cu o fil„ C.E.C. f„r„ acoperire.

Œn declara˛ia mea am afirmat c„ voi cerceta aceast„ infrac˛iune, c„ nu se poate admite ca persoane dubioase s„ distrug„ valorile naturii din zona Parcului Na˛ional îCheile Bicazului—H„∫ma∫“ ∫i, Ón special, a colmat„rii Lacului Ro∫u prin pomparea apei uzate menajere ∫i alte de∫euri umane de la vila nr. 15, numit„ îVila Ranova“.

Spre surprinderea mea, dintr-o cita˛ie a Ministerului Public am aflat c„ am fost dat Ón judecat„ pentru calomnie, conform art. 206 din Codul penal, pentru interpelarea depus„ la Camera Deputa˛ilor doamnei ministru Sulfina Barbu ∫i declara˛ia mea politic„ Ón fa˛a presei.

Stimate domnule pre∫edinte Bogdan Olteanu, Constitu˛ia din 2003 oare mai este Ón vigoare?

Deputa˛ii Ó∫i pot exercita mandatul lor primit din partea electoratului?

Dreptul controlului parlamentar prev„zut de Constitu˛ie se poate respecta?

Deputa˛ii de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii au oare dreptul s„ lupte Ómpotriva abuzurilor privind distrugerea ecosistemului produs„ Ón zona Parcului Na˛ional îCheile Bicazului— H„∫ma∫“?

Stimate domnule pre∫edinte Bogdan Olteanu, eu cred c„ acest caz reprezint„ degradarea ∫i denaturarea parlamentarismului Ón Rom‚nia.

Sper c„ ve˛i lua m„surile necesare pentru sus˛inerea legalit„˛ii ca parlamentarii din Camera Deputa˛ilor s„-∫i poat„ exercita mandatul lor f„r„ Óngr„diri de acest gen. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Œn continuare, ofer cuv‚ntul domnului Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îEtnia t„tar„ din Rom‚nia“.

Dup„ anul 1878, Dobrogea redevine p„m‚nt rom‚nesc, context Ón care o Ónsemnat„ comunitate a t„tarilor turco-musulmani se va afla Óntre hotarele unui stat preponderent cre∫tin. Œn scurt timp, Óns„, aceast„ popula˛ie Ó∫i va demonstra loialitatea fa˛„ de noua ˛ar„, fapt dovedit ulterior prin participarea Ón cadrul Armatei Rom‚ne la cele dou„ r„zboaie mondiale ∫i, foarte important, la dezvoltarea spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn egal„ m„sur„ putem vorbi ∫i de conservatorismul benefic pe care aceast„ popula˛ie l-a cultivat, Ón sensul p„str„rii ∫i transmiterii tradi˛iilor ∫i limbii materne.

Am specificat îcomunitatea t„tarilor turco-musulmani din Rom‚nia“ tocmai pentru a risipi mitul existen˛ei acestei etnii doar Ón arealul dobrogean, mit dezvoltat p‚n„ acum. Mul˛i t„tari, Óndeosebi cei refugia˛i din Crimeea Ón urma ordinului criminal dat de Stalin (ne referim aici la genocidul din anul 1944), s-au stabilit Ón diferite ora∫e rom‚ne∫ti precum Sibiu, Bra∫ov, T‚rguMure∫. Unii dintre ace∫ti t„tari nu au uitat limba pe care o vorbeau acas„.

Etnia t„tar„ din Rom‚nia o putem defini ca fiind una bine structurat„, activ„ Ón toate domeniile vie˛ii cotidiene. Specificul religios ∫i specificul lingvistic au impus ∫i impun rezolvarea unor probleme de real„ importan˛„, dintre care amintesc: acordarea unui teren Ón Bucure∫ti, pentru a fi amenajat un cimitir musulman, refacerea minaretului geamiei Esmahan Sultan, din Mangalia, revigorarea vechiului seminar din Medgidia.

Sunt aspecte ale existen˛ei noastre, cet„˛eni rom‚ni de na˛ionalitate t„tar„.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul Marin Alm„janu... nu este.

Domnul Marian Sorin Paveliu nu este.

- Domnul Cristian Bu∫oi nu este. Domnul Rare∫ M„nescu nu este. Domnul Relu Fenechiu nu este. Domnul Ovidiu Ioan Silaghi nu este. Domnul Dan ™tefan Motreanu nu este. Domnul Hora˛iu Buzatu nu este. Domnul Horea Dorin Uioreanu nu este. Domnul Gabriel Sandu nu este.

- Domnul Claudius Zaharia nu este nici dumnealui.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Trecem atunci la Grupul parlamentar al P.S.D.-ului. Domnul Vasile Mocanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îC‚nd Parlamentul tace, societatea este Ón pericol“.

Un parlamentar vorbe∫te Ón numele a zeci de mii de oameni. Nu este o figur„ de stil, ci Óns„∫i esen˛a unei democra˛ii.

Atunci c‚nd actuala putere recurge la toate mijloacele pentru a reduce la t„cere Parlamentul Rom‚niei, ea nu face dec‚t s„ bage pumnul Ón gur„ fiec„rui aleg„tor care-∫i vrea reprezentate interesele Ón forul legislativ.

De un an ∫i jum„tate Parlamentului i s-a furat rolul s„u esen˛ial, acela de cea mai Ónalt„ tribun„ de dezbateri. Un parlament trebuie, Ón primul r‚nd, s„ produc„ legi, nu numai s„ accepte s„ voteze proiectele legislative ale guvernan˛ilor. Œn absen˛a discu˛iilor pe marginea celor mai importante proiecte legislative ne putem trezi Ón postura de a promova legi str‚mbe, care s„ vin„ Ón contradic˛ie flagrant„ cu interesele popula˛iei.

Un parlamentar ∫tie sau ar trebui s„ ∫tie care sunt problemele Ónt‚mpinate de oamenii din circumscrip˛ia din care provine. Drept urmare, el poate propune anumite solu˛ii menite a rezolva respectivele probleme. Œn schimb, de cele mai multe ori, un Guvern ac˛ioneaz„ doar Ón direc˛ia unei ideologii politice, Ón func˛ie de circumstan˛e sau, cel mai grav, Ón numele unor grupuri de interese. A∫a se face c„ multe proiecte legislative nu au nimic de-a face cu dorin˛a de mai bine a popula˛iei.

Nu este deloc o Ónt‚mplare c„ tr„im o criz„ a medicamentelor, o criz„ a Ónv„˛„m‚ntului sau o criz„ a veniturilor bugetare. Toate aceste recesiuni au la baz„ tocmai legile str‚mbe propuse de Executiv ∫i votate, cu incon∫tien˛„, de parlamentarii puterii.

Noi, ceilal˛i deputa˛i ∫i senatori, trebuie s„ refuz„m, Ón continuare, s„ devenim ma∫ina de vot a guvernan˛ilor. C‚nd Parlamentul tace, societatea este Ón mare pericol.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul Adrian Moisoiu.

Fac precizarea c„ domnul Claudius Zaharia de la P.N.L. a depus, Ón scris, interven˛ia dumnealui politic„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îCampania electoral„, ipocrit„ ∫i populist„, a Ónceput.“ Plenul Senatului a adoptat joi, 13 aprilie, propunerea conservatorilor privind reducerea taxei pe valoarea ad„ugat„, de la 19% la 9%, pentru urm„toarele produse alimentare de baz„: p‚ine ∫i produse de panifica˛ie, carne ∫i preparate din carne, pe∫te ∫i produse din pe∫te, lapte ∫i produse lactate, uleiuri vegetale ∫i margarine, zah„r, orez, ou„.

Propunerea vizeaz„ modificarea art. 140 alin. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dup„ cum se ∫tie, propunerea a fost adoptat„ cu 65 de voturi pentru, exprimate de senatorii P.R.M., P.C., P.S.D. ∫i P.D., ∫i cu 34 de voturi Ómpotriv„, apar˛in‚nd senatorilor P.N.L. ∫i U.D.M.R.

Acest fapt mi-a adus aminte de ziua de 11 decembrie 2003, c‚nd, la Camera Deputa˛ilor, au avut loc dezbaterile pe marginea Codului fiscal. Au fost dezbateri lungi, aproape la fiecare articol fiind depuse amendamente din r‚ndul opozi˛iei de atunci — P.R.M., P.N.L. ∫i P.D.

Personal, am avut 16 amendamente. Doresc s„ prezint un fragment din interven˛ia mea de atunci, consemnat„ Ón stenogram„, privind completarea art. 140 alin. 2, cu introducerea unei litere, lit. g), nou„, privind reducerea taxei pe valoarea ad„ugat„, de la 19 la 9%, pentru livr„ri de produse de panifica˛ie de orice fel: îDomnule pre∫edinte,“ — ∫i pre∫edinte era˛i tot dumneavoastr„, atunci, domnule Dorneanu — îconsider ∫i cred c„ ∫i dumneavoastr„, ca ardelean, sunte˛i Ón asentimentul meu... s„ m„ exprim un pic ardelene∫te. Pentru un coltuc de pit„, domnule pre∫edinte, pentru o buc„˛ic„ de p‚ine, domnilor colegi, propun s„ se introduc„ o liter„ nou„, lit. g), cu urm„torul con˛inut: «livr„ri de produse de panifica˛ie de orice fel». Deoarece pre˛ul gr‚ului, Ón clipa de fa˛„, a crescut foarte mult, m„car o compensa˛ie ar fi necesar„, deoarece, pe pia˛„, o franzelu˛„ care costa 3.500 lei se vinde cu 5-6 mii lei. Deci Ón felul acesta, sc„z‚nd cota T.V.A. de la 19 la 9 la sut„, am putea s„ punem o mic„ stavil„ infla˛iei, iar rom‚nii, Ón clipa de fa˛„, n-au ce s„ m„n‚nce ∫i singurul lucru la care mai pot s„ mai Óndr„zneasc„ s„ spere ca din pensiile mici, din salariile mizerabile, din ajutoarele de ∫omaj pe care le primesc, s„ fie capabili s„-∫i cumpere o bucat„ de p‚ine. Prin aceast„ reducere nu vom Ónc„lca nici o directiv„ european„. Or fi ele directive europene, dar noi, rom‚nii, dac„ nici p‚ine nu vom m‚nca, vom muri de foame. Dac„ Uniunea European„ ne livreaz„ directive, noi ce vom livra Uniunii Europene? Oameni costelivi, copii rahitici, cadavre? Œn orice ˛ar„ civilizat„, alimentele, ∫i mai ales p‚inea, sunt ieftine. Ardeleanul, ca s„ poat„ tr„i, are nevoie de pit„ ∫i slan„. N-am zis nimic de slan„, dar o bucat„ de pit„ sau p‚ine, s„ poat„ cump„ra, este absolut necesar. Œn aceste condi˛ii, exprim rug„mintea de a admite acest amendament“.

Atunci, la 11 decembrie 2003, democra˛ii ∫i liberalii, chiar prin glasul actualului ministru al s„n„t„˛ii, au sus˛inut reducerea T.V.A. ∫i la celelalte produse alimentare de baz„: carne, zah„r, ulei etc., care se amintesc ast„zi Ón ini˛iativa legislativ„ despre care discut„m.

P.S.D., atunci la guvernare, prin vocea doamnei Maria Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finan˛elor, a respins solicitarea, motiv‚nd c„ Rom‚nia nu este suficient de disciplinat„ pentru a putea reduce pre˛urile prin taxe ∫i fiscalitate ∫i se va Óncerca o protec˛ie direc˛ionat„ c„tre persoanele dezavantajate social. Coali˛ia P.S.D.-P.C.U.D.M.R. a respins amendamentul.

Au trecut doi ani ∫i jum„tate. Acum, Partidul Conservator introduce un amendament de modificare a T.V.A.-ului la alimentele de baz„. De data aceasta, senatorii P.S.D., al„turi de cei ai P.R.M., sus˛in amendamentul, Ón timp ce P.D., care l-a votat la Senat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 mai mult ca sigur, Ól va respinge la Camer„. Vom discuta despre aceasta zilele viitoare. P.N.L. ∫i U.D.M.R., care-∫i men˛in p„rerea, Ól vor respinge Ón continuare.

Dup„ cum se simte Ón aer, P.N.L., P.D., P.S.D., U.D.M.R., sau chiar Partidul Conservator, au intrat Óntr-o campanie electoral„ ipocrit„ ∫i populist„.

Sper ca, m„car de data aceasta, poporul rom‚n s„ discearn„ cine-i vrea binele cu adev„rat ∫i s„-i sanc˛ioneze pe demagogi.

Declara˛ia mea de ast„zi este o invita˛ie mai mult dec‚t direct„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, distinse coleg.

Nu pot rezista ispitei, dac„ a˛i f„cut referire la calitatea mea de ardelean. V-a∫ sugera s„ nu v„ limita˛i numai la aceast„ declara˛ie politic„ ∫i s„ v„ sus˛ine˛i ini˛iativa aceasta legislativ„ pe cale parlamentar„, Ón cadrul unui amendament la proiectul de lege care exist„ acum ∫i va veni Ón Camer„.

Dup„ Grupul parlamentar al P.R.M. urmeaz„ Grupul parlamentar al Partidului Conservator, pe care i-a˛i criticat. Domnul deputat Ioan fiundrea.

Dac„ este?

## Pofti˛i.

P‚n„ veni˛i dumneavoastr„, Ómi permit s„ anun˛ colegii despre faptul c„ domnii deputa˛i: Filona∫ Chi∫, Costic„ Macale˛i, Mihai Dumitriu, Titus Corl„˛ean ∫i Vasile Filip Soporan, to˛i de la Grupul parlamentar al P.S.D., au depus interven˛ii scrise.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc pentru invita˛ia de a participa la microfon exact dup„ o cuv‚ntare care, f„r„ s„ ∫tiu, se nimere∫te ca o m„nu∫„ tocmai pe ceea ce vreau s„ spun eu acum.

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„ îStarea de polemic„“.

Œntr-un recent articol, scriitorul Mircea Cavadia spunea c„ imita˛iile, oric‚t ar p„rea de naturale, tot imita˛ii r„m‚n, referindu-se la faptul c„ anumi˛i politicieni au Óncercat Ón aceste zile s„-∫i Ónsu∫easc„ Óntr-un mod populist ini˛iativa legislativ„ a conservatorilor de reducere a T.V.A. la produsele alimentare.

Din nefericire pentru noi, conservatorii, dar ∫i pentru cet„˛enii acestei ˛„ri, pu˛ine ini˛iative legislative au reu∫it s„ capaciteze interesul preocupat al guvernan˛ilor mai tot timpul de a ne men˛ine Óntr-o stare de tensiune continu„, generat„ de polemici sterile.

Apropo de polemic„, etimologia cuv‚ntului desemneaz„ o stare de r„zboi. ™i, fiind S„pt„m‚na Patimilor, dup„ at‚ta r„zboi politic, Divinitatea ne ofer„ alt tip de r„zboi, ∫i anume, cel al apelor, care revine ∫i devine necru˛„tor, la fel ca ∫i acum un an.

Œn aceste momente dramatice pentru miile de cet„˛eni din aceast„ ˛ar„, politicienii ar trebui s„ renun˛e la meschin„ria oric„ror calcule care nu mai conving pe nimeni, despre fondurile pe care statul le-ar acumula dac„ T.V.A.-ul ar r„m‚ne neschimbat.

Noi, conservatorii, refuz„m, la fel ca ∫i Ónainta∫ii no∫tri, s„ aplic„m Ón rela˛ia cu cet„˛enii acestei ˛„ri sintagma _îpolemos“_ , promov‚nd doar principii, precum altruismul, civismul ∫i onestitatea, pe care Óncerc„m s„ le impunem ∫i acelora care abuzeaz„ de no˛iunea de etic„, f„r„ s„ aib„ habar ce Ónseamn„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul Miron Ignat. Este? A depus scris.

Doamna Leonida Lari-Iorga, de la deputa˛ii independen˛i. A depus Ón scris.

De la liberali, a mai venit cineva? Nu.

Trecem la Grupul parlamentar al P.S.D. Domnul deputat Dumitru Bentu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îApele“.

Paradoxal, nu voi vorbi despre inunda˛iile anului 2006 din lungul Dun„rii, care p‚n„ acum c‚teva zile se constituiau Óntr-o situa˛ie aflat„ îsub control“. M„ Óntreb cum ar ar„ta aceea∫i situa˛ie aflat„ îdeasupra controlului“.

Este vorba despre o metafor„, de desp„r˛irea apelor Ón politica d‚mbovi˛ean„, a palatelor din îDeal“ ∫i din îPia˛„“. Cei doi protagoni∫ti, pre∫edintele B„sescu ∫i premierul T„riceanu, au fundamentat concluzia c„ singurul dialog dintre Domniile lor este doar cel institu˛ional. S-a ajuns, practic, la oficializarea diferendelor, diferen˛elor, divergen˛elor, Ón contextul unei construc˛ii politice conjuncturale ∫i catastrofale pentru na˛iunea rom‚n„. De la simptomatic la axiomatic n-a fost dec‚t un an, pentru ca Óntre îaccident“ ∫i îresentiment“ s„ apar„ semnul echivalen˛ei. Nu vom aborda istoria acestei evolu˛ii spectaculoase, ci vom relua doar o inten˛ie surprinz„toare, menit„ s„ men˛in„ sabia lui Damocles deasupra primului cap guvernamental: îo eventual„ schimbare a primului-ministru p‚n„ la 1 ianuarie 2007 nu ar fi un act de instabilitate politic„, ci un mecanism constitu˛ional“. Este efectul pierderii Óncrederii Ón C„lin Popescu-T„riceanu, dar ∫i Ón îcel mai performant Guvern din ultimii 15 ani“ (parc„ a∫a suna o august„ apreciere venit„ din taini˛ele Cotrocenilor).

Chestiunea respectiv„, declan∫at„ de î _feeling_ -ul personal“, i-a adus o replic„ pe m„sur„, din cadrul c„reia nu au lipsit celebrele repere ale activit„˛ii preziden˛iale — restaurantul îGolden Blitz“ ∫i prietenul mioritic din Pipera.

Aceast„ gheril„ urban„ — ∫i, de ce nu, suburban„? — a f„cut loc dezinteresului total pentru problemele curente ale rom‚nilor: situa˛ia pensionarilor ministrului Barbu, calvarul sistemului sanitar gestionat de mult prea l„udatul Nicol„escu, blocarea proiectelor de infrastructur„ la transporturi, degringolada din Ónv„˛„m‚nt, venit„ a doua oar„ de la Cluj, sub ministeriatul domnului H„rd„u, ∫i multe, multe altele. ™i, peste toate acestea, ca un blestem repetabil, inunda˛iile din sudul ˛„rii, bejania reap„rut„ ca fenomen de mas„ ∫i spargerea digurilor.

De fapt, Ón acest ultim caz, se contureaz„ o solu˛ie: spargerea digurilor dintre guverna˛i ∫i guvernan˛i, pentru ca prin bre∫ele ap„rute s„ se poat„ rev„rsa din nou asupra ˛„rii speran˛a ∫i Óncrederea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Singura certitudine actual„ este aceea c„ situa˛ia din Rom‚nia este impredictibil„. Poate ar fi util„ pentru pre∫edinte o mai st„ruitoare aplecare spre lectur„, spre cultur„, oricare ar fi ea, astfel Ónc‚t s„ poat„ adera la celebra cugetare a lui Jorge Louis Borges: îMi-a∫ fi Ónchipuit paradisul ca pe o bibliotec„, nu ca pe o gr„din„“. Nu cred, Óns„, c„ pre∫edintele ador„ paradisul. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. urmeaz„ domnul ™tefan Baban. A∫ vrea s„ semnalez Óns„ grupului c„, potrivit calendarului stabilit de Biroul permanent, ave˛i dreptul, Ón aceast„ prim„ parte a dezbaterilor sau a prezent„rii interven˛iilor, la trei interven˛ii.

## **Domnul ™tefan Baban**

**:**

Nu, l„sa˛i c„ o depun.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, dumneavoastr„ era˛i al treilea. Deci pute˛i s-o depune˛i.

**Domnul ™tefan Baban**

**:**

Am depus-o!

Doamna Cornelia Ardelean, de la Partidul Conservator. Dumneavoastr„ v-a˛i epuizat ∫i dumneavoastr„ cele trei pozi˛ii de deputa˛i. Ceilal˛i, pute˛i s„ le depune˛i sau, dup„ ce vom epuiza interven˛iile de la Grupul parlamentar al P.S.D., care nu ∫i-a epuizat Ónc„ tot num„rul, mai sunt Ónc„ ∫ase; dup„ aceea, pute˛i s„ le prezenta˛i ∫i dumneavoastr„.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna Ardelean.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Au trecut aproape trei luni de c‚nd semnalam de la acest microfon situa˛ia dramatic„ Ón care a ajuns una dintre cele mai reprezentative unit„˛i ale economiei rom‚ne∫ti, Fabrica de strunguri ARIS din municipiul Arad. Dispera˛i de perspectiva sumbr„ a unui ∫omaj Ón bloc, sute de muncitori au protestat Ón nenum„rate r‚nduri pe str„zile ora∫ului, Óns„, nici ac˛iunile lor justificate de protest, nici demersurile concertate ale autorit„˛ilor nu au avut nici un efect. Œn pragul Sfintelor S„rb„tori de Pa∫ti, muncitorii au primit cumplita veste c„ Fabrica de strunguri din Arad s-ar putea Ónchide temporar, nu peste mult timp, din cauza bloc„rii conturilor societ„˛ii. Este de neÓn˛eles aceast„ decizie a mai-marilor finan˛elor, blocarea conturilor fiind efectuat„ contrar promisiunii ferme a autorit„˛ilor abilitate, conform c„reia societatea va fi p„suit„ p‚n„ la judecarea procesului dintre ARIS — S.A. Arad ∫i Consiliul Concuren˛ei.

Personal, am atras Ón repetate r‚nduri aten˛ia c„ distrugerea societ„˛ii ar„dene este contraproductiv„ at‚t ora∫ului, c‚t ∫i interesului comun al economiei rom‚ne∫ti.

Lipsa de reac˛ie a factorilor decizionali, indiferen˛a cras„, a∫ putea spune, fa˛„ de aceast„ problem„ au condus la Ónr„ut„˛irea grav„ a situa˛iei Fabricii ARIS ale c„rei stocuri de materie prim„ sunt Ón prezent aproape epuizate, fapt ce ar putea determina Ónchiderea temporar„ a societ„˛ii.

Protestez public fa˛„ de m„sura aberant„ a bloc„rii conturilor, care va genera alte disfunc˛ionalit„˛i Ón func˛ionarea firmei, p‚n„ la imposibilitatea de a-∫i achita e∫alonarea la plata datoriilor.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este incredibil cum pot fi batjocori˛i sute de muncitori, contribuabili serio∫i la bugetul statului, Ón Rom‚nia anului 2006, c‚nd integrarea european„ impune implicit instaurarea unei economii de pia˛„ func˛ional„. Decizia de blocare a conturilor S.C. ARIS — S.A. Arad s-a luat abuziv, f„r„ a se ˛ine cont de judecarea contesta˛iei f„cute de societate Ómpotriva deciziei Consiliului Concuren˛ei, a∫a cum ar fi fost normal. Situa˛ia paradoxal„ a firmei ar„dene ∫i a salaria˛ilor ei vine Ón contradic˛ie cu aprecierile A.V.A.S., ale Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerului Finan˛elor Publice, care au catalogat Ón anul 2002 privatizarea ARIS drept o mare reu∫it„. Acum, statul rom‚n face abstrac˛ie de Óncurc„turi birocratice Ón care se afl„ societatea f„r„ voia ei, respectiv de notificarea Consiliului Concuren˛ei, potrivit c„reia ARIS trebuie s„ restituie statului suma de 300 de miliarde de lei. Reiterez solicitarea adresat„, cu trei luni Ón urm„, Ministerului Finan˛elor ∫i A.N.A.F., s„ trateze cu maxim„ responsabilitate situa˛ia de la ARIS, Ónchiderea fabricii urm‚nd s„ produc„ grave implica˛ii sociale ∫i economice la Arad, sute ∫i chiar mii de oameni risc‚nd s„ se trezeasc„, nevinova˛i, f„r„ loc de munc„.

Œn perspectiva apropiatei ader„ri la Uniunea European„, consider c„ statul trebuie s„ fie preocupat de atragerea a c‚t mai mul˛i investitori serio∫i, nu s„ se ocupe de alungarea celor care exist„ Ón prezent, prin astfel de tactici de intimidare.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., are cuv‚ntul domnul deputat Emil Cutean. Domnul deputat Costache Mircea, de la P.R.M., urmeaz„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn data de 15 aprilie 2006, a avut loc, la sediul Comisiei parlamentare a revolu˛ionarilor din decembrie 1989, o Ónt‚lnire a reprezentan˛ilor asocia˛iilor de revolu˛ionari, care a fost prezidat„ de subsemnatul, Ón care s-au discutat mai multe probleme stringente ale acestei categorii sociale.

Din p„cate, mass-media nu a considerat important acest eveniment, a∫a c„ dau citire comunicatului semnat de cei 21 de reprezentan˛i ai asocia˛iilor de revolu˛ionari participante, pentru ca glasul ∫i problemele acestora s„ fie auzite ∫i sprijinite de to˛i cei care au avut de beneficiat Ón urma luptei ∫i jertfei aduse Ón Revolu˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Rom‚n„ din Decembrie, pentru libertate, demnitate ∫i democra˛ie:

îReprezentan˛ii organiza˛iilor revolu˛ionare, legal constituite p‚n„ la data de 31 decembrie 1990, au discutat ∫i au luat urm„toarele hot„r‚ri:

1. S-a re˛inut aten˛ia participan˛ilor c„ au ap„rut deja p„reri care urm„resc demolarea sau schimbarea locului amplas„rii monumentului Ónchinat memoriei eroilor Revolu˛iei din Decembrie 1989, situat Ón Pia˛a Revolu˛iei din Bucure∫ti.

Œn unanimitate, ne exprim„m dezacordul fa˛„ de aceste ac˛iuni, indiferent de persoanele care urm„resc transformarea acestor idei Ón fapte, pentru urm„toarele motive: acest monument s-a construit cu un efort financiar deosebit, peste 50 miliarde lei, Ón urm„ cu doar un an. Dar mult mai important este ceea ce reprezint„ acest monument pentru perpetuarea memoriei eroilor Revolu˛iei din Decembrie. De aceea, dorim s„ atragem aten˛ia c„ orice discu˛ie asupra acestui monument nu poate fi purtat„ f„r„ consultarea reprezentan˛ilor legali ai celor care au luptat Ón Revolu˛ia din Decembrie. Fac o parantez„ ∫i v„ informez c„, Ón acest sens, comisia parlamentar„ a trimis acest comunicat ∫i celorlalte institu˛ii care sunt direct implicate Ón aceast„ problem„.

2. Participan˛ii la aceast„ Ónt‚lnire se dezic de mi∫c„rile unui grup de persoane care ∫i-au permis s„ afirme c„ reprezint„ revolu˛ionarii din Rom‚nia. Apreciem c„ Revolu˛ia din Decembrie 1989 a dat dreptul la g‚ndirea ∫i exprimarea liber„ a opiniei fiec„rei persoane, cu condi˛ia Óns„ ca drepturile acestora s„ nu lezeze drepturile semenilor lor.

De aceea, ne delimit„m ∫i condamn„m activitatea acestor persoane care, peste tot, afirm„ c„ reprezint„ opinia revolu˛ionarilor din Rom‚nia. Este vorba de manifest„rile de strad„ care au avut loc at‚t Ón fa˛a Guvernului, c‚t ∫i Ón fa˛a Partidului Social Democrat.

La punctul 3, faptul c„ p‚n„ mai ieri, Ón perioada c‚nd Ion Iliescu era pre∫edinte al Rom‚niei, aceste persoane nu-∫i mai g„seau cuvinte pentru lingu∫irea acestuia, Ón scopul v„dit de a ob˛ine diverse foloase proprii, politice ∫i materiale, de genul func˛ii de deputa˛i, senatori, mini∫tri, secretari de stat etc., iar acum Ól Ónjur„ ∫i-l denigreaz„ denot„ lipsa lor de moralitate.

Remarc„m ∫i faptul c„ acest grup Ó∫i manipuleaz„ membrii din organiza˛iile pe care le conduc pentru a-i atrage Ón ac˛iuni care sunt ilegale ∫i imorale. Acestea sunt ac˛iuni care Óncalc„ reguli ale democra˛iei, ale statului de drept, dar ∫i legi specifice func˛ion„rii partidelor politice ∫i nu fac dec‚t s„-i descalifice ∫i s„ jigneasc„ memoria idealurilor Revolu˛iei din Decembrie 1989.“

Œnchei acest comunicat ∫i anexez la aceast„ declara˛ie politic„ lista celor care au semnat prezentul comunicat. (As. 16 — 21 Decembrie 1989 Lugoj; As. Umanitar„ pentru protejarea ∫i sprijinirea celor c„zu˛i Ón 1989 Craiova; As. R„ni˛ilor, Invalizilor ∫i Urma∫ilor din Decembrie 1989 Bucure∫ti; As. Jude˛ean„ a R„ni˛ilor ∫i Urma∫ilor Eroilor Martiri Deva; As. 21 Decembrie Arad; Organiza˛ia mi∫carea revolu˛ionar„ Arad; E.F.C.C. Timi∫oara; A.L.D. ’89 D‚mbovi˛a; Consiliul de Onoare al Revolu˛iei Bucure∫ti; CARROM Ilfov; CARROM Bucure∫ti; Liga lupt„torilor, r„ni˛ilor ∫i urma∫ilor eroilor-martiri Ón

Revolu˛ia din Decembrie 1989; As. Club 22 Buz„u; A.L.D. ’89 D‚mbovi˛a; As. Revolu˛ionar„ îClub Televiziune“; Liga na˛ional„ a femeilor Bucure∫ti; As. 22 C.C. Bucure∫ti; Club 22 Bucure∫ti; As. Liga 22 Decembrie ’89 Craiova; Club 22 D‚mbovi˛a; Funda˛ia Revolu˛iei Rom‚nia — Decembrie 1989; Club Tinerilor Eroi — ECO Forum Bucure∫ti).

™i, pentru c„ ne apropiem de Sfintele S„rb„tori de Pa∫ti, v„ urez, domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ ∫i stima˛ilor mei colegi îS„rb„tori fericite!“

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim pentru ur„ri.

Are cuv‚ntul domnul Costache Mircea. Se preg„te∫te domnul deputat Iulian Iancu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fiind Ón S„pt„m‚na Patimilor, mi-am reamintit pentru ce p„timesc rom‚nii.

De at‚ta lupt„ anticorup˛ie, mafia s-a de∫teptat ∫i crap„ de bine. Dup„ 16 ani de exerci˛iu intens Ón sfera devaliz„rii economiei, mafia noastr„ cea de toate zilele ∫i de toate culorile s-a perfec˛ionat continuu, ating‚nd rafinamentul marii arte. Bandele de jefuitori ai banului ∫i ai patrimoniului public au ajuns s„ st„p‚neasc„ azi totul — bugetul statului, bugetele de echilibrare, fondurile comunitare, licita˛iile, fondul forestier, fondul funciar, Ón ansamblu, resursele naturale, energia, b„ncile, construc˛ia ∫i repara˛ia drumurilor, fondurile de mediu, apele minerale, nisipul m„rii, aerul Carpa˛ilor, totul, totul. Nimic nu se mai face dup„ legi, dup„ prognoze economice, cu pre˛uri ra˛ionale, sub control public. La umbra structurilor administrative ∫i politice a Ónflorit cea mai inventiv„ ∫i rapace caracati˛„ din fauna interlopei mondiale. Au Ón˛eles p‚n„ ∫i ˛„ranii din cel mai Óndep„rtat col˛ de ˛ar„ c„ dac„ nu vrea cineva de la jude˛ s„ dea bani fiindc„ nu-i place culoarea primarului, zace comuna sub noroaie, se p„r„gine∫te ∫coala, cade c„minul cultural, se ruineaz„ dispensarul, car„ apa cu sacaua, ca Ón Evul Mediu sau beau al„turi cu vitele din lacuri infecte sau orbec„ie Ón bezna uli˛elor f„r„ un bec. ™i, ca s„ fie ∫i mai clar, un candidat la alegerile par˛iale din 2—9 aprilie a.c. ∫i-a scris mare pe afi∫: vota˛i-l pe cutare, puternic sus˛inut de consiliul jude˛ean!

A∫a st‚nd lucrurile, cred c„ ar trebui s„ promov„m o lege prin care s„ statu„m c„, dup„ alegerile locale, to˛i primarii, viceprimarii ∫i consilierii sunt, cu to˛ii, de drept, ai puterii Ón exerci˛iu ca s„ avem parte de o reparti˛ie echitabil„ a resurselor financiare c„tre toate unit„˛ile administrativ-teritoriale. Altminteri, jocul de-a democra˛ia, de-a alegerile devine absurd ∫i ridicol, expun‚nd locuitorii la pedeapsa cu subfinan˛area acolo unde ace∫tia se mai Ónc„p„˛‚neaz„ s„ aleag„ vreun reprezentant al opozi˛iei, care — nu-i a∫a? — nu d„ bani.

O nou„ manevr„ a mafiei guvernamentale ne arat„ c„ interlopa rom‚neasc„ s-a de∫teptat Ón ultima vreme ceva de speriat. Peste tot, pe unde sunt interese mari Ón joc, pe la Ministerul Economiei, Ministerul Finan˛elor, A.V.A.S., A.D.S., A.N.R.P., ANRG etc., pe acolo pe unde mi∫un„ ∫acalii economiei de jungl„, sunt — mai nou — b„ga˛i Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 fa˛„, pe posturi de secretar de stat, ni∫te copii care au s„rit de pe b„ncile ∫colii direct pe banca ministerial„. Sub masca promov„rii tineretului ∫i a primenirii clasei politice, sunt Ómpin∫i Ón posturi de mare r„spundere juni imberbi, fo∫ti — probabil — lipitori de afi∫e ∫i purt„tori de hanorace stacojii prin campaniile electorale. Uita˛i-v„, de exemplu, cine conduce ast„zi Ministerul Privatiz„rii, cine administreaz„ activele statului rom‚n! Un t‚n„r de 24 de ani care, la v‚rsta lui, n-a avut c‚nd s„-∫i asume r„spunderea, prin semn„tur„, nici pentru cump„rarea unei m„turi, ori a unei c‚rpe de ∫ters praful pentru femeia de serviciu. ™i ne mai mir„m ce se Ónt‚mpl„ cu unele obiective industriale Ón perioada postprivatizare, ori c„ se Ónstr„ineaz„, Ón condi˛ii dubioase, b„nci, rafin„rii, mine de aur, rezerve de petrol ∫i gaze, combinate, re˛ele electrice.

Copiii b„ga˛i la Ónaintare, manipula˛i abil din umbr„ de c„tre cei care i-au propulsat Ón scaunele ministeriale, parafeaz„, cu lejeritatea tipic„ celui care n-a produs Ón via˛a lui un ac sau un chibrit, marea devalizare a avu˛iei na˛ionale, f„r„ s„ atrag„ aten˛ia mass-mediei asupra lor, fiind folosi˛i drept paravan pentru escrocii versa˛i care, astfel, Ó∫i fac jocul nestingheri˛i.

Cine vrea s„ ∫tie cine sunt adev„ra˛ii profitori ai dezastrului na˛ional ∫i s„ se intereseze cine st„ de fapt Ón spatele tinerilor secretari de stat — care nu sunt mai pu˛ini de vreo 150 cu v‚rste de 24—26 de ani — s-ar putea s„-i g„seasc„, Ón spatele acestora, tot pe alde Valeriu Stoica, Flavius Baias, Arin St„nescu, C„t„lin Zamfirescu, Dinu Patriciu, Viorel Cataram„, George Danielescu, Sorin Panti∫, Radu Berceanu, Iota Ghizari etc., etc. Dac„ cineva crede, de pild„, c„ pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Retrocedarea Propriet„˛ilor, Ingrid Zaarour, de vreo 24 de ani∫ori ∫i ea, a fost pus„ Ón aceast„ func˛ie de mare r„spundere pentru marile ei merite, marile ei merite Ón m‚nuirea de valori, n-are dec‚t s„ cread„. Eu, unul, nu cred. Fapt este c„ mafia devaliz„rilor ∫i malversa˛iunilor cu patrimoniul public continu„ ∫i a luat Ónf„˛i∫area salamandrei, care se camufleaz„ pentru a supravie˛ui. Uita˛i-v„ ce sume fabuloase Ónfulec„ tineri de-alde Bodu — spaima evazioni∫tilor —, de-alde Ionu˛ Popescu — Ón total peste vreo 5 miliarde, peste 5 miliarde de lei numai din privatizarea B.C.R. Citi˛i lista celor care vor s„ ne conving„ c„ acumularea s„lbatic„ de capital prin drenarea banului public de la B.C.R., C.E.C., Fondul îProprietatea“ etc. reprezint„ rodul ini˛iativei liberale ∫i ve˛i vedea c‚t de mult s-a de∫teptat mafia ∫i ce tupeu porcesc au unii, pretin∫i reformatori ai societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Jos m„∫tile, borfa∫ilor!

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Iulian Iancu, P.S.D., ∫i se preg„te∫te doamna deputat Ionica Popescu, de la Partidul Conservator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Voi r„m‚ne Ón aceea∫i not„, Ónt‚mpl„tor sau poate nu, cu colegul care ∫i-a prezentat declara˛ia pu˛in mai Ónainte

∫i v„ voi spune c„ declara˛ia mea politic„ am intitulat-o î500 de zile de patim„ la rom‚ni“, pentru c„ ne afl„m Ón S„pt„m‚na Patimilor, iar s„r„cia Ón care se scufund„ Rom‚nia a risipit, poate nedrept de repede, speran˛a rom‚nilor c„ vor tr„i mai bine, a∫a cum le-a promis Alian˛a D.A. Ón campania electoral„.

