Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 decembrie 2011
Camera Deputaților · MO 149/2011 · 2011-12-12
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 și
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind constituirea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 6/2009 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului
· procedural · adoptat
1 discurs
Domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului de astăzi, 12 decembrie 2011, și vă anunț că din
totalul de 466 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența 287, iar 179 sunt absenți, până în acest moment. Prin urmare, cvorumul legal este îndeplinit.
Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au adoptat proiectul ordinii de zi și programul de lucru pentru ședințele comune, în forma în care v-a fost distribuită dumneavoastră.
Lucrările, începând de astăzi și continuând în zilele următoare, se vor desfășura potrivit programului de lucru. Sunt observații în legătură cu ordinea de zi?
Dacă nu sunt observații, am să supun la vot ordinea de zi de astăzi.
Rog secretarii, de asemenea, să fie atenți, pentru a putea efectua numărătoarea. Voturi pentru? 137 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 114 voturi împotrivă. Abțineri? Două abțineri. Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată. În legătură cu programul de lucru sunt observații? Nu sunt.
Supun la vot programul de lucru. Voturi pentru? 143 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 70 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.
Cu majoritate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.
La primul punct al ordinii de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 și 2009.
Din partea comisiei speciale susține cineva acest proiect de hotărâre?
Dacă nu, am să vi-l prezint eu.
Articol unic: Hotărârea Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 și 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 11 martie 2011, se modifică după cum urmează:
1. Titlul Hotărârii Parlamentului României se modifică și va avea următorul cuprins:
Hotărâre privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 și 2010.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#42882. Articolul 1 alineatul (1) se modifică și va avea în cuprins:
Art. 1 alin. (1) – Se instituie Comisia comună specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 și 2010, a cărei componență este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
46 de discursuri
Mulțumesc, domnule prim-ministru. Acum începem dezbaterile generale.
Am să dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Marius Neculai, cu precizarea că Grupul parlamentar al PDL are la dispoziție 42 de minute.
Vă rog, domnule deputat.
## Domnule deputat,
Scuze, a fost o scăpare în prezentare. Am să vă rog să reveniți la microfon după prezentarea raportului comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului.
Raportul comun, doamnă președinte Barna. Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte. Domnule președinte,
## Domnule prim-ministru,
## Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
În conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2012.
Proiectul de lege prevede și autorizează pentru anul bugetar 2012 veniturile, pe capitole și subcapitole, și cheltuieli pe destinații și pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile și activităților finanțate integral din venituri proprii.
În perioada 6–9.12.2011, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat prevederile cuprinse în Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2012, precum și amendamentele formulate de senatori și deputați, de comisiile permanente avizatoare, procedând, totodată, și la audierea ordonatorilor principali de credite.
În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, membrii comisiilor propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbaterea și adoptarea plenului reunit al Parlamentului, cu amendamentele cuprinse în Anexele nr.1 și nr. 2 la prezentul raport.
Supunem dezbaterii dumneavoastră Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2012.
Revenim.
Domnule deputat Marius Neculai, vă rog.
Marius Neculai
#44821## **Domnul Marius Neculai:**
Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Onorat prezidiu,
Stimați colegi,
Deși mai multe cancelarii occidentale au apreciat ca remarcabil efortul depus de Guvernul României în ultima perioadă pe linia asigurării unei stabilități macroeconomice, admitem cu toții că România mai are de parcurs un drum lung în această direcție, la capătul căruia ar putea reprezenta chiar un model de referință în Europa.
Și, pentru că vreau să mă refer la acest drum, permiteți-mi să dezvolt o idee pe care am regăsit-o în discursul susținut zilele trecute în Bundestag de către cancelarul german Angela Merkel.
Știți, probabil, cu toții că maratonul presupune alergarea a 40 de kilometri și reprezintă una dintre cele mai dificile probe olimpice. Maratoniștii spun deseori că alergarea devine foarte dificilă după parcurgerea primilor 30 de kilometri, dar spun și că este posibil să ajungi la finiș, dacă ești conștient de provocare încă de la start și o abordezi ca atare. Cel care pleacă rapid nu este neapărat și cel care reușește să ajungă primul. Învingătorul, de regulă, este cel care conștientizează lungimea traseului de parcurs încă de la început, este bine antrenat și pregătit să facă față solicitărilor acestuia.
O să vă întrebați probabil ce legătură are aceasta cu dezbaterea bugetului. Și am să continui prin a vă reaminti că țări precum Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda și – de ce nu ?– Belgia au obținut repede un avans considerabil pe distanța datoriei publice suverane. Lucrul acestea le-a creat, cu siguranță, și un avantaj de imagine politicienilor din țările respective, pentru că – nu-i așa ?– printre altele, consumul public crescut și satisfacerea pretențiilor sociale sunt instrumente ale popularității, sunt instrumente ale populismului, populația apreciind din plin eforturile Guvernului de a fi pe plac celor care consumă. Guvernele acestor țări au ajuns acum la kilometrul 35 al maratonului și toată Europa asistă la un gâfâit neputincios din partea lor, care poate provoca prăbușirea unora dintre ele și, mai grav, poate determina o prăbușire periculoasă a mai multor participanți la această cursă în care doar cei echilibrați vor reuși să nu se împiedice.
Ne întrebăm cu toții unde se află România între acești maratoniști. Este pregătită oare să facă față unei asemenea provocări sau chiar să primească laurii pe care-i merită cei care fac dovada unui comportament performant?
Ați epuizat, domnule deputat, 5 minute din cele 42 de minute alocate Grupului parlamentar al PDL.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Victor Ponta, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD.
## **Domnul Victor Viorel Ponta:**
Domnule președinte al Senatului,
Stimați membri ai Senatului și Camerei Deputaților,
Aș dori să prezint, în mai puține cuvinte, este adevărat, decât domnul Emil Boc, amendamentele fundamentale făcute de către Uniunea Social-Liberală la bugetul pe anul 2012, nu înainte însă de a aprecia intervenția anterioară a domnului Emil Boc.
Regret faptul că prim-ministrul României, domnul Traian Băsescu, nu este astăzi în România.
Cred că domnul Boc și-a făcut datoria, cu consecvență, o oră și ceva, ne-a spus lucruri pe care doar Domnia Sa le-a înțeles, lucruri destul de plictisitoare. Am constatat, de la mine din bancă, că până și o vestală a templului Guvernului, doamna Vass, s-a plictisit între timp și cred că momentul de promovare a tineretului liberal-democrat de dinainte a reușit să ne trezească din somn, să putem să discutăm despre bugetul pe 2012.
Până să discutăm despre cifre, aș vrea să reamintesc că, în 2008, președintele Partidului Democrat Liberal vorbea despre faptul că legea privind dublarea salariilor profesorilor trebuie aplicată neapărat, și cine n-o aplică va răspunde chiar penal în fața legii. Mă aștept ca domnul Boc să răspundă penal, la un moment dat, pentru aceste lucruri.
