Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 decembrie 2011
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Mircea Dan Geoană
Discurs
Dacă ați revenit, vă salut. Domnule președinte Traian Băsescu,
Chiar dacă sunteți plecat într-o vizită oficială, într-o vizită de stat în Turcia, o țară importantă și o țară cu o economie care crește cu 10%, vreau să vă spun că majoritatea deciziilor de la Bruxelles, adoptate în urmă cu câteva zile, nu reprezintă elemente de noutate, cu excepția deciziei de a avea un tratat interguvernamental care să regleze problema deficitelor și a datoriei publice. Este singurul element de noutate, important, fără îndoială, dar neesențial, din punctul meu de vedere. Majoritatea deciziilor de guvernanță economică la nivel european, care devin obligație și pentru România, și pentru Grecia, și pentru Irlanda, și pentru Polonia, și pentru Slovacia, dar nu devin regulă, deocamdată, pentru Marea Britanie și, posibil, Ungaria, au fost adoptate în urmă cu mai bine de șase luni de zile.
Fără consultare politică, fără informarea Parlamentului, domnul președinte Băsescu, dumneavoastră, domnule prim-ministru, și Guvernul dumneavoastră ați decis, în numele României, să aderăm la Pactul Euro Plus. Acest lucru s-a întâmplat la Consiliul European din 23-24 martie anul curent. Am cerut – pe vremea respectivă eram în locul de astăzi al domnului Blaga – în mod oficial Guvernului României să existe o consultare a Parlamentului cu privire la obligațiile care decurg din Pactul Euro Plus, care astăzi au devenit regulă europeană.
Ce spun aceste reguli? Spun că se trimite proiectul de buget – pe care îl discutăm astăzi, în decembrie – încă din luna aprilie la Comisia Europeană pentru o avizare prealabilă.
De ce nu s-a trimis schița de buget?
De ce nu s-a trimis Planul Național de Reforme, pe care l-ați trimis, domnule prim-ministru, la Bruxelles în luna aprilie, cred că la finalul lui aprilie?
De ce nu a fost informat Parlamentul țării?
De ce nu au fost informate Parlamentul țării și opinia publică românească cu privire la faptul că Pactul de creștere și convergență la nivel european, care a fost adoptat la același Consiliu European, trebuia să devină regulă în România?
De ce – pentru numele lui Dumnezeu! – după atâția ani de zile, în plină criză europeană și cu o mare întrebare cu privire la capacitatea de guvernanță economică a României, Guvern și Parlament, putere și opoziție, de ce ajungem să facem aceeași comedie cu privire la dezbaterea bugetului de stat, în câteva zile, gâfâit, în Parlamentul României, cu un minut de amendament, fără niciun fel de capacitate de a dialoga cu privire la soluțiile reale de relansare economică și la concluziile cu privire la modul în care facem guvernanță economică în această țară?
De ce nu facem acest lucru, și unii, și alții, pentru numele lui Dumnezeu?!
Ce ne împiedică să vedem încă o dată aceeași parodie, în care parlamentarii puterii așteaptă să vină răsplata pentru votul dumneavoastră, nu la amendamente, ci anul viitor? Și știm cu toții că acesta este adevărul și vedem și opoziția făcând ceea ce am făcut și eu, și noi, ani de zile, 6.000 de amendamente, care știm că nu vor trece.