Acum, Ón S„pt„m‚na Patimilor, rom‚nii sunt abandona˛i disper„rii de a nu putea avea pe mas„ mai nimic din preparatele tradi˛ionale, la cea mai important„ s„rb„toare a cre∫tin„t„˛ii — S„rb„toarea Pascal„.

La 500 de zile, Alian˛a D.A. este considerat„ de pres„ ∫i de anali∫tii politici o coali˛ie Ómpotriva naturii, iar pre∫edintele Rom‚niei consider„ c„ nu mai are nici un viitor.

Agenda Puterii s-a dovedit a fi foarte diferit„ de cea a popula˛iei. Asupra problemelor cet„˛enilor, timp de 500 de zile, nici un reprezentant al puterii nu s-a aplecat Ón mod real. P„rin˛ii sunt obliga˛i s„ cumpere medicamente copilului bolnav f„r„ re˛et„ gratuit„, dar, cu c‚teva mii de lei care le mai r„m‚n din salariu, nu mai au nici o ∫ans„ s„-i ajute. Pensionarii sunt umili˛i, plimba˛i de la o farmacie la alta ∫i amenin˛a˛i cu jandarmii, pentru c„ Óndr„znesc s„ cear„ medicamentele necesare supravie˛uirii, de parc„ to˛i i-ar invita s„ moar„. Pensiile multora dintre ei, mic∫orate sau f„r„ nici un leu Ón plus Ón urma recalcul„rii, nu le mai ajung demult pentru a-∫i pl„ti nici m„car factura la Óntre˛inere.

A∫a cum spunea o pensionar„ asear„ la singura televiziune care a dedicat o emisiune integral pensionarilor, pensionarii nu-∫i mai pot permite nici m„car cartofi pr„ji˛i. Le-au fost anulate gratuit„˛ile la c„l„toriile cu trenul Ón urma recalcul„rii pensiilor, probabil tocmai pentru c„ nu le-au mai r„mas bani nici de m‚ncare, dar„mite pentru deplasare la vreo sta˛iune de tratament din ˛ar„.

Care este, Ón schimb, reac˛ia puterii? Puterea ne anun˛„ c„ anul 2005 a fost un an extrem de bun ∫i pentru buzunarele oamenilor de r‚nd care au ob˛inut venituri de dou„ ori mai mari dec‚t Ón 2004, demonstr‚ndu-ne Ónc„ o dat„ c„ sunt deopotriv„ ∫i incon∫tien˛i, ∫i iresponsabili.

Faptul c„ bugetul a pierdut un miliard de euro nu mai este contestat de nimeni, dar a prezenta plusul de 25% venituri doar pentru unii cu o majorare de sut„ la sut„ a veniturilor este o mare minciun„.

A nu pune Ón discu˛ie ∫i faptul c„ cheltuielile au crescut cu mult peste venituri este o alt„ mare minciun„, de data aceasta prin omisiune. Guvernul a devenit astfel un specialist Ón a distorsiona adev„rul, prezent‚ndu-l ori deformat, ori prin omisiune. Mai grav este faptul c„ a ajuns s„ utilizeze Ón acest scop institu˛iile statului, institu˛ii concepute tocmai pentru a prezenta cet„˛enilor Rom‚niei mereu realitatea despre ceea ce le preg„tesc guvernan˛ii. ™i am s„ v„ dau un exemplu, respectiv, Institutul Na˛ional de Statistic„, care, la o cre∫tere a pre˛ului gazelor naturale de 17% Ón ianuarie, a comunicat o cre∫tere a infla˛iei de numai 1%. Cine ar putea s„ cread„ acest lucru? Este ca ∫i cum la 10 milioane, cheltui˛i lunar, rom‚nii ar pl„ti 865 de mii de lei pentru p‚ine ∫i doar 265 de mii de lei pentru gaze naturale. Decide˛i dumneavoastr„ dac„ este a∫a.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Probabil tocmai pentru c„ acest mod de prezentare a infla˛iei nu mai este credibil, Institutul Na˛ional de Statistic„ a anun˛at zilele trecute c„ va introduce un nou indicator de stabilire a infla˛iei. Acest nou indicator nu mai ˛ine seama de pre˛urile decise administrativ, de pre˛ul petrolului, de pre˛ul gazelor naturale, de pre˛ul energiei electrice, de sezonalitate, cum ar fi pre˛ul ou„lor. Practic, Institutul Na˛ional de Statistic„, prin acest indicator paralel, ofer„ un alibi pentru Guvern, Ón dorin˛a de a masca e∫ecul at‚t Ón plan economic, c‚t ∫i Ón plan social.

Cu toate aceste minciuni, totu∫i, infla˛ia pe primul trimestru a fost ratat„ ajung‚nd la un nivel cumulat anual de 8,4%, cu mult peste ˛inta infla˛iei pentru anul 2006. Ce este cel mai grav Óns„, este faptul c„ ∫i Banca Na˛ional„ a Rom‚niei este atras„ Ón acest cerc vicios, de altfel, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, singurul responsabil al politicii economice Ón locul actualului Guvern, care, din dorin˛a de a ˛inti infla˛ia, a determinat o pierdere de un miliard de euro Ón numai 3 luni de zile ale anului 2006. O sum„ uria∫„ dac„ ne g‚ndim numai c‚t de important„ ar fi fost dac„ ar fi fost dirijat„ c„tre pensionari pentru realizarea unui fond privat de pensii.

Abandona˛i ∫i cu povara cotei unice pe cap, rom‚nii sunt s„racii lipi˛i ai Europei, mai ales Ón condi˛iile Ón care jum„tate din popula˛ia Rom‚niei tr„ie∫te la ˛ar„. Din p„cate, Ón acest moment, la sate func˛ioneaz„ mai mult trocul dec‚t o economie bazat„ pe bani. Pentru ei cuvintele de baz„ sunt factur„, m‚ncare, medicamente ∫i griji. Ei sunt talpa ˛„rii, neb„ga˛i Óns„ Ón seam„ de nici unul dintre reprezentan˛ii puterii. Oric‚t s-au opus reprezentan˛ii puterii, este tot mai evident c„ nu exist„ o singur„ Rom‚nie. Exist„ o Rom‚nie a celor boga˛i, marii beneficiari ai cotei unice de impozitare, ∫i o Rom‚nie a celor mul˛i, a celor de la ˛ar„, a pensionarilor ai c„ror copii sunt pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate, pensionari care tr„iesc acum Ón s„r„cie, Ón dezn„dejde, abandona˛i Óntre durere ∫i indiferen˛„.

Pentru aceast„ Rom‚nie, nici cu cele 500 de zile, nici Ón urm„toarele zile, actuala putere nu are solu˛ie. Solu˛iile sunt doar pentru Fondul îProprietatea“, pentru privatizarea Ón folosul camarilei, a Loteriei Rom‚ne, pentru distrugerea parcurilor Bucure∫tiului, a centrului edilitar ∫i a oric„ror plombe de teren viran pentru miliardarii ∫i tunarii marilor afaceri imobiliare. Aceasta este marea realizare a actualei puteri, stratificarea popula˛iei, Ómp„r˛irea Rom‚niei Óntre boga˛i ∫i s„raci, avantaj‚ndu-i pe primii ∫i abandon‚ndu-i pe ultimii.

Dup„ recentele manifest„ri de strad„ ale pensionarilor, am putut constata cu to˛ii indiferen˛a guvernan˛ilor la suferin˛a acestora.

Nu ar strica s„ sus˛inem mesajul pensionarei de asear„ de la televiziune care cerea guvernan˛ilor, Ón frunte cu primul-ministru s„ tr„iasc„ o lun„, doar o lun„, din pensia medie pe economie, s„ vad„ ∫i ei cum arat„ iadul creat ast„zi celora c„rora le dator„m prezentul.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul doamna deputat Ionica Popescu ∫i se preg„te∫te domnul deputat Pupez„. Apoi domnul profesor Mircea Ifrim ∫i apoi domnul deputat Nosa.

V„ rog.

Stima˛i colegi,

Potrivit calendarului religios ortodox, de ieri suntem Ón S„pt„m‚na Patimilor, o s„pt„m‚n„ Ón care, a∫a cum am fost educa˛i de p„rin˛ii ∫i de bunicii no∫tri, cu to˛ii Óncerc„m m„car s„ fim mai aten˛i, s„ fim mai smeri˛i, s„ ne g‚ndim cu mai mult„ bucurie la cei din jur, s„ fim mai buni, mai Óng„duitori, s„ Óncerc„m s„-i ajut„m. ™i, slav„ Domnului!, din p„cate, este o S„pt„m‚n„ a Patimilor cum parc„ nu a mai fost. Furia apelor gone∫te oamenii din propriile case ∫i-i las„ s„ Ónt‚mpine lumina Domnului sub cerul liber.

Dar cei atin∫i de aceast„ furie a apelor nu sunt singurii care Ó∫i simt via˛a golit„ de sens dintr-o singur„ lovitur„. Cu sufletul pustiit de nevoia de libertate, de setea de grai rom‚nesc, de dorul de a citi Ón ˛ara lor un vers Ón limba rom‚n„, cu pofta de a auzi o vorb„ rom‚neasc„ la radio ∫i la televizor, sunt fra˛ii no∫tri de peste Prut, din Basarabia ∫i Bucovina, cei care sunt rom‚ni ∫i simt rom‚ne∫te, Ón ciuda faptului c„ se simt abandona˛i de patria mam„, cei obliga˛i s„-∫i traduc„ sentimentele, via˛a, familia, cu dic˛ionarul rom‚nomoldovenesc, cei pentru care S„pt„m‚na Patimilor ˛ine nu ∫apte zile, ci de zeci de ani de zile, cei c„rora autorit„˛ile de la Bucure∫ti le transmit, din timp Ón timp, g‚nduri frumoase ∫i nici un fel de alt„ sus˛inere concret„, cei care-i v„d pe oficialii rom‚ni la evenimentele Óncheiate cu frumoasele, dar complet ineficientele poduri de flori, cei care, Ón rest, citesc Ón Republica Moldova 40 de publica˛ii Ón limba rus„ ∫i doar 3 sau 4 Ón limba rom‚n„, cei care, Ón ˛ara lor, au acces la 26 de posturi de radio ruse∫ti ∫i numai la unul de limb„ rom‚n„.

Partidul Conservator cere autorit„˛ilor de la Bucure∫ti s„ se implice Ón unificarea sufletelor rom‚nilor din st‚nga ∫i din dreapta Prutului printr-o sus˛inere concret„ a culturii rom‚ne∫ti din Republica Moldova, printr-un program clar Ón acest sens.

Fie ca S„pt„m‚na Patimilor noastre, a rom‚nilor de aici ∫i de dincolo de Prut, S„pt„m‚na Patimilor desp„r˛irii Ón dou„ a aceluia∫i popor s„ se Óncheie cu lumina adus„ de Iisus Hristos. Tuturor rom‚nilor basarabeni le urez cu drag ∫i prietenie, Ón numele meu ∫i al Partidului Conservator, ca lumina Ónvierii Domnului s„ le aduc„ bucurie ∫i pace Ón suflet, speran˛„, dragoste ∫i minunea apropierii, m„car suflete∫te, de fra˛ii lor rom‚ni. Œn cel mai pur grai rom‚nesc, conservatorii din Rom‚nia le spun fra˛ilor no∫tri din Basarabia ∫i Bucovina îLa mul˛i ani!“ ∫i îHristos a Ónviat!“.

Hristos a Ónviat, rom‚nilor de pretutindeni! Mul˛umesc.

Mul˛umesc, stimat„ coleg„.

Cred c„ to˛i colegii deputa˛i vi se al„tur„ s„ le transmitem fra˛ilor no∫tri aceste ur„ri.

Domnul deputat Viorel Pupez„ ∫i se preg„te∫te domnul deputat Mircea Ifrim ∫i, apoi, domnul deputat Iuliu Nosa.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îAmbi˛ii p„guboase ale portocaliilor din Bistri˛a-N„s„ud“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Lupta pentru puterea efemer„ la consiliul jude˛ean a Ónceput Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud imediat dup„ Ónchiderea sec˛iilor de votare. Nici nu s-a uscat cerneala pe procesele-verbale de constatare a rezultatelor alegerilor, c„ Alian˛a îDeparte de Adev„r“ arunca momeala cu bani ∫i func˛ii pentru unii consilieri jude˛eni ∫i, acolo unde promisiunile nu au avut c‚∫tig, s-a practicat intimidarea ∫i ∫antajul.

Portocaliii nu s-au resemnat cu ideea c„ Partidul Social Democrat a c‚∫tigat alegerile pentru consiliul jude˛ean, astfel c„ au Óncercat orice metod„ pentru a-∫i instala Ón fruntea consiliului jude˛ean pe singurii clien˛i neservi˛i. Boicotarea activit„˛ii legislativului jude˛ean prin neparticiparea la ∫edin˛ele comisiilor de specialitate sau prin neacordarea voturilor la proiectele ce trebuiau votate cu dou„ treimi au fost urm„torii pa∫i. Dar culmea intereselor de grup ale Alian˛ei, credeam la acea vreme, a fost promovarea unei ini˛iative legislative care viza doar o singur„ persoan„, pre∫edintele consiliului jude˛ean. Administra˛ia jude˛ean„ a fost atunci virusat„ de celebrul deputat Ioan Oltean, dar antidotul a venit de la Bucure∫ti. Insisten˛a sa absurd„ de a schimba pre∫edin˛ii, vicepre∫edin˛ii de consilii jude˛ene ∫i viceprimarii ajunsese deja prioritate na˛ional„, contrar opiniilor mai-marilor s„i din partid.

Alian˛a a devenit majoritar„ prin presiune ∫i ∫antaj, dar unda verde de la Parlament a Ónt‚rziat s„ apar„. Pentru c„ Guvernul a luat Ón calcul modificarea respectivei prevederi din Legea nr. 215/2001 doar din 2008, Alian˛a îDeparte de Adev„r“ a ajuns la solu˛ia suprem„, declan∫area alegerilor par˛iale prin demisia consilierilor jude˛eni P.D. ∫i P.N.L. ∫i a listelor de suplean˛i, Ón speran˛a c„, astfel, consiliul jude˛ean se va dizolva de drept.

Liderii jude˛eni ai Alian˛ei ∫i-au motivat gestul prin faptul c„ nu ∫i-au putut promova proiectele, dar situa˛ia, din acest punct de vedere, este îdeparte de adev„r“. Œntr-un an ∫i jum„tate, consilierii P.D. ∫i P.N.L. au ini˛iat un singur proiect de hot„r‚re care a fost aprobat ∫i pus Ón aplicare. De fapt, ac˛iunea de la Bistri˛a, Ón premier„ na˛ional„, este o vendet„ politic„ care desconsider„ votul electoratului ∫i subordoneaz„ interesele publice interesului de grup.

S-a tot tr‚mbi˛at c„ este nevoie, Óntr-o real„ democra˛ie, s„ ne Óntoarcem la popor. Oare acest popor, care suport„ ∫i cheltuielile orgoliilor politice estimate la peste 10 miliarde de lei, Ó∫i dore∫te acela∫i lucru?

C‚t de instabil„ poate fi instabilitatea op˛iunilor electorale ale cet„˛enilor? Cu adev„rat stabil„ nu este dec‚t l„comia ∫i pofta pentru putere. Oric‚te func˛ii publice importante s-ar crea, ele nu satur„ niciodat„ pofta de demnit„˛i ∫i influen˛„ a celor care se Ómbulzesc Ón structurile puterii, c„lc‚nd Ón picioare func˛ia real„ a politicii: servirea intereselor cet„˛enilor.

Acestea sunt preocup„rile Alian˛ei din teritoriu, Ón pragul integr„rii Ón Uniunea European„. Ne-am Óntrebat care este leg„tura dintre acest demers ∫i speran˛a bistri˛enilor Ón bun„stare, Ón hilarul, de acum, îS„ tr„i˛i bine!“. Haosul pe care eventualele alegeri l-ar provoca Ón administra˛ie, cu implica˛ii grave, chiar p‚n„ la pierderea unei finan˛„ri ISPA de peste 25 milioane euro, instabilitatea politic„ ∫i crearea unui precedent p„gubos

nu sunt luate Ón calcul atunci c‚nd puterea e mai presus de cet„˛ean. La Bistri˛a, politica promovat„ de putere se limiteaz„ Ón continuare la conflicte ∫i adversit„˛i de ordin personal, r„m‚n‚nd str„in„ de programe constructive.

Ne exprim„m speran˛a c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ la Bistri˛a va r„m‚ne un caz singular ∫i c„ justi˛ia va lua o decizie, Ón cel mai pur sens, dreapt„ ∫i adev„rat„.

Dar, ne Óntreb„m, ce s-ar Ónt‚mpla dac„ Ón fiecare localitate unde P.S.D.-ul de˛ine majoritatea Ón consiliul local sau mai are doi-trei prieteni dispu∫i s„ demisioneze, s-ar aplica acela∫i principiu: o treime din consilieri ∫i suplean˛ii lor pot provoca oric‚nd ∫i din orice motive alegeri pentru un fotoliu mai c„ldu˛.

Numai aspectele enumerate pun Ón eviden˛„ îdezordinea ∫i anarhia“ ce caracterizeaz„ politica portocaliilor Ón administra˛ia public„ a jude˛ului Bistri˛aN„s„ud.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Mircea Ifrim ∫i se preg„te∫te domnul deputat Iuliu Nosa.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se refer„ la situa˛ia din sistemul sanitar.

Reforma Ón s„n„tate a fost promulgat„ ∫i exist„. A∫a dup„ cum spuneam, aceast„ reform„ nu rezolv„ absolut nimic, Óntruc‚t subfinan˛area sistemului continu„, Ón medie 100 de dolari per capita..., Ón timp ce Ungaria aloc„ 400..., ∫i ajung jude˛e chiar la 56 per capita, ca Bihorul. Problema privatiz„rii, esen˛ial„ sistemului de s„n„tate, r„m‚ne nerezolvat„.

M„ adresez cu aceast„ declara˛ie Excelen˛ei sale domnului pre∫edinte Traian B„sescu ∫i primului-ministru al ˛„rii, Óntruc‚t pornesc de la dictonul latin _Erare humanum est, perseverare diabolicum_ . M„ refer la c‚teva probleme punctuale care ar putea s„ nu fie produse, pentru a nu agrava ∫i mai mult situa˛ia din sistemul sanitar, situa˛ie care, sigur, reclam„ interven˛ia Parlamentului asupra acestui pachet legislativ care, probabil, prin ceea ce vor face parlamentarii, va fi modificat fundamental.

M„ refer la c‚teva probleme punctuale:

1. Privatizarea Fabricii de Antibiotice Ia∫i apare ca o prioritate guvernamental„. Este inadmisibil! Orice stat Ó∫i p„streaz„ unit„˛i strategice. Antibioticele sunt strategice, fabrica este foarte profitabil„, este intrat„ Ón circuitul interna˛ional ∫i este o foarte mare gre∫eal„ s„ sc„p„m ∫i pre˛ul la antibiotice ∫i, astfel, s„ ridic„m povara pe sistemul sanitar subfinan˛at.

2. Schimbarea unor oameni din conducerea unor spitale, total nejustificat„. Citez situa˛ia de la Bihor, unde profesorul doctor Mohan, personalitate a neurochirurgiei rom‚ne∫ti, membru P.D., ∫i doctorul Lep„datu, ∫ef de lucr„ri, personalitate, membru P.D., sunt Ónlocui˛i cu alte dou„ personaje, Óntruc‚t, probabil, s-a rupt protocolul Óntre cele dou„ partide la Bihor. Nu este bine acest lucru!

3. Alocarea ∫i aprobarea arunc„rii unor fonduri: la Bac„u se aprob„ construirea unui spital cu 840 de paturi Ón incinta unui spital cu 1.400 de paturi, Ón condi˛iile Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 care spitalul cu 1.400 de patru trebuie dotat, trebuie dat„ func˛ionalitate acestuia, sub pretextul c„ aceast„ construc˛ie..., c„ 20% din fondurile pentru cl„dire vor fi din sus˛ineri externe. Œnseamn„ nimic pe l‚ng„ dotare, Ónseamn„ nimic, pentru c„ nu avem personal medical care s„ slujeasc„ acest viitor spital cu 800 de paturi. Este o simpl„ propagand„ electoral„.

4. Tergiversarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 150 la care am lucrat 3 luni, Comisia de s„n„tate, pentru a face din privatizare un lucru bun ∫i bun pentru sistemul de s„n„tate.

5. Men˛inerea la conducerea Spitalului Slatina ∫i a Direc˛iei Sanitare a Jude˛ului Olt a unor persoane care au ajuns p‚n„ la a face, Ómi pare r„u c„ trebuie s„ o spun de la aceast„ tribun„, chef cu l„utari Ón spital.

Œn condi˛iile Ón care, poate acest lucru este singurul bun, de∫i m-am opus tot timpul ∫i am vrut s„ intr„m Ón Europa, ministrul nu nume∫te ∫i destituie directori de spital, dar la ora actual„ poate face acest lucru ∫i nu Ón˛eleg de ce acest lucru nu se petrece imediat dup„ o asemenea orgie care, de fapt, duce, ∫i a ajuns Ón situa˛ia s„ culmineze cu o stare de fapt, asupra c„reia am sesizat de doi ani.

A r„mas speran˛a. Este singura Ón Cutia Pandorei. Sper c„, Ón acest ultim moment Ón care s„n„tatea Ónregistreaz„ cea mai mare degringolad„ din istoria sa, vom reu∫i ca cel pu˛in s„ oprim aceste lucruri punctuale. Mai bine mai pu˛in dec‚t nimic.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Iuliu Nosa ∫i Óntreb colegii dac„ mai sunt interven˛ii pe care nu le-am anun˛at, c„ mai avem Ónc„ 5 minute. Mai sunt alte interven˛ii? Nu.

Domnul deputat Iuliu Nosa.

## **Domnul Iuliu Nosa:**

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îDispre˛ ∫i arogan˛„“ mi-am intitulat eu declara˛ia mea politic„ de ast„zi.

Pe l‚ng„ conduita general„ de ineficien˛„, b‚lb‚ieli ∫i inconsecven˛„ care calific„ lipsa de profesionalism a actualului Guvern, semnalele cele mai recente sunt dispre˛ul ∫i arogan˛a. De ce?

Op˛iunea pentru rectificarea bugetar„ acordat„ strategic, Ón fapt, discriminator unor domenii cu poten˛ial electoral este dovada unui dispre˛ agresiv fa˛„ de normele elementare ale execu˛iei bugetare. Aceast„ rectificare, orientat„ preferen˛ial ∫i politic, are ca efect matematic imediat majorarea periculoas„ a deficitului bugetar, Óntr-un moment, din toate punctele de vedere, critic pentru Rom‚nia. Distrugerile ∫i efectele inunda˛iilor n-au f„cut Ónc„ obiectul unor estim„ri ∫i al unor scenarii de aloc„ri financiare pentru interven˛ii. Œn acela∫i timp, sunt convins c„ nu s-a luat Ón calcul nici totalitatea eforturilor financiare legate de apropiata integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, care va Ónsemna

cheltuieli substan˛ial majorate Ón semestrul al doilea al anului.

Orientarea aloc„rilor financiare Ón acest moment dup„ criterii politicianiste, voluntariste reprezint„ un mod arogant ∫i dispre˛uitor de a trata problemele majore ale ˛„rii, ale oamenilor.

Pe fond, este lipsa de profesionalism a finan˛i∫tilor din Guvern care, Ón lipsa unei strategii bugetare coerente ∫i consecvente, sunt dispu∫i s„ fac„ concesii inacceptabile presiunilor politice ∫i electorale.

Œntreb ∫i cu acest prilej: care sunt mecanismele ∫i p‚rghiile financiare pe care le va utiliza Rom‚nia pentru a asigura capacitatea de cofinan˛are la fondurile structurale?

Se discut„ la nesf‚r∫it despre Óngrijorarea privind capacitatea de absorb˛ie a fondurilor comunitare, f„r„ a se pune la punct un mecanism func˛ional de asigurare material„ a acestui suport.

Decizia de rectificare bugetar„, la care fac referire diver∫i reprezentan˛i guvernamentali ∫i politici, este, evident, una lipsit„ de viziune, de responsabilitate ∫i, Ón ultim„ instan˛„, luat„ Ón dispre˛ul legii ∫i al oamenilor.

Av‚nd Ón vedere prognozele meteorologice deloc lini∫titoare, solicit Guvernului s„ ne prezinte o strategie de aloc„ri bugetare care s„ sus˛in„ interven˛iile ce vor fi cu siguran˛„ necesare Ón lunile imediat urm„toare pentru remedierea sau reconstruc˛ia locuin˛elor ∫i a infrastructurii afectate de inunda˛ii.

Mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îNecesitatea unui _masterplan_ pe urm„torii 6 ani“.

Trebuie s„ recunoa∫tem c„, dincolo de ambi˛iile politice, guvern„rile Rom‚niei, at‚t cele actuale dar, mai ales, cele viitoare trebuie s„ aib„, ca ghid, un plan general de ac˛iune, care s„ fie un _masterplan_ pe urm„torii 20 de ani, cu obiective concrete pe urm„torii 12 ani.

Acest plan vizeaz„ direc˛iile generale de dezvoltare a Rom‚niei ∫i va trebui aplicat cu stricte˛e pentru ca Rom‚nia s„-∫i poat„ accelera dezvoltarea.

Beneficiarii finali ai unui astfel de plan sunt cet„˛enii, pentru c„ scopul ultim este acela de a Ómbun„t„˛i calitatea vie˛ii la nivelul fiec„ruia.

Marile nevoi cu care ne confrunt„m la nivel na˛ional sunt lipsa de locuin˛e, starea proast„ a infrastructurii ∫i managementul insuficient de performant Ón administra˛ie.

Consider c„ un efort coerent ∫i conjugat, la nivel na˛ional, ar putea rezolva aceste probleme p‚n„ Ón anul 2018.

Pe aceste trei mari direc˛ii ar trebui s„ se construiasc„ un astfel de plan. Chiar dac„ prin A.N.L. s-au realizat c‚teva locuin˛e, suntem departe de a acoperi cererea. Œn 12 ani ar trebui s„ construim 1.000.000 de locuin˛e. Œn mod sigur, aceast„ m„sur„ ar domoli exodul tinerilor c„tre alte ˛„ri. Nu trebuie s„ uit„m c„ p„strarea tinerilor Ón Rom‚nia trebuie s„ fie o prioritate de importan˛„ zero pentru to˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Œn al doilea r‚nd, starea proast„ a infrastructurii. Avem nevoie, tot Ón urm„torii 12 ani, de 2.000 km de autostrad„ ∫i de refacerea drumurilor jude˛ene. O infrastructur„ modern„ are o importan˛„ vital„ pentru a pune Rom‚nia pe un loc important pe harta rutier„ a Europei. Aceast„ m„sur„ va impulsiona, Ón mod sigur, ∫i turismul. Nu trebuie s„ ne mai am„gim cu g‚ndul c„ relieful nostru natural este un motiv Óndeajuns de puternic pentru atragerea turi∫tilor str„ini. Pentru a putea admira relieful Rom‚niei, trebuie s„ oferim condi˛ii civilizate de a ajunge acolo. Œns„ beneficiarii finali ai acestei infrastructuri moderne vor fi tot cet„˛enii acestei ˛„ri, care s-au s„turat s„ fac„ slalom printre gropile care acoper„ ˛ara.

A treia prioritate este managementul administrativ, care trebuie reformat. Rom‚nia trebuie Ómp„r˛it„ Ón euroregiuni care s„ aib„ autonomie ∫i care s„ se administreze conform priorit„˛ilor ∫i nevoilor cu care se confrunt„.

Avem, Ón acest moment, un proiect care se constituie Óntr-un obiectiv imediat ∫i de viitor c„tre debirocratizarea Rom‚niei.

Primul pas este Ónfiin˛area biroului unic de depunere a tuturor formularelor ∫i fi∫elor fiscale pentru agen˛i economici.

Administra˛ia trebuie realizat„ Ón interesul cet„˛eanului, pe problemele concrete pe care acesta le are. Alocarea fondurilor nu trebuie condi˛ionat„ de politic, ci de nevoi reale. Aparatul administrativ trebuie s„ devin„ rapid ∫i eficient. Œn contextul integr„rii europene, nu ne mai putem permite s„ nu ne administr„m performant.

Œn concluzie, consider necesar„ realizarea unui _masterplan_ care s„ fie pus Ón aplicare indiferent de for˛a politic„ care conduce Rom‚nia la un moment dat, decizie luat„ prin consens cu toate for˛ele politice importante ale ˛„rii. Acest _masterplan_ , care va fi supus ini˛ial dezbaterii publice, ar putea fi solu˛ia ca Óntr-un interval de timp relativ scurt s„ putem s„ atingem un nivel minim necesar de dezvoltare.

Iar„∫i trebuie s„ constat c„ trebuie s„ dep„∫im ambi˛iile politice ∫i s„ ne concentr„m cu adev„rat pe realizarea obiectivelor de importan˛„ na˛ional„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îReducerea T.V.A la produse alimentare de baz„“.

Œmi manifest bucuria pentru faptul c„ Ón Camera Superioar„ a Parlamentului Rom‚niei a fost adoptat„ propunerea legislativ„ privind reducerea T.V.A la produsele alimentare de baz„, propunere a Partidului Conservator. Reac˛iile publice la adresa acestei legi nu au Ónt‚rziat s„ apar„, reac˛ia cea mai important„ fiind cea a popula˛iei ˛„rii, care va avea de c‚∫tigat din plin de pe urma acestei legi.

Pornind de la situa˛ia actual„, Ón care o mare parte a popula˛iei tr„ie∫te Ón pragul s„r„ciei, nivelul salarial din Rom‚nia situ‚ndu-se cu mult sub nivelurile ˛„rilor europene, reducerea taxei pe valoarea ad„ugat„ la anumite produse alimentare de baz„ de la cota standard de 19% ar reprezenta un mijloc de sprijinire a consumului ∫i, implicit, o u∫oar„ cre∫tere a nivelului de trai. A fost avut Ón vedere acest aspect, mai ales Ón

condi˛iile Ón care, din salariile sc„zute, cea mai mare parte a acestora acoper„ consumul alimentar. Rom‚nii cu nivel mediu cheltuiesc circa 50% din bugetul propriu pe alimente.

Sc„derile de venituri bugetare generate de diminuarea cotei standard de T.V.A ar putea fi compensate de o cre∫tere a consumului de produse alimentare la care cota ar fi diminuat„.

Œnc„ o chestiune important„ ar fi c„ reducerea T.V.A. la produsele alimentare poate fi f„cut„ cu respectarea angajamentelor de armonizare a legisla˛iei rom‚ne∫ti cu prevederile legislative din U.E. Astfel, Ón conformitate cu Directiva a VI-a, pot fi utilizate 2—3 cote reduse la T.V.A., dar care nu pot fi mai mici de 5%. Œn majoritatea statelor din U.E., inclusiv Ón cele care au aderat Ón mai 2004, practica cotei reduse la T.V.A. pentru o parte din produsele alimentare exist„.

Œn categoria produselor pentru care se urm„re∫te sc„derea cotei de T.V.A. sunt avute Ón vedere produsele alimentare de baz„ care intr„ Ón calculul co∫ului minim de consum lunar, Óntre care: p‚inea ∫i produsele de franzel„rie, carnea proasp„t„ ∫i produsele din carne, pe∫tele ∫i produsele din pe∫te, laptele, br‚nzeturile, zah„rul, uleiul, orezul ∫i ou„le de p„s„ri din specii domestice.

Am‚narea aplic„rii cotei reduse de T.V.A. pentru alimente ar avea efecte negative asupra consumatorilor, deoarece ace∫tia sunt nevoi˛i s„ pl„teasc„ pre˛uri mai mari pentru m‚ncare, pentru produc„torii de alimente, deoarece pre˛ul m„rit artificial reduce volumul v‚nz„rilor ∫i deci, al produc˛iei, pentru mediul de afaceri, deoarece nivelul ridicat al T.V.A. favorizeaz„ economia subteran„.

Reducerea cotei de T.V.A. pentru alimentele cuprinse Ón co∫ul minim va duce la cre∫terea calitativ„ ∫i cantitativ„ a consumului de alimente, la redirec˛ionarea unei p„r˛i a banilor, care acum este folosit„ pentru alimente, c„tre alte activit„˛i, cum ar fi cele educa˛ionale ∫i recreative, ∫i aducerea la suprafa˛„ a unei bune p„r˛i din economia neagr„.

Declara˛ie politic„ despre implicarea Ón Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor.

Zilele acestea, o nou„ catastrof„ s-a ab„tut asupra ˛„rii noastre: inunda˛iile majore provocate de cre∫terea debitului Dun„rii. P‚n„ ast„zi, peste 3.700 de persoane au fost evacuate din localit„˛ile de pe malul Dun„rii, peste 40.000 de hectare au fost afectate ∫i sute de familii a∫teapt„ s„ fie evacuate.

Iat„ c„ natura ∫i sistemele Ónvechite de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor au f„cut ca apa s„ lase aceste familii f„r„ nimic, Ón ajunul Sfintelor S„rb„tori.

Dar, pentru c„ rolul meu nu este acela de a descrie de la tribuna Camerei Deputa˛ilor dezn„dejdea care Ói Óncearc„ acum pe ace∫ti oameni, ci acela de a g„si solu˛ii pentru rezolvarea problemelor acestora, consider c„ este necesar ca fiecare dintre noi s„ contribuie la Ónl„turarea efectelor produse de acest fenomen care Ónc„ de anul trecut nu ne mai este str„in.

Cu toate c„ mobilizarea autorit„˛ilor rom‚ne∫ti a fost una exemplar„, pe l‚ng„ activitatea desf„∫urat„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 primari, prefec˛i, Armat„, Pompieri, Jandarmerie ∫i Guvern, care Ón momentul de fa˛„ lupt„ cu toate resursele pentru reducerea num„rului de familii, locuin˛e ∫i comunit„˛i afectate de inunda˛ii, este nevoie ∫i de implicarea fiec„rui cet„˛ean din zonele afectate Ón toate ac˛iunile care pot conduce la stoparea acestui dezastru.

Ca parlamentar ∫i reprezentant al locuitorilor Bucure∫tiului, inten˛ionez s„ m„ al„tur eforturilor autorit„˛ilor ∫i s„ demarez Ón cel mai scurt timp o campanie de str‚ngere de ajutoare pentru sinistra˛i, ac˛iune Ón urma c„reia sper s„ pot trimite c„tre zonele afectate un minim de produse care s„ mai aline durerea celor care au r„mas f„r„ cas„.

Consider c„ este de datoria fiec„rui parlamentar s„ dea un exemplu de solidaritate ∫i s„ contribuie la organizarea acestui tip de ac˛iuni ∫i la str‚ngerea acestor ajutoare care s„ ajung„ Ón cel mai scurt timp la cei care au nevoie de ele.

Pe aceast„ cale, doresc s„ adresez rug„mintea tuturor formatorilor de opinie s„ prezinte necesitatea existen˛ei unui front comun al tuturor rom‚nilor, pentru a reu∫i s„ dep„∫im ∫i acest moment dificil prin care ˛ara noastr„ trece.

Œn spiritul Sfintelor S„rb„tori de Pa∫te, care simbolizeaz„ Œnvierea Domnului Iisus Hristos, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere aceast„ realitate ∫i s„ v„ al„tura˛i acestor ac˛iuni prin care dorim s„ Ónviem speran˛a Ón sufletele acestor rom‚ni.

îAvem un pre∫edinte. Cum proced„m?“

Alegeri generale 2004. Majoritatea celor care erau hot„r‚˛i s„-l voteze pe Traian B„sescu nu aveau nici cultur„ politic„, nici nu ∫tiau ce fel de om este preferatul lor. ™tiau doar c„ doreau o institu˛ie preziden˛ial„ prezent„ Ón via˛a public„, cu o voce distinct„, uneori mai accentuat„, dar care s„-∫i asume Ón mod activ asigurarea echilibrului ∫i a stabilit„˛ii politice Ón Rom‚nia p‚n„ Ón ianuarie 2007, c‚nd ∫tiam c„ vom intra Ón Uniunea European„. Era doar o a∫teptare, ca ∫i atunci c‚nd a ie∫it pre∫edinte Constantinescu ∫i Conven˛ia, o speran˛„, nu at‚t Ón ceea ce prive∫te cre∫terea nivelului de trai, c‚t, mai ales, Ón ameliorarea calit„˛ii vie˛ii politice de la noi. Un pre∫edinte activ, nu discursuri sfor„itoare, nici un garant al furtului de stat cu acte Ón regul„... Poate c„ acestea denot„, implicit, nu cultur„, dar intui˛ie politic„ da.

S-a Ónt‚mplat ca, imediat dup„ c‚∫tigarea alegerilor, s„ fie discutat„ Ón r‚ndurile puterii ideea alegerilor anticipate, sus˛inut„ ∫i de pre∫edintele B„sescu — poate, Ón primul r‚nd, de el —, ∫i de atunci a ap„rut ideea c„ omul politic (animalul politic, sintagm„ aristotelic„ preluat„ de un intelectual de la noi, azi ambasador, dar Ón ideea de a accentua faptul c„ noul pre∫edinte are un caracter impetuos, c„ ac˛iunile lui sunt determinate mai ales de intui˛ie ∫i se desf„∫oar„ Óntr-un fel care ar caracteriza o v‚n„toare), care este domnul Traian B„sescu, nu se simte bine dec‚t Ón condi˛iile de competi˛ie, de tensiune (unii au spus de criz„) pe o scen„ politic„ pe care Ó∫i dore∫te s„ o domine, iar adversarii s„ ∫tie cine este cel

mai tare. E un joc, ar spune anali∫tii, care ˛ine de dinamica puterii, de o democra˛ie Ón consolidare. Doar c„, de la o vreme, acest joc s-a transformat Ón joac„.