În 2009, domnul Traian Băsescu ne spunea că nu trebuie să avem un acord cu Fondul Monetar Internațional și că o țară care împrumută bani pentru pensii și salarii este o țară de mâna... mă rog, de mâna pe care a precizat-o Domnia Sa. În 2010 am aflat că am ieșit din criză de la domnii Traian Băsescu și Emil Boc, și în 2011 am aflat că toți bugetarii își vor recupera salariile și vom aplica legea fraudată de doamna Roberta Anastase, când, ca-n minunea biblică, a înmulțit pâinile și peștii până au ajuns 170 de votanți.
Dacă toate lucrurile acestea s-au întâmplat, este greu de explicat de ce bugetul pe 2012 este un buget care condamnă România la sărăcie și este un buget care reflectă o decizie politică fundamentală. Dăm bani publici pentru ceea ce este important într-o țară europeană, adică educație, sănătate, siguranța cetățeanului, sau folosim banii publici pentru campania electorală a Partidului Democrat Liberal, a UDMR și a Partidului... domnilor și doamnelor cu onoare nepătată, ca să nu fiu acuzat că spun ceva nelalocul lui?
Domnul deputat a epuizat 12 minute din timpul total alocat Grupului parlamentar al PSD.
Urmează la microfon liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Stimați președinți ai Camerelor, Stimați parlamentari, Mă bucur foarte mult că-l vedem astăzi pe domnul Boc în Parlament, pentru că este o prezență extrem de rară. Noroc cu bugetul!
Spuneți-mi, domnule Boc, discursul vi l-au făcut cei de la Fondul Monetar Internațional sau l-ați făcut dumneavoastră?
Dacă îmi spuneți că l-au făcut cei de la FMI este regretabil. Dacă-mi spuneți că l-ați făcut dumneavoastră, atunci nu este decât o dovadă că ați fost un bun învățăcel la cursurile pe care le urmați când erați cadru de bază la Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România și cu perspective să deveniți cadru de bază al Partidului Comunist Român.
Atâta demagogie, atâtea „panglici” nu am mai ascultat de mult.
În sfârșit, se vede din discurs că domnul Boc aplică – aș spune orbește – rețetele Fondului Monetar Internațional, rețeta pe care o cunoaștem cu toții de trei ani de zile. Ea se numește simplu: austeritate.
Ne-a promis în 2009 că aplică măsuri de austeritate, i-a dat peste mânuțe domnul președinte pentru că avea la finele anului 2009 alegeri – nu se putea să piardă domnul prezident alegerile! –, și atunci domnul Boc a amânat măsurile pentru mijlocul anului 2010. A aplicat măsurile preconizate de Fondul Monetar Internațional, cumințel, ca un cetățean pe care-l duce FMI-ul legat la ochi și-l plimbă pe stradă. Și care a fost rezultatul? Ne-a promis la finele anului 2009 că în anul 2010 va fi mai bine. La finele anului 2010 nu a fost mai bine, evident, dar ne-a promis că în 2011 va fi mai bine.
Acum ați auzit, astăzi, ce ne-a spus: că la anul ieșim precis din criză, se termină recesiunea.
Nu știu cine vă mai crede, domnule Boc.
În orice caz, cei de la FMI, văzând că măsurile pe care le-au preconizat nu au dat roade, au venit anul acesta și v-au mai spus: „Domnule Boc, mai băgați puțină austeritate, nu a fost de ajuns!”, rețeta pe care o aplică cam peste tot.
Dumneavoastră, care nu prea înțelegeți despre ce este vorba, iarăși, elev conștiincios, îi dați înainte cu austeritatea și economia se prăbușește în continuare.
N-am nevoie să ne spuneți cifrele din statistici, că a crescut produsul intern brut. Uitați-vă la ce scrie toată presa economică. Mai bine ați face să discutați cu operatorii economici și să-i ascultați pe ei și o să vedeți că nu este unul care să sesizeze 1% din ceea ce spuneți dumneavoastră.
Mai mult decât atât, am auzit din declarațiile celor care vă tutelează, de la Fondul Monetar Internațional, că România ar fi acum mai bine pregătită să suporte o nouă criză. Adică, cum? După ce ați luat măsurile de ajustare pe care le-a preconizat Fondul Monetar Internațional sau, cu alte cuvinte, după ce ați stors lămâia o dată, de două ori, credeți că mai aveți de unde să mai faceți o ajustare suplimentară?
Vorbesc pentru majoritatea parlamentară, că poate – cine știe?– se trezește.
Deci, fără investiții guvernamentale masive, România nu va ieși din criză, investiții guvernamentale, evident, care trebuie făcute în zona de infrastructură. Ce a făcut Guvernul dumneavoastră? A tăiat investițiile, din altă parte nu a tăiat mare lucru, dar de la investiții a tăiat masiv și în 2009, și-n 2010, și-n 2011, și continuăm pe aceeași tendință și în 2012.
În privința investițiilor străine, ați reușit o contraperformanță ca de la aproape 10 miliarde de euro investiți anual să ajungem la anul, probabil, la o cifră care se va situa sub 1 miliard de euro.
Majoritatea actuală și Guvernul mai au o problemă, și anume fetișizarea deficitului bugetar. Această problemă cu deficitul bugetar despre care, astăzi, domnul Boc spunea că, iată, se regăsește în concluziile Consiliului European și în acordul fiscal. Domnul Boc nu înțelege că acest lucru este valabil, într-adevăr, pentru țările care au un nivel ridicat de datorie publică și care nu pot să justifice în niciun fel deficitele bugetare ridicate.
Dar, pentru România, a o obliga la un deficit structural de 0,5% este în mod simplu spus că o vom condamna să rămână o țară subdezvoltată. Dacă vreți să înțelegeți acest lucru simplu, bine, dacă nu, nu aveți decât să mergeți în continuare cu aceste prostii care sunt aplicabile, așa cum spuneam, la nivel european țărilor din zona euro mai cu seamă, care au datorii publice care pleacă de la 60 până la 120% din produsul intern brut. Pentru România înseamnă a-i tăia orice posibilitate de dezvoltare, orice posibilitate de reducere a decalajelor care ne separă de țările din Europa Centrală.
Sigur că ar mai fi de discutat despre un alt element care ar fi putut să constituie un motor de creștere economică. Este vorba despre fondurile europene. Este o rușine modul în care vă căzniți de trei ani să absorbiți fonduri europene. Performanța este absolut deplorabilă, 3,5% din totalul fondurilor structurale și de coeziune absorbite până în prezent. Să nu ne puneți din nou placa... dacă apare domnul Boc. Îi place chestiunea aceasta, am văzut că și astăzi mai avea o bucățică din placa pe care o folosește la patefon, cu moștenirea. Da?
În ceea ce înseamnă guvernarea trecută, vă readuc aminte că pe fondurile de preaderare procentul de absorbție a fost de 98. Guvernul actual, în trei ani de zile reușește 3,5 procent de absorbție.