Criza inunda˛iilor de anul trecut a ar„tat c‚t de bine se simte pre∫edintele Ón mul˛ime ∫i cum speculeaz„ momentele de sl„biciune ale celorlal˛i politicieni pentru a prelua ini˛iativa, pentru a deveni vioara Ónt‚i, din punct de vedere mediatic, c‚t de mult Ói place s„ fie la c‚rm„. La urma urmelor, omul Traian B„sescu a fost toat„ via˛a pe mare, tot timpul cu sim˛urile ascu˛ite, sim˛ind vasul Ón cele mai mici Ónclin„ri ale lui ∫i dorindu-∫i s„-i men˛in„ verticala.

Domnul Traian B„sescu spune, ∫i a spus-o de la Ónceput, c„ e un pre∫edinte-juc„tor dar, din start, asta Ónseamn„ c„ nu-∫i mai poate Óndeplini rolul pentru care a fost ales, acela de a fi arbitru. Mai mult, c‚nd e∫ti juc„tor, trebuie s„ ai o echip„. El ar spune: îechipa mea este reprezentat„ de cei care slujesc interesul na˛ional“. Asta e valabil Ón discursurile televizate, dar, Ón jocul politic, trebuie s„ ai un partid pe care vrei s„-l promovezi, astfel Ónc‚t ac˛iunile unui pre∫edinte-juc„tor sunt la limita de jos a constitu˛ionalit„˛ii. Œn plus, domnul Traian B„sescu nu Ón˛elege deloc s„ se joace. Dac„ ar fi a∫a, ar l„sa loc, nu doar din vorbe, unei echipe care nu are putere, la care mingea nu este niciodat„: presa. Ar pre˛ui-o, ar Óncerca s„ nu o discrediteze, nu i-ar minimaliza importan˛a ∫i ar avea-o ca cel mai important partener.

Toate acestea a∫az„ o mare urm„ de Óndoial„ pe imaginea pre∫edintelui, despre care mai circul„ ∫i zvonuri dezonorante care nu sunt compatibile cu func˛ia public„ ∫i cu sarcina de a reprezenta o Óntreag„ na˛iune. Foarte mul˛i recunosc faptul c„, Ón unele dintre ipostazele Ón care se afl„, pre∫edintele nu mai reu∫e∫te s„ le reflecte simpatia, Óncrederea. El nu mai este impar˛ial, nu mai reprezint„, ci dezam„ge∫te, ac˛iunile lui devin discutabile. ™i dac„ st„m bine s„ ne g‚ndim, cam a∫a a fost de la Ónceput, doar c„ importan˛a evenimentelor a str„lucit mai mult dec‚t puterea ra˛iunii care trebuia s„ lumineze peste gesturile politicianului rom‚n.

Nu at‚t faptul c„ bea Óntr-o noapte este important, c‚t mai ales senin„tatea cu care urc„ la volanul ma∫inii, z‚mbind camerelor de filmat. Sau inoportunitatea cu care te afi∫ezi al„turi de un personaj controversat, nemanierat, emfatic, pe care deun„zi l-ai dezaprobat public pentru c„ a avut declara˛ii mioritice la adresa unui demnitar. Asta denot„ dou„ lucruri care, dac„ ar fi adev„rate, ar trebui s„ tragem concluzii grave referitoare la responsabilitatea politicianului rom‚n ∫i la onestitatea sa. Ori pe cei care privesc televizorul Ói consideri ignoran˛i, ori crezi despre ei c„ nu vor sesiza, chiar privind, c„ ceva nu se potrive∫te Ón imagine.

Domnul Traian B„sescu Óncearc„ s„ se fac„ simpatic, pun‚ndu-∫i plato∫a de justi˛iar ∫i fiind oarecum sentimental ∫i afectat c‚nd afirm„ public (o alt„ gaf„ politic„) c„ regret„ c„ l-a pus premier pe T„riceanu, uit‚nd c„ aceasta era fixat, de fapt, Ón protocolul Alian˛ei. Asta arat„ complexul omului de la timon„ care crede c„ doar el conduce barca, ignor‚ndu-i pe cei care pun motorul Ón func˛iune.

Nu Ómi este team„ de accesele de autoritarism ale pre∫edintelui sau de psihologia sa r„zboinic„, Ómi este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 team„ de lipsa m„surii ∫i echilibrului pe care-l reclam„ demnitatea ∫i nevoia de a fi pre∫edinte al tuturor rom‚nilor. Regret c„ prea omene∫tile n„ravuri pun tu∫e de culoare pe institu˛ia purt„toare de imagine a Rom‚niei, acredit‚nd ideea unei lipse de maniere Ón r‚ndurile celor care se joac„ de-a puterea.

Dar, ve˛i spune, ce amestec s„ mai aib„ elegan˛ele, c‚nd gloria lumii oricum este trec„toare.

îMinistrul s„n„t„˛ii rezolv„ criza financiar„ din s„n„tate prin Ónfometarea sugarilor“

Programul Ministerului S„n„t„˛ii care are drept scop prevenirea distrofiei la copii s-a transformat practic Óntr-un program de Ómboln„vire a sugarilor. Astfel, conform declara˛iilor domnului Alin St„nescu, consilier ministerial pe problemele mamei ∫i copilului, noile reglement„ri prev„d acordarea de lapte praf gratuit doar pentru sugarii care au fost diagnostica˛i cu distrofie.

## Domnule ministru,

V„ reamintesc pe aceast„ cale c„ profilaxia este mai scump„ dec‚t prevenirea unei boli. Un copil Ónfometat constant Ón primele luni de via˛„ poate r„m‚ne cu sechele care vor costa, mai t‚rziu, Ministerul S„n„t„˛ii mult mai mult dec‚t cele c‚teva cutii de lapte praf pe care le economisesc acum consilierii dumneavoastr„.

Motiva˛iile invocate sunt puerile ∫i cred c„, de fapt, ascund incapacitatea de a gestiona eficient activitatea ministerului pe care Ól conduce˛i.

Astfel, domnul Alin St„nescu a declarat c„ au beneficiat de lapte praf gratuit foarte multe femei care ar fi putut s„-∫i al„pteze copiii, îdar nu au f„cut-o din motive personale, cum ar fi faptul c„ voiau s„ mearg„ neap„rat la serviciu“. ™i ce e r„u Ón asta?

Un alt minister, cel al Muncii ∫i Protec˛iei Sociale, le Óncurajeaz„ s„ fac„ acest lucru, oferindu-le un stimulent de trei milioane de lei lunar. Œntorc‚ndu-se la lucru, tinerele mame renun˛„ la concediul de maternitate Ón valoare de opt milioane. Statul iese Ón c‚∫tig. Mini∫trii Guvernului T„riceanu nu discut„ Óntre ei?

Noile reglement„ri vor afecta familiile cele mai s„race ∫i, Ón primul r‚nd, copiii lor (c‚te familii cu situa˛ie financiar„ bun„ au beneficiat de acest program?). Consecin˛ele pe termen lung sunt incalculabile: stare de s„n„tate precar„ a copiilor, cre∫terea abandonului, ad‚ncirea crizei demografice etc.

Sunte˛i direct responsabil pentru aceast„ situa˛ie care de∫i va ajuta pe termen scurt Ón rezolvarea crizei financiare declan∫ate de introducerea cotei unice de 16%, pe termen lung, a∫a cum am amintit anterior, va avea efecte negative majore.

îAc˛iuni ce pun Ón pericol integrarea“

Evenimentele din ultimele s„pt„m‚ni m„ fac s„ cred c„, pentru unii politicieni, integrarea Ón Uniunea European„ reprezint„ un moft. ™i nu este vorba aici doar de parafrazarea liderului spiritual al P.S.D., Ion Iliescu, care mai demult spunea acest lucru despre proprietate. Este o realitate.

Cum a∫ putea interpreta altfel lucrurile, c‚nd, la dou„ s„pt„m‚ni dup„ ce comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, vine ∫i spune explicit c„ Rom‚nia are nevoie

de stabilitate politic„, unele for˛e ac˛ioneaz„ direct Ón sens contrar?

P.S.D. voteaz„ Ómpotriv„ ∫i amenin˛„ cu Curtea Constitu˛ional„ proiectele de lege care vizeaz„ lustra˛ia ∫i modificarea legii C.N.S.A.S., Ón fapt proiecte de lege care Ónseamn„ o rupere de trecutul comunist al Rom‚niei. Acela∫i P.S.D., prin vocea unor lideri marcan˛i, anun˛„ c„ nu vor mai vota nici o lege venit„ de la Guvern ∫i, se ∫tie, 70% dintre proiectele venite Ón aceast„ perioad„ de la Palatul Victoria reprezint„ priorit„˛i pentru integrare. Parlamentarii P.S.D. ∫i P.R.M. au votat deja Ón ultima lun„ îcontra“ a dou„ sau trei proiecte prioritare. ™eful statului continu„ s„ amenin˛e stabilitatea Executivului, sus˛in‚nd, la pu˛ine luni dup„ ce l-a catalogat ca fiind cel mai eficient Guvern postdecembrist, c„ ∫i-a pierdut Óncrederea Ón premier ∫i suger‚nd c„ o schimbare a acestuia nu ar perturba stabilitatea politic„.

Din toate p„r˛ile se trage Ón Fondul îProprietatea“. Cei care Ól atac„ au interese de a-l prelua sau de a ob˛ine pozi˛ii-cheie Ón structurile acestuia, dar Ón str„in„tate se interpreteaz„ ca un atentat Ómpotriva desp„gubirilor fo∫tilor proprietari.

Opozi˛ia amenin˛„ cu o mo˛iune de cenzur„, act de care, sus˛in unii anali∫ti, ar putea profita ∫i cei care nu Ól mai iubesc pe actualul premier etc.

Toate cele de mai sus ar putea crea probleme serioase pentru parcursul integr„rii, chiar dac„ semnalele primite de la oficialii europeni privind Raportul de ˛ar„ din luna mai sunt mai mult dec‚t lini∫titoare.

De aceea, vin ∫i fac un apel tuturor for˛elor politice s„ renun˛e la interesele m„runte de grup ∫i s„ fac„ un corp comun pentru a nu se periclita integrarea. Toat„ lumea, de la vl„dic„ la opinc„, de la opozi˛ie p‚n„ la Pre∫edin˛ie, trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ principiile existente Ón Uniunea European„ trebuie s„ devin„ valabile ∫i Ón Rom‚nia. De aceea, toate cele ar„tate mai sus trebuie s„ dispar„ de pe agenda celor care le promoveaz„.

îIsteria antilustra˛ie“

Dup„ 16 ani de zile, s-a reu∫it, Ón sf‚r∫it, introducerea Ón Parlament a unui proiect de Lege privind lustra˛ia. S-a reu∫it ∫i trecerea proiectului prin Senat, prima Camer„ sesizat„.

La pu˛ine minute dup„ votul din Senat a Ónceput o adev„rat„ tornad„ Ómpotriva prevederilor proiectului, declan∫at„ din cele mai diverse direc˛ii.

Oricum, nu m„ a∫teptam la o sus˛inere a lustra˛iei din partea P.R.M.. Œn definitiv, s-au pronun˛at Ómpotriv„ Ónc„ de la Ónfiin˛area partidului. Œn plus, P.R.M. are de conservat ∫i protejat o serie de fo∫ti nomenclaturi∫ti ∫i securi∫ti.

M„ a∫teptam Óns„ ca P.S.D. s„ aib„, fa˛„ de acest proiect de lege, o alt„ conduit„ dec‚t cea pe care au avut-o la Ónceputul anilor ’90. Œn acea perioad„, c‚nd reprezentan˛ii Societ„˛ii Timi∫oara au elaborat îProclama˛ia de la Timi∫oara“, cu celebrul îpunct 8“ — Ón fapt punctul de pornire al proiectului Legii lustra˛iei — s-a declan∫at, nu numai Ómpotriva autorilor, ci ∫i Ómpotriva Óntregului Banat, o adev„rat„ isterie promovat„ de F.S.N., care a culminat inclusiv cu boicoturi ∫i sanc˛iuni de ordin economic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Spuneam c„ acum m„ a∫teptam la altceva de la P.S.D., ˛in‚nd cont c„ din trei Ón trei s„pt„m‚ni, Mircea Geoan„, pre∫edintele acestui partid, proclam„ reforma ∫i Ónnoirea forma˛iunii pe care o conduce. Œns„, P.S.D. nu numai c„ a votat Ómpotriva proiectului, dar a s„rit primul ∫i a anun˛at c„ va contesta legea la Curtea Constitu˛ional„.

™tiu c„ viitoarea lege va crea unele probleme P.S.D.ului, care mai are Ón componen˛„ unele relicve ale fostului regim. Legea lustra˛iei reprezenta Óns„ pentru P.S.D., ∫i nu numai, un prilej sigur de reformare. Din p„cate, nu se vrea a∫a ceva ∫i se va apela la judec„torii Cur˛ii Constitu˛ionale, care, ∫i ei vor trebui s„ se apere de aceast„ lege.

Dac„ ˛in cont ∫i de zecile de declara˛ii ap„rute Ón pres„ direct din zona P.S.D. sau prin vocile unor anali∫ti politici care nu ∫i-au schimbat vederile conservatoare, sus˛in‚nd c„ va fi nevoie de noi alegeri, pentru c„ Legea lustra˛iei va goli Parlamentul, c„ un procent uria∫ din cei afla˛i Ón administra˛ie Ó∫i vor pierde func˛iile, atunci nu pot dec‚t s„ remarc c„ ne Óntoarcem cu pa∫i repezi spre zilele de glorie ale F.S.N.-ului, zile de glorie care au trasat pentru foarte mul˛i ani o barier„ Óntre Rom‚nia ∫i restul Europei.

P.S. Noua isterie antilustra˛ie este Ómbr„˛i∫at„ ∫i de reprezentan˛ii genera˛iei tinere din P.S.D. Œn loc s„ evolueze, fac pa∫i Ónapoi spre U.T.C.-ul pe care probabil Ól regret„, pentru c„ nu l-au apucat.

îComercialul anacronic al partidelor rom‚ne∫ti“

No˛iunea de comercial a ap„rut, Ón mod sigur, ca o variant„ mai modern„ a mai vechiului termen de nego˛. Nu sunt un specialist Ón etimologie, dar, f„r„ Óndoial„, pot spune, prin prisma a ceea ce am tr„it Ón ultimii cincisprezece ani, ceea ce a f„cut comercialul din politic„ ∫i care este percep˛ia omului prins Ón aceast„ hor„.

Rom‚nia anilor ’90 a fost, f„r„ Óndoial„, t„r‚mul f„g„duin˛ei Ón ceea ce prive∫te superofertele; a fost, deopotriv„, Rom‚nia marilor ˛epe economice... ∫i nu numai. Am tr„it to˛i deziluzii ∫i ne-am trezit mai sceptici dup„ fiecare campanie electoral„. Asta pentru c„ s-a maximizat oferta, s-a promis de fiecare dat„ marea cu sarea, c‚nd de fapt miza era cu totul alta, iar discu˛iile trebuiau purtate la un alt nivel ∫i pe alte teme.

Pe zi ce trece, lumea politic„ Óncepe a se confunda cu comercialul vie˛ii de zi cu zi. Din patru Ón patru ani ne trezim c„ trebuie s„ recreion„m Ón mentalul colectiv personaje noi, mai stilate ∫i mai curate. Suntem un fel de prizonieri ai unor figuri de cear„ Ónzestrate cu grai calculat, cu figuri reci, cu fraze scurte ∫i ap„sate. Politicianul scos de la naftalin„ este, pentru Ónceput, galant, Ón˛eleg„tor, calm. Œncepe s„ par„ de-al nostru, Óncepem s„-l vedem peste tot: la meci, la televizor, la spectacole, la marile adun„ri de oameni. Ajungem s„ tr„im cu el al„turi ∫i pare chiar simpatic. Nu are multe idei, dar acelea c‚teva, fixe, pe care le are, le repet„ cu fiecare ocazie.

Œntre v‚nz„torul de magne˛i care vindec„ orice boal„ ∫i politicianul nou-nou˛ de la costumul la patru ace p‚n„ la mijloacele de persuasiune folosite Ón comunicare, diferen˛a este nesemnificativ„. Œntre omul nou-creat ∫i cel

care se autoconstruie∫te pe baza unor proiecte politice pozitive, Ón fa˛a votului direct, primul are c‚∫tig de cauz„. Pentru c„, de∫i nu are idei multe, primul insist„ pe ele ca Óntr-o reclam„ la margarin„, iar al doilea Óncearc„ s„ le Ómbun„t„˛easc„ ∫i s„-∫i provoace electoratul la a g‚ndi mai mult.

Sunt un personaj activ al vie˛ii politice Ónc„ din 1990. Am pornit de la anumite idealuri pe care acum le-am transformat Ón credin˛e ∫i care stau la baza tuturor proiectelor mele politice. Am fost consecvent de la bun Ónceput, uneori am gre∫it, dar nu de pu˛ine ori am pierdut prin sinceritate. Nu sunt adeptul re˛etelor de provenien˛„ american„ pentru creat imagini de politicieni model peste noapte, pentru c„ m„ tem de superficialitate, de forme f„r„ fond ∫i consider c„ un om de paie nu are ce c„uta Ón posturi decizionale.

Observ Óns„, cu m‚hnire, c„ majoritatea partidelor politice rom‚ne∫ti Ó∫i transform„ oferta electoral„ Óntr-o ofert„ comercial„. Ideile sunt simple, scurte, pu˛ine ∫i fixe, iar ceea ce faci conteaz„ din ce Ón ce mai pu˛in, Ón compara˛ie cu felul Ón care spui c„ o faci. Mare parte a forma˛iunilor politice din Rom‚nia s-au adaptat regulilor economiei de pia˛„ politic„ ∫i ∫i-au transformat oferta electoral„ Óntr-un expozeu de mercantilism, strategie care, pe termen scurt, d„ roade Ón sondajele de opinie.

Partidul Na˛ional Liberal nu a c„zut, Ónc„, Ón p„catul comercialului, al superficialit„˛ii. Liberalismul, Ón esen˛a lui, nu este o doctrin„ irezistibil„ la public, iar ac˛iunile liderilor P.N.L. o demonstreaz„. Ni se repro∫eaz„ de multe ori c„ nu suntem destul de incisivi, c„ nu ne vindem imaginea oamenilor de valoare, Óns„, c‚nd o facem, pare c„ nu mai suntem noi. Dar cea mai bun„ dovad„ c„ P.N.L. nu se Óncadreaz„ Ón ∫ablonul partidului comercial este c„ P.N.L. nu este ∫i nu are ∫anse s„ devin„ partidul unui singur lider datorit„ num„rului mare de personalit„˛i ∫i de idei adunate sub aceea∫i umbrel„ necomercial„ a liberalismului.

Cu siguran˛„, politica rom‚neasc„ trebuie s„ evolueze de la scandalurile ce ˛in prima pagin„ a ziarelor la lupta pe proiecte ∫i idei. Or, acest lucru nu poate Óncepe dec‚t din interior, la nivelul politicii de promovare a oamenilor Ón partide ∫i de selectare a celor care poart„ mesajul public. Numai a∫a se poate face trecerea de la politica de criz„, de la solu˛iile de moment la strategii bine g‚ndite, iar noi, ca oameni politici, ne putem ridica din stigmatul promiscuit„˛ii, redefinind no˛iunea de lider politic. Este nevoie, Ón acest sens, ca, Ón cadrul jocului politic, s„ se pun„ Ón balan˛„ oferta ∫i contraoferta, dar nu ca la pia˛„, prin mijloacele specific d‚mbovi˛ene, ci ca Óntr-o societate evoluat„, pe baza argumentelor ∫i contraargumentelor.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îNevoia de solidaritate“. Din nou, inunda˛iile provoac„ pagube, lacrimi ∫i durere. Modific„rile climei, anticipate de c„tre oamenii de ∫tiin˛„, devin realit„˛i dure care prind pe picior gre∫it autorit„˛ile statelor lumii. Dezastrul provocat de uraganul Katrina Ón Statele Unite ale Americii sau inunda˛iile provocate de Dun„re Ón statele europene sunt doar dou„ exemple ale realit„˛ii cu care ne confrunt„m Ón ultima perioad„. F„r„ Óndoial„, este nevoie de noi abord„ri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 privind strategiile de prevenire ∫i combatere a efectelor calamit„˛ilor naturale. Managementul riscului nu mai poate r„m‚ne la nivelul unor r„spunsuri de tip pompieristic, de Óncropire îdup„ ureche“ a unor strategii de moment Ón situa˛iile de criz„ din ce Ón ce mai dese cauzate de rev„rs„ri ale apelor, de apari˛ia uraganelor etc., etc.

Doamne fere∫te-ne de un cutremur devastator!

Cu siguran˛„, oamenii de ∫tiin˛„ au a spune ceva important ∫i Ón acest moment al elabor„rii strategiei privind managementul riscului. Trebuie doar asculta˛i ∫i stimula˛i s„ se pronun˛e.

Acum, c‚nd o parte din ˛ar„ se confrunt„ cu ape ie∫ite din matc„, este nevoie de solidaritatea tuturor cet„˛enilor pentru a atenua durerea victimelor calamit„˛ilor, dar ∫i pentru a-i ajuta pe cei Ón nevoie s„-∫i refac„ gospod„riile ∫i agoniseala distruse. A∫adar, este nevoie de bani, produse ∫i munc„ pentru a reface bunurile distruse, pe de o parte, ∫i de solidaritate Ón durere pentru a readuce speran˛a Ón sufletul celor n„p„stui˛i. Sunt sigur c„ fiecare poate ∫i ∫tie ce are de f„cut ∫i nu va ezita s-o fac„!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îO nou„ mod„ la Cotroceni: atacuri la adresa P.N.L., nici o critic„ privind P.S.D.“

™eful statului trebuie s„ fie pre∫edintele tuturor rom‚nilor, s„ priveasc„ la fel toate partidele politice. Œn perioada 2001—2004 l-am criticat pe pre∫edintele Ion Iliescu, care a dovedit c„ din punct de vedere politic are ochi doar pentru P.S.D., iar Ón campaniile electorale pentru alegerile locale ∫i parlamentare din 2004 a l„sat deoparte orice aparen˛„ de neutralitate ∫i a fost pe fa˛„ un agent electoral pentru P.S.D. Ion Iliescu a avut totu∫i, s„ zicem, circumstan˛e atenuante, pentru c„ s‚ngele ap„ nu se face ∫i Ion Iliescu nu putea s„ se manifeste total neutru fa˛„ de partidul pe care l-a creat ∫i l-a condus c‚nd direct, c‚nd din umbr„. f n‚nd cont de aceste aspecte, nici lui Traian B„sescu nu i se putea lua capul, Ón situa˛ia Ón care nu s-ar fi deta∫at decisiv de Alian˛a D.A., al„turi de care a participat la dou„ campanii electorale.

Totu∫i, analiz‚nd comportamentul lui Traian B„sescu fa˛„ de o component„ a Alian˛ei D.A., m„ refer la P.N.L. ∫i la componenta liberal„ a Guvernului, trebuie s„ recunosc c„ el las„ de dorit. Un lucru este de neconstestat: ∫eful statului rom‚n, oricine ar fi acesta, are dreptul s„ critice ac˛iunile unui executiv, indiferent de cine este condus, atunci c‚nd acesta gre∫e∫te.

Duminic„, 16 aprilie, pentru a doua oar„ Ón aceast„ lun„, pre∫edintele Traian B„sescu ∫i-a atacat dur ∫i neÓntemeiat principalul partener din campania electoral„, premierul C„lin Popescu-T„riceanu. Pentru a doua oar„ Traian B„sescu a afirmat c„ regret„ c„ l-a desemnat drept premier. Motivele regretelor preziden˛iale ar fi: îdeoarece Guvernul nu a Óndeplinit unele dintre promisiunile f„cute Ón campania electoral„“ ∫i îdin cauza incapacit„˛ii de a rezolva aceste angajamente din campanie“. Care sunt aceste îunele promisiuni“, Traian B„sescu nu spune. Nu le-a spus nici pe 5 aprilie, nici pe 16 aprilie. ™i, probabil, nu le va spune, pentru c„ actualul Guvern Ón nici un caz nu ac˛ioneaz„ Ómpotriva promisiunilor f„cute ∫i Ómpotriva Programului de guvernare.

Pre∫edintele Traian B„sescu a f„cut doar dou„ nominaliz„ri, dar ∫i Ón aceste situa˛ii nu a venit cu vreun argument concret: s-a referit la Fondul îProprietatea“ (Ón fapt, constituirea acestui fond reprezint„ respectarea unei promisiuni electorale Ón materia repara˛iilor abuzurilor regimului comunist), dar afirma˛iile sale nu s-au deosebit de cele ale adversarilor premedita˛i ai Fondului ∫i ale celor care se opun desp„gubirilor pentru fo∫tii proprietari. Acuza˛iile aduse unui organism care Ónc„ nu a Ónceput s„ func˛ioneze denot„, Ón cel mai bun caz, rea-credin˛„.

Pre∫edintele B„sescu s-a mai referit ∫i la problemele din sistemul sanitar. Din c‚te-mi amintesc, Ón urm„ cu c‚teva luni, Óntr-un cadru festiv, aici, Ón Palatul Parlamentului, acela∫i pre∫edinte B„sescu, ˛in‚ndu-i m‚na ridicat„ ministrului s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, Ói l„uda reforma pe care a demarat-o prin pachetul de legi elaborat. Nu ∫tiu s„ fi schimbat ceva de atunci ministrul din domeniu, dar am remarcat schimbarea de ton a ∫efului statului.

™i, Ón timp ce pre∫edintele B„sescu trage salv„ dup„ salv„ Ómpotriva P.N.L. ∫i a premierului T„riceanu, uit„ Óns„ ca, m„car verbal, s„ mai critice adversarul politic din campaniile trecute, P.S.D. Motive ar fi, numai c„, de luni bune, domnul Traian B„sescu nu a mai scos un cuv‚nt Ómpotriva P.S.D. De ce? La aceast„ Óntrebare chiar a∫tept un r„spuns.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPalme pentru societatea civil„“.

Recent, pre∫edintele Traian B„sescu a anun˛at Ónfiin˛area sub patronajul Pre∫edin˛iei a unei Comisii pentru studierea crimelor comunismului. Ini˛iativa pre∫edintelui Traian B„sescu a venit dup„ ce acesta a fost criticat, ∫i pe bun„ dreptate, de mai multe organiza˛ii ale societ„˛ii civile, pentru o declara˛ie f„cut„ anterior, prin care ezita s„ condamne comunismul din Rom‚nia. Trec peste aspectul, deloc Óns„ de neglijat, ∫i anume, c„ aceast„ comisie preziden˛ial„ mai are drept scop concurarea unui institut similar, Ónfiin˛at sub tutela Guvernului. S„ presupunem c„ din dorin˛a de a puncta la capitolul imagine — un lucru cu care ne-a obi∫nuit deja domnul B„sescu — pre∫edintele a luat decizia Ónfiin˛„rii respectivei comisii, dar Domnia sa a comis dou„ gre∫eli foarte grave care ar putea s„-l coste tocmai la acest capitol drag lui, imaginea.

Pre∫edintele Traian B„sescu l-a numit Ón fruntea acestei comisii pe un istoric-sociolog rom‚n, Vladimir Tism„neanu, care de ani buni tr„ie∫te Ón Statele Unite ale Americii. Aceast„ numire reprezint„ o palm„ la adresa societ„˛ii civile rom‚ne, aceasta deoarece exist„ numero∫i istorici care, prin cercet„rile efectuate ∫i prin lucr„rile publicate, au dovedit competen˛„ Ón materie, Ón general, ∫i Ón studierea comunismului, Ón special, istorici care, Ón colaborare cu organiza˛ii ale societ„˛ii civile, au organizat sute de simpozioane Ón care au demascat ororile regimului comunist. Am s„ pomenesc doar dou„ nume (mai sunt ∫i altele): Lavinia Betea — a avut, printre altele, un amplu ∫i foarte documentat serial pe tema comunismului Ón îJurnalul Na˛ional“ — ∫i Florin Constantiniu, istoric, care nu mai are nevoie de nici o prezentare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Dar aceste argumente nu au contat pentru pre∫edintele Traian B„sescu. A contat poate un altul, ∫i anume, monumentalul volum prin care ∫eful acestui institut, Vladimir Tism„neanu, i-a sp„lat, p‚n„ la imaculare, imaginea de comunist a lui Ion Iliescu. Pentru cei care au uitat acest episod, le reamintesc c„ apari˛ia respectivei c„r˛i a ∫ocat opinia public„ ∫i presa a taxat la maximum inabilitatea unui dizident al regimului Ceau∫escu de a-i face imagine lui Ion Iliescu.

Nu Ón ultimul r‚nd, mai trebuie s„ se re˛in„ c„ favoritul domnilor Iliescu ∫i B„sescu, Vladimir Tism„neanu, (nu-l judec pentru ascenden˛a Domniei sale, dar este bine de ∫tiut c„ este fiul unui comunist cu vechi state de serviciu, inclusiv Ón îBrig„zile ro∫ii“ din r„zboiul civil din Spania ∫i slujba∫ al postului de radio bol∫evic Ón limba rom‚n„ de la Moscova, care emitea Ómpotriva intereselor Rom‚niei Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial) va trebui s„ elaboreze un studiu Ón urma c„ruia ∫eful statului ar urma s„ condamne fie Óntreg regimul comunist, fie doar crimele regimului comunist. Œmi este team„ c„ se va merge doar pe a doua variant„.

P.S. Societatea civil„, intelectualii care au f„cut diferen˛a Ón 2004 Óntre Traian B„sescu ∫i Adrian N„stase au mai primit o palm„ Ón urma rela˛iilor apropiate pe care ∫eful statului le are cu un personaj care se crede un îmonstru al politicii“. Cei care l-au votat pe Traian B„sescu nu au f„cut-o Ón nici un caz pentru îbecalizarea“ politicii rom‚ne∫ti.

Vremea a luat-o razna. Rom‚nii au avut parte de ploi, vijelii, alunec„ri de teren ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de inunda˛ii. Zeci de gospod„rii au fost din nou acoperite de ape. Rom‚nia are parte de inunda˛ii mai Óngrozitoare dec‚t anul trecut, c‚nd ∫i-au pierdut via˛a zeci de persoane, iar pagubele au fost de circa 1,5 miliarde de euro.

Astfel, av‚nd Ón vedere aceast„ perioad„ dificil„ prin care ˛ara noastr„ trece, Guvernul a hot„r‚t s„ aloce 150 de milioane de lei (1.500 de miliarde de lei vechi) pentru consolidarea alunec„rilor de teren ∫i refacerea lucr„rilor afectate de inunda˛ii.

Œn Rom‚nia s-au produs 224 de alunec„ri de teren, dintre care 13 destul de grave. Ace∫ti bani vor fi acorda˛i la rectificarea bugetar„ de s„pt„m‚na viitoare. La aceast„ cifr„ ∫ocant„ s-a ajuns numai pentru alunec„rile de teren ∫i inunda˛iile produse Ón acest an.

Pentru infrastructura na˛ional„ ∫i local„ vor fi necesare alte sume pe care Guvernul le va aloca prin aceea∫i rectificare bugetar„.

Suntem siguri c„ autorit„˛ile vor face tot posibilul pentru a r„zbi Ón lupta cu cele mai puternice inunda˛ii din ultimii 100 de ani.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îIntegrarea Ón Uniunea European„ cu pre˛uri la energie electric„ ∫i gaze naturale d„ posibilitatea de a ne integra ∫i cu pre˛urile la produse agroalimentare de baz„.“

Reducerea T.V.A. de la 19% la 9% la alimentele de baz„ (p‚ine, lapte, carne, pe∫te, ulei, zah„r, ou„) reprezint„ o solu˛ie pentru popula˛ia Rom‚niei.

Ini˛iativa legislativ„ apar˛ine P.C., ∫i noi, P.S.D., suntem de acord cu aceast„ ini˛iativ„, mai ales c„ s-a depus la Camera Deputa˛ilor un proiect asem„n„tor, printre ai c„rui ini˛iatori sunt ∫i eu.

De asemenea, P.R.M. este de acord cu aceast„ ini˛iativ„. La r‚ndul lor, ∫i senatori ai P.D. au votat Ón Senat Ón favoarea acestui proiect de lege.

Singurii, senatorii P.N.L. sunt Ómpotriva marii majorit„˛i a popula˛iei ˛„rii, nefiind de acord cu aceasta. Astfel, se demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ P.N.L. este un partid al celor pu˛ini ∫i boga˛i, fiind neinteresa˛i de via˛a celor mul˛i ∫i s„raci.

De∫i Guvernul respinsese propunerea conservatorilor, liderul senatorilor liberali era profund marcat de defec˛iunea masiv„ din coali˛ie, subliniind c„: îStabilisem la grup c„ propunerea trebuie respins„, pentru c„ Guvernul nu poate s„ sus˛in„ reducerea T.V.A., din motive financiare. Este un comportament tipic pentru P.D. de a vota Ómpotriva Guvernului“.

De ce, oare, P.D. nu are voie a vota pentru binele popula˛iei? Nu pot s„ Ón˛eleg afirma˛ia liderului senatorilor P.N.L. Poate pentru c„ nu au aceea∫i viziune ∫i nu au puncte de vedere comune cele dou„ partide!

La r‚ndul s„u, ∫i premierul T„riceanu era foarte nemul˛umit de rezultatul votului, subliniind c„: îSigur c„ nu-mi face pl„cere s„ remarc Ónc„ o dat„ inconsecven˛a colegilor de la P.D., dar nu vreau s„ fac din asta un subiect de disput„“, a declarat pre∫edintele P.N.L.

Ministrul de finan˛e, Sebastian Vl„descu, apreciaz„ c„ aceast„ m„sur„ nu vine Ón folosul cet„˛enilor ∫i va provoca pierderi masive la bugetul statului.

Atunci c‚nd au loc cre∫teri de taxe ∫i impozite, c‚nd au loc cre∫teri de pre˛uri la energie electric„ ∫i gaze naturale Guvernul nu se g‚nde∫te la popula˛ia ˛„rii, nu Ól intereseaz„ din ce bani mai reu∫esc rom‚nii s„-∫i achite major„rile succesive ale acestora, dar atunci c‚nd este cazul a ajuta popula˛ia, prin reduceri de pre˛uri la produsele agroalimentare de baz„ pentru ca ace∫tia s„ aib„ un nivel de trai decent, pentru a neutraliza c‚t de c‚t scumpirile, Guvernul nu este de acord.

Trebuie specificat faptul c„ reduceri de T.V.A. la produsele agroalimentare de baz„ se aplic„ ∫i Ón statele membre ale Uniunii Europene. Œn Anglia, de exemplu, T.V.A.-ul la produsele agroalimentare de baz„ este zero, a∫a c„, dac„ ne aliniem la Uniunea European„ cu pre˛urile la energie electric„ ∫i gaze naturale, este nevoie a ne alinia nu numai cu pre˛uri scumpe, ci ∫i cu T.V.A. redus la produsele at‚t de necesare traiului de zi cu zi al cet„˛enilor. Trebuie s„ venim Ón sprijinul acelora care nu mai au banii necesari pentru a-∫i cump„ra pe zi o p‚ine ∫i un lapte, nemaiamintind de celelalte produse de baz„ din alimenta˛ia unui om.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îLegea lustra˛iei, Óntre necesitate ∫i vendet„ politic„“.

îCeremonie de purificare a unei persoane“ — este defini˛ia dat„ de Dic˛ionarul Explicativ al Limbii Rom‚ne termenului îlustra˛ie“.

C‚˛i dintre cei care au propus Legea lustra˛iei i-au Ón˛eles adev„ratul sens, complexitatea, profunzimea ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 implica˛iile istorice? Sunt convins„ c„ nu foarte mul˛i, av‚nd Ón vedere c„ Ón forma actual„, proiectul de lege Óncalc„ grav prevederile Constitu˛iei ∫i drepturile fundamentale ale omului.

Uit‚ndu-ne Ón jurul nostru, la celelalte state foste comuniste din Europa care au adoptat legi cu con˛inut similar, constat„m c„, din cauza efectelor negative ale aplic„rii acestora, au fost obligate, de c„tre organismele interna˛ionale care protejeaz„ drepturile omului, s„ le abroge.

Legea lustra˛iei, Ón actuala form„, va Ómp„r˛i demnitarii dup„ criteriul apartenen˛ei la ideologia Partidului Comunist Rom‚n, chiar dac„ ace∫tia nu au s„v‚r∫it fapte care s„ atrag„ vreun fel de r„spundere. Categoric, toate crimele din perioada comunismului trebuie pedepsite ∫i to˛i cei ale c„ror fapte contravin democra˛iei trebuie Ónl„tura˛i din actualele structuri politice ∫i civile. Œns„ condamnarea colectiv„ este nedemocratic„, Óntruc‚t fiecare individ Ón parte trebuie s„ r„spund„ pentru faptele sale, conform legilor Ón vigoare, ∫i pentru aceasta, Ministerul Justi˛iei trebuie s„ Ó∫i fac„ datoria, condamn‚nd dup„ fapte, ∫i nu dup„ opiniile politice. Este inadmisibil s„ Óncerci s„ repari o nedreptate prin comiterea altei nedrept„˛i, cu at‚t mai mult cu c‚t au trecut mai mult de 16 ani de la Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Se pare c„ actuala putere a f„cut un obicei din a distrage aten˛ia popula˛iei de la problemele cet„˛eanului de r‚nd, pun‚nd pe primul plan vendetele politice. Œn consecin˛„, nu este de mirare faptul c„ se dezbate din nou acest proiect de Lege a lustra˛iei, care ar putea declan∫a un haos administrativ, acum, c‚nd ˛ara se confrunt„ cu alt val de inunda˛ii ∫i cu grave probleme Ón domeniul s„n„t„˛ii. Este deci discutabil„ oportunitatea dezbaterii acestei legi, Ón condi˛iile actuale.