Prin urmare, cred că astăzi Guvernul ar fi trebuit să prezinte un raport serios în privința performanței sau mai bine spus a contraperformanței de absorbție. Este, aș spune, aproape o atitudine criminală să luăm cu împrumut 20 de miliarde de euro, la care plătim dobânzi usturătoare, și să avem în același timp 20 de miliarde de euro pe care nu-i folosim.
Mergem mai departe pe comentariile despre acest buget și am să vă spun că, în final, după ce constatăm că bugetul nu este capabil să vină cu vreo soluție legată de stoparea declinului și de relansarea economică, în final, constatăm ceva care este foarte grav, și anume care sunt obiectivele majore pe care urmărește acest buget să le realizeze. Care sunt obiectivele de investiții?
Domnul Boc, astăzi, ne-a prezentat cifre, procente, s-a și încurcat. Poate îl învață cineva de la Guvern, nu știu, consiliera economică, că cifrele acelea care încep cu 3, formate din două cifre – 33, 35 –, erau procente din PIB și că dacă vorbim despre valoarea veniturilor și cheltuielilor la valoarea PIB-ului totul ar fi trebuit să se învârtă în jurul a 200 de miliarde de lei. Deci mi se pare absolut deranjant ca prim-ministrul să nu stăpânească nici măcar aceste cifre esențiale.
Dar spuneam că în spatele acestor cifre nu am văzut o dezbatere serioasă în legătură cu obiectivele de investiții, de exemplu, pe care urmărește să le realizeze acest buget. Cifre, procente, OK! Dar ce este în spatele lor? Ce facem cu acești bani? Care este responsabilitatea Guvernului, dincolo de mita electorală, de darurile sau de corupția politică făcută de parlamentarii puterii? Ce facem cu acești bani? Cheltuim ani de ani bani și nu se alege nimic.
Ne vorbește domnul Boc, acum, l-am auzit, la sfârșit, despre Centrala hidroelectrică de la Tarnița, reactoarele III și IV. Este vorba de anul 2012, cumva? Încep aceste obiective sau planuri pentru viitorul cincinal, așa cum îl învăța răposatul să prezinte la plenarele de partid?
În privința ajutoarelor de stat, instrument pe care Guvernul ar fi putut să-l folosească într-un mod eficient, a vorbit despre aproximativ 200 și ceva de milioane de euro care au fost folosiți ca ajutoare de stat și care au dus la crearea – atenție! – a 4.400 de locuri de muncă. Am fost foarte atent. Faceți o socoteală: la 4 milioane de locuri de muncă în România domnul Boc a reușit o crește substanțială, de unu și ceva la mie.
Am făcut o mică socoteală: câte miliarde de euro ar fi trebuit să consume dânsul ca să creeze un milion de locuri de muncă, pe care a avut grijă să le distrugă în trei ani de guvernare. Vreo 45 de miliarde. Nu vă calculez de câți ani este nevoie, pentru că ajungem în ridicol, discutăm o temă prea serioasă ca să o luăm, aș spune, așa, în bătaie de joc. Iată câteva dintre elementele pe care domnul Boc sigur le-a prezentat aici numai și numai cu un singur scop: ca să se facă de râs.
În concluzie – și cu asta am să închei –, bugetul nu răspunde la niciunul dintre dezideratele esențiale.
Stopează declinul economic? Răspunsul este, evident, nu.
## Relansează economia? Evident, nu.
Ne dă o imagine asupra modului în care sunt cheltuiți banii, care este eficiența cheltuirii banilor, pe ce se duc acești bani?
Iarăși răspunsul, din păcate, este negativ.
O astfel de politică, Guvernul condus de Boc și actuala majoritate condamnă România la înapoiere. Sper din toată inima să vă condamne și pe dumneavoastră electoratul la viitoarele alegeri... comasate.
Vă mulțumesc.
Ați epuizat 13 minute din timpul alocat grupului parlamentar.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Erdei István, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Aveți la dispoziție 7 minute.
## **Domnul Erdei Dolóczki István:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte, Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Stimați colegi,
Dacă este toamnă, se discută bugetul în Parlamentul României, și anume bugetul de stat, respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat. Așa spune legea, așa trebuie să fie, dar, după cum puteți constata, este deja iarnă și îl așteptăm pe Moș Crăciun să ne aducă un buget.
În timpul dezbaterilor generale din cadrul Comisiilor de buget reunite ale Parlamentului, am pus două întrebări domnului ministru Gheorghe Ialomițianu, iar răspunsul aș dori să-l afle și plenul reunit al Parlamentului.
Prima întrebare: care este motivul pentru care Guvernul a întârziat, față de prescripțiile legale, să depună proiectul Legii bugetului la Parlament?
A doua întrebare pornește de la afirmația domnului prim-ministru cum că, dacă indicatorii macroeconomici o vor permite, în a doua jumătate a anului 2012 ar exista posibilitatea indexării salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor. Acest lucru este cuprins și în raportul însoțitor al proiectului Legii bugetului de stat. Citez: „În cazul în care condițiile economice vor permite acest lucru, se are în vedere aplicarea de majorări prudente la salarii în cursul anului 2012, cu încadrarea cheltuielilor de personal în ținta de 7,2% din PIB, respectiv menținerea punctului de pensie la nivelul din 2011, cu posibilitatea că, în cazul în care condițiile economice vor permite acest lucru, se are în vedere aplicarea de majorări prudente la pensii în cursul anului 2012.”
## Așadar, întrebarea:
## Domnule ministru,
Explicați-ne instrumentele legale care permit punerea în practică a acestei posibilități. Menționez că UDMR, de altfel, susține această măsură.
Despre bugetul pe anul 2012, pe scurt, pentru că antevorbitorii mei deja au sintetizat cele mai multe date relevante.
În cadrul veniturilor bugetare, cele mai mari ponderi se înregistrează la contribuțiile sociale – 8,8% din PIB, adică 26,1% din veniturile bugetului consolidat, TVA – 8,6% din PIB, adică 25,4% din venitul bugetului consolidat, precum și accizele – 3,7% din PIB, adică 10,8% din veniturile bugetului consolidat.
V-ați încadrat perfect în cele 7 minute.
Mulțumesc, în special domnului profesor Popeangă.
Vă mulțumesc și eu.
Îl invit, din partea parlamentarilor independenți, pe domnul senator Mircea Geoană. Vă rog.
Doamnă președinte, Domnule președinte al Senatului, Domnilor miniștri, Stimate colege, Stimați colegi,
Intervenția mea va fi, sper eu, diferită față de ceea ce ați auzit de la mine în acești ani de Parlament și aș dori să fie un semnal mai general față de modul în care – și Guvern, și Parlament, și putere, și opoziție – nu părem să înțelegem ce se întâmplă cu adevărat în Europa și în România.
Domnule prim-ministru, chiar dacă nu sunteți în sală...
Din sală
#77012Este, a venit.
Dacă ați revenit, vă salut. Domnule președinte Traian Băsescu,
Chiar dacă sunteți plecat într-o vizită oficială, într-o vizită de stat în Turcia, o țară importantă și o țară cu o economie care crește cu 10%, vreau să vă spun că majoritatea deciziilor de la Bruxelles, adoptate în urmă cu câteva zile, nu reprezintă elemente de noutate, cu excepția deciziei de a avea un tratat interguvernamental care să regleze problema deficitelor și a datoriei publice. Este singurul element de noutate, important, fără îndoială, dar neesențial, din punctul meu de vedere. Majoritatea deciziilor de guvernanță economică la nivel european, care devin obligație și pentru România, și pentru Grecia, și pentru Irlanda, și pentru Polonia, și pentru Slovacia, dar nu devin regulă, deocamdată, pentru Marea Britanie și, posibil, Ungaria, au fost adoptate în urmă cu mai bine de șase luni de zile.
Fără consultare politică, fără informarea Parlamentului, domnul președinte Băsescu, dumneavoastră, domnule prim-ministru, și Guvernul dumneavoastră ați decis, în numele României, să aderăm la Pactul Euro Plus. Acest lucru s-a întâmplat la Consiliul European din 23-24 martie anul curent. Am cerut – pe vremea respectivă eram în locul de astăzi al domnului Blaga – în mod oficial Guvernului României să existe o consultare a Parlamentului cu privire la obligațiile care decurg din Pactul Euro Plus, care astăzi au devenit regulă europeană.
Ce spun aceste reguli? Spun că se trimite proiectul de buget – pe care îl discutăm astăzi, în decembrie – încă din luna aprilie la Comisia Europeană pentru o avizare prealabilă.
De ce nu s-a trimis schița de buget?
De ce nu s-a trimis Planul Național de Reforme, pe care l-ați trimis, domnule prim-ministru, la Bruxelles în luna aprilie, cred că la finalul lui aprilie?
De ce nu a fost informat Parlamentul țării?
De ce nu au fost informate Parlamentul țării și opinia publică românească cu privire la faptul că Pactul de creștere și convergență la nivel european, care a fost adoptat la același Consiliu European, trebuia să devină regulă în România?
De ce – pentru numele lui Dumnezeu! – după atâția ani de zile, în plină criză europeană și cu o mare întrebare cu privire la capacitatea de guvernanță economică a României, Guvern și Parlament, putere și opoziție, de ce ajungem să facem aceeași comedie cu privire la dezbaterea bugetului de stat, în câteva zile, gâfâit, în Parlamentul României, cu un minut de amendament, fără niciun fel de capacitate de a dialoga cu privire la soluțiile reale de relansare economică și la concluziile cu privire la modul în care facem guvernanță economică în această țară?
Vă rog să încheiați.
...nu o să facă bine țărilor care nu sunt performante din punct de vedere al guvernanței economice.
Vă rog din suflet ca măcar în aceste zile, cât mai este bugetul acesta gâfâit și trecut cu acceleratul – că tot s-a desființat acceleratul – prin Parlament, să înțelegem că acest mod de a face politică nu mai are cum să facă față presiunilor pe care o să le avem. Economiile puțin competitive o să fie strivite inclusiv în zona euro, atunci când, eventual, o să ajungem.
Și fac un apel la colegii mei și la colegele mele, indiferent de culoarea politică, să înțelegem că presiunea asupra României va fi imensă, și dacă noi vom continua, politicieni
de toate culorile, să facem cum am făcut timp de mulți ani de zile, inclusiv eu, prefăcându-ne că facem politică și neînțelegând că sunt niște obligații pe care le avem față de această țară, greșim grav.
Guvernul o să-și aprobe bugetul, o să ne ducem încă o dată bucuroși acasă de sărbători, dar anul viitor, când vom fi chemați, într-adevăr, să punem în practică aceste măsuri, o să vedem cât de complicat este. Și sper să fie ultimul buget pe care îl discutăm în acest mod în această țară.
Vă mulțumesc.
Bugetul, domnule prim-ministru, trebuie să ajungă în luna aprilie în Parlamentul României, pentru a putea fi dezbătut o dată cu Comisia Europeană. Nu e normal să afle europenii, înaintea Parlamentului național, ce intenții are Guvernul României!
Rugămintea mea este să înțelegem că momentul este foarte, foarte complicat și că aceste diviziuni pe care le avem între noi, firești într-o democrație, trebuie să lase locul unei abordări mai rațională și mult mai apropiată de realitățile europene și românești de astăzi.
Vă mulțumesc și vă cer scuze dacă am abuzat de timpul care a fost alocat senatorului independent Mircea Geoană.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc mult.
Îl invit la microfon pe domnul Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al PDL.
## **Domnul Nicolae Bud:**
Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Senatului, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Mă veți crede, sper, când spun că dezbaterea de acum a proiectului bugetului de stat exercită asupra noastră o apăsare mai mare ca oricând. Mi se va putea replica: de ce? Am avut vreodată la îndemână atâția bani câți era nevoie pentru a acoperi integral solicitările ivite la fiecare capitol? A fost vreun an în care, prin votul nostru, să mulțumim toată lumea? Întrebări retorice, firește.
Dacă însă, conform uzanței, căutăm a chivernisi banul public, încercăm să fim în acord cu legea și cu logica la repartizarea resurselor, ca de fiecare dată, asumându-ne răspunderea votului pe care îl acordăm, acum suntem obligați să luăm seama la zbaterile pe care le cunoaște sistemul financiar și bancar internațional, să introducem în propria ecuație particularitățile aduse de summitul recent de la Bruxelles, cele convenite de șefii de stat ori de guvern, după dezbateri mai agitate ca oricând, care ne sesizează asupra dramatismului timpului prezent și al viitorului imediat.
Am ajuns la un moment de o importanță cardinală a vieții noastre parlamentare: dezbaterea în plenul Camerelor reunite a bugetului pe 2012. Faptul că bugetul a trecut într-un timp record, aș putea considera, prin comisiile de specialitate dovedește că și puterea, și opoziția au înțeles importanța momentului în care ne aflăm și au acționat cu responsabilitate.
Este cu atât mai important, cred eu, acest fapt cu cât, înainte de dezbaterea în comisii, colegii noștri de opoziție dăduseră impresia că au chef de o oareșce joacă. Numai așa îmi pot explica adunarea celor în jur de 8.000 de amendamente care puteau bloca sau măcar întârzia dezbaterea bugetului, mai ales că foarte puține dintre aceste amendamente ținteau către obiective esențiale ale vieții noastre economice. Un exemplu elocvent este acela că în jur de 1.800 de amendamente aveau în vedere construirea unor biserici, alte câteva sute de amendamente se refereau la amenajări de parcuri.
Sigur că este important să avem lăcașuri de cult în țară, sigur că este important să lărgim spațiile verzi, dar e o vorbă: fiecare lucru, la timpul lui. Acum, lucrul cel mai important care stă în fața noastră este acela de a grăbi ieșirea din criză.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor colegi,
Aș vrea, pe scurt, foarte pe scurt chiar, să fac o evaluare obiectivă în legătură cu ceea ce domnul prim-ministru a prezentat în fața noastră, cu toate că, în legătură cu bugetul, cred că, din prezentarea făcută, cam 25% avea legătură cu proiectul de buget prezentat, iar restul au fost considerații absolut de natură politică, din care nu am putut să rețin mare lucru.