Cu siguran˛„, impasul Ón care ne afl„m se datoreaz„ tot neputin˛ei actualei puteri de a aborda problemele existente, Ón func˛ie de gravitatea lor.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îMinisterul de Mediu, sesizat de U.E., impasibil la cei din Ro∫ia Montan„“.

Popula˛ia din Ro∫ia Montan„, O.N.G.-urile ∫i al˛i factori implica˛i Ón protec˛ia mediului nu au avut nici un succes Ón fa˛a ministrului mediului ∫i gospod„ririi apelor, Sulfina Barbu, care a ezitat s„ se pronun˛e categoric Ón cazul proiectului de exploatare a z„c„mintelor aurifere din zona apusean„, proiect Ónaintat de îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“, firm„ de˛inut„ Ón procent de 80% de firma canadian„ îGabriel Resources“.

Concluzia mea personal„ este c„ nici unul dintre factorii enumera˛i mai sus nu se bucur„ de Óncredere ∫i nici m„car de aten˛ie din partea acestui minister.

Pe de alt„ parte, a fost suficient ca Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, prezent s„pt„m‚na trecut„ la Bucure∫ti, s„ afirme c„ îLa Ro∫ia Montan„ trebuie avut grij„“, c„ ministrul mediului a ∫i decretat c„ procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de exploatare a aurului de la Ro∫ia Montan„ este suspendat„ ∫i c„ din iunie anul trecut nu s-a mai f„cut nici un demers Ón ceea ce prive∫te acest proiect. De∫i impresia l„sat„ p‚n„ acum de ministrul mediului a fost c„ aprob„ acest proiect ∫i a∫teapt„ s„-l

vad„ finalizat, iat„ c„ sor˛ii s-au schimbat ∫i la fel ∫i declara˛iile ∫i convingerile ministrului.

Asta Ón contextul Ón care vocile O.N.G.-urilor de mediu ∫i ale popula˛iei din Ro∫ia Montan„ s-au f„cut auzite, Ónc„ de la Ónceput, Óntr-o ampl„ campanie Ómpotriva proiectului îGabriel Resources“ pentru Ro∫ia Montan„.

Mina de exploatare ar fi urmat s„ foloseasc„ tehnologii pe baz„ de cianuri, ceea ce ar fi periclitat serios zona vizat„, Ón ciuda asigur„rilor date de ini˛iatorii proiectului ∫i ar fi riscat s„ determine un dezastru ecologic asem„n„tor cu cel de acum cinci ani, c‚nd cianuri folosite la exploatare au ajuns inclusiv Ón Dun„re.

Este normal ca Uniunea European„, prin comisarii s„i, s„ monitorizeze atent toate proiectele de anvergur„ desf„∫urate Ón ˛ara noastr„, proiecte care au un ridicat grad de risc Ón ceea ce prive∫te afectarea mediului.

Capitolul îMediu“ este unul dintre cele mai spinoase capitole de negociere din acquis-ul comunitar, iar ˛ara noastr„ trebuie s„ fac„ rapide progrese Ón armonizarea at‚t legislativ„, c‚t ∫i structural„ Ón ceea ce prive∫te acest domeniu.

Œns„, nu mi se pare normal ca un minister ce poart„ o asemenea r„spundere Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ s„ decid„ Óntr-o astfel de problem„ doar Ón momentul Ón care este sesizat de un for superior. Nu mi se pare normal ca, Ón momentul Ón care asupra unui proiect care produce efecte Óntr-un timp relativ Óndelungat ∫i pe o arie extins„, p„r˛ile implicate ∫i supuse acestor consecin˛e s„ nu fie nici m„car ascultate. Se pare c„ vocea lor a ajuns p‚n„ Ón Comisia European„, dar nu ∫i p‚n„ la conducerea Ministerului de Mediu.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAnul 2006 — 1.900 de ani de la integrarea Daciei Ón Imperiul Roman“.

Anul 2006 este un an cu o semnifica˛ie deosebit„ pentru poporul rom‚n. Se Ómplinesc 1.900 de ani de c‚nd acest teritoriu, Ón prezent teritoriul Rom‚niei, dar Ón fapt al Daciei din antichitate, a intrat Ón componen˛a Imperiului Roman, organiz‚ndu-se aici Ón anul 106 d. Hr. (dup„ Hristos), provincia Dacia Roman„.

Fenomenul integr„rii Ón componen˛a Imperiului Roman a acestui spa˛iu locuit Ón antichitate de poporul dac Ól putem compara, f„r„ a gre∫i cu nimic, cu integrarea, acum, dup„ 1.900 de ani, a spa˛iului Rom‚niei Ón Comunitatea European„. ™i atunci civiliza˛ia roman„, care se dezvolta Ón Óntreg spa˛iul actual al Comunit„˛ii Europene, a integrat Dacia Ón sfera de valori culturale, economice ∫i civilizatoare care erau comune tuturor provinciilor romane ce compuneau Imperiul Roman. Limba latin„ s-a impus ∫i Ón Dacia, civiliza˛ia roman„ ce a Ónsemnat: zid„ria de piatr„ prins„ cu mortar, drumuri cu dale de piatr„, capt„ri de izvoare ∫i construc˛ia de apeducte, sistemele de Ónc„lzire central„ Ón case, amfiteatrele cu modul de via˛„ roman, via˛a urban„ specific„ ora∫elor Imperiului Roman, toate acestea se dezvolt„ ∫i Ón Dacia Roman„.

Stima˛i colegi deputa˛i,

Œn nord-vestul acestui spa˛iu al provinciei Dacia, Ómp„ratul roman Hadrianus, la Ónceputul secolului al II-lea d. Hr. (dup„ Hristos), pentru mai buna ap„rare a frontierei Imperiului Roman, a limesului din aceast„ parte,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 a organizat o provincie nou„ care s-a numit Dacia Porolissensis. Acest„ nou„ provincie, Dacia Porolissensis, Ómpreun„ cu celelalte dou„ provincii, Dacia Apulensis, cu capitala la Apulum, ∫i Dacia Malvensis, cu capitala la Malva, formau Dacia Roman„. Capitala noii provincii Dacia Porolissensis, organizat„ Ón jurul anului 120 d. Hr., a fost la Porolissum, ora∫ roman devenit apoi municipium Ón timpul Ómp„ratului roman Septimius Severus (Ón jurul anului 200 d. Hr.)

Aflat Ón jude˛ul S„laj, pe teritoriul comunei Mir∫id, la circa 12 km de ora∫ul Zal„u, Porolissum, Ómpreun„ cu fortifica˛iile militare romane de aici, care blocau trec„toarea Porta Mese∫an„, se Óntinde pe un teritoriu ce dep„∫e∫te c‚teva sute de hectare. Valurile, ∫an˛urile ∫i zidurile de ap„rare ale frontierei Imperiului Roman, Ómpreun„ cu turnurile de semnalizare ∫i paz„, se Óntind Ón aceast„ suprafa˛„ de circa 10 km lungime. La Porolissum, de fapt, un muzeu Ón aer liber, cea mai Óntins„ ∫i mai important„ rezerva˛ie arheologic„ din jum„tatea de nord a Rom‚niei, au fost conservate pe loc ∫i sunt vizitate de mii de turi∫ti templele ora∫ului, vama, casele de locuit, cu sisteme centrale de Ónc„lzire, drumul roman autentic pe circa 500 m, zidurile castrului (ale cazarmei solda˛ilor romani) ∫i cele ale comandamentului trupei (principia). A fost conservat circa 75% din amfiteatrul ora∫ului, amfiteatru a c„rui suprafa˛„ a arenei este mai Óntins„ dec‚t cea a arenei amfiteatrului de la Ulpia Traiana din capitala Óntregii Dacii romane. A fost identificat ∫i forumul ora∫ului, al municipium-ului roman Porolissum.

Aici, la Porolissum, Ón anul 1997, a fost organizat cel mai important congres interna˛ional de istorie militar„ antic„, cel de-al XVII-lea îLimes Congress“, congres care a reunit la Zal„u—Porolissum peste 300 de speciali∫ti din 24 de ˛„ri. A fost unul dintre cele mai importante congrese ∫tiin˛ifice de istorie organizat pe plan mondial Ón acel an.

Un lucru deosebit ∫i pe care doresc s„-l aduc la cuno∫tin˛a dumneavoastr„ este faptul c„ Ón zona trec„torii Porta Mese∫an„, vechiul drum roman de acces este folosit ∫i ast„zi de c„tre localnici ca drum de leg„tur„ Óntre satul Moigrad ∫i centrul de comun„ Mir∫id. Trec„toarea Porta Mese∫an„ era ap„rat„ de circa 3.500 de solda˛i romani ce sta˛ionau la Porolissum Ón cele dou„ caz„rmi militare romane (castre). Accesul solda˛ilor ∫i circula˛ia m„rfurilor ∫i a civililor spre zidul de ap„rare, spre poarta de ie∫ire din provincie, poart„ amenajat„ de romani Ón acel zid, se realiza pe acest drum care este folosit ∫i ast„zi.

Drumul, cu lungimea de circa 5 km, datorit„ intensei Óntrebuin˛„ri ∫i a neÓntre˛inerii, mai ales a rigolelor necesare evacu„rii apei pluviale, are nevoie de activit„˛i de salvare ∫i repara˛ii urgente, el fiind, Ón fapt, un monument istoric foarte important. Nu se cunosc la noi Ón ˛ar„ astfel de exemple de drum roman folosit ∫i ast„zi. Drumul se cheam„ îVi˛inal“, nume de origin„ latin„, ∫i este folosit ∫i de grupurile de turi∫ti care doresc s„ viziteze ruinele zidului provinciei Dacia ∫i ale por˛ii de acces Ón imperiu. Aceste elemente, zid, ∫an˛, poart„ de acces sunt elemente de compara˛ie cu descoperiri similare f„cute pe îZidul lui Hadrian“ din Anglia, zid care

delimita, ca ∫i aici, la noi, Ón Dacia, zona cucerit„ ∫i organizat„ de c„tre romani ∫i zona de din afara zidului provinciei, unde, Ón cazul nostru, locuiau dacii liberi.

V„ invit, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, s„ veni˛i s„ vede˛i ∫i s„ petrece˛i un moment de istorie adev„rat„ la Porolissum, jude˛ul S„laj.

îEugen Nicol„escu, omul care vorbe∫te mult ∫i nu face nimic“

Ministrul efemer al s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, se joac„ cu destinele bolnavilor din Rom‚nia. Dup„ ce a promovat mult tr‚mbi˛ata reform„ a sistemului de s„n„tate, Ón realitate, un set de m„suri f„r„ noim„ ∫i f„r„ perspectiva eficien˛ei, ministrul contabil arunc„ vorbe goale ∫i promisiuni seci Óntr-un total dispre˛ fa˛„ de cet„˛eni.

Œntr-o interpelare adresat„ Ón luna octombrie a anului trecut semnalam situa˛ia dramatic„ Ón care se afl„ serviciile de ambulan˛„ din jude˛ul Bra∫ov ∫i Ói solicitam ministrului s„n„t„˛ii prezentarea unei strategii de remediere ∫i luarea rapid„ de m„suri. R„spunsul s„u filozofic a fost c„ pentru anul 2006 se are Ón vedere realizarea unui Program na˛ional pe asisten˛a medical„ de urgen˛„ care s„ prevad„ sumele necesare pentru schimbarea parcului auto al serviciilor de ambulan˛„, inclusiv Ón jude˛ul Bra∫ov.

Œn martie 2006, printr-o interpelare, am solicitat ministrului s„n„t„˛ii informa˛ii concrete privind stadiul de realizare a planului mai sus men˛ionat ∫i am cerut s„ specifice care este suma ce ar trebui s„ revin„ serviciilor publice de ambulan˛„ din jude˛ul Bra∫ov.

R„spunsul face parte din acela∫i registru al vorbelor goale ∫i al ve∫nicelor promisiuni lipsite de substan˛„: îMinisterul inten˛ioneaz„ derularea Programului na˛ional de asisten˛„ medical„ de urgen˛„ etc., etc., etc.“ Nu sunt prezentate nici un minimum de date obiective, reale, perceptibile, care s„ poat„ sus˛ine o ac˛iune palpabil„ de rezolvare a problemelor serviciilor publice de ambulan˛„ legate de parcul auto. Mult tr‚mbi˛atul demers se afl„, ca de altfel majoritatea proiectelor ministeriabilului, Ón stadiul de inten˛ie.

Nu trebuie s„ ne mire aceast„ atitudine, pentru c„ mini∫trii Alian˛ei îDeparte de Adev„r“ manifest„ Ón continuare aceea∫i nep„sare ∫i dispre˛ fa˛„ de cet„˛eni, oferind solu˛ii teoretice, ipotetice la problemele concrete ∫i adesea dramatice cu care rom‚nii se confrunt„.

Solicit ministrului s„n„t„˛ii, Ón al doisprezecelea ceas, solu˛ii concrete ∫i rapide pentru probleme concrete ale cet„˛enilor Rom‚niei. Parcul auto Ónvechit al serviciilor publice de ambulan˛„ din Bra∫ov poate ∫i trebuie Ónnoit rapid, cu voin˛„ politic„ ∫i bani de la buget, nu cu minciuni portocalii!

## Stima˛i colegi,

Suntem Ón S„pt„m‚na Patimilor M‚ntuitorului neamului omenesc, Iisus Hristos. Œn aceste zile e nevoie de rugi, m„t„nii, Ómp„rt„∫anii, iar nu de texte vindicative.

Dar, Ón ce prive∫te teritoriile Rom‚niei, smulse de la trupul ˛„rii mam„, nici Ónainte de Pa∫te nu pot s„ m„ conformez unor mentalit„˛i efemere. Consider c„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 indiferent de s„rb„torile care vin ∫i pleac„, avem un angajament de suflet: fiecare rom‚n pentru fra˛ii de s‚nge, v‚ndu˛i str„inilor f„r„ voia lor. Mai bine zis: des˛„ra˛ii rom‚ni lipsi˛i de ˛ar„ prin voia diavolului, nu a lui Dumnezeu.

Pentru toat„ rom‚nimea, fie c„ Ón hotarele fire∫ti, fie c„ Ón afara lor, Ónchinarea mea cu toat„ dragostea.

îLegea lustra˛iei, lege neconstitu˛ional„ ∫i discriminatorie“

Con˛inutul proiectului de Lege a lustra˛iei Óncalc„ grav principiile ∫i spiritul Constitu˛iei, drepturile fundamentale ale omului ∫i reÓnvie, Ón mod revan∫ard, spiritul ∫i procedeele folosite de regimul comunist la Ónceputurile sale.

Proiectul consacr„ r„spunderea ∫i condamnarea colectiv„ pentru simpla apartenen˛„ la o ideologie care, la vremea respectiv„, era singura recunoscut„ legal Ón Rom‚nia. Potrivit art. 16 alin. (1) din Constitu˛ie, cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri. M„surile sanc˛ionatorii excesive concepute de ini˛iatori nesocotesc principiile r„spunderii juridice care se bazeaz„ pe prezum˛ia de nevinov„˛ie ∫i de stabilire a oric„rei forme a r„spunderii Ón mod individualizat Ón cazul s„v‚r∫irii unor fapte culpabile.

Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului, cel mai important document al O.N.U., proclam„ dreptul oric„rei persoane de a participa la conducerea treburilor publice ale ˛„rii sale, dreptul de a avea acces, Ón condi˛ii de egalitate, la func˛iile publice ale ˛„rii.

Culpabilitatea r„spunderii, care este individual„ ∫i nu colectiv„, trebuie dovedit„ pentru fiecare persoan„, ceea ce Ónseamn„ necesitatea aplic„rii Legii lustra˛iei Ón mod individual, ∫i nu colectiv. Trebuie garantate dreptul la ap„rare, prezum˛ia de nevinov„˛ie, precum ∫i posibilitatea utiliz„rii recursului judiciar.

Acestea sunt c‚teva considerente care fac ca acest proiect legislativ neconstitu˛ional ∫i neeuropean s„ fie respins de c„tre Camera Deputa˛ilor, care este Camer„ decizional„ Ón acest caz.

îGuvernarea portocalie ∫i gospod„ria rural„“

Œn interven˛ia de ast„zi v„ aduc Ón aten˛ie c‚teva din escrocheriile Guvernului îportocaliu“ ∫i ale ministrului Flutur, cu efecte grave asupra ˛„ranului rom‚n ∫i agriculturii rom‚ne∫ti.

Renta viager„ — mare ˛eap„! fi„ranii nu se Ónghesuie s„ se fac„ rentieri.

Primele persoane, din cele 971 din toat„ ˛ara, cu v‚rsta peste 62 de ani care au renun˛at la p„m‚nt sub aparatul de filmat ∫i-au ridicat banii, 50 euro/hectar/an pentru arend„ ∫i 100 euro/hectar/an pentru v‚nzare ve∫nic„.

Din 500 miliarde lei vechi alocate Ón bugetul de stat pentru Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru rente viagere s-a cheltuit suma de 2 miliarde.

Ce interes are Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Guvernul liberal T„riceanu, ministrul

Fluture, p„durar de meserie, s„ aloce fonduri de la buget pentru cei care arendeaz„ sau cump„r„, p„m‚ntul fiind achizi˛ionat de persoane particulare. Din p„cate, cei 50 de euro abia Ói ajung proprietarului s„-∫i pl„teasc„ impozitul pe an pentru un hectar de p„m‚nt. Sistemul de subven˛ii Ón agricultur„, modificat ∫i implementat dup„ modelul european îfluturan“ l-a adus pe ˛„ranul rom‚n la sap„ de lemn.

Pre˛ul motorinei a ajuns 1 euro/litru, din care acciza este de 10.000 lei vechi. De∫i subven˛ia promis„ este de 7.000 lei vechi/litru, produc„torii nu au de unde pl„ti 1 euro/litru, deoarece pia˛a agricol„ nu func˛ioneaz„, pre˛ul pentru 1 kg de gr‚u sau de porumb a sc„zut sub 2.000 lei vechi, pe c‚nd p‚inea se vinde cu 10.000 lei vechi bucata de 300 grame.

Mai mult, procedurile de a ajunge Ón posesia subven˛iilor sunt foarte complicate ∫i birocratice. De exemplu: pentru un vi˛el, ˛„ranul dintr-un sat al Rom‚niei, ca s„ primeasc„ subven˛ia trebuie s„ aib„ neap„rat cont bancar, pe l‚ng„ multe acte pe care trebuie s„ le prezinte la direc˛ia agricol„ jude˛ean„ ∫i multe deplas„ri care cost„.

De asemenea, v„ aduc Ón aten˛ie ∫i faptul c„ apa pentru iriga˛ii s-a scumpit, Ón 2005, cu 800%, 1.000 m[3] cost‚nd Óntre 2 ∫i 12 milioane lei vechi. Un hectar de gr‚u Ónfiin˛at a costat 16 milioane de lei vechi, pe c‚nd gr‚ul de pe un hectar s-a v‚ndut cu 10—12 milioane lei vechi. Nu sunt sprijini˛i ˛„ranii Ón Ónfiin˛area culturilor de sfecl„ de zah„r, iar fabricile de zah„r au fost distruse. Din cauza importurilor mari ∫i f„r„ nici o restric˛ie, produc„torii rom‚ni nu-∫i pot vinde vitele, porcii ∫i puii din gospod„riile ∫i fermele proprii.

Cele c‚teva aspecte enumerate din foarte multele care exist„ arat„ c„ actualii guvernan˛i îportocalii“, ciocoii noi, ∫i-au propus s„-l aduc„ pe ˛„ran la sap„ de lemn, s„-l deposedeze de proprietatea cea mai de pre˛, p„m‚ntul, pentru care ∫i-a dat via˛a.

Este o a doua colectivizare îportocalie“? Este o ac˛iune concertat„ de a reconstitui mo∫iile de dinainte de 1940 sau 1916, sau 1866? Sub motivul c„ sunt cerin˛e ale Uniunii Europene, cine are interes s„ distrug„ gospod„ria rural„?

Cine a deposedat statul rom‚n de 2,3 milioane hectare p„dure prin Legea nr. 247 din 2005 din cele 4,5 milioane hectare existente? Mo∫tenitorii care au v‚rsta de 2—3 ani, pe motiv c„ se retrocedeaz„ propriet„˛ile fo∫tilor proprietari?

fiara nu este guvernat„. Ne afl„m Óntr-un haos de nedescris. Sunt luate vaci de la ˛„rani, pe motiv c„ sunt bolnave de leucoz„, f„r„ a fi desp„gubi˛i. Sunt lua˛i caii ˛„ranilor pe motiv de boal„, f„r„ a se constata aceasta prin analize de laborator, ∫i exporta˛i Ón Italia. Gripa aviar„, cea mai evident„ escrocherie, remarcat„ cu indulgen˛„ de presa rom‚neasc„, a costat statul rom‚n milioane de euro. fi„ranii au fost deposeda˛i de p„s„ri, d‚ndu-li-se, Ón loc, p„s„ri reformate care au apar˛inut anumitor ferme ale clientelei politice.

Sunt al„turi de familiile care tr„iesc Ón mediul s„tesc ∫i le Ón˛eleg necazurile produse de inunda˛iile care le-au luat ∫i bruma de agoniseal„. Ciocoii din guvernarea îportocalie“, din Alian˛a D.A., le-au p„c„lit, le-au luat voturile ∫i nu au f„cut nimic pentru ele ∫i nu vor face,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 pentru c„ nu le Ón˛eleg, pentru c„ nu au tr„it la ˛ar„, pentru c„ nu ∫tiu ce Ónseamn„ glodurile ∫i noroaiele de la sate, pentru c„ nu au f„cut niciodat„ b„t„turi Ón palm„ de la pr„∫it, cosit, munca de grajd, pentru c„ nu Ói doare de ˛„ranul rom‚n, de satul rom‚nesc.

La ora actual„ sunt zeci de mii de hectare care nu sunt arate. Pe cine doare c„ p„m‚ntul nu este lucrat ∫i Óns„m‚n˛at? fiara nu poate fi condus„ f„r„ o perspectiv„ ∫i f„r„ o consecven˛„. Toat„ puterea îportocalie“ se afl„ sub efectul îGolden Blitz“. Puterea, Alian˛a D.A., a uitat cine ∫i pentru ce a trimis-o s„ conduc„ Rom‚nia.

Deci, la 500 de zile de guvernare a Alian˛ei îportocalii“ D.A., i se cuvine un parastas.

îLapte praf pentru sugari sau ce minuni a mai f„cut Ministerul S„n„t„˛ii“

Asist„m la ceva, din partea Guvernului, ce dep„∫e∫te chiar ∫i no˛iunea de îneglijen˛„ criminal„“. Mai exact, speciali∫tii Ministerului S„n„t„˛ii au decis c„ nou-n„scu˛ii sec„tuiesc prea tare bugetul statului ∫i, ca urmare, mamele trebuie s„ fac„ bine s„-∫i hr„neasc„ copiii la s‚n p‚n„ la Ómplinirea v‚rstei de un an.

Se pune problema Óns„ ce se Ónt‚mpl„ dac„ acest lucru este imposibil? Ei bine, Ón viziunea acelora∫i vajnici speciali∫ti, au dreptul s„ primeasc„ lapte praf pentru copii doar mamele care sufer„ de TBC pulmonar activ, SIDA, cancer, diabet zaharat decompensat, insuficien˛„ renal„ sau cardiac„. Doar at‚t, de parc„ mamele care se ∫tiau a∫a au avut o poft„ nebun„ s„ nasc„ copii!

Œn rest, declara˛ia mamelor conform c„rora copilul nu se satur„ sau alte indicii precum proba suptului, aspectul laptelui nu mai sunt valabile Ón fa˛a acestor redutabili exper˛i. Nu. E nevoie de proba c‚ntarului ∫i nu oricum. Mai exact, ca un copil s„ primeasc„ lapte praf trebuie ca la v‚rsta de dou„ s„pt„m‚ni s„ fie c‚nt„rit ∫i, dac„ greutatea sa e mai mic„ dec‚t greutatea avut„ la na∫tere, atunci prime∫te lapte praf, dar numai pentru o lun„ de zile c„ci, cine ∫tie?, dac„ laptele matern apare printr-o minune ∫i statul ofer„ Ón continuare lapte praf Ón mod nejustificat? Mai precis, copiii trebuie s„ fie l„sa˛i s„ urle de foame dou„ s„pt„m‚ni p‚n„ la testul respectiv, altfel nu vor primi nici m„car un gram de lapte praf. Este revolt„tor ∫i de-a dreptul inuman!

™i cum justific„ Ministerul S„n„t„˛ii aceste abera˛ii cu efecte draconice? Prin vocea lui Alin St„nescu, consilier ministerial pe problemele mamei ∫i copilului, îminuna˛ii“ speciali∫ti ai ministrului Nicol„escu declar„ c„, Ón 2005, au beneficiat de lapte praf gratuit foarte multe femei care ar fi putut s„-∫i al„pteze copiii, îdar nu au f„cut-o din motive personale, cum ar fi faptul c„ voiau s„ mearg„ neap„rat la serviciu!“, asta Ón timp ce reprezentan˛ii aceluia∫i Guvern, speciali∫tii de la Ministerul Finan˛elor, ofer„ trei milioane de lei vechi mamelor care se Óntorc la serviciu Ón primii doi ani de via˛„ ai copiilor, mame care, Ón acela∫i timp, trebuie s„ renun˛e la indemniza˛ia Ón valoare de 8 milioane de lei vechi pentru asta. E aberant ∫i ridicol!

Solicit pe aceast„ cale primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu s„-i convoace pe cei doi mini∫tri ai s„n„t„˛ii ∫i muncii ∫i solidarit„˛ii sociale ∫i familiei ∫i s„ le cear„ s„ l„mureasc„, Ómpreun„ cu speciali∫tii celor dou„

institu˛ii, ce le recomand„ mamelor s„ fac„, ce criterii sunt cele mai bune de respectat ca s„ nu ajungem Ón prag de integrare european„ ∫i s„ avem imagini ca-n Africa, cu mame disperate str‚ng‚nd la piept copii mor˛i de foame.

îAsfalt„ri ∫i demasc„ri“

Titlul de mai sus nu este un simplu joc de cuvinte. Actualul Program de asfalt„ri demarat de cur‚nd Ón Bucure∫ti, cu toate efectele sale negative pe plan edilitar, cu toate necazurile pe care le pricinuie∫te popula˛iei, pietonilor ∫i ∫oferilor, comercian˛ilor ∫i industria∫ilor, turi∫tilor ∫i naveti∫tilor, trebuie s„ aib„ o cauz„ ascuns„, o motiva˛ie nedeclarat„ pentru faptul c„ a fost conceput at‚t de anapoda ∫i c„ se execut„ at‚t de nefiresc ca ordine ∫i prioritate. Faptul c„ se lucreaz„ mai Ónt‚i pe marile bulevarde, acolo unde nu se impun reasfalt„ri, c„ practic s-au Ónchis deodat„ toate arterele mari f„r„ s„ se asigure ∫i rute ocolitoare, de rezerv„, pentru traversarea zonei centrale, pare de domeniul absurdului, dar cred c„ Ón aceast„ programare nerealist„ exist„ o justificare, o motiva˛ie fireasc„ ∫i real„, dar mai pu˛in vizibil„ ∫i mai pu˛in moral„.

De aceea, consider c„ se impune a fi ar„tat„, demascat„, chiar dac„ se subÓn˛elege de mult„ lume.

Se ∫tie c„ s-a Ónceput cu frezarea asfaltului pe bulevarde care au mai fost asfaltate ∫i acum un an, ∫i acum doi sau trei ani. Œn acela∫i timp, alte str„zi stau cu acelea∫i gropi sau cu u∫oare urme de piatr„ ∫i asfalt de mul˛i ani. Sunt str„zi pe care s-au deschis ∫antiere, chiar ∫i unele cratere, ∫i au r„mas abandonate tot de mult„ vreme. Sunt, de asemenea, uli˛e la periferia capitalei care n-au fost niciodat„ asfaltate. Cum de nu se g‚nde∫te nimeni, la situa˛ia lor deplorabil„, s„ le includ„ prioritar Ón programul de care se face at‚ta caz, at‚ta propagand„?

Simplu: pentru c„ frezarea ∫i a∫ternerea asfaltului pe suprafe˛e plane, f„r„ gropi, ∫i chiar f„r„ rugozit„˛i, sunt lucr„ri de mare productivitate care se execut„ f„r„ dificult„˛i tehnice, dar care cost„ mult ∫i care aduc, Ón contul antreprenorilor, venituri suplimentare din proiectarea, din organizarea ∫antierului, din alte consumuri indirecte care, de fapt, doar se calculeaz„, nu se ∫i efectueaz„.

Cum constructorii (antreprenorii) sunt stabili˛i, se cunosc de mult ∫i se respect„ reciproc cu edilii, cu cei care elaboreaz„ programele, nu trebuie dec‚t s„ se dea semnalul ∫i ordinul de priorit„˛i, chiar dac„ pentru str„zile neasfaltate, pentru cele care stau Ón a∫teptare de mult nu mai ajung banii.

Realitatea se pare a confirma aceasta. Ele vor s„ r„m‚n„, Ón continuare, pentru alte program„ri ∫i pentru a satisface alte asemenea interese Óntre ale∫ii locali ∫i unit„˛ile de drumuri spre beneficiul electoral al celor care au la Óndem‚n„ banii publici ∫i Ói folosesc pentru aceasta.

Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ Bac„u nu este un loc unde cineva ∫i-ar dori d„ ajung„. ™i asta nu doar pentru faptul c„ este o institu˛ie medical„, ci mai mult, datorit„ condi˛iilor improprii Ón care sunt trata˛i bolnavii. Dac„ este sau nu vina conducerii spitalului este greu de spus.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 De fiecare dat„, ca principal motiv, a fost invocat bugetul insuficient, sumele mici care nu permit Ónlocuirea instrumentarului, a aparaturii medicale Ón totalitate. Pe alocuri s-au f„cut unele moderniz„ri, Ón rest, totul a r„mas neschimbat, la fel ∫i mentalitatea ∫i obiceiurile personalului medical.

Dac„ intri Ón curtea Spitalului Jude˛ean de Urgen˛„ Bac„u, chiar dac„ e∫ti s„n„tos tun, ai toate ∫ansele s„ devii pacientul sec˛iei de ortopedie. Gropi, borduri rupte, c‚ini comunitari, toate acestea fac parte din decor. De c‚nd s-a topit z„pada, toate acestea au ie∫it la iveal„. Vizitatorii bolnavilor sunt deranja˛i de faptul c„ la u∫ile tuturor sec˛iilor au fost montate sisteme de Ónchidere automat„, c„ la ambele por˛i taxa de intrare cu autoturismul a ajuns la 50.000 lei, iar dincolo de gardul spitalului e at‚t de mult„ lips„ de Óntre˛inere.

Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ Bac„u se situeaz„ printre spitalele cele mai prost finan˛ate. Numeroasele reforme sanitare care au b‚ntuit ∫i aceast„ unitate public„ spitaliceasc„ au l„sat Ón urm„ haos ∫i au instituit noi reguli care defavorizeaz„ bolnavul. Mai nou, zilele trecute, Ministerul S„n„t„˛ii a propus indexarea tarifului privind complexitatea actului medical realizat cu circa 1.200.000 lei. Aceast„ propunere este valabil„ pentru toate cele ∫apte spitale din jude˛ul Bac„u. Conducerea spitalului a f„cut nenum„rate demersuri Ón vederea instituirii unui sistem de plat„ corect. Accentul se pune pe cheltuielile medicale pe caz rezolvat, lucru care trebuie s„ corespund„ dot„rii spitalului, a aparaturii ∫i instrumentarului medical avut la dispozi˛ie de personal. Œns„ Ón cel mai mare spital al jude˛ului Bac„u mai sunt ∫i ast„zi obiecte istorice care au un grad de uzur„ tehnic„ ∫i chiar moral„ foarte ridicat.

Dac„ Ón ultimii ani blocul operator ∫i c‚teva sec˛ii au fost modernizate, altele au r„mas pierdute Ón uitare. Un exemplu elocvent Ól constituie Laboratorul de radiologie, cobalto-terapie care are Ón dotare o aparatur„ de produc˛ie ruseasc„ dep„∫it„. Pe vremuri, acest laborator era considerat unul dintre cele mai moderne din ˛ar„, unde se tratau bolnavi din peste cinci jude˛e din Moldova. Laboratorul este amenajat Óntr-o fost„ cas„ parohial„ construit„ la Ónceputul secolului trecut, dar p‚n„ la construirea mult a∫teptatului spital municipal, multe dintre sec˛iile spitalului Ó∫i vor desf„∫ura activitatea Ón actualele condi˛ii. Sec˛iile O.R.L., Oftalmologie se afl„ Ón aceea∫i situa˛ie. Œn pofida numeroaselor deficien˛e administrative, medicii Óncearc„ s„ acorde bolnavilor servicii medicale de calitate.

Expresia îP‚n„ la Dumnezeu te m„n‚nc„ Óngerii!“ este cel mai bine probat„ Ón spital. Dac„ medicii, o parte din ei, se str„duiesc s„ asigure un act medical de calitate, asistentele, infirmierele nu se str„duiesc dec‚t s„ nu refuze nici un bolnav atunci c‚nd acesta le ofer„ mult r‚vnitele bancnote. Adesea, s-a afirmat c„ bolnavul e vinovat c„ Óncurajeaz„ acest fenomen, dar to˛i ∫tim c„ dac„ nu dai de la femeia de serviciu, de la infirmier„ p‚n„ la cei de sus de care depinzi direct, nici nu e∫ti b„gat Ón seam„. Œn loc de modific„ri, de legi date azi ∫i modificate m‚ine, ar trebui s„ se lucreze la comportamentul personalului medical ∫i la obiceiurile lor. O realitate pe care o ∫tim cu to˛ii, dar pe care refuz„m s„ o coment„m.

Consider c„ este timpul unei schimb„ri de mentalitate, at‚t din punct de vedere medical, c‚t ∫i din punct de vedere legislativ, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem avea, Ón cel mai scurt timp, servicii medicale moderne, demne de Uniunea European„.

Declara˛ie politic„: îAlian˛a D.A. ∫i integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“.

Vizita de s„pt„m‚na trecut„ a pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i a primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu la Bruxelles a demonstrat Ónc„ o dat„, dac„ mai era necesar, c„ Alian˛a D.A. ∫i partenerii s„i de guvernare Ó∫i fac temele Ónscrise Ón Tratatul de aderare a Rom‚niei la U.E. Declara˛iile pre∫edintelui nu las„ loc nici unui echivoc: Rom‚nia va fi admis„ Ón Uniune la 1 ianuarie 2007.

îStegule˛ele ro∫ii“ s-au transformat Ón îstegule˛e galbene“. Cu alte cuvinte, capitolele îJusti˛ie“ ∫i îAfaceri interne“, cele mai importante obstacole Ón calea ader„rii, nu mai ridic„ probleme deosebite. P‚n„ recent, acestea erau domeniile Ón care mo∫tenirea vechii guvern„ri era cea mai grea: o corup˛ie f„r„ egal Ón Europa, mai ales Ón cercurile Ónalte ale puterii, o administra˛ie greoaie, ineficient„, la care se ad„ugau ni∫te frontiere permeabile la trafic de droguri, trafic de carne vie ∫i imigra˛ie ilegal„. Toate acestea f„ceau posibil„ ∫i plauzibil„ aplicarea clauzei de salvgardare, cu consecin˛e greu de estimat.

Orice referire negativ„ la Rom‚nia a oficialilor europeni, a presei, a diferitelor organisme interna˛ionale (F.M.I., B.M., C.E., B.E.R.D. etc.) ˛intea, Ón primul r‚nd, corup˛ia mare, adic„ justi˛ia ∫i afacerile interne. Mai dureroas„ pentru noi era compara˛ia permanent„ cu Bulgaria, Ón care aceasta era mereu considerat„ cu un pas sau chiar mai mul˛i Ónaintea Rom‚niei.

Acum, lucrurile s-au schimbat. Se pare, cel pu˛in dup„ unele declara˛ii ale oficialilor de la Bruxelles, c„ Bulgaria are probleme interne dificile — Ón primul r‚nd, eterna corup˛ie, apoi crima organizat„ — ∫i se afl„ Ón situa˛ia de a i se aplica clauza de salvgardare. Acest lucru, evident, nu ne bucur„, dar ne bucur„ faptul c„ Rom‚nia a ie∫it de sub aceast„ îsabie a lui Damocles“ care este clauza.

Cum a fost posibil acest lucru? Simplu la prima vedere, dar foarte complicat Ón realitate. Lupta real„ ∫i f„r„ menajamente Ómpotriva corup˛iei, a celei mari, Ón primul r‚nd, declan∫at„ de Ministerul Justi˛iei, nu a fost ∫i nu este u∫oar„, dar a dat rezultate. Reformele din administra˛ie, poli˛ie, regimul frontierelor, realizate de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor au dat, de asemenea, rezultate. Cele dou„ ministere, al Justi˛iei ∫i de Interne, au avut sarcina cea mai dificil„, mo∫tenirea cea mai grea, dar tot ele au contribuit hot„r‚tor la schimbarea Ón bine a imaginii unei Rom‚nii aflate de prea mult„ vreme Ón topurile negative ale Europei.

F„r„ Óndoial„ c„ meritul apar˛ine Óntregului Guvern, dar nu este inutil s„ amintim c„ Ón fruntea celor dou„ ministere numite mai sus se afl„ doi mini∫tri ai P.D.

P.S.D.-ul se bate mereu cu pumnul Ón piept c„ pe timpul guvern„rii sale s-au f„cut pa∫ii decisivi spre aderare. Atunci cum se explic„ faptul c„ cele dou„ capitole, îJusti˛ie“ ∫i îAfaceri interne“, at‚rnau ca dou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 pietre de moar„ de imaginea Rom‚niei atunci c‚nd Alian˛a D.A. a preluat guvernarea?