Însă eu am reținut cele cinci etichete pe care le-a pus domnul prim-ministru pe acest proiect de buget: un buget prudent, un buget al austerității, un buget responsabil, un buget care garantează creșterea gradului de absorbție pentru fonduri europene, un buget al investițiilor și locurilor de muncă. V-aș ruga să fiți de acord să le reluăm pe rând, să facem o scurtă evaluare.
Având în vedere prognoza confirmată de Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, că 2012 va însemna o creștere economică între 1,8% și 2,3% din PIB, eu cred că, dacă se dorea o proiecție prudentă, trebuia mers pe scenariul optimist. Faptul că ne-am dus pe scenariul cu 2,1% creștere economică deja ne situează într-o zonă foarte optimistă, scenariu care, de altfel, este infirmat astăzi, cu argumente, de mediile de analiză economică foarte credibile. Deci, la zi, nu se vorbește nici măcar despre 1,8% sau 1,5%, se vorbește despre mult mai puțin. Chiar sunt unii care ne duc în zona negativă. Și atunci, din această perspectivă, cu siguranță, domnule prim-ministru, nu avem o proiecție prudentă.
O fi prudent atunci când știm că prevederile legale ne obligă la anumite alocații bugetare pe 12 luni, până la sfârșitul anului 2012, iar noi, prin proiectul de buget, lăsăm unii ordonatori de credite cu alocații doar pe zece luni? Încălcăm grosolan principiul prudențialității. Deci un minimum de comportament prudent ne-ar fi obligat să asigurăm cheltuielile normate prin lege pe 12 luni. Or, în dezbaterile de la Comisiile pentru buget, finanțe, mi-a fost dat să aud de mai multe ori: „Las-o, că asta e în a doua jumătate a anului și o reglăm la rectificare.” Nu e prudent, este imprudent să procedăm așa.
Ați mai adăugat 12 minute la timpul consumat de grupul dumneavoastră.
Îl invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL, și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Mihai Banu, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Aveți cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
## Stimați colegi,
## Domnule telespectator Emil Boc,
Îmi manifest speranța că măcar de la televizor ne priviți, pentru că aici văd că nu catadicsiți să participați la dezbaterile generale.
Aș vrea să fac întâi o scurtă referire cu privire la procesul de consolidare fiscală.
Da, consolidarea fiscală este un proces pe care și noi îl susținem, ca dovadă poziția pe care am luat-o în ce privește acordul privind uniunea fiscală, guvernanța economică, însă, stimați colegi, consolidarea fiscală are sens în măsura în care se îndeplinesc responsabilitățile fundamentale ale statului. Dacă nu, este doar rezultatul unei buimăceli și confuzii guvernamentale, este doar neînțelegerea rolului administratorului, care trebuie să asude el, și nu să mute sudoarea pe fruntea contribuabilului.
Întrebarea mea este: în ce măsură bugetul pe 2012 îndeplinește responsabilitățile fundamentale ale statului? Altminteri, o să ne întrebăm de ce a fost nevoie de Revoluția din 1989 sau ce-o fi fost ea.
Dumneavoastră știți că, potrivit legii, bugetul, în perioada comunistă, avea veniturile egale cu cheltuielile? Să socotim oare, împreună cu organizația pe care o slujeau unii dintre colegii noștri din Guvern pe vremea când erau adolescenți mai tineri și la trup curați, că socialismul era cea mai bună dintre lumile posibile?! Era, într-adevăr, deficit zero, dar cu ce preț? Ne-a dat domnul prim-ministru răspuns.
Dragii mei, eu, pentru politică, sunt vechi, dar nu bătrân. Este al nu știu câtelea buget pe care îl dezbat în Parlament. Este pentru prima oară în viața mea când prim-ministrul vine să prezinte bugetul fără să spună o vorbă despre sănătate, despre educație, despre cultură, despre cercetare. Mă întreb: al cărei țări prim-ministru este acesta?
Ați văzut că și miniștrii s-au ascuns. Singurul care a venit și stă, oarecum pitit, este ministrul sănătății. Toți ceilalți s-au jenat să vină la prezentarea acestui buget, în care prim-ministrul ignoră toate politicile publice care se referă la persoană, la unicitatea făpturii umane. Acest Guvern îi privește pe români ca pe niște ținte de carton, anonimi, fără năzuințe, fără speranțe, fără melancolii. Pur și simplu, ca pe niște obiecte ale politicii, ca pe niște cifre pe care le vânturi de colo-colo, le scazi și le aduni după cum îți vine cheful. Este cea mai profundă atitudine de dispreț la adresa fibrei spirituale a poporului român pe care am văzut-o eu în 21 de ani de Parlament sub această cupolă.
## Acum, în legătură cu cheltuielile.
Da, domnule prim-ministru, eu cred că putem, cu consolidarea fiscală, cu asigurarea unui deficit structural mai mic, să avem investiții mai mari. Cu o singură condiție: să facem o reformă a statului. Or, în perioada care a trecut, potrivit raportului Consiliului Fiscal, dumneavoastră ați reușit o acțiune fără precedent – v-ați răzbunat pe categoriile cele mai nevinovate ale sistemului bugetar.
Stimați colegi,
## Dragi români,
În perioada 2009–2010, Guvernul Boc a dat afară 30.000 de supleanți din mediul rural și 30.000 de asistenți sanitari și însoțitori pentru persoanele cu handicap. Aceasta este marea reformă făcută de Guvernul Boc! Consultați cifrele oficiale și veți vedea.
În sectorul bugetar, din cei circa 360.000 de salariați, s-au redus doar 4.000, care probabil că și-au căutat loc de muncă în altă parte din cauza salariilor foarte mici. Aceasta este marea reformă a administrației centrale făcută de Guvernul Boc.
Unde este, domnule Boc, suta aceea de mii de oameni angajați pe cumetrii și politici în vremea 2005–2008? Cei 4.000? Gândiți-vă că numai oamenii care au fost pensionați sunt de șapte-opt ori mai mulți decât cei 4.000 care au fost dezafectați. Așadar dumneavoastră doriți, cu același stat greoi și nefuncțional, să asigurați reducerea deficitelor. Firește că o faceți tăind salarii și înghețând pensiile.
Acum, în legătură cu această consolidare.
Domnule senator...
O clipă, termin imediat.
Vă rog, ați depășit deja timpul alocat grupului dumneavoastră.
Aș vrea să-mi dați răspuns la întrebarea asta.
## Stimați colegi,
În același timp cred că trebuie să spunem câteva cuvinte și despre aceste atât de mult fetișizate investiții. Am să vă dau câteva cifre, ca să vedeți în ce situație dramatică suntem.