Cele mai sensibile ∫i decisive capitole de negociere r„m„seser„ deschise tocmai pentru c„ o reformare a lor, conform cerin˛elor U.E., ar fi afectat interese uria∫e, personale ∫i de grup, ale P.S.D. Actuala degringolad„ din P.S.D. ilustreaz„ clar acest lucru: lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i crimei organizate destructureaz„ ∫i afecteaz„ uria∫a Óncreng„tur„ de rela˛ii ∫i interese personale ∫i de grup ale vechii guvern„ri. De aceea, P.S.D. nu a f„cut nimic concret, Ón timpul guvern„rii sale, Ón lupta Ómpotriva marii corup˛ii ∫i a crimei organizate.

Timpurile s-au schimbat ∫i, odat„ cu ele, ∫i imaginea Rom‚niei, care devine pe zi ce trece tot mai european„ ∫i mai compatibil„ cu cerin˛ele marii familii europene Ón care vrem s„ ne integr„m.

Declara˛ie politic„: îVanghelizarea clasei politice“.

Evenimentele politice de la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute au bulversat, Ónc„ o dat„, via˛a politic„ d‚mbovi˛ean„, prin numirea primarului îcare este“, Marian Vanghelie, Ón func˛ia de pre∫edinte interimar al Organiza˛iei P.S.D. Bucure∫ti. Evenimentul Ón sine nu reprezint„ o surpriz„, dar urm„rile acestui act, ∫i anume, plecarea din r‚ndurile P.S.D. a unui num„r destul de Ónsemnat de membri tineri spre P.C., trebuie s„ dea de g‚ndit tuturor for˛elor politice.

De la numirea îdomnului“ Marian Vanghelie la discursul vehement, dar suprarealist al lui Gigi Becali nu este dec‚t un pas. Primul exceleaz„ prin monosilabism agramat, iar cel de al doilea printr-o avalan∫„ de patriotism ieftin de mahala, amestecat„ cu injurii la adresa oricui i se pare lui c„ deranjeaz„ sau care nu este de acord cu ideile sale.

Mi-am dorit o clas„ politic„ nou„, f„r„ obiceiurile ∫i cutumele specifice epocii comuniste ∫i, Ón acela∫i timp, bine preg„tit„ din punct de vedere politic. Nu m-am g‚ndit nici un moment c„ va veni o vreme c‚nd cele dou„ personaje pitore∫ti men˛ionate anterior ar putea fi considerate oameni politici ∫i ar putea ob˛ine conducerea unor partide politice.

Din p„cate, atitudini ∫i gesturi ale unor persoane de genul Becali sau Vanghelie au reu∫it s„ se infiltreze Ón mediul politic autohton, fapt care, dac„ nu este stopat acum, c‚t se mai poate, va duce cu siguran˛„ la o dec„dere a vie˛ii politice rom‚ne∫ti ∫i a∫a lipsit„ de elitele intelectuale pe care Rom‚nia le are, dar care, Ón majoritate ∫i Ón continuare, refuz„ s„ se implice Ón procesul politic.

Declara˛ie politic„ cu tema îLegea amenzilor“.

Consider c„ Senatul a procedat Ón mod corect resping‚nd proiectul de Lege nr. 219/2006, pentru c„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ nu face dec‚t s„ Ónt„reasc„ rolul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ii. Œn consecin˛„, Corpul de control va aplica noi contraven˛ii, amenzi care sunt foarte mari Ón raport cu veniturile eventualilor vinova˛i.

Cum poate crede ini˛iatorul c„ un membru al comisiei de aplicare a Legii fondului funciar, care nu este salariat

al prim„riei sau al serviciilor descentralizate (exemplu: primar, viceprimar, secretar, topograf, referent) ∫i care nu prime∫te indemniza˛ie pentru aceast„ activitate, va mai lucra Ón comisie dup„ ce va lua act de urm„toarea prevedere din art. 110 lit. d): îFapta oric„rei persoane fizice care are calitatea de membru al unei comisii de aplicare a prezentei legi de a absenta nemotivat de la orice ∫edin˛„ a acesteia se pedepse∫te cu amend„ de la 5 milioane la 10 milioane lei“?

La fel de surprinz„toare este ∫i precizarea de la lit. e), art. 110, care Ól oblig„ pe primar s„ stea la sediul comisiei Ón intervalul de lucru al zilelor lucr„toare, altfel, va fi penalizat cu o amend„ de p‚n„ la 100 milioane lei, Ón timp ce la lit. g) se vorbe∫te despre sanc˛iuni cuprinse Óntre 500 milioane ∫i un miliard de lei pentru Ómpiedicarea controlului din partea A.N.R.P.

O alt„ obiec˛ie se leag„ de faptul c„ A.N.R.P. este subordonat„ Guvernului, mai exact, Cancelariei PrimuluiMinistru. Or, Ón teritoriu, prefectul, adic„ reprezentantul Guvernului, cel care are Ón subordine serviciile descentralizate, este ∫i pre∫edintele comisiei jude˛ene. Œn aceast„ calitate, el este obligat prin lege s„ dispun„ ac˛iuni de control ∫i s„ aplice sanc˛iuni, f„r„ a fi nevoie de o presiune suplimentar„ exercitat„ de c„tre Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ii.

Dac„ fac leg„tura cu situa˛ia din Neam˛, c‚nd, Óntr-o singur„ zi, trei primari P.S.D. au primit amenzi de c‚te 100 milioane de lei, unul dintre ei fiind convins s„ treac„ Ón barca puterii, ajung la ni∫te concluzii interesante. Fondul acestei ordonan˛e de urgen˛„ Ói vizeaz„ pe primarii din opozi˛ie, pentru c„ cei afla˛i la putere sunt prea pu˛in interesa˛i de Legea nr. 215, de Constitu˛ie, de legile privind autonomia autorit„˛ilor locale, aten˛ia lor concentr‚ndu-se pe Ónt„rirea pozi˛iei, inclusiv prin atragerea politicienilor din alte partide.

f n‚nd seama de imperfec˛iunile ∫i de semnele de Óntrebare semnalate, vom vota Ómpotriva acestui proiect de lege.

îDiferen˛a Óntre st‚nga ∫i dreapta sau de ce nu se voteaz„ anumite legi“

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ cu titlul: îDiferen˛a Óntre st‚nga ∫i dreapta sau de ce nu se voteaz„ anumite legi“.

Œn ce const„ diferen˛a Óntre politica de st‚nga ∫i cea de dreapta? Nu Óncerc s„ r„spund la aceast„ Óntrebare utiliz‚nd defini˛ii sofisticate ∫i acoperitoare pentru dinamica transform„rilor care au loc Ón ∫tiin˛a politic„. M„ intereseaz„ mai mult percep˛ia care apare la nivelul cet„˛eanului Ón aprecierea ac˛iunilor politice ale c„ror efecte Ól vizeaz„ direct.

V„ prezint, Ón cele ce urmeaz„, experien˛a proprie Ón ac˛iunea de promovare a unui proiect ce vizeaz„ instituirea unei m„suri reparatorii pentru pensionarii care nu au beneficiat de dreptul aferent titlului de doctor Ón ∫tiin˛e. Prevederile acestei propuneri se aplic„ pensionarilor pentru limit„ de v‚rst„, care nu au beneficiat pe durata activit„˛ii, integral sau par˛ial, conform legii, de un spor de 15% la salariul de baz„, ca urmare a de˛inerii titlului de doctor Ón ∫tiin˛e. Persoanelor amintite li se acord„, conform propunerii legislative, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 calcularea sau recalcularea pensiei, la cerere ∫i Ón baza actelor doveditoare, un spor de 15% la baza de calcul pentru perioada Ón care au avut titlul ∫tiin˛ific de doctor, dar nu au beneficiat de sporul de 15% la salariul de baz„.

Motiva˛ia acestei propuneri este dat„ de faptul c„ exist„ o genera˛ie care a beneficiat pe parcursul vie˛ii din plin de transform„ri ∫i retransform„ri, iar ast„zi, dup„ o carier„ pus„ Ón slujba cercet„rii ∫i form„rii speciali∫tilor, se g„sesc, beneficiind de calcul„ri, recalcul„ri ∫i recoler„ri, Ón situa˛ia de a avea o pensie de 5—6 milioane de lei ∫i nevoi mult mai mari. ™tiind c„ nu se mai pot ajuta singuri ∫i c„ ceea ce au realizat, direct sau indirect, s-a privatizat a∫a cum s-a privatizat, pensionarii ajung la concluzia c„ totul trebuie luat de la bun Ónceput. Nu ne deranjeaz„ faptul c„ unii au acumulat, dar ne sup„r„ faptul c„ cei mai numero∫i au s„r„cit p‚n„ la pragul insuportabilit„˛ii ∫i nu au avut puterea fizic„ la 60, 70, 80 de ani s„-∫i reconstruiasc„ starea material„ de care sunt Óndrept„˛i˛i dup„ efortul depus. Dup„ actuala putere, aceast„ genera˛ie ar trebui s„ dispar„ fizic, pentru c„ nu mai poate produce plusvaloare, ∫i statul este incapabil de a oferi solu˛ia pentru o via˛„ decent„.

Dup„ ce Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Guvernul Rom‚niei, conform procedurilor, sub semn„tura primului-ministru C„lin Anton PopescuT„riceanu, arat„ c„ nu sus˛ine demersul f„cut.

Este interesant„ motivarea concluziei de neadoptare. Œn îExpunerea de motive“ se arat„ c„ ar trebui s„ se fac„ referire la implica˛iile financiare pe care le presupune implementarea m„surii. Este corect, dar aceast„ prevedere nu a fost valabil„ Ón momentul Ón care actualii guvernan˛i au propus prin lege func˛ionarea cotei unice de impozitare ∫i Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile reformei ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Practic, cu sprijinul institu˛iilor abilitate ale statului s-ar putea determina cu maxim„ precizie num„rul celor care ar beneficia de prevederile legii. Œntr-o administra˛ie informatizat„, aceast„ determinare ar trebui s„ fie foarte u∫oar„. Guvernan˛ii nu au f„cut nici o evaluare a implica˛iilor financiare, dar au reu∫it s„ fac„ o apreciere asupra veniturilor suplimentare la nivel personal ∫i la nivelul firmelor pe care le conduc mai mult sau mai pu˛in direct ∫i transparent.

De asemenea, se afirm„ c„ aplicarea retroactiv„ a Legii nr. 128/1997 (Statutul personalului didactic, Ón care se prevede un spor de 15% la salariul de baz„), nu poate fi acceptat„. Logica acestei afirma˛ii nu este sus˛inut„, deoarece m„surile reparatorii nu se refer„ la o ac˛iune viitoare, ci la una trecut„.

Din momentul adopt„rii, Legea nr. 128/1997 a Ómp„r˛it categoria doctorilor Ón ∫tiin˛e Ón dou„ subcategorii, una avantajat„, aflat„ Ón activitate, care beneficiaz„ de un spor de 15%, ∫i alta dezavantajat„, aflat„ Ón retragere, care nu beneficiaz„ de sporul amintit. Practic, legea creeaz„ o discriminare care vine Ón contradic˛ie cu prevederile Constitu˛iei.

Œn plus, m„sura reparatorie este necesar„, deoarece aceast„ categorie a beneficiat, p‚n„ Ón 1968, de o indemniza˛ie de 400 lei. M„sura retragerii a fost luat„ Ón

condi˛iile specifice vremurilor de atunci, fiind relevant discursul simplu ∫i clar al academicianului Constantin Daicoviciu, rectorul din acei ani al Universit„˛ii Babe∫Bolyai, Ón care afirma: îDomnul a dat, Domnul a luat, Domnul fie l„udat!“.

Practic, m„sura luat„ Ón 1997 a fost o m„sur„ reparatorie care a neglijat categoria cea mai afectat„, aceea a celor care, dup„ o via˛„ de munc„, trebuie s„ tr„iasc„ ∫i tr„iesc cu o pensie de 450 lei.

Ce s-a Ónt‚mplat Ón cadrul procesului legislativ?

Parlamentarii actualei puteri au Ómbr„˛i∫at ∫i au dezvoltat punctul de vedere al Guvernului cu urm„toarele argumente: aceast„ categorie nu ar merita Ón Óntregime s„ beneficieze de prevederile propunerii legislative, m„sura reparatorie nu func˛ioneaz„ pe principiul retroactivit„˛ii, sumele necesare, Ónc„ necalculate, ar fi foarte mari ∫i ac˛iunile reparatorii trebuie s„ vizeze doar marea proprietate, ref„c‚ndu-se, pe bun„ dreptate, pentru mo∫tenitori proprietatea lui Burebista, ™tefan cel Mare, Constantin Br‚ncoveanu, Mihai de Hohenzollern.

Œn acest cadru, nu discut juste˛ea acestor m„suri, doresc doar s„ subliniez diferen˛a de fond Óntre ac˛iunile unei guvern„ri de dreapta ∫i ac˛iunile unei guvern„ri de st‚nga.

Pentru prima dat„ dup„ 1990, Rom‚nia are cu adev„rat o guvernare de dreapta. Din acest motiv, pentru unele ac˛iuni ale actualului Guvern, Partidul Democrat are mesajele specifice unui partid de st‚nga, aflat Ón opozi˛ie, Emil Boc fiind un adev„rat maestru al acestei atitudini.

Nu pun Ón discu˛ie moralitatea ∫i corectitudinea unei asemenea ac˛iuni politice. Doresc s„ ar„t faptul c„ actuala atitudine a guvernan˛ilor la problemele oamenilor pentru care singura avu˛ie a fost ∫i este munca creeaz„ situa˛ii contradictorii Ón actuala coali˛ie ∫i conduce la o neglijare a respectului fa˛„ de munc„.

Propun‚nd acest proiect de lege, solicit‚nd ∫i punctul de vedere al societ„˛ii civile pentru punerea Ón aplicare, v„ propun urm„toarele rezolv„ri:

— realizarea Ón cadrul Fondului îProprietatea“ a unui capitol de solidaritate social„, care s„ fie Ón m„sur„ s„ alimenteze necesarul pentru acordarea acestei m„suri reparatorii;

— acordarea unor facilit„˛i fiscale oamenilor de afaceri de succes care sus˛in programul de m„suri reparatorii.

Acest exemplu poate fi demonstra˛ia modului Ón care nu se voteaz„ legile pe considerentele politicii de dreapta, care, Ón virtutea liberalismului, uit„ s„ fac„ ∫i solidaritate acolo unde aceasta este absolut necesar„.

Este bine s„ ∫tie ∫i aleg„torii acest lucru, s„ afle ∫i altceva Ón afara scandalurilor oferite cu insisten˛„ Ón ultima perioad„.

V„ doresc s„ tr„i˛i cu adev„rat bine cu to˛ii ∫i nu doar unii s„ beneficieze de acest lucru, deoarece echitatea ∫i solidaritatea social„ nu trebuie s„ fie concepte abstracte la care s„ se fac„ apel Ón campania electoral„, ci trebuie s„ fie fapte ale vie˛ii reale!

îCareul de a∫i“

Cugetarea cea mai ad‚nc„ a secolului care va intra Ón con∫tiin˛a public„ ∫i va defini modelul ˛„r„nist de manifestare politic„ s-a produs la o edi˛ie a ,,Procesului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 etapei“, de fotbal, c‚nd marele F„nu∫ Neagu, Óntr-un moment de revela˛ie, a decretat: îSunt sigur de echipa de fotbal a Rom‚niei, a∫a cum sunt sigur c„, Ón cur‚nd, Pia˛a 1 Mai, l‚ng„ care locuiesc, se va numi Ion Diaconescu“.

Macabr„ predic˛ie.... Am mai avut noi Ón literatur„ un scriitor supranumit îGur„ de Aur“. Aforismul ne deschide c„i neb„nuite de medita˛ie, Óns„ fotbalul ne-a confirmat partea ce-i revine, adic„ pierderea meciului.

Dar, ca s„-l sc„p„m pe F„nu∫ Neagu de aceast„ obsesie, Ól invit pe liderul ˛„r„nist la Deva, s„ d„ruiasc„ numele s„u ilustru Bulevardului Libert„˛ii, fost Ferdinand, fost Lenin, r„spopit ∫i rebotezat Iuliu Maniu, c„ci Libertatea, aceast„ aspira˛ie universal„ mai presus de orice nume propriu, s-a demodat ∫i a c„zut Ón dizgra˛ie. Cel pu˛in vom avea prilejul s„ vedem cum arat„ Ón viu un ˛„r„nist Ón carne ∫i oase, s„-l pip„im ∫i s„ ne convingem cu propriile noastre sim˛uri de harul s„u cre∫tin ∫i democrat.

La inaugurare, Ól vom invita pe Adrian Severin Ómbr„cat Ón tradi˛ionalul costum de ciob„na∫, scos de la naftalin„, pentru a avea siguran˛a c„ t„ierea panglicii este asistat„ de un profesionist Ón materie.

La cap„tul bulevardului, ca s„ rupem monotonia ∫i s„ d„m o folosin˛„ cultural„ intersec˛iei dintre r„s„rit ∫i apus, vom amplasa statuia Ón m„rime natural„ a lui Ticu Dumitrescu, Óntr-o atitudine meditativ„ ca a lui Ovidiu, recit‚nd versuri albe din dosarele Securit„˛ii.

Pia˛a de Vechituri o vom boteza Pia˛a Prosperit„˛ii ∫i o vom decora cu efigia la scar„ de 1/10 a lui Mircea Ciumara Ómbr„cat Ón costumul lui Dracula, cu ˛igar„ Kent dup„ ureche ∫i musta˛„ de honved.

La periferia ora∫ului, la st‚na de la liziera p„durii de 50 de hectare, Ól vom pune paznic pe Vasile Lup, c„ruia Ói vom mai ad„uga un îu“ Ón coad„, ca s„ nu se termine brusc. Cine ∫tie Ón ce dispute parlamentare privind îLegea Lupu“ ∫i l-o fi pierdut ∫i este normal s„-∫i recapete dreptul de proprietate pentru care s-a sacrificat mai bine de un deceniu. Uita˛i-v„ Ón ce hal a ajuns!

Dup„ ce vom Ónchide acest îcareu de a∫i“, Ón care, Ón mod abil, am strecurat ∫i un profesionist al serviciilor de spionaj vom declara ˛„r„nizarea Óncheiat„ ∫i ne vom deplasa Ón mediul rural, unde se simte o nevoie indispensabil„ de ˛„r„ni∫ti.

Œn final, vom declara sloganul îNoi suntem m‚ndria ˛„rii“ imn na˛ional.

Constat„m c„, an de an, Rom‚nia este sub ape, iar imaginile dureroase care umplu ecranele televiziunilor nu reprezint„ dec‚t oglinda dezastrului na˛ional de dup„ decembrie 1989. Dar aceast„ situa˛ie era oarecum previzibil„, pentru c„, de 16 ani Óncoace, au gestionat ˛ara guverne iresponsabile, str„ine de interesele reale ale acestei ˛„ri, a c„ror direc˛ie principal„ a fost construirea cadrului legal ∫i institu˛ional care s„ le permit„ s„ fure c‚t mai mult, f„r„ a fi trase la r„spundere ∫i a suporta consecin˛ele.

Pentru ca dezastrul s„ fie des„v‚r∫it, la scrutinul din 2004, ˛ara rom‚neasc„ s-a ales cu un Guvern îportocaliu“, ajutat s„ se instaleze la putere de for˛e str„ine, preocupate s„-∫i promoveze propriile interese Ón

aceast„ parte de lume, ∫i nu s„ acorde un sprijin real popula˛iei acestei ˛„ri. Aceast„ ipotez„ nu necesit„ demonstra˛ie, pentru c„ realitatea de zi cu zi este mai elocvent„ dec‚t orice sus˛inere argumentativ„, pentru c„ regimul B„sescu — T„riceanu face orice altceva Ón afar„ de gestionarea eficient„ a destinelor Rom‚niei.

™i nici nu putea fi altfel, at‚ta vreme c‚t Cabinetul T„riceanu (incluz‚nd aici ∫i institu˛iile de stat aflate Ón coordonarea direct„ a Guvernului) este un conglomerat Ón care reg„sim ∫i 45 de demnitari de etnie maghiar„ (Óncep‚nd cu viceprim-ministru, mini∫tri, secretari de stat etc.) ale c„ror priorit„˛i sunt cu totul altele dec‚t cele na˛ionale, rom‚ne∫ti, ca ∫i o serie de persoane cu presta˛ie submediocr„, demonstrat„ de îperforman˛ele“ lor Ón domeniile din responsabilitate, cu o men˛iune special„ pentru ministrul mediului, Sulfina Barbu, care a Óntrecut orice Ónchipuire.

Aceasta s-a remarcat prin inac˛iune la inunda˛iile din 2005, dup„ care toat„ lumea se a∫tepta s„ fie cel pu˛in remaniat„, dar ∫i prin unele declara˛ii ∫ocante f„cute la vremea respectiv„. Astfel, aflat„ Óntr-o vizit„ de lucru la Bra∫ov pentru o Ónt‚lnire cu primarii din jude˛, doamna ministru Sulfina Barbu s-a exprimat Ón stilul de acum caracteristic, lans‚nd unele emana˛ii ale g‚ndirii proprii care au l„sat auditoriul f„r„ replic„. Referindu-se, Óntre altele, la alunec„rile de teren, ea a afirmat c„ acestea îsunt un fenomen natural pe care nu ni-l dorim, dar care, din p„cate, se produce, n-avem ce-i face“ ∫i înu Ministerul Mediului comand„ vremea, nu el spune c‚nd plou„ ∫i c‚nd nu, asta numai Dumnezeu o stabile∫te!“ Iar pentru a eviden˛ia Ónc„ o dat„ g‚ndirea de ga∫c„ a acestor guvernan˛i, Sulfina Barbu declara la aceea∫i reuniune: îpriorit„˛ile P.D.-ului sunt ∫i ale Guvernului, iar priorit„˛ile Guvernului sunt ∫i ale P.D.-ului, dar eu sunt ministru al Partidului Democrat ∫i de aceea priorit„˛ile partidului le pun pe primul loc!“ Cu alte cuvinte, ca membru al Guvernului, nu are Ón vedere interesele ˛„rii, ci ale grupului care a sus˛inut-o ∫i a promovat-o Ón pozi˛ia pe care o ocup„, iar dac„ priorit„˛ile acestuia sunt de a fura c‚t mai mult, acestea sunt pe primul loc Ón opinia doamnei ministru.

Œn fapt, consecin˛ele acestei pozi˛ii, caracteristic„ pentru membrii Guvernului coali˛iei, s-au v„zut ∫i continu„ s„ produc„ efecte, pentru c„ aventurieri de acest gen, coco˛a˛i la putere prin voin˛„ extern„, nu au alt„ grij„ dec‚t propriul bine, Ómbog„˛irea rapid„, prin orice mijloace, c‚t Ónc„ mai pot.

Suferin˛ele provocate de inunda˛iile din 2005 ar fi trebuit s„ reprezinte o lec˛ie suficient de aspr„ pentru a-i determina s„ mobilizeze toate resursele materiale, financiare ∫i umane ∫i s„ purcead„ la reluarea lucr„rilor de amenajare specific„ Ón bazinele hidrografice cu cele mai mari riscuri, inclusiv cel al Dun„rii. Se cunoa∫te foarte bine faptul c„ majoritatea digurilor din bazinul dun„rean, ca ∫i cele de pe r‚urile interioare, nu au mai fost reabilitate din anii 1970—1980.

De asemenea, mai mul˛i parlamentari au adresat interpel„ri doamnei ministru Sulfina Barbu prin care i se indicau punctele nevralgice preexistente inunda˛iilor de anul trecut sau ap„rute dup„ acestea. Una dintre interpel„ri i-am adresat-o personal la data de 22 octombrie 2005 ∫i s-a referit la digul de protec˛ie din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 zona comunei Borcea, jude˛ul C„l„ra∫i. R„spunsul primit de la doamna ministru a fost evaziv, lipsit de substan˛„, o form„ f„r„ fond, dar din care un lucru rezulta cu certitudine, ∫i anume c„ nu exist„ preocupare pentru rezolvarea situa˛iei semnalate. Consecin˛ele dezastruoase se v„d ast„zi ∫i sunt suportate de locuitorii din zonele afectate.

Pentru aspectele prezentate, solicit demiterea imediat„ a ministrului mediului, doamna Sulfina Barbu, ∫i tragerea acesteia la r„spundere, inclusiv penal„, pentru modul Ón care a Ón˛eles s„ gestioneze situa˛ia din aria de responsabilitate, re˛in‚ndu-se ca fapt agravant c„ era Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„, inclusiv Ón ceea ce prive∫te repercusiunile majore Ón plan social ∫i economic.

Un studiu elaborat pornind de la date statistice din luna februarie 2006 ne-a oferit o viziune limpede asupra gradului de ocupare Ón munc„ ∫i implicit asupra tendin˛elor din economie dup„ un an de aplicare a cotei unice de impozitare ∫i a prevederilor noului Cod fiscal de sorginte liberal„.

Pornind de la ideea c„ doar un grad superior de ocupare Ón munc„ poate sus˛ine sistemele de asigur„ri sociale, ca ∫i asisten˛a social„ deficitar„, dup„ cum se observ„, am analizat evolu˛ia for˛ei de munc„ ∫i a salariilor reale Ón perioada noiembrie 2004—februarie 2006.

Iat„ ce am constatat:

— num„rul mediu de lucr„tori Ón 2003: 4,91 milioane; 2004: 4,6 milioane; 2005: 4,53 milioane;

— num„rul de lucr„tori Ón februarie 2006: 4,56 milioane.

Dup„ cum se observ„, num„rul de lucr„tori a sc„zut Ón anul cotei unice ∫i mai departe cu cel pu˛in 100.000, av‚nd Ón vedere c„, Ón concordan˛„ cu noul Cod al muncii, num„rul Ónregistrat reprezint„ nu neap„rat num„rul de lucr„tori, ci num„rul de contracte de munc„ Óncheiate.

Beneficiarii aplic„rii cotei unice sunt:

— 2,96 milioane lucr„tori cu c‚∫tiguri salariale lunare medii cuprinse Óntre 750 lei ∫i 3.500 lei, care au c‚∫tigat de la c‚˛iva lei p‚n„ la 1.000 lei Óntr-o scal„ progresiv„ cu c‚∫tigul salarial;

— 60,4 mii lucr„tori, cu c‚∫tiguri medii salariale peste 2.500 lei, au avut c‚∫tiguri nete importante;

— 1,57 milioane lucr„tori nu au avut nici un fel de c‚∫tig salarial ca urmare a aplic„rii noilor impozite pe salariu. Ace∫ti lucr„tori au avut c‚∫tiguri salariale sub 750 lei. Ei reprezint„ 34% din totalul contractelor de munc„;

— to˛i patronii sau ac˛ionarii societ„˛ilor comerciale, cu excep˛ia patronilor microÓntreprinderilor impozitate Ón func˛ie de venituri.

Urm„toarele ramuri din economie ∫i-au diminuat num„rul de lucr„tori Ón 2005: industria extractiv„, mineritul, petrolul, industria articolelor de Ómbr„c„minte, de ma∫ini ∫i echipamente, de piel„rie ∫i Ónc„l˛„minte, industria chimic„, a produselor textile, a materialelor de construc˛ii, prelucrarea lemnului, metalurgia, Ónv„˛„m‚ntul, agricultura.

Ramurile ce au putut angaja mai mul˛i lucr„tori Ón 2005 sunt: comer˛ul cu ridicata, construc˛iile, salubritatea,

s„n„tatea, industria hotelier„ ∫i de restaurante, administra˛ia public„ ∫i ap„rarea, asigur„rile ∫i transporturile terestre. Angajarea de for˛„ de munc„ nu a reprezentat neap„rat un semn al unei performan˛e economice deosebite sau al unei perspective economice sigure. Ca dovad„, cre∫teri ale c‚∫tigurilor salariale Ón aceast„ perioad„ au Ónregistrat Ón ordine descresc„toare doar: ramura intermedierilor financiare, s„n„tatea, po∫ta ∫i telecomunica˛iile, petrolul, agricultura, energia electric„, termic„, gazele naturale, apa, editurile, asigur„rile, Ónv„˛„m‚ntul, administra˛ia public„ ∫i ap„rarea, hotelurile, industria chimic„, produc˛ia de textile. Domeniile unde c‚∫tigurile salariale reale au sc„zut sunt: cercetarea ∫i dezvoltarea tehnologic„, turismul, transporturile terestre, ramura cauciuc ∫i mase plastice, articole de Ómbr„c„minte.

Singurele domenii Ón care putem vorbi de dezvoltare din punct de vedere al cre∫terii ocup„rii Ón munc„ ∫i a salariilor reale sunt: ramura intermedierilor financiare, asigur„ri, s„n„tate, construc˛ii, administra˛ie public„, ap„rare, hoteluri, restaurante.

Prelucr‚nd toate aceste date au reie∫it urm„toarele concluzii:

Veniturile salaria˛ilor au suferit o relativ„ majorare doar pentru 66% dintre ace∫tia. O parte din majorare a fost compensat„ prin contribu˛iile, taxele, accizele, dob‚nzile suplimentare introduse prin noul Cod fiscal ∫i, mai ales, prin cre∫terea pre˛ului la utilit„˛i.

34% dintre lucr„tori au fost obliga˛i s„ fac„ fa˛„ noilor obliga˛ii fiscale f„r„ nici un fel de majorare a venitului net Aceast„ categorie salarial„ putem spune c„ a s„r„cit Ón cursul anului 2005. Cota unic„ de impozitare pe c‚∫tigul salarial nu a influen˛at Ón nici un fel angajarea Ón munc„, ea suferind chiar o diminuare. Cre∫terea veniturilor reale a unui procent de circa 60% din lucr„tori a permis cre∫terea consumului pentru o parte dintre ace∫tia, cei c„rora cre∫terea pre˛ului la utilit„˛i ∫i noile taxe nu le-a ∫ters avantajul sc„derii impozitului (grupa 750—1.000 lei). Doar lucr„torii din segmentul 1.500—3.500 lei au contribuit at‚t la cre∫terea consumului, c‚t ∫i la fenomenul de economisire sau creditare.

Analiza efectelor reducerii impozitului pe profit a relevat c„ sumele mai mari la Óndem‚na patronilor s-au transformat Óntr-o m„sur„ insesizabil„ Ón investi˛ii, avantajul fiscal fiind folosit de patroni Ón scopuri personale, impulsion‚nd doar consumul prin achizi˛ionarea de bunuri personale ∫i dezvoltarea construc˛iilor de locuin˛e, for˛‚nd pia˛a s„ ridice pre˛urile, cu efect prohibitiv asupra lucr„torilor cu salarii mici ∫i medii.

Ca urmare, efectul introducerii cotei unice este nul din punct de vedere al ocup„rii Ón munc„, efectul real fiind, pe de o parte, accentuarea polariz„rii societ„˛ii Ón func˛ie de resursele de trai ∫i Óncurajarea consumului intern ∫i dezvoltarea ramurilor construc˛iilor.

Cre∫terea consumului intern nu a fost Óns„ at‚t de important„ Ónc‚t s„ produc„ cre∫tere economic„ suplimentar„ fa˛„ de cea anterioar„, corespunz„toare unui alt tip de fiscalitate, dar a fost Ón m„sur„ s„ preia o parte din diminuarea cre∫terii economice, Ónregistrat„ datorit„ reculului altor domenii de activitate. Surplusul de T.V.A. colectat la buget a fost acela care a compensat Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 m„sura cea mai mare minusul de venituri din impozitele directe.

Efectele de accentuare a polariz„rii societ„˛ii cumuleaz„ efectele categoriei celor s„r„ci˛i din popula˛ia activ„, cu efectele s„r„cirii tuturor celorlalte categorii de locuitori inactivi, c„rora taxele suplimentare, cre∫terea pre˛urilor la utilit„˛i ∫i neaplicarea unor legi social democrate de protec˛ie social„ le-au diminuat serios puterea de cump„rare. Din p„cate, aceste tendin˛e se vor accentua Ón 2006 ∫i mai departe, at‚ta vreme c‚t economia ∫i comportamentele pe pia˛„ nu vor crea locuri de munc„ stabile, remunerate corespunz„tor.

Œn concluzie, cei care beneficiaz„ de cota unic„ de impozitare sunt salaria˛ii cu salarii mari (peste 2.500 lei) ∫i patronii. Nici una dintre aceste categorii nu pot sau nu vor s„ fac„ ceva pentru ca beneficiul lor s„ se transforme Ón beneficiul altora. Material ∫i moral, m„sura fiscal„ a cotei unice s-a dovedit un fiasco, evident, un fiasco al dreptei rom‚ne∫ti neanimat„ c‚tu∫i de pu˛in de spiritul solidarit„˛ii umane.

Dac„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ este un fapt aproape Ómplinit, integrarea Rom‚niei Ón structurile europene este departe de a fi Ón˛eleas„ de Guvern la adev„rata sa complexitate. Europa cere Rom‚niei dac„ nu s„ fie din 2007 o ˛ar„ integral european„, cel pu˛in s„ Óncerce s„ fac„ acest pas, iar unul dintre elementele care diferen˛iaz„ net Rom‚nia de Europa este infrastructura rutier„.

Acest capitol poate fi numit, f„r„ fals patriotism, o ru∫ine na˛ional„ care a ajuns s„ fie ridicat„ la nivel de simbol na˛ional. Drumurile europene se termin„ la frontiera cu Rom‚nia, urm‚nd ca apoi fiecare ∫ofer s„-∫i testeze reflexele Ón ocolirea gropilor din asfalt.

Asta Ón situa˛ia fericit„ Ón care, pe drumul respectiv, mai exist„ o urm„ de covor asfaltic, de cele mai multe ori acesta fiind m‚ncat ∫i f„r‚mi˛at de intemperii.

Aceasta nu este o situa˛ie singular„, ci a ajuns s„ fie generalizat„ la nivelul Óntregii ˛„ri, Ón func˛ie de capriciile financiare ale Ministerului Transporturilor.

Situa˛ia este identic„ pe drumurile na˛ionale, jude˛ene sau Ón marile ora∫e, c„ci la drumurile comunale sau cele din micile ora∫e de provincie nici nu mai merit„ s„ m„ refer.

Dac„ Ón Europa garan˛ia unui drum na˛ional este Óntre 20 ∫i 30 de ani, iar Ón cazul unei autostr„zi se ajunge la 40 de ani, Ón Rom‚nia nici nu se mai poate discuta despre garan˛ie, de∫i costurile pe metrul p„trat sunt cel pu˛in duble fa˛„ de Uniunea European„ ∫i, at‚ta timp c‚t Ón fiecare prim„var„ plombele asfaltice sar, ∫i drumurile se umplu din nou de gropi.

Dorim s„ fim europeni, dorim s„ atragem investitori ∫i turi∫ti, dorim s„ fim vizita˛i ∫i cunoscu˛i de alte na˛iuni, dar nu ne preocup„ deloc imaginea pe care o oferim acestora. Œn timpul crizei economice dintre anii 1929 ∫i 1933, Statele Unite au oferit locuri de munc„ ∫omerilor Ón construc˛ii de drumuri ∫i au dezvoltat cea mai mare re˛ea de ∫osele din lume. A∫a au rezolvat simultan dou„ probleme: a infrastructurii ∫i a ∫omajului.

C‚˛i dintre rom‚ni ∫tiu c„ actualul DN1 Bucure∫ti— Bra∫ov—Cluj—Oradea a fost construit de suedezi? C‚˛i

∫tiu c„ DN Bucure∫ti—Foc∫ani—Suceava a fost construit de nem˛i? Probabil c„ pu˛ini. Dar important ar fi s„ se ∫tie c„ aceste drumuri na˛ionale construite acum 70 de ani au fost f„cute s„ reziste, actualele ∫osele fiind dezvoltate pe funda˛ia de atunci. Iar noi, acum, av‚nd la dispozi˛ie materiale de construc˛ii moderne, nu reu∫im s„ turn„m un covor asfaltic care s„ reziste c‚˛iva ani.

Œn calitatea mea de deputat de Bra∫ov, pot s„ v„ informez c„ DN1 pe tronsonul Predeal—Bra∫ov este foarte deteriorat, varianta de trafic m„rfuri de pe DN1 a Ploie∫ti—Cheia—Bra∫ov arat„ de parc„ nu a fost asfaltat„ niciodat„, iar DN73 Pite∫ti—Bra∫ov nu arat„ mai bine. ™i aceasta Ón situa˛ia Ón care aceste trei drumuri na˛ionale reprezint„ trei c„i vitale de acces spre ∫i dinspre Transilvania, respectiv spre frontiera vestic„ a Rom‚niei.

Firmele str„ine de transport caut„ deja rute ocolitoare prefer‚nd un traseu mai lung dec‚t distrugerea ma∫inilor sau implicarea lor Óntr-un accident rutier datorat gropilor.

Acum un an de zile am sesizat Ministerul Transporturilor despre aceast„ stare de lucruri, iar r„spunsul a fost cinic ∫i scurt: îNu exist„ fonduri“.

Oare, Óntr-un an de zile, Guvernul nu a reu∫it s„ g„seasc„ fonduri pentru trei dintre cele mai importante drumuri na˛ionale? Greu de crezut. Mai cur‚nd este vorba de dezinteres sau de interese privind ∫i felul Ón care se acord„ dreptul de a efectua aceste lucr„ri unor firme obscure care nu au poten˛ialul financiar ∫i tehnologic necesar pentru a le duce la bun sf‚r∫it.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn urm„ cu nici dou„ s„pt„m‚ni, la sosirea de la Bruxelles, pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, f„cea o serie de aprecieri deloc m„gulitoare la adresa mini∫trilor liberali de la finan˛e ∫i agricultur„, Sebastian Vl„descu, respectiv Gheorghe Flutur. Atitudinea de atunci a pre∫edintelui a fost destul de dur„ la adresa celor doi, care au fost acuza˛i c„, datorit„ activit„˛ii lor, Rom‚nia ar avea de suferit sub aspectul imposibilit„˛ii acces„rii fondurilor postaderare din Uniunea European„.

Duminic„, pre∫edintele Traian B„sescu a apreciat, Óntr-o emisiune televizat„, eforturile depuse de unii mini∫tri pentru a-∫i aduce domeniile pe care le conduc la standardele cerute de Uniunea European„ Ón perspectiva ader„rii.

Printre cei remarca˛i, la loc de cinste se afl„ ∫i Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii. Astfel, B„sescu a ar„tat c„ ministrul Flutur îa scos mult din r„m‚nerile Ón urm„, fapt atestat de rapoartele de monitorizare europene“.

Urm„rind aceste declara˛ii ale pre∫edintelui, ca simpli cet„˛eni, st„m ∫i ne Óntreb„m, c‚nd a avut B„sescu dreptate? C‚nd a eviden˛iat realitatea? Ce l-a f„cut s„-∫i schimbe p„rerea fa˛„ de ministrul Flutur?

Pentru cet„˛eanul simplu, toate aceste Óntreb„ri care Ól fr„m‚nt„ r„m‚n f„r„ r„spuns, determin‚ndu-l s„ Ónchid„ televizorul sau ziarul, nemul˛umit c„ nu mai Ón˛elege nimic.

Din p„cate, aceast„ nemul˛umire se contabilizeaz„, iar noi, cei care facem parte din via˛a politic„, va trebui s„ d„m socoteal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 De aceea, Ól invit pe pre∫edintele B„sescu s„-∫i cristalizeze p„rerile Ónainte de a le exprima, s„ Ónceteze utilizarea unor teme extrem de importante pentru societatea rom‚neasc„ Ón lupta politic„, s„ devin„ pre∫edintele tuturor rom‚nilor, un pre∫edinte responsabil ∫i, de ce nu, consecvent.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îJoaca de-a Ónv„˛„m‚ntul cu un ministru f„r„ perspectiv„“.

Se spune c„ zece Ón˛elep˛i nu pot s„ descurce ceea ce a Óncurcat o persoan„ lipsit„ de discern„m‚nt. Gre∫elile f„cute Ón Ónv„˛„m‚nt vor avea ecou peste genera˛ii Óntregi ∫i cu greu se va putea recl„di calitate peste d„r‚m„turile care troneaz„ ast„zi al„turi de ignoran˛„.

Se vorbe∫te tot mai pu˛in despre Ónv„˛„m‚nt Ón Rom‚nia, iar atunci c‚nd acest subiect este adus Ón discu˛ie, e Ónso˛it de interjec˛ii ∫i exclama˛ii care ad‚ncesc sentimentul abandonului ∫i lipsei de performan˛„.

™tirile legate de subiectul Ónv„˛„m‚ntului aduc doar ve∫ti sumbre care semnaleaz„ performan˛ele slabe sau violen˛a ce ia forme tot mai grave Ón ∫colile din Rom‚nia.

Studen˛ii se simt Ón continuare umili˛i prin nerespectarea protocolului semnat Ón toamna anului trecut. C„minele studen˛e∫ti arat„ tot mai jalnic, iar subven˛iile promise au r„mas simple vorbe. Profesorii sunt obliga˛i s„-∫i cer∫easc„ drepturile salariale, iar ultimul gest al ministrului H„rd„u demonstreaz„ ∫i mai clar lipsa de competen˛„ care domne∫te Ón fruntea unuia dintre cele mai importante ministere.

Nu-i suficient c„ suntem pe ultimele locuri Ón lume la ∫tiin˛„. Domnul ministru s-a g‚ndit s„ mai facem c‚˛iva pa∫i Ónapoi, schimb‚nd criteriile la titlurile universitare.

Faptul c„, Ón toat„ cariera, ministrul a publicat doar un singur articol ∫tiin˛ific, l-a f„cut probabil s„ Ó∫i legifereze neputin˛a. Este o jignire adus„ cercet„torilor care s-au eviden˛iat printr-o activitate sus˛inut„ cu rezultate recunoscute Ón plan interna˛ional.

Niciodat„ nu a existat performan˛„ prin renun˛area la excelen˛„, iar un titlu universitar este ceva care implic„ eforturi pentru a fi c‚∫tigat. Cu un asemenea ministru, cur‚nd, to˛i locuitorii vor putea cere titluri universitare mic∫or‚nd an de an criteriile de ob˛inere ale acestora.

Nu cred c„ acesta era proiectul menit s„ transforme fa˛a Ónv„˛„m‚ntului din Rom‚nia, ∫i Ól invit pe domnul ministru s„ se trezeasc„ la realitate, ocup‚ndu-se concret de problemele multiple ale sistemului.

Nu v-am v„zut preocupat de situa˛ia miilor de elevi care nu au mai putut merge la ∫coal„ Ón perioada inunda˛iilor de anul trecut.

™coala rom‚neasc„ se confrunt„ cu probleme grave care ar Óngrijora orice Guvern responsabil.

Vom intra Ón cur‚nd Ón Europa ∫i cred c„ era frumos s„ ducem cu noi o genera˛ie preg„tit„ s„ Ónfrunte provoc„rile europene, o genera˛ie m‚ndr„ c„ ∫i-a format Ón Rom‚nia o educa˛ie care o preg„te∫te s„ concureze cu orice al˛i elevi.

A˛i reu∫it s„ distruge˛i acele valori cu care ne m‚ndream odat„, iar ∫coala rom‚neasc„ a devenit un

teren al incertitudinii pentru milioanele de elevi care-i p„∫esc zilnic pragul.

Nu peste mult timp se va da publicit„˛ii Raportul de monitorizare al Comisiei Europene referitor la stadiul de preg„tire a ˛„rii noastre pentru aderarea la marea familie european„.

Din informa˛iile de˛inute p‚n„ la acest moment, acest document nu va con˛ine decizia privind dob‚ndirea statutului de membru, Óncep‚nd cu pre∫edintele ˛„rii ∫i termin‚nd cu omul obi∫nuit, concluziile pe care le va con˛ine..., pentru c„ Ón func˛ie de ele putem sau nu s„ devenim cu adev„rat europeni.

™i asta, pentru c„ aceste concluzii sunt citite ∫i studiate de cele mai importante persoane din Europa, ∫efi de stat ∫i de Guvern. Redactarea formei finale a acestui raport a demarat deja cu vizitele la Bucure∫ti ale oficialilor de la Bruxelles, vizite care vor continua p‚n„ Ón luna mai, c‚nd concluziile finale, dureroase sau nu, vor fi puse pe h‚rtie ∫i prezentate tuturor, ele st‚nd ∫i la baza deciziei majore: acceptarea sau nu a Rom‚niei Ón Uniunea European„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Nu e de mirare c„ fiecare declara˛ie a oficialit„˛ilor europene care ne viziteaz„ reprezint„ un semn de bine sau de r„u, Ón func˛ie de problemele la care se refer„ ∫i trebuie s„ fie receptate Ón cel mai plauzibil mod de cei c„rora le sunt adresate, fie pentru a fi remediate problemele prezentate, fie a continua Ón acela∫i ritm activitatea de preaderare.

Œn aceste condi˛ii, laudele care ne-au fost aduse nou„, ca ˛ar„, de c„tre un Ónalt oficial al Comisiei Europene au iscat un adev„rat r„zboi Óntre for˛ele politice din Rom‚nia. Œn loc s„ fim m‚ndri ∫i s„ primim cu satisfac˛ie felicit„rile sau s„ medit„m la deficien˛ele semnalate, primul lucru pe care l-am f„cut noi, rom‚nii, ca de obicei, trebuie s„ o recunoa∫tem, a fost c„ o parte din clasa politic„ ∫i din demnitari au Óncercat s„ prezinte succesele ca fiind doar meritul lor, de parc„ le-ar fi realizat cu propriile palme, f„r„ armata de func˛ionari ∫i speciali∫ti din spatele lor. ™i toate acestea pentru a-∫i consolida propriile pozi˛ii ∫i pentru a le ∫ubrezi pe ale altora.

Nu pot s„ trec peste faptul c„ acela∫i Ónalt demnitar nu a fost suficient de bine informat asupra adev„ratei st„ri de lucru din Parlamentul Rom‚niei, pentru c„ cei care tocmai trebuiau s„ furnizeze aceste date erau prin∫i Óntr-o cr‚ncen„ lupt„ intern„ legat„ de ∫efia Camerei Deputa˛ilor. De aceea, pe parcursul vizitei sale, comentariile legate de prima putere din statul rom‚n au fost re˛inute.

C‚nd se afl„ Ón joc interesul ˛„rii, majoritatea statelor lumii adopt„ o pozi˛ie unic„, care reune∫te toate for˛ele politice, economice ∫i sociale. Uita˛i-v„ la vecinii no∫tri care deja au acces Ón Uniunea European„: au l„sat deoparte rivalit„˛ile ∫i polemicile ∫i au f„cut front comun pentru a rezolva problemele semnalate de forurile europene.

Pe scurt spus, au l„sat deoparte ambi˛iile ∫i orgoliile proprii ∫i s-au g‚ndit, Ón primul r‚nd, la binele ∫i interesele poporului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Comisarii europeni sunt persoane care se ghideaz„ Ón primul r‚nd dup„ informa˛iile primite at‚t din ˛ar„, c‚t ∫i din str„in„tate.

™i cum informa˛ia poate fi trunchiat„, este normal c„ se pot Ón∫ela Ón deprinderea ∫i solu˛ionarea problemelor de preaderare. Spectacolele mediatice prin care se Óncearc„ s„ ni se prezinte c„ lupta Ómpotriva corup˛iei Ónregistreaz„ succes dup„ succes sunt apreciate at‚t de popor, c‚t ∫i de str„ini, dar nu ajut„, at‚ta timp c‚t cei care cunosc realit„˛ile au datoria de a spune Óntregul adev„r ∫i rezultatul unic, respectarea unei anumite conduite morale, ∫i nu acumularea de capital electoral.

Procesul preg„tirii ˛„rii pentru a Óndeplini condi˛iile necesare ader„rii vizeaz„ aproape toate laturile vie˛ii noastre politice, economice ∫i sociale, Ón profunzimea lor. Numai simpla trecere Ón revist„ a prevederilor tratatului de preaderare ne arat„ c„ nu este nici loc ∫i nici timp de demonstra˛ii, ci trebuie s„ ne unim, s„ punem osul la munc„ ∫i s„ Óndeplinim clauzele la care ne-am Ónh„mat.

Nimic solid, consistent, nu se cl„de∫te pe fic˛iuni, pe exager„ri, poli˛e de pl„tit, ranchiun„ ∫i dezbinare. Este o chestiune de demnitate s„ ne asum„m realit„˛ile ∫i s„ ac˛ion„m pe direc˛ia influen˛„rii lor spre bine pentru a putea ob˛ine succese durabile.

Œn ajun de s„rb„tori, natura s-a dezl„n˛uit din nou. Œn ultimele zile, foarte multe localit„˛i au ajuns sub ape, zeci de gospod„rii au fost inundate, agoniseli de-o via˛„ luate de ape, sute de oameni dispera˛i r„ma∫i f„r„ ad„post, mult„ durere, mult„ triste˛e. Dun„rea a atins cote alarmante, cu valori peste limita de inunda˛ii. Jude˛ele din vecin„tatea Dun„rii ∫i a afluen˛ilor ei sunt sub teroare.

Din cauza ploilor abundente, Rom‚nia, de la vest la est, Ón Cri∫ana, Maramure∫, Transilvania, Ón Banat, Oltenia ∫i Muntenia, se lupt„ cu diguri rupte, alunec„ri de teren, drumuri blocate, sute de hectare de terenuri agricole ∫i p„∫uni distruse sau acoperite de ape, surp„ri de teren. Imagini apocaliptice, Ón fa˛a c„rora r„m‚nem neputincio∫i ∫i ne Óntreb„m ce putem face.

Jude˛ul Tulcea a fost ∫i el grav afectat de cotele ridicate ale Dun„rii. Aceast„ zon„ este cu at‚t mai afectat„, datorit„ Deltei Dun„rii, unde debitul de ap„ este mult mai ridicat. Localit„˛ile din Delta Dun„rii sunt Ón pericol real de a suferi mari pagube at‚t umane, c‚t ∫i materiale.

Numai Ón ultima s„pt„m‚n„, Ón jude˛ul Tulcea, zeci de locuin˛e au fost afectate de inunda˛ii, sute de gospod„rii distruse, mii de hectare de teren arabil distruse. Apele Dun„rii au rupt digurile din localit„˛ile Nuf„ru, Be∫tepe ∫i P„tl„geanca, iar digul din localitatea S„lceni a fost fisurat. Drumul comunal Tulcea—Chilia Veche a fost acoperit de ap„ pe o lungime de circa 5 kilometri, iar digul de la Isaccea a cedat pe o lungime de 20 cm.

Circula˛ia Ón zon„ a fost ∫i ea grav afectat„ de inunda˛ii, dat fiind c„ accesul c„tre jude˛ul Tulcea a fost restric˛ionat. Activitatea economic„ din jude˛ este limitat„, dat fiind c„ autovehiculele de mare tonaj nu pot trece Dun„rea cu bacul.

Aceast„ tragedie natural„ i-a afectat pe to˛i locuitorii zonei. Sinistra˛ii, precum ∫i oamenii evacua˛i din calea apelor au fost nevoi˛i s„-∫i p„r„seasc„ locuin˛ele pentru a

se muta Ón corturi militare, mul˛i dintre ei ne∫tiind ce vor g„si la Óntoarcere. C‚˛i dintre ei sper„ s„-∫i g„seasc„ locuin˛ele intacte?

Situa˛ia este cu at‚t mai grav„ cu c‚t, datorit„ inunda˛iilor, cre∫te pericolul epidemiilor care pot afecta pe viitor ∫i popula˛ia ferit„ p‚n„ acum de aceste calamit„˛i.

Este nevoie de o foarte bun„ mobilizare pentru a face fa˛„ cu maturitate ∫i eficien˛„ acestor nenorociri ce au lovit ˛ara noastr„ chiar Ón ajunul Sfintelor S„rb„tori de Pa∫ti. Este nevoie de o bun„ coordonare ∫i poduri. Este nevoie de o implicare eficient„ a Ministerului Mediului Ón g„sirea solu˛iilor menite s„ vin„ Ón Ónt‚mpinarea problemelor ce amenin˛„ sute ∫i mii de locuitori.

Devenim neputincio∫i Ón fa˛a furiei naturii ∫i Ómi exprim speran˛a c„ autorit„˛ile competente ∫i institu˛iile abilitate s„ gestioneze aceast„ criz„ Ó∫i vor face datoria, mai ales c„ ∫i aceast„ s„pt„m‚n„, de dinaintea Sfintelor S„rb„tori, va fi una ploioas„.

A devenit, din p„cate, o tradi˛ie ca Guvernul ∫i Ministerul Mediului s„ rezolve aceste tragedii naturale Ón stil pompieristic, prin decizii pripite, cu cheltuieli foarte mari, prin mobilizarea for˛ei de munc„ ∫i ridicarea de diguri din saci de nisip.

Se impune elaborarea unui program ∫tiin˛ific ∫i eficient pe termen lung, prin realizarea de diguri menite s„ previn„ catastrofele viitoare ∫i s„ asigure popula˛ia ˛„rii de pierderile imense suferite Ón urma acestor tragedii, at‚t umane, c‚t ∫i materiale.

Este nevoie de m„suri ferme ∫i strategice, nu de solu˛ii superficiale ∫i de moment.

îLegea lustra˛iei Óncalc„ grav Constitu˛ia Rom‚niei, normele ∫i standardele europene“

Proiectul de Lege a lustra˛iei privind limitarea temporar„ a accesului la unele func˛ii ∫i demnit„˛i publice pentru persoanele care au f„cut parte din structurile de putere ∫i din aparatul represiv al regimului comunist nu Óntrune∫te cerin˛ele de fond ale unei legi, fiind esen˛ialmente un act politic care violeaz„ prevederi constitu˛ionale fundamentale ∫i, deopotriv„, contravine flagrant Declara˛iei Universale a Drepturilor Omului, Conven˛iei Europene a Drepturilor Omului, Conven˛iei pentru protec˛ia drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale, Pactului interna˛ional cu privire la drepturile civile ∫i politice ∫i Pactului interna˛ional cu privire la drepturile economice, sociale ∫i culturale. Toate cele cinci documente de drept interna˛ional constituie Carta fundamental„ a drepturilor omului ∫i au prioritate fa˛„ de reglement„rile na˛ionale.

Œn spe˛„, nu pot fi invocate ∫i luate Ón considera˛ie dispozi˛iile art. 53 ale Constitu˛iei Rom‚niei care prev„d c„ îexerci˛iul unor drepturi sau al unor libert„˛i poate fi restr‚ns numai prin lege ∫i numai dac„ se impune, dup„ caz (...) pentru ap„rarea ordinii, s„n„t„˛ii ori a moralei publice“, invocate de ini˛iatori, deoarece:

1) Legea ar urma s„ creeze neconcordan˛e cu pactele ∫i tratatele interna˛ionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, prin introducerea Ón dreptul na˛ional a unor dispozi˛ii mai pu˛in favorabile ∫i, Ón acela∫i timp, de discriminare pe motive ideologice, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 natur„ a crea o categorie de noi persecuta˛i politic, Óndrept„˛i˛i s„ solicite protec˛ie interna˛ional„.

2) Adoptarea legii, la 16 ani de la abolirea regimului politic totalitar, ar urma s„ introduc„ norme punitive exagerat excesive, dep„∫indu-le pe cele ale legii penale, potrivit c„reia cele mai grave infrac˛iuni, except‚nd crimele Ómpotriva p„cii ∫i umanit„˛ii, se prescriu dup„ 15 ani de la s„v‚r∫ire.

3) M„surile punitive pe care legea ar urma s„ le impun„, const‚nd Ón suspendarea unor drepturi ∫i libert„˛i politice ∫i civile fundamentale (dreptul de a fi ales, dreptul la munc„, libera dezvoltare a personalit„˛ii umane — valoare constitu˛ional„ suprem„) nu vor fi consecin˛a unor fapte determinate, a unor vinov„˛ii ∫i responsabilit„˛i pentru acestea, ci simpla apartenen˛„ la un sistem socialpolitic ori la o categorie socio-profesional„, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia, Ónainte de 1990, nu a fost supus„ interdic˛iilor interna˛ionale asemenea Africii de Sud, dar unde o lege a lustra˛iei nu a fost adoptat„.

Regimul politic comunist din Rom‚nia a fost recunoscut ∫i pe deplin legitimat pe plan interna˛ional, el fiind impus de for˛e exterioare voin˛ei na˛ionale.

Obiectiv ∫i moral, cine trebuie s„ r„spund„ pentru extinderea domina˛iei fostei Uniuni Sovietice de la Nistru p‚n„ la Elba? Œn tot acest spa˛iu, Ón cele ∫ase ˛„ri, nu mai trebuiau create structuri de putere autohtone?

Problema, pus„ Ón mod corect, nu este aceea de a fi f„cut parte din structurile de putere, ci faptele individuale ale fiec„ruia, determinate de calitatea avut„.

4) Potrivit tezei a doua a alin. (2) al art. 53 din Constitu˛ie, îm„sura (de limitare a drepturilor) trebuie s„ fie propor˛ional„ cu situa˛ia care a determinat-o, s„ fie aplicat„ Ón mod nediscriminatoriu ∫i f„r„ a aduce atingere existen˛ei dreptului sau a libert„˛ii“.

Proiectul de lege nu con˛ine nici o dispozi˛ie care s„ satisfac„ exigen˛ele condi˛ion„rii constitu˛ionale men˛ionate.

Dimpotriv„, proiectul de lege:

a) este v„dit ∫i premeditat confuz, ambiguu, deci imperfect juridic, cu numeroase aspecte de neconstitu˛ionalitate ∫i sanc˛ionabile conform normelor ∫i standardelor europene; b) genereaz„ o nou„ îv‚n„toare de vr„jitoare“, readuce Ón actualitate lustra˛ia antonescian„, epur„rile staliniste ∫i impune Ón spa˛iul public un limbaj violent, specific extremismului, din care citez: îLegea lusta˛iei trebuie s„ scoat„ pe tu∫„ haitele de profitori ∫i st‚lpi ai regimului comunist“.

Acesta este un limbaj al urii, menit a Ónvr„jbi ∫i dezbina.

Œn premier„ Ón Rom‚nia, la 2 septembrie 1944, un asemenea limbaj a mai fost introdus Ón spa˛iul public de ziarul ˛„r„nist îDreptatea“ prin vocea lui Oscar Lemnaru, care Ón articolul inaugural al epur„rilor promitea: îPrin fa˛a acestui reflector (n.n. ziarul îDreptatea“) vor trece r„uf„c„tori ca la Poli˛ie. (...) Vom scotoci toate ascunzi∫urile (...) vom cotrob„i prin toate hrubele Óntunecate Ón care zac uneltele de lucru ale unei genera˛ii de imbecili ∫i le vom a∫eza Ón locul de onoare Ón muzeul acuzator al momentului de azi“.

Tonul r„zbun„tor al îDrept„˛ii“ a fost preluat imediat de îRom‚nia Liber„“ ∫i îSc‚nteia“.

Victimele îDrept„˛ii“ au fost: Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Nae Ionescu, George Georgescu (directorul Filarmonicii) ∫i alte personalit„˛i notabile Ónfierate a fi ideologi ai mi∫c„rii legionare.

c) se omite impardonabil c„ cei care ar urma s„ fie Óndep„rta˛i din func˛iile Ón prezent de˛inute, nu ∫i-au ascuns trecutul. Ei ∫i faptele lor au c„p„tat aprecierea public„ cuvenit„, fiind de un deceniu ∫i jum„tate cet„˛eni cu drepturi depline ai noii Rom‚nii, Ón care calitate ∫i-au adus, Óntr-o m„sur„ mai mare sau mai mic„, partea de contribu˛ie la ceea ce societatea rom‚neasc„ este Ón prezent. Or, Ón ceea ce prive∫te progresele Ónregistrate de Rom‚nia, acestea sunt apreciate ∫i recunoscute de organismele Uniunii Europene ∫i nu poate exista nici o motiva˛ie de genul c„ lustra˛ia este cerut„ de Uniunea European„ sau c„ ar exista o clauz„ de salvgardare, condamnarea comunismului.

Dimpotriv„, Uniunea European„ Ó∫i folose∫te foarte bine Ón Parlament, dup„ cum spune domnul Emil Hurezeanu, fo∫tii tro˛ki∫ti ∫i maoi∫ti din anii ’60—’70.

d) a fost ignorat„ at‚t de c„tre ini˛iatori, c‚t ∫i de c„tre Senat jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului Ón acest domeniu. Exist„ deja hot„r‚ri Ómpotriva Lituaniei, care a f„cut parte din fosta U.R.S.S., ceea ce nu este cazul Rom‚niei, prin care C.E.D.O se Óndoie∫te de necesitatea, Óntr-o societate democratic„, a discut„rii, dup„ 15 ani de la c„derea comunismului, a unor vinov„˛ii individuale ∫i, eventual, astfel de vinov„˛ii individuale s„ nu mai bareze accesul la func˛ii publice.

Œn cel pu˛in alte patru ˛„ri — Bulgaria, Germania, Republica Ceh„ ∫i Polonia — s-a concluzionat, fie de c„tre C.E.D.O., fie de c„tre Organiza˛ia Interna˛ional„ a Muncii sau propriile Cur˛i Constitu˛ionale c„ legi similare adoptate se impun a fi abrogate sau, Ón cel mai r„u caz modificate, apreciindu-se c„ s-ar putea recurge la Óndep„rtarea din institu˛iile publice doar a acelor persoane cu privire la care se poate proba c„ au participat nemijlocit la îsuprimarea drepturilor omului“.

Œn Bulgaria, legea a fost declarat„ neconstitu˛ional„, Ón Cehia a fost abrogat„ de Legea func˛iei publice, iar Ón Germania ∫i Polonia s-a recomandat abrogarea, men˛ion‚ndu-se c„, dup„ trecerea unei asemenea perioade de timp, persoanele Ón cauz„ nu pot face obiectul unor discrimin„ri dac„ nu exist„ probe c„ au Óntreprins ac˛iuni de for˛„ ori du∫m„noase noului regim democratic.

e) proiectul legii se bazeaz„ pe o inadmisibil„ prezum˛ie de vinov„˛ie colectiv„, aplicat„ extensiv cu Ónc„lcarea principiilor neretroactivit„˛ii legii, dreptului la ap„rare ∫i prezum˛iei de nevinov„˛ie.

Trebuie s„ observ„m c„ Ón raport cu neconcordan˛ele dintre dispozi˛iile legale interne ∫i jurispruden˛a C.E.D.O., obliga˛ia justi˛iei Rom‚niei este de a aplica jurispruden˛a Cur˛ii Europene.

Pe cale de consecin˛„, proiectul de lege, Ón loc s„ rezolve, numai bine c„ va crea probleme Ón raport cu Uniunea European„, deoarece nu vor fi pu˛ini cei care, invoc‚nd generozitatea legii Ón ceea ce prive∫te situa˛iile de incompatibilitate ∫i confuziile Ón ceea ce prive∫te responsabilit„˛ile individuale, chestiunile de constitu˛ionalitate ∫i de contradic˛ie cu normele europene, vor ob˛ine hot„r‚ri judec„tore∫ti favorabile de la C.E.D.O.,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 ceea ce, Ón principiu, va Ónsemna c„, Ón Rom‚nia, Carta fundamental„ a drepturilor omului a fost Ónc„lcat„ ∫i, deci principiul lustra˛iei, a∫a cum se preconizeaz„ a fi legiferat, nu poate func˛iona.

Nu Ón ultimul r‚nd trebuie observat c„ îlustra˛ia“ este un termen str„in limbii na˛ionale, care nu ∫i-a g„sit locul Ón dic˛ionar, ceea ce explic„, Ón cel mai evident mod, c„ nu prezint„ nici un interes pentru vorbitorii limbii rom‚ne, motiv pentru care reprezentan˛ii marcan˛i ai Coloanei a V-a se str„duiesc s„-l introduc„, drept expresie a aceleia∫i continue lupte de clas„.

V„ rog s„ observa˛i c„ experien˛a unor state membre ale Uniunii Europene sau a unor state candidate la aderare relev„ faptul c„ solu˛ii legislative relativ asem„n„toare s-au dovedit irelevante ∫i au condus la dezbinare social„, fiind date uit„rii sau au f„cut obiectul unor reclama˛ii adresate forurilor interna˛ionale, iar statele respective au fost puse Ón situa˛ia de a furniza explica˛ii ∫i solicit‚ndu-li-se abrogarea reglement„rilor Ón cauz„.

G„sesc cel pu˛in surprinz„tor faptul c„ Ón Senat au fost trecute cu vederea ∫i, chiar mai mult, ignorate numeroasele ∫i consistentele obiec˛ii pe care Guvernul, sub semn„tura primului-ministru, le-a exprimat cu privire la proiectul legii, conform îPunctului de vedere“ nr. 2782 din 8.11.2005, respectiv observa˛iile de fond care privesc:

a) neconcordan˛a cu jurispruden˛a C.E.D.O. care arat„ c„ îprevizibilitatea unei norme, mai ales c‚nd aceasta impune restric˛ii, nu a fost respectat„ atunci c‚nd restric˛ia vine ca urmare a unor fapte din trecut, c‚nd persoana Ón cauz„ nu putea, Ón mod rezonabil, s„ prevad„ faptul c„ ac˛iunile sale pot avea consecin˛e negative Ón viitor“;

b) neconcordan˛a ∫i nearmonizarea ∫i obliga˛iile asumate de statul rom‚n prin conven˛ii interna˛ionale, Ón special din perspectiva discrimin„rii Ón angajarea sau exercitarea unei profesii, bazat„ pe o op˛iune politic„ (Conven˛iile O.I.M. nr. 111 ∫i nr. 112, Carta social„ european„ revizuit„);

c) absen˛a procedurilor clare ∫i limitativ prev„zute pentru a se putea evita eventualele abuzuri Ón aprecierea pericolului pentru care anumite categorii de persoane reprezentative pentru regimul totalitarist rom‚n reprezint„, Ón prezent, un pericol pentru statul de drept ∫i democra˛ie, Ón m„sura Ón care s„ impun„ eliminarea lor din func˛iile de˛inute ori blocarea accesului la func˛iile prev„zute de proiectul de lege.

Consider‚nd Ón˛eleapt„ ∫i ilustrativ„ decizia Parlamentului din 1997 de a nu adopta o astfel de lege ∫i av‚nd Ón vedere pertinen˛a argumentelor Ómpotriva adopt„rii Ón prezent a unei astfel de legi, propun respingerea propunerii de ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc. Œntreb Ónc„ o dat„ dac„ mai exist„ vreun coleg care are de prezentat o interven˛ie politic„. Dac„ nu, declar Ónchis„ aceast„ procedur„ parlamentar„.

Urmeaz„ o alt„ procedur„, aceea afectat„ r„spunsurilor primului-ministru ∫i mini∫trilor la interpel„rile deputa˛ilor.

De la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului nu e nimeni? Domnul ministru Lupu.

Domnule Mircea Costache, a∫tepta˛i r„spunsul sau mai face˛i o simpl„ prezentare?

A∫tept r„spunsul.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

**Domnul Vasile Lupu —** _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule deputat,

Pentru dumneavoastr„ am dou„... pe de o parte, defri∫area suprafe˛ei ce urmeaz„ s„ fie retrocedat„ ∫i subven˛ionarea agriculturii, pasta de tomate, calit„˛i gustative.

O s„ Óncep cu prima.

P‚n„ Ón anul 2005 s-au f„cut t„ieri rase de p„dure pe o suprafa˛„ de 30.341 de hectare, apar˛in‚nd Ón cea mai mare parte persoanelor fizice, suprafa˛„ de p„dure preluat„ Ón baza Legii nr. 18/1991. Dup„ anul 2005, t„ierile ilegale de p„duri pe suprafe˛ele mari s-au restr‚ns substan˛ial. Rezultatul t„ierilor rase, coroborat cu precipita˛iile abundente, a favorizat alunec„rile de teren cu efecte bine cunoscute pentru popula˛ie ∫i care s-au Ónt‚mplat ∫i Ón cursul anului 2005.

Pentru identificarea urgent„ a unor m„suri de stopare a t„ierilor ilegale de p„duri a fost constituit Ón luna august 2005 un grup de lucru interministerial format din reprezentan˛i la nivel de secretar de stat de la agricultur„, justi˛ie, mediu, economie ∫i comer˛, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Garda Na˛ional„ de Mediu ∫i Autoritatea Na˛ional„ a V„milor ∫i care a analizat ∫i stabilit principalele cauze ale producerii t„ierilor ilegale.

Exportul de bu∫teni a fost ∫i este Ón aten˛ia noastr„. El se bazeaz„ pe conven˛iile stabilite cu Uniunea European„ de la care nu putem s„ ne abatem. La data actual„, exportul de bu∫teni se efectueaz„ Ón baza licen˛ei de export eliberat„ de Direc˛ia general„, politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ón baza avizului eliberat de Direc˛ia politici, strategii ∫i reglement„ri forestiere din cadrul ministerului nostru.

Œn prezent, se afl„ Ón faza final„ de avizare la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ordinul ministrului privind m„sura de supraveghere a exportului de mas„ lemnoas„ Ón stare brut„, prelucrat„ sumar ∫i de produse din lemn.

Principalele m„suri care s-au aplicat pentru stoparea t„ierilor ilegale de p„dure:

1. Verificarea Óntregului circuit economic creat prin v‚nzarea lemnului pe picior sau fasonat, prelucrarea acestuia ∫i valorificarea produselor ob˛inute;

2. Œnt„rirea capacit„˛ii de control a autorit„˛ii publice centrale care r„spunde de silvicultur„;

3. Se continu„ dotarea corespunz„toare cu logistic„ a structurilor ∫i persoanelor Ómputernicite s„ realizeze activit„˛i de control.

S-au efectuat controale at‚t Ón p„duri, c‚t ∫i la operatorii economici. Œn urma acestor controale, au fost aplicate — v„ dau numai rezultatele din acest an, p‚n„ la 31 martie — un num„r de 4.317 contraven˛ii silvice,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 cu o valoare a contraven˛iilor de 3,1 milioane lei, pentru abateri de la regimul silvic.

De asemenea, au fost constatate 951 de infrac˛iuni silvice cu o valoare a prejudiciului de 2,1 milioane RON ∫i s-a confiscat material lemnos Ón volum de peste 10 mii de metri cubi. Au fost luate m„suri de Ómp„durire a terenurilor din fondul forestier na˛ional ∫i de reconstruc˛ie ecologic„ a arboretelor afectate integral Ón anii anteriori de t„ieri ilegale. Ac˛iunea men˛ionat„ se desf„∫oar„ din prim„vara acestui an fie prin efectuarea benevol„ a reÓmp„duririlor de c„tre proprietari ai terenurilor forestiere, a∫a cum sunt aspectele acestea prev„zute Ón art. 67 din Codul silvic din 1996.

™i o alt„ m„sur„ ∫i nu cea mai pu˛in important„, con∫tientizarea publicului Ón leg„tur„ cu efectele defavorabile ale t„ierilor ilegale. Au fost prezentate comunicate de pres„ pentru cazurile deosebite privind agresiunea p„durilor.

Principalele m„suri care se desf„∫oar„ Ón prezent pentru stoparea t„ierilor ilegale: este vorba de controlul de fond ∫i controlul circula˛iei masei lemnoase ∫i controlul instala˛iilor de debitat lemn rotund, efectuat prin sondaj la operatorii economici.

V-am prezentat, domnule deputat, pe scurt, r„spunsul. Vi-l pot prezenta ∫i Ón scris ast„zi.

## V„ mul˛umesc.

Mai ave˛i un r„spuns, dar aici este men˛ionat c„ vi-l d„ scris. Dori˛i s„ comenta˛i primul r„spuns? V„ rog.

Al doilea r„spuns i-l oferim scris, domnule ministru.

Am Ón˛eles.

Facem economie de timp. Da.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

R„spunsurile la interpel„ri bineÓn˛eles c„ arat„ gradul de receptivitate al ministerelor interpelate fa˛„ de problematica pus„ Ón discu˛ie ∫i putem nota ∫i num„rul de infrac˛iuni, ∫i num„rul de amenzi ∫i confisc„ri de mas„ lemnoas„ ∫i m„suri de prevenire a t„ierilor ilegale care arat„ o anume activitate ∫i o preocupare. Dac„ lucrurile ar sta a∫a, noi n-am mai avea de ce s„ ne sesiz„m. Dac„ Ón teritoriu lucrurile ar merge Ón acest sens ∫i n-ar lua-o ˛ara la vale ∫i satele la vale din cauza t„ierilor abuzive, lucrurile n-ar mai degenera ∫i n-am mai avea de ce s„ ne interpel„m unii pe al˛ii ∫i poate c„ ne-am canaliza energiile Ón cu totul ∫i cu totul alte direc˛ii.

Dar dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ acum, c‚nd discut„m noi ∫i c‚nd dumneavoastr„ spune˛i c„ lua˛i m„suri ∫i c‚nd Guvernul ∫i-a asumat un program anticorup˛ie, declarat ∫i f„˛i∫, acum c‚nd discut„m noi, sunt sate de deal ∫i de munte Ón care defri∫„rile continu„, t„ierile abuzive continu„.

Exist„ localit„˛i Ón care s-au dep„∫it ∫i grani˛ele jude˛ului, s-au trezit unii t„ind Ón loc de jude˛ul Buz„u prin Covasna. Ei nu mai ∫tiau unde se afl„.

Deci dumneavoastr„ trebuie s„ ne Ón˛elege˛i c„ nu ridic„m probleme Óntotdeauna de dragul de a avea activitate parlamentar„, ∫i de dragul de a ne disputa pe anumite probleme cu mini∫trii, ∫i c„ situa˛ia din teritoriu o impune, ∫i c„ Ón domeniul protej„rii fondului forestier nu s-a f„cut ∫i nu se face nici acum tot ce trebuie.

Ne-a˛i justificat Óntr-un fel a∫a, tangen˛ial, c„ exportul de bu∫teni ∫i c„ exportul de mas„ lemnoas„ Ón general continu„ ∫i e prosper ∫i Ónfloritor ∫i to˛i care se ocup„ de domeniul acesta devin dintr-o dat„ cu o stare material„ bun„, pentru c„ ar fi o obliga˛ie a directivei Uniunii Europene.

Eu v„ rog frumos s„ ne revizuim cu to˛ii comportamentul c‚nd e vorba de a implica ∫i de a pune Ón fa˛„ directive ale Uniunii Europene ∫i a invoca anumite reglement„ri impuse de cineva din afar„, pentru c„ s-ar putea ca, merg‚nd pe fir ∫i direct la chestiune, s„ nu fie tocmai a∫a. Nu cred c„ poate cineva s„ impun„ Ón a∫a m„sur„ deteriorarea mediului, alunec„rile de teren ∫i catastrofele naturale cauzate de desp„duririle bru∫te, de t„ierile abuzive de p„duri, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ venim cu to˛ii s„ spunem c„ e directiv„ U.E., pentru c„ compromitem Ón ochii opiniei publice Óns„∫i construc˛ia european„ pentru care se face at‚ta caz ∫i c„tre care Ó∫i declar„ cu to˛ii, rom‚nii, adeziunea Óntr-un europenism, eurooptimism care Ói uime∫te pe cei din ˛„rile comunitare.

Eu zic c„ mai este mult de f„cut. Eu am re˛inut ce a˛i spus dumneavoastr„ ca m„suri de prevenire, dar trebuie cineva s„ fie mai ferm din punctul de vedere al conserv„rii mediului ∫i al prevenirii catastrofelor, al alunec„rilor de teren Ón special. O ia ˛ara la vale, o iau satele la vale ∫i noi invoc„m directive U.E. ale exportului de bu∫teni.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ v„ reaminti˛i c„ un comentariu la un r„spuns dureaz„ dou„ minute. Nu m„ pune˛i Ón situa˛ia de a v„ Óntrerupe ∫i de a v„ atrage aten˛ia.