Investițiile străine au scăzut de la aproape 10 miliarde de euro în 2008 la, probabil, 1,5 miliarde de euro în 2011, iar la anul, pe acest trend, vom ajunge la zecimale, așa cum n-am mai fost din perioada guvernărilor deceniului trecut. Rata investițiilor, care era 32% în 2008, coboară în anul acesta la 20% și probabil că, așa cum era prin 1999–2000, vom ajunge la sub 20% în 2012.
Cheltuielile de capital, care constituie miezul investițiilor publice, au scăzut în permanență, ca procent în PIB, ca valoare nominală, iar ca valoare reală au scăzut cu aproape un sfert față de 2008.
Există, într-adevăr, o ficțiune și această ficțiune se cheamă fie alte tipuri de investiții, despre care nu știm, fie bani europeni, dintre care unii se duc în zone cum ar fi resursa umană, alții se duc în alte zone care nu sunt investiții.
De aceea, eu vă suspectez, domnule prim-ministru, că ne puneți în față aceste investiții și ne înșiruiți o seamă întreagă de obiective – dintre care, vă rog să mă iertați, pe unele le-ați citit exact și anul trecut – numai pentru a acoperi incapacitatea Guvernului de a îndeplini responsabilitățile fundamentale care decurg din politicile publice privind, cum v-am spus, sănătatea, educația, cercetarea și celelalte.
De asemenea, vă previn, domnule prim-ministru, vă cer de la această tribună să spuneți poporului român că anul viitor nu puteți să majorați salariile, să lăsați deoparte această ipocrizie cum că la anul veți ameliora situația salariaților bugetari. Ei trebuie să știe că le vor crește salariile numai în măsura în care câțiva dintre colegii lor vor fi dați afară și se va împărți la unii ceea ce se ia de la alții. Așadar am să vă rog să precizați foarte clar dacă doriți să măriți fondul de salarii, de unde o veți face și în ce măsură veți respecta dumneavoastră Legea responsabilității fiscale.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
## Atunci, am să închei.
## Stimați colegi,
Astăzi este 12 decembrie. În calendarul ortodox, astăzi este ziua Sfântului Spiridon, căruia în 12 decembrie i se dau papucii.
Așadar, domnule prim-ministru, împreună cu colegii noștri, cântându-vă Acatistul Sfântului Spiridon și oferindu-vă papucii, vă spunem, ca și în acatist: „Bucură-te că încălțămintele tale slujesc ca dovadă!”
Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Vă anunț că ați consumat 13 minute, cu 3 minute peste timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.
Domnilor colegi...
Fără vociferări, domnule lider al Grupului parlamentar al PSD.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Banu, din partea Grupului parlamentar al PDL, și se pregătește domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Din sală
#112674Este Mihai Banu, nu Nicolae Banu!
## Mihai Banu.
Un purcel, săptămâna viitoare, domnule deputat. Vă cer scuze.
Vă rog.
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Am audiat cu mult interes discursul distinșilor colegi de la USL și mă așteptam să văd că cele zece măsuri propuse de domnul președinte Ponta sunt și susținute. N-am constatat, în discursul dumneavoastră, o asemenea chestiune. V-ați luat de bugetul prezentat de domnul prim-ministru Boc.
Acum, eu mă pun în situația unui deputat independent. Am un buget propus de domnul Emil Boc și o alternativă propusă de dumneavoastră, cu cele zece puncte, și mă întreb: ce trebuie să votez eu? Varianta dumneavoastră? Și când mă uit pe această listă – pentru că mi-am notat cele zece măsuri ale domnului Ponta – ce să votez? Reducerea TVA-ului la 19%?
Nici măcar nu mai socotiți corect. Când vă duceți pe schema specială „agricultură”, spuneți așa: 9% plătesc proprietarii, iar 15% îi iau ei înapoi. Când adunăm, ajungem la 24% și mă întreb atunci: ce fel de reducere faceți? Faceți două reduceri: una de la 24% la nu știu cât, alta o adăugați din nou?
Din sală
#113890Nu ați înțeles nimic!
Deci nu ați fost în stare nici măcar să fiți atenți la cifre. Ce să mai votez? Ce să votez? Fondul de rezervă? Deci este o înșiruire de dorințe fără acoperire, domnilor.
Deci nu m-ați convins să vă votez această variantă. M-ați fi convins dacă ați fi depistat în această țară câteva resurse pe care nici bugetul nostru, nici dumneavoastră, 20 de ani, cât ați fost, nu le-ați descoperit. Și acele resurse sunt în agricultură, domnilor colegi.
Astăzi, România pierde venituri între 6 și 10 miliarde de euro pentru că nu reușește să facă randamente de măcar 1.000 de euro pe hectar. Dacă ați fi venit și ați fi spus: domnilor, avem o mare problemă în România, o problemă a celor două tipuri de agricultură... Dacă v-ați fi dus și ați fi studiat cu atenție că România are o mare problemă, că România nu este compatibilă, din punct de vedere al structurilor agricole, cu ceea ce se cheamă Uniunea Europeană... Nu, de vreo 20 de ani, nu ați făcut-o.
Deci, dacă ați fi venit cu această chestiune, eu, deputat independent, m-aș mai fi gândit, dar pentru că veniți cu o listă neserioasă de propuneri, nesusținută, nu pot vota această variantă a dumneavoastră.
Domnilor colegi,
Să știți că în România există două categorii de agricultură: agricultura agroindustrială, gestionată de vreo 9.000 de fermieri, și agricultura de semisubzistență și subzistență, gestionată de vreo 2,6 milioane de fermieri. Ar trebui să știți un lucru, că în Europa 22% din fermieri au suprafețe între 20 și 50 de hectare, iar în România numai 0,4% din fermieri.
Dacă ați fi depistat această nișă, cu siguranță că m-aș mai fi gândit, dar se pare că sunteți departe de așa ceva, că nu aveți cunoștințele necesare să elaborați un buget serios. Ați venit cu o serie de propuneri care nu folosesc nimănui. De aceea, cred că această țară va înțelege că alternativa USL-ului nu este încărcată de seriozitate și nu veți avea nicio șansă la alegerile viitoare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat Mihai Banu.
Domnilor colegi din opoziție, învățați-vă să și primiți, nu numai să dați, că atunci când criticați puterea aceasta nu reacționează violent.
Domnul senator Gheorghe Marcu. Urmează domnul senator Dan Rușanu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveți cuvântul, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Domnilor miniștri,
Bugetul de stat al României pentru 2012 exprimă un amalgam ciudat între dependență față de factorul extern și incompetență, și corupție în relația cu factorul intern. Remarcăm grave erori de proiecție bugetară și în al patrulea an de guvernare Boc.
Această constatare este justificată de următoarele caracteristici ale bugetului:
1. Bugetul de stat nu a fost elaborat de către Guvernul Boc, ci numai însușit și translatat spre aprobare în plenul celor două Camere legiuitoare. Această afirmație este confirmată de impunerea de către reprezentanții Fondului Monetar Internațional a cadrului legislativ, precum și a principalilor indicatori macroeconomici folosiți în fundamentarea bugetului.