Œl Óntreb pe domnul deputat Nicolae Popa dac„ se mul˛ume∫te cu r„spunsul scris sau dore∫te s„-l aud„. Domnule ministru,

V„ rog s„-i r„spunde˛i domnului deputat Nicolae Popa de la Partidul Conservator Ón leg„tur„ cu licita˛ia privind concesiunea activit„˛ii de neutralizare a de∫eurilor de origine animal„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca urmare a angajamentelor asumate de Rom‚nia Ón vederea Óndeplinirii condi˛iilor pentru integrare Ón U.E., a fost adoptat„ Ordonan˛a Guvernului nr. 47 din 11 august 2005, prin care se reglementeaz„ activitatea de neutralizare a de∫eurilor de origine animal„, precum ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.210 din 2005 care creeaz„ cadrul legal Ón ce prive∫te concesionarea acestei activit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Œn conformitate cu prevederile actelor normative men˛ionate anterior, concesionarea activit„˛ii de neutralizare a de∫eurilor de origine animal„ a intrat Ón sfera de activitate a Agen˛iei Domeniilor Statului.

Œn baza acestor acte normative, A.D.S.-ul a procedat la elaborarea procedurii specifice de organizare ∫i desf„∫urare a concesion„rii activit„˛ii de neutralizare a de∫eurilor de origine animal„ Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 210 din l998 privind regimul concesiunii ∫i Hot„r‚rii Guvernului nr. 216 din 1999 prin care se aprob„ Normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Œn elaborarea procedurii de concesionare s-au avut Ón vedere prevederile Ordinului A.N.S.V.S.A. nr. 139 din 2004, a Ordinului ministerului agriculturii nr. 723 din 29.09.2003, pentru aprobarea normei sanitar-veterinare ce stabile∫te reguli de s„n„tate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman ∫i care reprezint„ transpunerea Directivei Uniunii Europene nr. 1774.

Prin criteriile de selectare a ofertelor, s-a avut Ón vedere experien˛a ofertantului Ón activitatea de neutralizare a de∫eurilor de origine animal„, puterea economic„ a acesteia, astfel Ónc‚t s„ existe premisele realiz„rii unei investi˛ii considerabile necesare Óndeplinirii p‚n„ la 31 decembrie 2006 a criteriilor absolut necesare pentru integrarea Ón U.E., de asemenea, un tarif c‚t mai mic pentru neutralizare, av‚nd Ón vedere c„ aceast„ activitate este sus˛inut„ de la bugetul statului.

Ca urmare, Ón data de 25 ianuarie 2006, a fost publicat anun˛ul, iar conform anun˛ului publicitar, calendarul concesiunii a fost urm„torul: depunerea ofertelor p‚n„ la 15 martie 2006, deschiderea ofertelor ∫i desemnarea c‚∫tig„torilor Ón perioada 16.03.2006— 27.03.2006.

La Óntreb„rile unu ∫i doi, referitoare la faptul c„ comisia de licita˛ie nu a fost legal constituit„ ∫i ar fi adoptat decizii nelegale, trebuie s„ preciz„m c„ aceasta a fost format„ din 7 membri, dintre care un reprezentant de la Ministerul Finan˛elor Publice ∫i de la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

A∫a cum se men˛ioneaz„ Ón decizia de numire a comisiei de licita˛ie, celor 7 membri li s-a ad„ugat supleantul de pre∫edinte care are calitatea de membru Ón comisie numai Ón cazurile Ón care pre∫edintele lipse∫te din motive obiective, Óns„ va participa la toate ∫edin˛ele de licita˛ie, va semna toate procesele-verbale.

Numirea comisiei de licita˛ie, alc„tuirea ∫i func˛ionarea acesteia au respectat dispozi˛iile Legii nr. 219 ∫i ale Hot„r‚rii Guvernului nr. 216/1999.

Referitor la Óntrebarea num„rul 3, cu privire la faptul c„ procedura de licita˛ie a Ónc„lcat principiile transparen˛ei, liberei concuren˛e, a tratamentului legal ∫i nediscrimin„rii, trebuie s„ ne exprim„m nedumerirea fa˛„ de aceste afirma˛ii, fiindc„ nu Ón˛elegem cum s-a ajuns la aceast„ concluzie, av‚nd Ón vedere c„ la elaborarea procedurii de concesionare, precum ∫i punerea Ón practic„ a acestei proceduri s-au respectat Óntocmai principiile men˛ionate de dumneavoastr„.

Astfel, condi˛iile de participare la licita˛ie au creat posibilitatea particip„rii tuturor categoriilor de persoane fizice ∫i juridice rom‚ne ∫i str„ine prev„zute Ón Legea

nr. 219. De asemenea, ni s-a r„spuns Ón regim de urgen˛„ ∫i nepreferen˛ial. Documentele de participare, precum ∫i oferta tehnic„ ∫i financiar„ au fost numerotate, semnate de c„tre secretarul comisiei ∫i contrasemnate de to˛i ofertan˛ii.

Orice posibil ofertant care a cump„rat caietul de sarcini are dreptul de a contesta modul de organizare a procedurii de licita˛ie, de a solicita l„muriri asupra desf„∫ur„rii acesteia ∫i de a primi r„spunsuri p‚n„ la data ∫i ora stabilite pentru deschiderea ofertelor.

Participarea la deschiderea ofertelor ∫i semnarea procesului-verbal f„r„ obiec˛iuni...

Domnule ministru,

Nu e nevoie s„ citi˛i chiar toate am„nuntele, mai ales c„-i oferi˛i ∫i r„spunsul scris. Face˛i o sintez„ dac„ mai ave˛i ceva relevant de spus.

Domnule pre∫edinte,

Pentru c„ este foarte punctual, nu aveam cum s„ ocolesc aceste detalii. Eu pot s„-l dau domnului deputat cu acordul dumneavoastr„ ∫i cu acordul Domniei sale.

Mul˛umesc foarte mult.

Dori˛i s„ comenta˛i, domnule deputat? Un minut. A∫tepta˛i un comentariu de la domnul deputat Popa ∫i, Óntre timp, s„ v„ preg„ti˛i pentru a oferi r„spuns ∫i domnului deputat Gabriel Vlase.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sigur c„ aceast„ activitate de neutralizare a de∫eurilor este foarte important„ ∫i e un punct-cheie, a∫ putea spune, Ón recomand„rile impuse de Uniunea European„. Tocmai de aceea trebuia s„ acord„m aten˛ie deosebit„ ∫i responsabilitate, seriozitate Ón concesionarea acestor activit„˛i.

Sigur c„ au fost contesta˛ii din partea unor firme foarte renumite care lucreaz„ Ón domeniu de 40 de ani de zile ∫i au ni∫te investi˛ii colosale Ón Europa, firme din Austria care au ∫i contestat aceast„ licita˛ie ∫i au c‚∫tigat firme care au probleme cu bugetul statului, cum e PROTAN —S.A. care s-au coalizat cu ATEP din Ungaria ∫i bineÓn˛eles c„ au c‚∫tigat Ón chip monopolist toate licita˛iile din toate euroregiunile din Rom‚nia. Or, nu se poate a∫a ceva! Nu cred c„ celelalte firme care au participat la licita˛ie nu ar fi Óntrunit condi˛iile impuse prin caietul de sarcini.

De aceea, noi credem c„ îeste ceva putred Ón Danemarca“. Eu am cerut s„ se anuleze aceast„ concesionare, s„ se fac„ una legal„ ∫i serioas„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu existe nici un fel de suspiciune, pentru c„ cei care au contestat nu se vor opri aici, vor merge mai departe la Consiliul Europei ∫i tot noi o s„ c„dem r„u Ón aceast„ situa˛ie.

De aceea, eu cred c„ r„spunsul nu m„ satisface nici pe departe ∫i cer reanalizarea lui ∫i, bineÓn˛eles, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 revin„ asupra unei decizii care s„ satisfac„ ∫i Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Pentru domnul deputat Gabriel Vlase. Nu este. Œi transmite˛i Ón scris r„spunsul.

Pentru domnul fiundrea. A∫tepta˛i ca r„spunsul s„ vi-l prezinte ∫i oral sau Ól primi˛i Ón scris?

V„ rog, pentru domnul deputat fiundrea.

La interpelarea dumneavoastr„, v„ comunic„m urm„toarele: prima — c‚˛i bani publici au consumat Ón acest an ∫i Ón anul trecut func˛ionarii publici din Cara∫Severin care fac parte din Caravana îFermierul“.

Œncep‚nd cu luna ianuarie 2006, activitatea de promovare a Programului îFermierul“, a registrului fermelor, a cotei de lapte ∫i a formei de sprijin acordat„ produc„torilor agricoli de Guvern s-a desf„∫urat Ón jude˛ul Cara∫-Severin pe trei coordonate.

Unu. Activitate de promovare efectuat„ de speciali∫tii Direc˛iei agricole pentru dezvoltare rural„, dup„ un grafic de promovare pe localit„˛i, o activitate s„pt„m‚nal„ de promovare a acestor programe Ón zilele de s‚mb„ta ∫i duminica, la ini˛iativa conducerii D.A.D.R. Cara∫-Severin cu sprijinul domnului deputat Ionesie Ghiorghioni, membru al Comisiei pentru agricultur„ din Camera Deputa˛ilor, ∫i nu Ón ultimul r‚nd, la ini˛iativa primarilor din localit„˛ile jude˛ului.

™i a treia, o activitate permanent„ de informare de c„tre speciali∫ti din cadrul biroului îFermierul“.

Activitatea de promovare a acestui program, amintit mai sus, ∫i nu doar Programul îFermierul“, s-a f„cut f„r„ costuri suplimentare, func˛ionarii publici particip‚nd la aceste sesiuni de promovare f„r„ a solicita decontarea diurnei aferente, acordare de zile libere sau echivalent b„nesc.

Consider„m c„ promovarea acestor programe face parte din atribu˛iile specifice de serviciu prev„zute Ón fi∫a postului ∫i Ón˛eleg‚nd c„ numai proced‚nd Ón acest mod se ob˛ine maximum de eficien˛„, deoarece prezentarea acestor acte normative produc„torilor agricoli este forma cea mai dorit„ ∫i mai precis„ de a transmite informa˛iile c„tre beneficiari.

Singurele cheltuieli rezultate Ón urma acestor Ónt‚lniri sunt cele privitoare la consumul de carburan˛i, deplas„rile efectu‚ndu-se cu autoturismele din dotarea institu˛iei ∫i a Oficiului Jude˛ean de Consultan˛„ Agricol„ Cara∫-Severin.

Rezultatul acestor Ónt‚lniri se reg„se∫te ∫i Ón absorb˛ia fondurilor alocate de Guvern prin Hot„r‚rea nr. 785/2005 pentru aprobarea programelor privind sprijinirea Asocia˛iei cresc„torilor de animale pentru lapte, Ónfiin˛at„ conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 26 din 2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, precum ∫i a produc„torilor agricoli care de˛in Ón exploata˛ie animale pentru lapte, pentru achizi˛ionare de dot„ri ∫i instala˛ii de muls ∫i de r„cire a laptelui, cu finan˛are de la bugetul de stat.

Œn data de 8 ianuarie 2006, la aceast„ hot„r‚re a Guvernului era contractat„ doar suma de 1.083 miliarde ROL din totalul de 19 miliarde lei ROL alocat jude˛ului.

Œn urma acestei Ónt‚lniri cu produc„torii agricoli, Óntreaga sum„ a fost epuizat„, Ón plus, fiind consumat„ ∫i suma solicitat„ suplimentar.

A doua — dac„ au fost sanc˛iona˛i func˛ionarii publici incompeten˛i care induc Ón eroare cet„˛enii din Cara∫Severin referitor la accesarea fondurilor europene.

Prezentarea programelor de finan˛are din fondurile europene, c‚t ∫i a celorlalte forme de sprijin s-a realizat pe baza actelor normative emise, precum ∫i pe baza ghidurilor specifice, neexist‚nd posibilitatea prezent„rii de date incorecte sau incomplete.

De asemenea, la fiecare dintre aceste Ónt‚lniri, s-au prezentat participan˛ilor ghiduri ∫i pliante elaborate Ón acest scop ∫i care pot fi consultate la sediul Direc˛iei agricole din jude˛ul Cara∫-Severin. N-a existat posibilitatea dezinform„rii, cu at‚t mai mult cu c‚t la Ónt‚lnire a participat o echip„ alc„tuit„ din speciali∫ti.

A treia — care sunt firmele acreditate ∫i agreate din Cara∫-Severin care execut„ studii de fezabilitate ∫i proiecte pentru Programul îFermierul“?

Am aici aceast„ list„, dac„ vre˛i v„ dau r„spunsul Ón scris. Da?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dori˛i s„ comenta˛i, domnule fiundrea? Pofti˛i. Œntreb din nou dac„ domnul Gabriel Vlase este. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt cumva mul˛umit c„ este domnul secretar Lupu aici, pentru c„ domnul ministru Flutur, Óntr-adev„r, acum, este angrenat Ón probleme grave pentru ˛ar„.

Ce m„ surprinde pe mine este c„ se continu„, de la nivelul Executivului, campania electoral„ pe care eu am Óncercat s„ o sesizez Ón aceast„ interpelare. Eu cred c„ un parlamentar are dreptul s„ fac„ o dezbatere public„ a unui proiectul de lege, s„ fac„ lobby Ón Parlamentul Rom‚niei, s„-l treac„ prin majoritatea votului ∫i apoi Executivul s„-l pun„ Ón aplicare.

Ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Cara∫-Severin este o abera˛ie ∫i vine de la acest microfon s„ spun„ domnul secretar de stat c„ domnul deputat Ghiorghioni face nu ∫tiu ce binefacere Ón Cara∫-Severin.

P„i v„ spun eu de la acest microfon ce face domnul Ghiorghioni.

Œn primul r‚nd, merge Ón Cara∫-Severin ∫i transmite saluturi pre∫edintelui Consiliului jude˛ean care se scuz„ politicos c„ n-a putut s„ vin„ s„-l onoreze cu prezen˛a Ón comunit„˛ile Ón care se deplaseaz„.

Œn al doilea r‚nd, Ón fiecare s‚mb„t„ ∫i duminic„, ca ∫i cum Executivul n-ar putea s„ lucreze de luni p‚n„ vineri, vorbesc de D.G.A., de A.N.C.A., trebuie s„ a∫tepte pe domnul deputat Ghiorghioni ca s„ mearg„ Ón localit„˛ile respective s„ transmit„ salutul pre∫edintelui, s„ promoveze Programul îFermierul“.

C‚nd am spus c„ sunt probleme la acest program eu m-am referit la accesarea fondurilor la banc„ atunci c‚nd era vorba de Banca Comercial„. Œntre timp, se pare c„ s-au mai rezolvat problemele, s-au acreditat ∫i alte b„nci.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 A fost un r„spuns evaziv, pentru c„ eu am Óntrebat c‚te programe s-au aprobat ∫i c‚˛i fermieri o s„ vedem Ón Cara∫-Severin dup„ aceast„ campanie electoral„ de∫„n˛at„.

Domnule secretar de stat,

Vreau s„ v„ spun c„ Ón acest Parlament sunt mai multe partide... Dac„ unul dintre func˛ionarii publici apare la o conferin˛„ de pres„ local„ sau Ón teritoriu, v„ spun c„ m‚ine nu mai are loc de munc„. V„ rog frumos s„ respect„m legea! ™i r„spunsul o s„-l studiez..., ce mi-a˛i scris dumneavoastr„ aici, pentru c„ ∫i la firmele care proiecteaz„ ∫i ob˛in p‚n„ la urm„ aceste fonduri sunt multe semne de Óntrebare.

O s„ studiez materialul ∫i o s„ mai colabor„m. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnule ministru,

V-a∫ ruga s„ r„spunde˛i Ón scris domnilor deputa˛i Ioan Munteanu ∫i Emil Radu Moldovan, care nu sunt aici.

™i cu aceasta, interpel„rile adresate Ministerului Agriculturii s-au Óncheiat.

V„ mul˛umim pentru participare, domnule ministru.

Este prezent domnul secretar de stat Anton Niculescu de la Ministerul Afacerilor Externe, Óns„ nu este aici domnul Petru C„lian. V-a∫ ruga s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris.

Este cu un set de r„spunsuri domnul C„t„lin Ionel D„nil„ de la Ministerul Muncii, pentru domnul Mircia Giurgiu. Nu este. Œi r„spunde˛i Ón scris la dou„ Óntreb„ri. Domnul Mihai Dumitriu. Nu este. Œi r„spunde˛i Ón scris. Domnul Adrian Moisoiu.

V-a∫ ruga s„-i prezenta˛i r„spunsul domnului Adrian Moisoiu.

™i domnul Andrian Mihei este? Da. Bun.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La interpelarea adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu de c„tre domnul deputat Adrian Moisoiu, referitoare la recalcularea pensiilor, formul„m urm„toarele: fondurile alocate Ón primul trimestru al acestui an, potrivit prevederilor bugetului asigur„rilor sociale de stat pe 2006, au fost insuficiente pentru efectuarea la timp a opera˛iunilor de transmitere prin po∫t„ a deciziilor de recalculare ∫i a buletinelor de calcul.

Œn luna martie 2006, au fost realocate sume cu alt„ destina˛ie din trimestrul IV Ón trimestrul I, dar aceste fonduri au ajuns la casele jude˛ene de pensii dup„ efectuarea procedurii de aprobare de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, circa 20 de zile, respectiv Ón ultima parte a lunii martie 2006.

Œntruc‚t necesarul de fonduri la capitolul îBunuri ∫i servicii“ nu este acoperit din prevederile bugetului aprobat pentru anul 2006, au fost f„cute demersurile necesare pentru acoperirea acestora cu ocazia rectific„rii bugetare. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, ave˛i dreptul la un comentariu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i mul˛umesc ∫i domnului secretar de stat aici prezent.

Œntr-adev„r, era necesar ca s„ se prevad„ suma respectiv„. Œn˛eleg c„ Ón clipa de fa˛„ s-au alocat sumele respective ∫i ar fi fost p„cat ca o ac˛iune care s-a declarat c„ este Óncheiat„ s„ se fi Ómpotmolit exact la final, pentru c„ degeaba po˛i s„-i spui pensionarului c„ îDumitale ˛i s-a recalculat pensia“, dac„ el nu vede care este punctajul de care dispune Ón clipa de fa˛„ ∫i cum anume s-a determinat acel punctaj.

Ca urmare, ∫i reclama˛ii din acest punct de vedere. Sper c„ a fost pus„ cu bun„ inten˛ie Óntrebarea ∫i, respectiv, pe viitor vom Óncerca s„ g„sim solu˛ii mai bune.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Pentru domnul deputat Andrian Mihei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la recalcularea pensiilor Ón interpelarea adresat„ domnului ministru, avem urm„torul r„spuns: conform prevederilor art. 161 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, completat„ ∫i modificat„, Ón condi˛iile Ón care pentru o anumit„ perioad„ Ón carnetul de munc„ nu sunt Ónregistrate salariile, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. Œn caz contrar, drepturile salariale luate Ón calcul la stabilirea punctajului anual se consider„ egale cu salariul minim pe economie.

Documentele administrative, cum ar fi deciziile de Óncadrare, ordine de numire Ón func˛ie ∫i altele, documente administrative dintre angajatori ∫i asigurat, nu pot fi utilizate ca documente pentru dovedirea salariilor, Óntruc‚t din acestea nu rezult„ perioada de timp Ón care au beneficiat de aceste drepturi salariale.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule coleg, pentru a comenta r„spunsul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Par˛ial mul˛umit.

™tiu c„ aceste documente administrative nu pot fi luate Ón calcul.

Problema este c„ foarte multe Óntreprinderi care s-au desfiin˛at, au fost lichidate, arhivele au fost distruse, nu se mai reg„sesc statele de plat„ ∫i, de aceea, foarte mul˛i pensionari care au avut func˛ii de conducere solicit„ recalcularea acestor salarii tarifare Ón baza adeverin˛elor pe care le au cu numirea Ón func˛ie, celelalte date, ca ∫i vechime, fiind trecute Ón cartea de munc„, ∫tiindu-se c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Ón perioada ’52—’59 singurele rubrici care nu erau completate erau cele de la salariul tarifar. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Pentru domnul deputat Ion C„lin r„spunde domnul secretar de stat Marius B„lu de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale cu privire la trecerea bunurilor care au apar˛inut unit„˛ilor militare Ón domeniul public al jude˛ului Dolj.

## **Domnul Marius B„lu** — _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Domnule deputat,

Œn realizarea transferurilor respective, pe l‚ng„ institu˛ia militar„, mai sunt implicate ∫i alte institu˛ii ale statului, iar pe de alt„ parte, procedura legal„ impune parcurgerea obligatorie a mai multor etape pe care dumneavoastr„ le cunoa∫te˛i. De aceea, apreciem c„ transferul imobilelor disponibile c„tre organele administra˛iei publice locale constituie un proces care necesit„ o perioad„ semnificativ„ de timp ∫i care nu depinde Ón mod unilateral de institu˛ia ini˛iatoare, Ón cazul de fa˛„, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Referitor la situa˛ia imobilelor transferate din administrarea sa, facem precizarea c„ numai Ón cursul anului 2005 Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a transmis dou„ caz„rmi c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale din jude˛ul Dolj.

Totodat„, la solicitarea Consiliului jude˛ean, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a fost de acord cu transmiterea par˛ial„ a imobilului constituit Ón Cazarma 349 Craiova pentru Regia Autonom„ îAeroportul Craiova“ ∫i a ini˛iat Ón acest sens un proiect de hot„r‚re a Guvernului.

Acest demers legislativ a primit avizul institu˛iilor publice implicate, urm‚nd ca, potrivit legii, succesiunea opera˛iunilor din aceast„ etap„ s„ fie Óncheiat„ de c„tre Ministerul Justi˛iei.

Aceast„ institu˛ie este de acord cu avizarea transferului par˛ial al Caz„rmii 349, sub rezerva schimb„rii doar a titularului dreptului de administrare, Ón scopul p„str„rii sale Ón proprietatea public„ a statului.

Œn aceste condi˛ii, pe data de 14 martie 2006, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a informat Consiliul Jude˛ean Dolj despre situa˛ia de fapt, solicit‚nd, Ón eventualitatea men˛inerii interesului pentru aceast„ parte din imobilul 349 Craiova, identificarea unei noi solu˛ii Ón sensul preciz„rilor ministrului justi˛iei.

Mul˛umesc.

Domnule deputat C„lin, dac„ dori˛i s„ face˛i un comentariu la ceea ce s-a spus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œi mul˛umesc ∫i domnului secretar de stat.

Numai c„ scopul interpel„rii mele, domnule secretar de stat, era tocmai acela c„, de mai mul˛i ani de zile, ∫i sunt vreo cinci la num„r, nu se reu∫e∫te acest transfer ∫i eu sunt de acord cu cele ridicate de Ministerul Justi˛iei.

Am s„ m„ adresez ∫i doamnei ministru Macovei, numai c„ dac„ mai punem be˛e Ón roate, apropo de proceduri, ∫i dac„ mai dorim s„ mai r„m‚n„ ceva Ón domeniul public al statului, n-o s„ mai r„m‚n„ dec‚t c‚˛iva pere˛i, c„, Ón rest, totul se descompleteaz„, se alege praful!

™i v„z‚nd cu ochii c„ totul se n„ruie, c„ totul se distruge, Ónc„ mai ˛inem la domeniul public al statului. ™i c‚nd integrarea acestor obiective Ón patrimoniul consiliului jude˛ean, Ón activit„˛ile economice ∫i sociale ale jude˛ului ar fi benefice pentru toat„ lumea, plus c„ am proteja domeniul public. Dar, m„ rog, a∫a se vede din unele fotolii Ónalte c„ trebuie s„ protej„m patrimoniul public al statului.

Eu, oricum, mul˛umesc ∫i sper c„ se va finaliza acest transfer s„ putem s„ punem Ón valoare ce al˛ii au construit cu mult„ trud„.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Din partea Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, domnul secretar de stat Florin Bejan o s„-i r„spund„ domnului deputat Adrian Moisoiu cu privire la salariile personalului din Po∫ta Rom‚n„.

## **Domnul Florin Bejan** — _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stimate domnule deputat,

Œn urma interpel„rii dumneavoastr„ referitoare la salarizarea personalului care lucreaz„ Ón cadrul Companiei Na˛ionale îPo∫ta Rom‚n„“, v„ comunic„m urm„toarele: Ón urma grevei generale declan∫ate pe 18 aprilie 2005 ∫i dup„ negocierile dintre Administra˛ia Companiei îPo∫ta Rom‚n„“ ∫i reprezentan˛ii sindicali ai salaria˛ilor din C.N.P.R., s-a stabilit acordarea urm„toarelor drepturi salariale care au intrat Ón vigoare Óncep‚nd cu data de 1 mai 2005: salariul minim de 3,3 milioane de lei pentru 9.200 de salaria˛i remunera˛i cu salariul minim pe economie, majorarea salariului de baz„ pentru ceilal˛i angaja˛i, cu 3%, acordarea unui spor de vechime de 5% pentru tran∫a de vechime Ón munc„ de 3 p‚n„ la 5 ani.

Men˛ion„m c„ fondul de salarii al îPo∫tei Rom‚ne“ pe anul 2005, fa˛„ de cel aferent anului 2004, nu a putut fi majorat cu mai mult de 4%, acest lucru fiind, la vremea respectiv„, stabilit prin Hot„r‚rile Gunernului nr. 142/2005 ∫i nr. 148/2005.

Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 50/2006, fondul de salarii aferent anului 2006 a crescut, Ón schimb, cu 12% fa˛„ de anul 2005. Ca atare, v„ inform„m c„, Ón cursul s„pt„m‚nii viitoare, vor fi demarate negocierile dintre administra˛ia C.N.P.R. ∫i reprezentan˛ii Federa˛iei sindicatelor din po∫t„ ∫i telecomunica˛ii. Œn cadrul acestor negocieri se va stabili ∫i majorarea salarial„ pentru anul 2006, Ón limita fondului de salarii aprobat.

Œn acela∫i timp, îPo∫ta Rom‚n„“ este preocupat„ s„ asigure pentru to˛i angaja˛ii Po∫tei condi˛ii c‚t mai bune de lucru prin investi˛ii ∫i la nivelul infrastructurii po∫tale, programe de trainning pentru perfec˛ionarea profesional„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 ∫i reconversie, facilit„˛i de natur„ medical„, social„ ∫i recreativ„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Vre˛i s„ comenta˛i acest r„spuns, domnule Adrian Moisoiu? V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule secretar de stat,

Noi ne-am mai Ónt‚lnit aici acum un an ∫i ceva c‚nd v-am pus prima oar„ o interpelare pe aceast„ tem„, ∫i spun cinstit c„ atunci dumneavoastr„ mi-a˛i promis, de fapt nu mi-a˛i promis mie, c„ de fapt a˛i promis Óntregului personal din Po∫t„, c„ ve˛i analiza situa˛ia ∫i ve˛i face o strategie de cre∫tere a salariz„rii acelor persoane care lucreaz„ Ón cadrul Companiei Na˛ionale îPo∫ta Rom‚n„“.

V„ aminteam la momentul respectiv... ∫i v„d c„ ∫i acum a˛i driblat r„spunsul Ón leg„tur„ cu dirigin˛ii de oficiu din mediul rural care desf„∫oar„ munc„ de 8—10— 12 ore, ∫i Ón locul factorilor po∫tali, ∫i Ón locul persoanelor care sunt Ón concediu, ∫i care de fapt nu sunt ponta˛i dec‚t cu 6 ore ∫i, ca atare, ∫i la vechimea pentru pensie ∫i ca salarizare, ∫tim toate treburile acestea... ∫i pe care v„d c„-i uita˛i Ón continuare sau a˛i uitat s„-mi r„spunde˛i. N-am Ón˛eles. Probabil c„ nu ave˛i un r„spuns, pentru c„ alt„ explica˛ie n-am.

M„ deranjeaz„ faptul c„ dumneavoastr„ a˛i fost lider sindical, a∫a am Ón˛eles eu, p‚n„ c‚nd a˛i ajuns secretar de stat, ∫i „sta este ∫i motivul pentru care a˛i intrat Ón Parlament, chiar pe listele partidului nostru, dup„ c‚te ∫tiu. Adic„ nu Ón Parlament, Ón conducere.

Totu∫i, uite care este situa˛ia. Deci v-a∫ ruga s„ nu Óncerca˛i s„ ascunde˛i adev„rul ∫i s„ veni˛i s„ spune˛i clar: îDomnule, astea am f„cut, astea nu“, pentru c„ era foarte clar atunci. Monitorizarea s-a ridicat, deoarece acesta era motivul pentru care nu se puteau m„ri salariile, iar cu un miel ∫i o ureche de porc, adic„ cu o cre∫tere a salariilor din Cr„ciun Ón Pa∫te sau din Pa∫te p‚n„ Ón Cr„ciun, cred c„ nu a˛i reu∫it s„ compensa˛i munca ∫i s„ recompensa˛i corespunz„tor munca celor care lucreaz„ la companie.

Deci v„ a∫tept Ónc„, Ón continuare.

V„ mul˛umesc.

™i domnul secretar de stat Florin Bejan are dreptul, potrivit regulamentului, s„ comenteze îcomentariul“.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛ilor domni deputa˛i,

Stimate domnule deputat Moisoiu,

Sunt c‚teva inexactit„˛i Ón ceea ce a˛i men˛ionat dumneavoastr„: Ón primul r‚nd, nu ∫tiu dac„ are sens acum, dar n-am fost lider de sindicat niciodat„.

Œn ceea ce prive∫te procesul de restructurare a Companiei îPo∫ta Rom‚n„“, acesta este un proces care se desf„∫oar„..., Ón momentul de fa˛„ se selecteaz„ un consultant pentru a se face aceast„ Óntreprindere.

Œn ceea ce prive∫te condi˛iile de munc„ ale oamenilor, a∫ vrea s„ precizez un lucru: vorbi˛i de dirigin˛ii de la oficiile po∫tale din mediul rural care lucreaz„ 10 ore. Eu cred c„ sunte˛i dezinformat Ón acest sens, poate chiar de unii dintre dumnealor, pentru c„, Ón general, mai ales la mediul rural, exist„ o problem„ de rentabilitate a acelor oficii, pentru c„ nu ∫tiu de ce ar lucra dumnealor 10 ore. Œn general, lucreaz„ program redus, Óntr-adev„r, pentru c„ num„rul de trimiteri ∫i de schimburi po∫tale acolo este foarte redus ∫i este una dintre problemele pe care noi le avem Ón vedere.

Deci Ón ceea ce prive∫te cre∫terea condi˛iilor salariale, v-am ∫i spus c„ pentru anul acesta fondul de salarii, fa˛„ de 2005, este majorat cu 12%.

Œn plus fa˛„ de aceste aspecte, a∫ dori s„ precizez ∫i faptul c„ pe l‚ng„ acele ajutoare de care spunea˛i dumneavoastr„, de Cr„ciun ∫i de Pa∫te, s-au f„cut ∫i alte eforturi pentru salaria˛i. S-au f„cut vaccin„ri Ón perioada respectiv„ pentru anumite boli profesionale, care n-au Ónsemnat foarte pu˛ini bani nici acelea, ∫i se continu„ s„ se fac„ eforturi.

Œn privin˛a monitoriz„rii, iar„∫i sunte˛i dezinformat, pentru c„ nu a fost Ónc„ ridicat„ monitorizarea. Noi Ón∫ine Óncerc„m s„ facem eforturi pentru ca acest lucru s„ se rezolve. Deci monitorizarea nu a fost ridicat„ p‚n„ Ón luna iulie, Ónc„. Nu noi suntem cei care am hot„r‚t acest lucru. Sper„m ca odat„ cu Ónceperea procesului de restructurare, dup„ ce se selecteaz„ consultantul, s„ reu∫im s„ ridic„m monitorizarea, Ón sf‚r∫it.

V„ mul˛umesc.

Este prezent, din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnul secretar de stat Mircea Alexandru, care are de dat 9 r„spunsuri la 9 interpel„ri.

Domnule secretar de stat, pentru Mircia Giurgiu comunica˛i Ón scris.

Tot Ón scris pentru domnul Gabriel Vlase.

Pentru domnul deputat George B„e∫u, tot Ón scris. Pentru doamna deputat Gabriela Cre˛u, tot Ón scris. ™i prezenta˛i-i, v„ rog, r„spunsul doamnei Cornelia Ardelan. A plecat ∫i dumneaei? Da.

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu ave˛i s„-i da˛i dou„ r„spunsuri: unul referitor la situa˛ia existent„ Ón Consiliul Local T„ureni, ∫i al doilea, referitor la un incendiu provocat Ón Pia˛a Armatei din T‚rgu-Mure∫.

Œncerca˛i s„ fi˛i, dup„ Óndelungata experien˛„ pe care o ave˛i, concis.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Œn leg„tur„ cu invalidarea mandatului unui consilier local din comuna T„ureni, jude˛ul Mure∫, v„ comunic„m urm„toarele:

Hot„r‚rea nr. 27/16.09.2005 a Consiliului Local T„ureni, jude˛ul Mure∫, privind demisia din func˛ia de consilier a domnului Bercea Remus ∫i invalidarea Ón func˛ia de consilier local a domnului Rotar Ioan a fost notificat„ de institu˛ia prefectului jude˛ului Mure∫ la data de 26.09.2005 ca fiind incomplet„ ∫i nelegal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Ca urmare a refuzului Consiliului Local T„ureni de revocare a actului administrativ Ón discu˛ie, institu˛ia prefectului a promovat ac˛iune Ón contencios administrativ, care a format obiectul dosarului nr. 4543/2005 la Tribunalul Mure∫.

La data de 17.02 a.c., instan˛a sesizat„ s-a pronun˛at cu privire la acest dosar prin Sentin˛a civil„ nr. 275, Ón sensul admiterii ac˛iunii prefectului ∫i anul„rii hot„r‚rii men˛ionate anterior.

Preciz„m faptul c„, p‚n„ la acest moment, sentin˛a pronun˛at„ nu a fost comunicat„ oficial p„r˛ilor, datele ∫i informa˛iile men˛ionate anterior fiind preluate din registrul instan˛ei sesizate.

Men˛ion„m ∫i faptul c„ hot„r‚rea judec„toreasc„ este supus„ recursului, potrivit dispozi˛iei Legii contenciosului administrativ. Av‚nd Ón vedere c„ termenul de recurs Óncepe s„ curg„ de la data comunic„rii sentin˛ei, precum ∫i faptul c„ sentin˛a nu a fost comunicat„ p‚n„ Ón acest moment, nu a fost posibil„ promovarea recursului de c„tre cei interesa˛i.

Semnal„m c„, potrivit Codului de procedur„ civil„, hot„r‚rea judec„toreasc„ urmeaz„ a fi pus„ Ón executare numai dup„ r„m‚nerea ei ca definitiv„ ∫i irevocabil„.

Av‚nd Ón vedere considerentele prezentate, men˛ion„m c„ Ón cazul semnalat de dumneavoastr„ au fost Óntreprinse demersurile legale Ón vederea stabilirii legalit„˛ii.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Moisoiu dore∫te s„ fac„ un comentariu.

## Mul˛umesc.

Eu Ói mul˛umesc domnului secretar de stat pentru r„spunsul pe care mi l-a dat ∫i pe care, de fapt, Ól aveam exact a∫a cum l-a prezentat d‚nsul, ∫i Ón interpelarea pe care i-am dat-o d‚nsului, c„ o am aici de fa˛„.

Din p„cate, operativitatea Ón acest caz las„ total de dorit. Vreau s„ Óntreb ∫i eu: oare cet„˛enii din comuna respectiv„ sunt sau nu sunt prejudicia˛i de faptul c„ omul care a primit voturile noastre, pentru partidul nostru, pentru P.R.M., Ónc„ din luna august, iat„ c„ am ajuns Ón luna aprilie ∫i toat„ treaba se tergiverseaz„, pentru c„ efectiv un primar s-a jurat c„ el n-o s„..., adic„ o s„ pun„ tot timpul ît„lpi“, o s„ pun„ tot timpul obstacole pentru ducerea la Óndeplinire a unei hot„r‚ri de justi˛ie ∫i, respectiv, de aplicare a legii, nu?

Ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ Ón situa˛ia asta ar fi fost mai mul˛i consilieri locali? Œn aceast„ situa˛ie ar fi trebuit s„ se suspende activitatea consiliului local din comuna respectiv„? S„ facem alegeri sau ce Dumnezeu s-ar fi Ónt‚mplat acolo?!

Deci este Ónc„ inadmisibil din punct de vedere al operativit„˛ii.

Mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Numai Óntr-un minut vreau s„ fac precizarea c„, din punct de vedere al Executivului, deci al prefectului, acesta, cu celeritate, de Óndat„ a sesizat instan˛a de judecat„.

Dac„ ave˛i o problem„ sau dac„ ave˛i dileme Ón leg„tur„ cu problema care v„ intereseaz„, cred c„ este cazul s„ v„ adresa˛i puterii judec„tore∫ti, care nu este Guvernul Rom‚niei.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œntreb dac„ domnul deputat Ioan Aurel Rus, de la P.R.M., este prezent.

Domnule secretar de stat Onisei, v-a∫ ruga s„-i transmite˛i r„spunsul scris.

Da, sta˛i pu˛in, domnule secretar de stat, c„ am f„cut o Óntrerupere pentru a-l elibera pe domnul secretar de stat Ioan Onisei.

Mai ave˛i o interpelare pe care i-o datora˛i domnului Mircea Costache.

Bun. V„ rog s„-i comunica˛i Ón scris r„spunsul.

Œn aceste condi˛ii, domnule Mircea Alexandru, nu mai ave˛i.

V„ rog. Eu v„ d„dusem cuv‚ntul pentru am‚ndou„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule deputat,

Succint, Ón dosarul care are ca obiect incendiul produs Ón Pia˛a Armatei din T‚rgu-Mure∫ a fost dispus„ Ónceperea urm„ririi penale fa˛„ de administratorul ∫i angaja˛ii S.C. Electrica BOCIKOR — S.R.L. T‚rgu-Mure∫, pentru comiterea infrac˛iunii de distrugere din culp„, prev„zut„ de art. 219 alin. 1 ∫i alin. 3 din Codul penal.

Œn urma analiz„rii dosarului, s-a stabilit necesitatea efectu„rii mai multor acte de urm„rire penal„ Ón vederea identific„rii ∫i stabilirii vinov„˛iei persoanelor din cadrul administra˛iei pie˛elor T‚rgu-Mure∫, cu privire la incendiul produs.

De asemenea, unul dintre Ónvinui˛i a solicitat dispunerea unei expertize tehnice, Ón specialitatea procese pirogene ∫i incendii, expertiz„ ce urmeaz„ a fi dispus„ Ón cel mai scurt timp, Ón func˛ie de concluziile expertului. Cercet„rile vor fi continuate sub supravegherea procurorului.

Œn ceea ce prive∫te prejudiciul cauzat celor 32 de operatori economici, preciz„m c„ a fost dispus de c„tre procuror un sechestru asigurator asupra bunurilor societ„˛ii Ón discu˛ie.

Men˛ion„m ∫i faptul c„ unul dintre operatorii economici p„gubi˛i nu a depus la dosar acte doveditoare a valorii prejudiciului, de∫i s-au angajat Ón acest sens Ón fa˛a organelor de poli˛ie.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006

Mul˛umesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu dore∫te s„ spun„ c‚teva aprecieri.

## Domnule pre∫edinte,

Din p„cate, ∫i aici, r„spunsul este numai pe jum„tate, adic„, efectiv, domnul secretar de stat se refer„ la prejudiciul firmei acesteia cu care s-a Óncheiat licita˛ia pentru executarea lucr„rilor Ón Pia˛a Armatei. Scap„, Óns„, c„, de fapt, acolo sunt dou„ cauze sau doi Ómpricina˛i.

Pe de o parte, exist„ ∫i fiecare, de fapt, are Ón frunte Prim„ria T‚rgu-Mure∫, pentru c„ Prim„ria T‚rgu-Mure∫ a f„cut ∫i licita˛ia cu firma respectiv„.

Pe de alt„ parte, prim„ria, la r‚ndul s„u, nu a luat nici o m„sur„ pentru protec˛ie Ómpotriva incendiilor, de∫i Ón interpelarea mea este prev„zut, este ar„tat acest lucru: Grupul de pompieri îHorea“ din T‚rgu-Mure∫ a acordat mai multe amenzi. Deci Ón sensul „sta a atras aten˛ia Prim„riei T‚rgu-Mure∫ asupra faptului c„ nu asigur„ condi˛iile privind protec˛ia ∫i siguran˛a Ómpotriva incendiilor.

Deci este clar, din acest punct de vedere, c„ mai este Ónc„ un vinovat acolo, Ón afar„ de cei care au neglijat s„ ia m„surile P.S.I. corespunz„toare.

Pe de alt„ parte, ∫i cu asta am Óncheiat, se repet„ aici o situa˛ie pe care am Ónt‚lnit-o tot la o Óntrebare, tot la o interpelare primit„ atunci din partea Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, unde spune c„ se vor lua m„suri din timp Ómpotriva celor care au adus ni∫te prejudicii unor persoane private.

P„i, sta˛i pu˛in! Dar oamenii ace∫tia mai trebuie s„ ∫i tr„iasc„, domnule secretar de stat. Dac„ noi vom lungi acest proces ∫i, a∫a cum chiar doamna ministru Monica Macovei de la acest microfon a spus cu diverse ocazii c„ îtrebuie s„ facem astfel Ónc‚t s„ fim operativi“, adic„ justi˛ia s„ ac˛ioneze imediat. Altfel, dac„ nu, oamenii mor de foame, nu au cu ce s„ reinvesteasc„ Ón procesul de produc˛ie ∫i, respectiv, nu au cum s„ se Óntre˛in„. Vom ajunge din r„u Ón mai r„u.

Deci v„ rog frumos s„ v„ g‚ndi˛i ∫i din acest punct de vedere. Mul˛umesc.

Da, ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, sunt de acord cu ceea ce dumneavoastr„ semnala˛i, cu faptul c„ pompierii zice˛i... Deci Inspectoratul pentru Situa˛ii de Urgen˛„ ∫i-a f„cut datoria, control‚nd ∫i aplic‚nd sanc˛iuni contraven˛ionale.

Admit ∫i faptul c„ prim„ria nu ∫i-a f„cut datoria, Óns„ ∫ti˛i bine c„ atunci c‚nd am discutat aici, Ón aceast„ sal„, Legea nr. 215, pe Capitolul XII — îSanc˛iuni“, ∫i am avut o discu˛ie interminabil„ Ón leg„tur„ cu sanc˛iunile care i se pot aplica primarului, semnalez ceea ce ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine: prim„ria nu este Executivul.

Eu r„spund pentru activit„˛ile Guvernului, ale Executivului, ∫i nu pentru cele..., pentru ce face sau ceea

ce nu face prim„ria, ca s„ fie lucrurile bine precizate. De prim„rie r„spunde primarul, nu Executivul.

Mul˛umesc.

Un grupaj de r„spunsuri Ól are de oferit domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely, din partea Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase dac„ este? R„spunde˛i Ón scris, domnule ministru.

Domnul deputat Mircia Giurgiu nu este. R„spunde˛i Ón scris.

Pentru Gabriel Vlase, de asemenea, r„spunde˛i Ón scris.

™i la urm„toarea, cu situa˛ia Spitalului de Urgen˛„ Bac„u, ∫i la urm„toarea, cu medicii coordonatori din Bac„u, ∫i la aceea cu farmaciile din Bac„u, ∫i la Óntrebarea cu privire la Serviciul de Ambulan˛„ din Bac„u.

Iar pentru domnul Emil Radu Moldovan, Ói r„spunde˛i Ón scris, cu privire la Óntoarcerea la natur„ de frica reformei.

Am Ón˛eles c„ a˛i cerut reprogramarea r„spunsului pentru domnul Ioan Aurel Rus. Œi r„spunde˛i Ón scris, oricum.

Pentru domnul deputat George B„e∫u, Ói r„spunde˛i Ón scris.

La situa˛ia nou-n„scu˛ilor, pentru domnul Aledin Amet, Ói r„spunde˛i ∫i dumnealui Ón scris.

Cu aceasta misiunea dumneavoastr„ s-a Óncheiat.

Pentru domnul Aurel Vl„doiu, domnul secretar de stat Dan Cristian Stoica Ói r„spunde la o Óntrebare cu privire la alocarea fondurilor necesare pentru construirea sediului Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul V‚lcea.

## **Domnul Dan Cristian Stoica** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Domnule deputat,

Potrivit art. 67 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciar„, Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie coordoneaz„ activitatea parchetelor din subordine, Óndepline∫te atribu˛iile prev„zute de lege, are personalitate juridic„ ∫i gestioneaz„ bugetul Ministerului Public.

Din informa˛iile primite de la Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a rezultat faptul c„ terenul Ón suprafa˛„ de 1.186 m[2] a fost atribuit Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul V‚lcea, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 888/2003, ∫i preluat apoi prin protocol de la R.A.P.P.S., Ón data de 7 ianuarie 2004, iar ordonatorul principal de credite a publicat anun˛ul de inten˛ie privind licita˛ia de proiectare a viitoarei investi˛ii, sediul Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul ∫i Judec„toria V‚lcea, Ón Monitorul Oficial, Partea a VI-a, nr. 11/2004.

La data de 01.07.2004, Consiliul Jude˛ean V‚lcea a emis certificatul de urbanism, iar Ón Monitorul Oficial, Partea a VI-a, nr. 126/2004 a fost publicat anun˛ul de participare la licita˛ia de proiectare a investi˛iei.

Deschiderea licita˛iei a avut loc la data 3.08.2004, licita˛ie care a fost anulat„ prin hot„r‚rea Comisiei de evaluare la data de 30.08.2004, deoarece nici o firm„ nu a Óndeplinit Ón totalitate prevederile impuse prin caietul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 sarcini ∫i nu a inclus Ón tarifarea propus„ costurile elabor„rii planului urbanistic de detaliu impus de certificatul de urbanism.

Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Ón calitate de ordonator principal de credite, a solicitat Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul V‚lcea s„ Óntocmeasc„ planul urbanistic de detaliu, aloc‚nd Ón acest sens suma de bani necesar„.

Totodat„, li s-a atras aten˛ia c„ aceast„ investi˛ie nu poate fi cuprins„ Ón Programul de investi˛ii pe anul 2005 dec‚t dup„ finalizarea celor solicitate prin adresa respectiv„: sus˛inerea licita˛iei de proiectare, Óntocmirea studiului de fezabilitate ∫i aprobarea indicatorilor tehnicoeconomici de c„tre Consiliul tehnico-economic al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Pe data de 3.02.2005, Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul V‚lcea a Ónaintat planul urbanistic de detaliu propus Ón patru variante, dar nici una dintre ele nu se rezuma la terenul atribuit prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 888, alegerea oric„rei variante implic‚nd rezolvarea juridic„ a revendic„rii terenului suplimentar ∫i a dezafect„rii unor imobile existente pe acesta. S-a revenit apoi cu adres„ pentru urgentarea Óntocmirii planului.

La data de 12.04.2006, Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul V‚lcea a Ónaintat Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie planul urbanistic de detaliu Ón patru variante, ref„cut doar pentru terenul atribuit prin hot„r‚re de Guvern, ∫i urmeaz„, Ón cel mai scurt timp, s„ fie avizat„ una dintre variante.

Dup„ avizare, Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel Pite∫ti, Ón calitate de ordonator secundar de credite, Ómpreun„ cu Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul V‚lcea, Ón calitate de ordonator ter˛iar de credite ∫i Ómpreun„ cu Serviciul tehnic al Ministerului Public, urmeaz„ s„ definitiveze tema de proiectare ∫i s„ organizeze licita˛ia public„ deschis„ pentru desemnarea proiectantului, activitate ce se estimeaz„ a avea loc p‚n„ la data de 1.11.2006.

Proiectantul desemnat, c‚∫tig„tor al licita˛iei publice deschise, va Óntocmi studiul de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici ai investi˛iei, iar ordonatorul principal de credite va asigura alocarea fondurilor necesare derul„rii acestei opera˛iuni.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dori˛i s„ comenta˛i r„spunsul? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Am f„cut aceast„ interpelare Óntruc‚t acest teren, care este foarte important, care este ultracentral, a fost atribuit pe vremea c‚nd eram la Prefectur„ ∫i ˛in mult s„ realiz„m acolo un obiectiv de importan˛„ deosebit„..., Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul V‚lcea.

Era un proiect f„cut de c„tre Banca Agricol„, pentru c„ acolo era proiectat„ Banca Agricol„, un proiect foarte frumos, ∫i eu am sugerat s„ folosim acel proiect care, zic eu, a fost cump„rat de c„tre Protocolul de Stat atunci

c‚nd banca s-a privatizat, cu o sum„ important„, de aproape 500 milioane numai proiectul, iar terenul 1,2 miliarde.

Sunt mul˛umit de r„spunsul pe care domnul ministru mi l-a dat, dar s„ insist„m s„ urgent„m acest obiectiv, care este important pentru V‚lcea ∫i pentru Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul V‚lcea, Óntruc‚t lucreaz„ procurorii c‚te 6 Óntr-un birou, ∫i le cerem s„ aib„ performan˛„. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Pentru domnul Ioan Aurel Rus ave˛i s„-i comunica˛i dou„ r„spunsuri, domnule ministru, Ón scris.

V-a∫ ruga, Ón aceste condi˛ii, Ón continuare, s„-i r„spunde˛i domnului Adrian Moisoiu, cu recomandarea de a fi mai succint, pentru c„ nu ne intereseaz„ toate aspectele tehnice din interiorul ministerului — cine avizeaz„, serviciul tehnic, cine trimite ∫i cu ce adres„ trimite. Deci Óncerca˛i s„ fi˛i mai concis.

## Domnule deputat,

Art. 66 din Legea nr. 304 privind organizarea judiciar„ spune c„ ministrul justi˛iei exercit„ controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemna˛i de procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sau, dup„ caz, de procurorul general al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie ori de ministrul justi˛iei. Œns„ acest control const„ doar Ón verificarea eficien˛ei manageriale, a modului Ón care procurorii Ó∫i Óndeplinesc atribu˛iile de serviciu ∫i Ón care se desf„∫oar„ raporturile de serviciu cu justi˛iabilii ∫i cu celelalte persoane implicate Ón lucr„rile de competen˛a parchetelor ∫i nu poate viza m„surile dispuse de procuror Ón cursul urm„ririi penale ∫i solu˛iile adoptate.

Prin urmare, ministrul justi˛iei nu poate interveni Ón activitatea judiciar„ desf„∫urat„ de procurori.

Sub aceast„ rezerv„, preciz„m c„ din datele comunicate de la Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a rezultat c„ Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Mure∫ efectueaz„, Ón momentul de fa˛„, verific„ri Ón dosarul men˛ionat de dumneavoastr„, fa˛„ de Ónvinuitul Oltean Ovidiu Petru.

Œn luna martie 2006 au fost finalizate expertizele dispuse Ón cauz„. Durata mai mare de timp necesar„ solu˛ion„rii acestui dosar este determinat„ de complexitatea faptelor pentru care sunt cerceta˛i Ónvinui˛ii, de multiplele cereri de proba˛iune solicitate de toate p„r˛ile, de lipsa de cooperare a unora dintre persoane ∫i de necesitatea respect„rii regulilor de procedur„ penal„ cu ocazia administr„rii probelor.

Œn urma clarific„rii tuturor punctelor de vedere, Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Mure∫ va lua decizia care se va impune Ón cauz„. Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu dore∫te s„ comenteze r„spunsul dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006

Da, domnule pre∫edinte, mul˛umesc ∫i eu ∫i domnului secretar de stat pentru c„ a spus o serie Óntreag„ de cauze pentru care aceste procese ∫i aceste dosare treneaz„ ∫i sunt patru dosare care de fapt au fost conexate Óntr-unul singur, dar nu s-a spus de fapt principalul motiv pentru care treneaz„ acestea: pentru c„ primarul din localitatea respectiv„ este un traseist politic care a ∫tiut de fiecare dat„ s„ cad„ Ón picioare: c‚nd a candidat pe lista P.D.-ului ∫i Ón perioada 1996—2000; pe urm„ s-a transferat Ón 2000 pe lista P.N.L.-ului; pe urm„ a candidat ∫i a trecut la P.S.D.; Ón clipa de fa˛„ Óncearc„ din nou s„ treac„ la P.D., ∫i Ón felul acesta s„ treneze toate aceste dosare.

Asta este cauza principal„, domnule secretar de stat, ∫i de fapt eu v-am ar„tat asta ∫i Ón interpelarea pe care v-am dat-o, ∫i cred c„ prin faptul c„ nu pune˛i punct la asemenea aspecte, punctele acelea de care avem noi nevoie Ón ceea ce prive∫te reforma Ón justi˛ie cam las„ de dorit.

Eu sper ca doamna ministru, dac„ se uit„ cu mai mult„ aten˛ie peste aceste materiale, Ón ideea Ón care o ∫tiu c„ dore∫te s„ fac„, ∫i cred c„ vrea s„ fac„ ordine, atunci ar trebui s„ se implice mai mult, ∫i nu s„ lase la dispozi˛ia nu ∫tiu cui care are sau n-are chef s„ duc„ p‚n„ la cap„t procesul din justi˛ie.

V„ mul˛umesc.

Sunt 9 r„spunsuri de dat din partea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, pe care ni le va oferi domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u.

Doamnei Gabriela Nedelcu o s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris.

La fel pentru domnul Cristian St„nescu.

Œn aceste condi˛ii, r„spunde˛i domnului deputat Florea Voinea, care este prezent, cu privire la realizarea infrastructurii de leg„tur„ privind podul peste Dun„re de la Vidin—Calafat.

**Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Mul˛umesc.

Proiectul podului peste Dun„re la Calafat—Vidin face obiectul unui acord bilateral Óncheiat Óntre Rom‚nia ∫i Bulgaria Ón 2000. Conform acordului, sarcina p„r˛ii bulgare este de a construi podul, iar partea rom‚n„ construie∫te infrastructura de acces la podul de pe malul rom‚nesc.

Realizarea acestei infrastructuri de acces face obiectul cofinan˛„rii prin intermediul asisten˛ei nerambursabile acordate de Uniunea European„, facilitatea ISPA, Ón propor˛ie de 75%, ∫i 25% Guvernul, contribu˛ia Guvernului Rom‚niei.

Ca urmare a demersurilor ministerului, ceremonia semn„rii memorandumului de finan˛are pentru construc˛ia infrastructurii de acces la pod a fost Ón 10 martie 2006.

Totodat„, au fost realizate toate demersurile necesare Ón vederea elabor„rii proiectelor acestei infrastructuri, dar

este necesar ca partea bulgar„ s„ ne ofere informa˛iile tehnice aferente construc˛iei podului ∫i a rampei de acces.

Potrivit coresponden˛ei cu partea bulgar„, acest lucru, respectiv transmiterea detaliilor tehnice, se va face Ón martie—aprilie 2007, dup„ care Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului va lansa licita˛ia de atribuire a contractelor de lucr„ri.

Œn ceea ce prive∫te reabilitarea Drumului Na˛ional 56 Calafat—Craiova, care va asigura conexiunea Óntre Craiova ∫i noul pod, acest drum este inclus Ón Programul de reabilitare etapa a 5-a, finan˛at de Banca European„ de Investi˛ii, iar licita˛ia pentru atribuirea lucr„rilor a fost lansat„ Ón 9.11.2005.

Referitor la desf„∫urarea lucr„rilor de construc˛ie pentru infrastructurile rutiere mai sus-men˛ionate, facem precizarea c„ lucr„rile de construc˛ii finan˛ate de B.E.I. ∫i Comisia European„ ∫i cofinan˛ate de Guvernul Rom‚niei sunt realizate numai cu respectarea legisla˛iei rom‚ne∫ti ∫i comunitare Ón domeniul protec˛iei mediului Ónconjur„tor ∫i Ón concordan˛„ cu prevederile acordurilor de finan˛are la care ˛ara noastr„ este parte.

De aceea, pentru acest proiect s-a ob˛inut acordul de impact asupra mediului care s-a f„cut ∫i prin consultarea public„ a cet„˛enilor din localit„˛ile implicate Ón derularea acestui proiect de construc˛ii.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Voinea, dori˛i s„ comenta˛i r„spunsul? V„ rog.

V„ preg„ti˛i, domnule ministru, pentru r„spunsul datorat domnului Ion C„lin, Ón leg„tur„ cu Aeroportul Interna˛ional Craiova.

## Domnule ministru,

V„ mul˛umesc pentru r„spuns.

Sunt mul˛umit de r„spuns ∫i Ómi cer scuze pentru c„ v-am solicitat acum, c‚nd dumneavoastr„ ave˛i multe probleme cu inunda˛iile ∫i ar trebui s„ fi˛i prezent acolo.

## Mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu situa˛ia includerii Aeroportului Interna˛ional Craiova pe lista proiectelor prioritare.

Lista aeroporturilor care fac parte din aceast„ re˛ea TEN (Trans European Network) a fost stabilit„, Ón anul 2003, prin Legea nr. 203.

Legea a fost ini˛iat„ de Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului de atunci ∫i elementele de infrastructur„ vizate au fost negociate cu Comisia European„.

Orice modificare a acestei liste trebuie s„ se fac„ cu acordul Comisiei Europene, iar Rom‚nia, ca viitor stat membru al Uniunii Europene, are obliga˛ia de a adopta legisla˛ia na˛ional„, astfel Ónc‚t directivele ∫i regulamentele comunitare s„ fie efectiv direct aplicabile, iar pentru re˛eaua TEN avem o directiv„ ∫i o decizie a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 Parlamentului European nr. 1.692/1996 privind aceste re˛ele TEN, de transport transeuropean.

Deci Ón cazul revizuirii legisla˛iei comunitare, dup„ aderarea Rom‚niei, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului va ˛ine cont de propunerile de amendare existente la nivel na˛ional la acea dat„, ∫i aceasta este o astfel de propunere de amendare, iar prima revizuire estimat„ este pentru anul 2010. Deci, Ón acest moment, nu pot fi acceptate dec‚t modific„ri minore ale h„r˛ilor re˛elei TEN, iar pentru anul 2010, Ón cadrul primei revizuiri, includerea acestor aeroporturi, ∫i respectiv a Aeroportului Craiova, va fi justificat„ de cre∫terea semnificativ„ a traficului. Detalii sunt Ón r„spunsul scris, la fel ca ∫i Ón r„spunsul precedent.

Mul˛umesc.

Evident c„ domnul deputat C„lin nu poate fi mul˛umit de acest r„spuns, dar Ól Óntreb dac„ dore∫te s„ fac„ un comentariu.

Bun, a∫tepta˛i Ón 2010 sau Ón 2012, dar, Óntre timp, face˛i diligen˛e pentru cre∫terea acelor parametri de care depinde includerea listelor priorit„˛ilor.

Pentru domnul Vladimir Alexandru M„n„stireanu, v-a∫ ruga s„...

V„ mul˛umi˛i cu r„spunsul scris? V„ rog.

Era vorba de secretizarea acelui contract. Deci vreau s„ v„ anun˛ c„ contractul de proiectare ∫i construire a Autostr„zii Bor∫—Bra∫ov a fost declasificat de la nivelul de secret de serviciu Ón data de 23 martie 2006 ∫i poate fi accesat pe pagina de internet a Ministerului Transporturilor, la adresa www.mt.ro.

Domnul deputat M„n„stireanu dore∫te s„ comenteze r„spunsul dumneavoastr„.

Evident c„ nu pot s„ fiu de acord cu r„spunsul dat de domnul secretar de stat. Normal, la data la care am f„cut eu interpelarea, contractul era Ónc„ sub secretul de serviciu, Óns„ nici la aceast„ dat„ contractul nu este desecretizat Ón totalitate.

™i aici m„ refer la faptul c„ pe site-ul dumneavoastr„, pe care l-am consultat Ónc„ de c‚nd s-a f„cut anun˛ul public c„ a fost desecretizat ∫i, citind contractul, am constatat c„ doar o parte din anexele sale sunt f„cute publice, iar cea mai important„, privind avansul de 30% pe care statul Ól va pl„ti Firmei îBechtel“ ∫i suma efectiv„ de bani care va fi acordat„ din banii contribuabililor c„tre aceast„ firm„, deci aceast„ anex„ nu a fost publicat„ ∫i normal c„ contractul este Ón continuare semisecret.

Dac„ dumneavoastr„ considera˛i c„ o desecretizare Ónseamn„ doar a publica liste cu standarde ce trebuie respectate Ón momentul construc˛iei, ∫i cu care suntem de acord, ∫i liste privind termenele de execu˛ie ale anumitor lucr„ri, eu am o mic„ re˛inere. Vreau s„ v„d efectiv ∫i banii care se dau c„tre Firma îBechtel“.

Mul˛umesc.

Mai ave˛i s„ da˛i un r„spuns la ceea ce a comentat domnul deputat? Nu.

Atunci, v„ rog s„-i r„spunde˛i domnului deputat Petru T„rniceru, cu privire la firmele grece∫ti AKTOR ∫i MAKLOSH, care au c‚∫tigat o licita˛ie cu privire la DN 17.

Lucr„rile de reabilitare pe DN 17 executate de cele dou„ firme grece∫ti au Ónceput Ón prim„vara anului 2005, anul trecut fiind condi˛ii meteorologice nefavorabile, ritmul de desf„∫urare a fost lent.

Conform clauzelor contractuale ∫i Ón temeiul prevederilor legale, firmele constructoare au posibilitatea de a subcontracta maximum 30% din valoarea total„ a lucr„rilor, ∫i lucr„rile care intr„ Ón aceast„ categorie sunt lucr„ri de terasamente, elemente prefabricate din beton, construirea ariei cu beton de ciment, reloc„ri de utilit„˛i, care, conform legisla˛iei Ón vigoare, trebuie proiectate ∫i executate de firme agreate de proprietarii de utilit„˛i.

Œn ceea ce prive∫te starea drumului, acesta este degradat. De altfel, acesta a fost ∫i motivul pentru care a fost inclus Ón Programul de reabilitare, cu o degradare accentuat„ Ón ultimul an, datorit„ ciclurilor de Ónghe˛dezghe˛ ∫i a traficului foarte greu.

Dup„ aceast„ iarn„, degrad„rile au fost accentuate ∫i constructorul urmeaz„ s„ Ónceap„ Ón regim de urgen˛„ repara˛iile pentru Óntre˛inerea drumurilor.

Ministerul, Ómpreun„ cu Compania de Autostr„zi, monitorizeaz„ ritmul Ón care se desf„∫oar„ lucr„rile, Ón a∫a fel Ónc‚t ele s„ se Óncadreze Ón graficul prev„zut Ón contract.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul deputat dore∫te s„ comenteze r„spunsul dumneavoastr„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este foarte clar. Cunosc foarte bine starea drumurilor, este impracticabil„, practic, ∫i este singura cale de acces dintre Moldova ∫i Ardeal. Vreau s„ v„ spun c„ anul trecut, nu c„ au fost îlente“ lucr„rile, efectiv, nu au existat!

Nu sunt mul˛umit! Ce s„ v„ spun, nu sunt mul˛umit deloc de r„spunsul dumneavoastr„! Este indiferen˛„, s„-mi spune˛i acum mie, ast„zi, c„ îam vorbit, Ói urm„rim“!

V-am solicitat o comisie de control, da? Nu a˛i pomenit nimic de ea. De la domnul ministru... Nu a˛i pomenit nimic de a∫a ceva!

Cunoa∫tem ∫i contractul, cunoa∫tem ∫i clauzele, vreau s„ ∫tiu efectiv ce v-a˛i propus s„ face˛i Ón leg„tur„ cu aceste firme, care, nici la ora actual„, nu au Ónceput lucr„rile.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006

Mul˛umesc. Domnule ministru, v„ rog s„ r„spunde˛i.

Se vor aplica prevederile contractuale.

## Am Ón˛eles.

Mai ave˛i de oferit dou„ r„spunsuri. Dumneavoastr„ mi-a˛i demonstrat sintez„, de aceea, o s„ rog, colegii mei s„ fie mai zg‚rci˛i la comentarii.

V„ rog, domnule ministru. Œnt‚i, pentru domnul Mircea Costache, referitor la situa˛ia salaria˛ilor de la C.F.R.

## **Domnul Septimiu Buza∫u:**

Œn prezent, la nivelul ministerului, se aplic„ prevederile ordinului ministrului transporturilor pentru aprobarea procedurii de atribuire a achizi˛iilor publice, produse, servicii ∫i lucr„ri Ón cadrul ministerului ∫i al unit„˛ilor aflate Ón subordinea sau sub autoritatea ∫i coordonarea sa. Acest ordin reglementeaz„ modalitatea de organizare a achizi˛iilor prin bursele de m„rfuri, ceea ce era subiectul interpel„rii.

Astfel, Ón conformitate cu prevederile ordinului mai sus men˛ionat...

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Acesta nu este r„spunsul domnului Mircea Costache!

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

L„sa˛i, o fi al cuiva care e Ón sal„ ∫i ascult„!

Cui Ói r„spunde˛i, domnule ministru?

Care este problema?

La ce deputat r„spunde˛i?

## **Domnul Septimiu Buza∫u:**

Domnului Mihei.

## **Domnul Andrian Sirojea Mihei**

**:**

Este pentru mine, cred. A∫a este Ón list„.

Bine. Nu a˛i auzit bine. Eu v„ d„dusem cuv‚ntul pentru domnul Mircea Costache. R„spunde˛i-i Ón continuare domnului Mihei.

Da, era vorba de folosirea bursei de m„rfuri pentru achizi˛ia de...

Domnul deputat este atent la r„spunsul pe care Ól da˛i, v„ rog s„ continua˛i r„spunsul.

Œn conformitate cu ordinul ministrului, unit„˛ile aflate Ón subordinea sau sub autoritatea ∫i Ón coordonarea ministerului care au calitatea de autorit„˛i contractante pot organiza prin intermediul burselor de m„rfuri achizi˛ii de produse, privind respectarea integral„ a Ordonan˛ei Guvernului nr. 60 privind achizi˛iile publice, cu excep˛ia achizi˛iilor de produse care nu fac obiectul tranzac˛ion„rii prin bursele de m„rfuri, precum ∫i a celor expres exceptate prin reglement„rile legale Ón vigoare, Ón plus, v‚nz„ri de produse ∫i achizi˛ii Óncadrate Ón prevederile art. 8 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 60 a Guvernului.

Mai mult, Ón temeiul aceluia∫i ordin, pot organiza achizi˛ii prin intermediul burselor de m„rfuri ∫i unit„˛ile aflate Ón subordinea sau sub autoritatea ministerului care nu au calitatea de autoritate contractant„, conform art. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60. Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnule Mihei, dori˛i s„ comenta˛i r„spunsul? V„ rog. Preg„ti˛i r„spunsul pentru domnul Mircea Costache, cu privire la angaja˛ii C.F.R.

Domnule secretar de stat,

Mul˛umesc pentru r„spuns.

Aceast„ interpelare a venit de fapt de la Camera de Comer˛, Industrie, Naviga˛ie ∫i Agricultur„ Constan˛a, care are un protocol cu Bursa de M„rfuri Bucure∫ti ∫i o bun„ perioad„ de timp subunit„˛ile, unit„˛ile din subordinea Ministerului Transporturilor au f„cut licita˛ii prin acest terminal de burs„ a m„rfurilor din Constan˛a.

S-a observat c„, de o perioad„ de timp, de un an de zile, aceste unit„˛i din subordinea Ministerului Transporturilor au Ónceput s„ practice vechile sisteme de a organiza la sediul societ„˛ilor lor aceste licita˛ii pentru achizi˛ii.

De aceea, Camera de Comer˛, prin intermediul meu, a cerut aceste clarific„ri, deoarece ni se pare c„ acest sistem de a contracta prin bursa de m„rfuri este un sistem transparent, care nu ridic„ suspiciuni, ∫i cred c„, p‚n„ la urm„, ar trebui cu to˛ii s„ Óncuraj„m aceste mecanisme ale economiei reale de pia˛„. V„ mul˛umesc.

Œmi cer scuze!

Nu, nu, r„spunde˛i-i. Domnule ministru, continua˛i.

Mul˛umesc.

Pentru domnul Mircea Costache v-a∫ ruga s„...

Un scurt comentariu, dac„ Ómi permite˛i, mai Ónt‚i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006

V„ rog, ave˛i un comentariu ∫i la aprecierile domnului Mihei.

## **Domnul Septimiu Buza∫u:**

Da.

Ordinul ministrului este Ón vigoare, el este obligatoriu pentru toate unit„˛ile din subordinea ∫i de sub autoritatea ministrului. Dac„ cunoa∫te˛i situa˛ii Ón care el nu este respectat, v„ rog mult s„ le sesiza˛i.

## **Domnul Andrian Sirojea Mihei**

**:**

O s„ comunic la Camera de Comer˛ acest lucru.

Mul˛umesc. Pentru domnul Mircea Costache.

Œmi cer scuze c„ am Óncurcat...

O s„-i transmite˛i ∫i r„spunsul scris. Œn aceste condi˛ii, v-a∫ ruga s„ fi˛i concis.

Urmare a Ónt‚rzierilor la plata contravalorii facturilor, furnizarea energiei electrice este sistat„ de c„tre furnizorul S.C. îElectrica“ — S.A. pentru un num„r de 64 de puncte de consum ale Companiei îC.F.R.“, fiind afectate at‚t func˛ionarea instala˛iilor de siguran˛„ a circula˛iei, c‚t ∫i consumatorii afla˛i Ón spa˛ii administrative, respectiv, locuin˛e conexe, situa˛ia pe care ne-a˛i prezentat-o.

Furnizorul condi˛ioneaz„ repunerea sub tensiune a punctelor de consum deconectate de plata datoriilor Companiei Na˛ionale îC.F.R.“ — S.A, dar Compania Na˛ional„ îC.F.R.“ — S.A. nu poate suporta ∫i costurile asociate Óncheierii de c„tre peten˛i direct cu S.C. îElectrica“ — S.A. a unor contracte de realizare a unor racorduri electrice noi, separate de cele actuale.

Deci rezolvarea problemei va fi o dat„ cu rezolvarea problemei la C.F.R. Mul˛umesc.

Domnul Costache dore∫te un scurt comentariu. ™i dumneavoastr„ v„ preg„ti˛i pentru r„spunsul datorat domnului Vl„doiu Aurel.

V„ rog.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu s-a Ón˛eles bine despre ce era vorba. Sunt g„ri Ón Rom‚nia ∫i linii de cale ferat„ Ón care se opereaz„ noaptea la lantern„, la lum‚nare, trenul intr„ Ón gar„ Ónt‚mpinat cu felinarul din alt„ epoc„, pentru c„ s-a Óntrerupt furnizarea energiei electrice. ™i, o dat„ cu energia electric„ din g„ri ∫.a.m.d., s-a Óntrerupt ∫i cea pentru personalul care locuie∫te Ón locuin˛ele de serviciu adiacente sta˛iilor de cale ferat„. Oamenii aceia stau Ón

Óntuneric, de∫i li se opre∫te lunar costul energiei electrice. De∫i ∫i l-au pl„tit la timp, nu beneficiaz„ de acest bec electric strict necesar pentru via˛a omului.

Eu n-am Ón˛eles c‚nd Ó∫i propun, ca Minister al Transporturilor, s„ rezolve problema. A spus c„ vor avea curent c‚nd se va achita ∫i c‚nd se va face plata, dac„ se va face, c‚nd o fi, dac„ nu s-o Ómp„r˛i...

Nu a∫a se pune problema! Un minister trebuie s„ aib„ pentru toate solu˛ii, c„, altfel, d„m Ón primire ∫i chem„m al˛ii acolo.

Domnule ministru, mai dori˛i s„ comenta˛i aprecierile domnului Costache?

## **Domnul Septimiu Buza∫u:**

Da, un scurt comentariu.

Locuin˛ele respective sunt proprietatea Companiei îC.F.R.“ ∫i ele suport„ acelea∫i sanc˛iuni pe care le suport„ Óntreaga companie, iar problema este a companiei, care are regim de societate comercial„, dup„ cum ∫ti˛i, ∫i ministerul face eforturi, Ómpreun„ cu celelalte institu˛ii abilitate ale statului, pentru a rezolva aceast„ problem„.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

C‚nd? C‚nd?

Pentru domnul Aurel Vl„doiu s„ r„spunde˛i, Ón leg„tur„ cu alimentarea cu ap„ pentru localitatea Sine∫ti.

Lucrarea de investi˛ii îAlimentare cu ap„ pentru localitatea Sine∫ti, jude˛ul V‚lcea“ nu face obiectul programului gestionat de Ministerul Transporturilor, care este un program de pietruire a drumurilor comunale, alimentare cu ap„, conectarea satelor la re˛eaua de electrificare ∫i la re˛ele telefonice, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 577/1997.

Conform Ordonan˛ei nr. 142 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, Agen˛ia SAPARD, ca institu˛ie public„ cu personalitate juridic„, aflat„ Ón subordinea Ministerului Agriculturii ∫i Alimenta˛iei, finan˛at„ din venituri bugetare ∫i extrabugetare, este cea care este competent„ s„ dea r„spunsul pentru acest subiect.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule deputat Vl„doiu, dori˛i s„ comenta˛i r„spunsul? V„ rog.

## Domnule ministru,

Rug„mintea mea a fost de a prinde pe programul Guvernului aceast„ investi˛ie, Óntruc‚t lucrarea a fost prins„ pe Programul SAPARD Ón 2004—2005. Au fost foarte multe reclama˛ii f„cute de c„tre o serie Óntreag„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/28.IV.2006 consilieri locali, lucrarea a fost abandonat„ de c„tre SAPARD ∫i banii au fost orienta˛i c„tre alte lucr„ri, iar ast„zi investi˛ia este realizat„ cam jum„tate. S-au investit acolo peste 7 milioane de c„tre constructor ∫i constructorul vine Ón fiecare zi ∫i cere bani la prim„rie.

De aceea l-am rugat insistent pe domnul ministru László Borbély dac„ putem s„ o prindem pe 577 ∫i s„ aloc„m ceva bani, pentru a continua aceast„ investi˛ie. Pentru c„ SAPARD-ul banii nu-i mai are, i-a dat c„tre alt„ comunitate local„, ∫i investi˛ia a r„mas Ón aer. Aceasta era rug„mintea.

Domnule ministru, mai dori˛i s„ ad„uga˛i ceva la r„spunsul ini˛ial?

Voiam s„-i comunic domnului deputat c„ pentru anul 2006 programul cu lista obiectivelor este finalizat ∫i

trebuie ca aceast„ propunere s„ vin„ pentru programul din 2007, conform procedurilor de accesare a acestui program, ∫i nu e nici o problem„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Pentru interpel„rile adresate Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului urmeaz„ ca r„spunsurile s„ fie reprogramate, pentru c„ nu s-a prezentat domnul ministru Ioan Codru˛ ™ere∫ ∫i nici un delegat de-al Domniei sale.

De asemenea, ∫i celelalte r„spunsuri la care nu a˛i primit acum nici un semnal vor fi reprogramate.

Cu acesta, da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a de azi, ur‚ndu-v„ o sear„ bun„.

> Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123694]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 60/28.IV.2006 con˛ine 48 de pagini.** Pre˛ul: 10,08 lei noi/100.800 lei vechi