2. Elaborarea bugetului s-a făcut încălcându-se grav legile în vigoare. Din multitudinea de legi încălcate amintim doar câteva: Legea nr. 500/2002 – Legea privind finanțele publice, Legea finanțelor publice, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea educației naționale nr. 1/2011, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
3. Veniturile bugetare prevăzute în buget pentru anul 2012 sunt supraevaluate. Astfel, impozitul pe venit prezintă o creștere de aproape 7%, iar impozitul pe profit prezintă o creștere de 11,7%. În plus, suma prognozată a fi accesată din fonduri europene numai pentru anul 2012 este total nerealistă, din moment ce într-o perioadă de cinci ani, respectiv în perioada anilor 2007–2011, a fost accesată aproximativ aceeași sumă.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1179034. Cheltuielile bugetare prevăzute în buget sunt clientelare, risipitoare, fără strategie, urmărind doar furtul din bani publici pentru firmele și oamenii Coaliției guvernamentale. Plaja exemplelor este foarte mare, începând cu fondurile de protocol pentru miniștri. De exemplu, un ministru are alocat un fond de protocol de șase milioane de lei, continuând cu sumele alocate pentru bunuri și servicii și finalizând cu investiții fără rost.
· other · respins
91 de discursuri
Vă mulțumesc, domnule senator.
Ați consumat 5 minute. Grupul parlamentar al PSD mai are încă 6 minute.
Urmează domnul senator Dan Rușanu, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul deputat Petre Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Domnule senator, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc. Domnilor președinți, Domnilor colegi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Domnule prim-ministru,
Ați afirmat aici că în anul 2012 vor intra în procedură de parteneriat public-privat tronsoanele de autostrăzi Comarnic–Brașov și Sibiu–Pitești. Am reținut bine, sunteți de acord cu această afirmație, care m-a bucurat, sincer să fiu.
Numai că, întâmplător, am discursul dumneavoastră de anul trecut și vă citesc din el: „Dacă este să vorbim de infrastructură, și mă refer la infrastructura rutieră, două programe – Autostrada Comarnic–Brașov și Sibiu–Pitești – pot intra în procedură de parteneriat public-privat, din anul 2011”.
Ideea este să vă hotărâți de când intră în procedură de parteneriat public-privat. Din 2011, din 2012, din 2013?
Tot anul trecut, domnule prim-ministru, la discursul privind bugetul, ați afirmat, vă citez: „Revenind la proiectul de buget, doamnelor și domnilor, ați dat astăzi un vot pentru un buget care va asigura, după doi ani grei de criză și recesiune, va asigura, în sfârșit, ieșirea României din recesiunea economică în anul 2011. În încheiere, vă mulțumesc, încă o dată, pentru efortul pe care l-ați făcut și vă asigur că anul 2011, așa cum arată toate prognozele internaționale, este anul care va putea marca, în sfârșit, sfârșitul recesiunii economice în România. Și, așa cum spune o vorbă din
popor, după vremea rea vine și vremea bună”, după 2010 vine și 2011. Eu v-aș spune azi, aici, că după 2011 vine și 2012, și 2013 și, odată cu 2013, poate vine și anul socotelilor.
Domnule prim-ministru,
Aveți multe probleme în acest buget. Tot dumneavoastră ați afirmat astăzi, aici, în cadrul bugetului de stat pentru anul 2012, în cadrul schemelor de ajutor de stat, cea mai mare sumă prinsă până acum: 854,8 milioane de lei.
Aș vrea să vă amintesc, domnule prim-ministru, că în anul 2011 au fost aprobate inițial, la această poziție de cheltuieli, 2.372,2 milioane de lei, iar cu ocazia rectificărilor bugetare au fost tăiate 1.386,8 milioane de lei, care au fost redistribuite pe cheltuieli de altă natură, recte hotărâri de Guvern pentru a alimenta autoritățile publice locale, și încă o sumă de 250 de milioane de lei la fondul de rezervă la dispoziția Guvernului. Deci, practic, în 2011, era o sumă mai mare.
Tot dumneavoastră ați mai afirmat astăzi, aici – și toți colegii de la PDL afirmă acest lucru –, că anul 2012 este anul cu cea mai mare alocație bugetară pentru investiții: 6,6% din PIB.
O singură precizare: în 6,6% din PIB intră și 2,3% fonduri europene nerambursabile, care, atenție, o să vedem pe urmă dacă vor fi sau nu vor fi accesate. Dar trebuie să știți, domnule prim-ministru – dacă nu, să vă întrebați consilierii –, că în fondurile pentru investiții din fonduri europene nerambursabile, întâmplător, ați alocat acolo și subvenția pentru agricultură, care nu cred că intră pe investiție, și de asemenea și pentru reconversia profesională, care nu se duce pe investiții. Deci vedeți că pe acolo, pe la investiții, așa cum spunea și colegul meu Viorel Ștefan, aveți cam maximum 4% din bugetul de stat.
De asemenea, domnule prim-ministru, aș putea să vă mai spun multe lucruri, dar haideți să trecem la o afirmație făcută de dumneavoastră aici. Și vă citez: „Consolidarea economică și multiplicarea investițiilor pot fi asigurate printr-un buget în excedent, care să aducă bunăstare românilor.”
Domnule prim-ministru,
Un buget în excedent, dacă întrebați pe oricare dintre consilierii dumneavoastră, România va avea, probabil, peste 40-50 de ani.
Domnule prim-ministru, Interesați-vă și dumneavoastră...
Din sală
#124612Nu mai este prezent!
Aude dânsul, este pe-aici.
Toate țările din Europa de Vest, când s-au dezvoltat, au avut deficite mari. Acestea s-au dezvoltat. Germania anilor ’50, prin Planul Marshall, Italia anilor ’70, Spania anilor ’80, Polonia anilor de astăzi.
Veniți astăzi și spuneți să avem un deficit bugetar zero, nu cu excedent. Deficit zero.
Stimați colegi de la putere,
Știți ce înseamnă acest lucru? Că noi vom rămâne cu salariile de astăzi, de 300-400 de euro, și Europa de Vest va rămâne cu salariile de 2.000 de euro.
În 2007, cu toții am fost de acord să intrăm în Uniunea Europeană, pentru a elimina decalajele existente între Vest și Est, între noi și celelalte țări din Europa. Dacă renunțăm la acest lucru și venim cu acest deficit bugetar zero, niciodată nu vom putea să reducem aceste decalaje și, atunci, noi vom rămâne mai departe așa cum suntem astăzi și ei vor rămâne așa cum sunt astăzi.
Ce înseamnă acest lucru? Că forța de muncă va migra în continuare, de la salarii de 300–400 de euro în România, la salarii de 2.000 și 3.000 de euro în Europa de Vest, iar asta înseamnă, domnilor colegi, că dezechilibrul fondului de pensii, de care se vaită astăzi Guvernul, se va accentua în următorii ani.
Domnule senator, mai aveți 30 de secunde.
Și atunci, s-ar putea ca peste 10 ani să nu mai aveți cu ce să plătiți pensia.
Domnule senator, mai aveți 30 de secunde din bonusul de 6 minute acordat prin bunăvoința conducerii.
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
Vă mulțumesc.
Domnul senator Geoană a spus aici un lucru extraordinar de adevărat.
## Domnilor colegi,
Pactul Euro Plus s-a semnat în urmă cu șase luni de zile. Toate aceste condiționalități fiscale au fost prinse în Pactul Euro Plus. Euro Plus însemna țările din zona euro plus țările din zona non-euro, că de asta se numea Pactul Euro Plus.
Practic, astăzi, acel 0,5% deficit bugetar, care se preconizează pentru 2012, este singura modificare în acest pact. Nu s-au discutat nicăieri, nici în Parlament, nici în Guvern, nici în societatea civilă, nicăieri, toate condiționalitățile puse în acest pact și ce înseamnă el pentru România viitoare.
## Domnilor președinți,
## Domnilor colegi,
Ar trebui ca întâi, împreună, să discutăm acest lucru, influențele favorabile și nefavorabile asupra economiei României, asupra fiscalității din România, și de-abia după aceea să luăm acea decizie de aderare la un buget de 0,5%. Vă mulțumesc.
Vă mulțumim și noi, domnule senator.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Petre Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Petre Daea, din partea aceluiași grup parlamentar.
Domnule deputat, vom asculta cu mare atenție intervenția dumneavoastră.
Aveți cuvântul.
Domnule președinte al Senatului,
Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnule președinte de ședință Ioan Oltean,
Domnule prim-ministru Emil Boc,
Domnilor miniștri,
## Stimați colegi,
Regret faptul că lipsește domnul prim-ministru.
Regret, de asemenea, lipsa de respect a miniștrilor care nu onorează cu prezența plenul Camerelor reunite și pe premier...
Numai puțin, domnule deputat.
Îi rog pe domnii deputați să-și ocupe locul în sala de ședință, iar miniștrii să urmărească intervenția distinsului nostru coleg, pentru a putea să intervină.
Vă rog foarte mult.
Îl rog și pe domnul deputat Daniel Buda să poftească în sala de ședință.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vă rog, nu întrerupeți vorbitorul. Aveți cuvântul.
## **Domnul Petre Petrescu:**
Vă mulțumesc.
Îi felicit, în aceeași măsură, pe acești miniștri care au rezistat cu stoicism orelor în care s-a discutat despre buget și cred că asta este o atitudine pe care trebuie să o aplaudăm, iar eu personal îi felicit pentru prezența lor în sală.
Domnule prim-ministru,
Mă voi adresa totuși dumneavoastră, în lipsă. Așa cum am mai spus, toată lumea a criticat acest buget. Eu am să-l laud într-o oarecare măsură, spunând despre acest buget că se poate vorbi totuși la superlativ, în sensul că este bugetul cu cele mai mici sume pentru agricultură, cu cele mai mici sume pentru administrație și interne, cu cele mai mici sume pentru învățământ, cu cele mai mici sume pentru sănătate, cu cele mai, cel mai, cel mai... Unii spun că ar fi cel mai prost buget. Personal, nu sunt de acord cu acest lucru.
Aș mai spune despre acest buget că este unul cinic. Cinismul vine din aceea că, iată, prin acest proiect al bugetului de stat se iau bani de la 10,5 milioane de oameni săraci din România și se dau la 117.000 de îmbogățiți, de ciocoi – dacă îmi permiteți să mă exprim în acest fel – de la PDL, de la UNPR, de la UDMR. 117.000 de oameni beneficiază în mod direct de sume care au fost luate de la 10,5 milioane de oameni, cei mai săraci din România.
Aș mai spune despre acest buget că este un buget clientelar, care generează corupție și șantaj. În Comisia pentru buget, finanțe am avut numeroase intervenții și am fost mirat de faptul că s-a concentrat în mâna Ministerului Finanțelor Publice atât de multă putere, că avem de-a face cu ministere și miniștri de rangul întâi și al doilea.
I-aș nominaliza ministru de rangul întâi pe acest jandarm al finanțelor publice din România, ministrul Ialomițianu, și Ministerul Finanțelor Publice. Le-aș nominaliza la miniștri și ministere de categoria întâi și pe doamna Udrea, pe doamna Boagiu, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Culmea este că cei care sunt reprezentați, cei care reprezintă marea majoritate a populației din țară, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, sunt lăsați la mila Ministerului Finanțelor Publice. În ce sens? Ca unul care am participat la aceste lucrări, vă spun că niciunul dintre aceste importante ministere nu are surse să încheie anul financiar 2012.
Mulțumim foarte mult, domnule deputat. Cu siguranță, domnul prim-ministru v-a auzit. Vă invit, cu drag, domnule senator Daea.
Domnule deputat Petrescu, vă rog să poftiți în sală, să creăm posibilitatea unei intervenții în condiții optime domnului senator Daea.
Domnule senator, aveți cuvântul.
## **Domnul Petre Daea:**
Domnule președinte al Senatului, Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Domnilor miniștri,
Momente grele și dificile, situație complexă și complicată.
Fiecare dintre noi caută în conștiința sa profesională și politică căi de interpretare și soluții pentru bunul mers al societății. O facem cu răspunderea pe care o avem fiecare în locul nostru și uneori escaladăm ținutul inteligenței și apelăm la metafore, acolo unde găsești liniștea sufletească.
Să-mi îngăduiți, domnule președinte, să termin cu o metaforă, dar, până atunci, să fac câteva considerații privind bugetul pentru agricultură.
Cunoaștem contextul agricol în care s-a construit bugetul: un început de an incert, scumpirea tuturor inputurilor, lipsa irigațiilor și distrugerea acestora, în bună parte, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82 din septembrie 2011, creșterea costurilor de producție, într-un cuvânt, un tablou care nu ne dă speranțe, deși anul trecut rezultatele obținute i-au satisfăcut pe mulți fermieri, dând credibilitate sectorului.
Sincer, mă așteptam, domnule prim-ministru, ca pentru acest domeniu, unde s-a obținut, prin strădania fermierilor și prin condițiile favorabile, un spor în PIB-ul României, cu încasări la bugetul de stat, dacă avem în vedere mecanismul pe care îl cunoaștem cu toții în această zonă, mă așteptam
cel puțin să nu tăiați din bugetul Ministerului Agriculturii. Dar, din nefericire, ați făcut-o. Ați dat mai puțin de la buget – subvenția națională este redusă cu 45% – și, în contextul agricol pe care l-am prezentat, întrezăresc, drept consecințe, suprafețe necultivate, fermieri în faliment, scăderea producției, scăderea încasărilor la bugetul de stat, afectarea securității alimentare.
Alarma este următoarea: dacă anul agricol va fi prost din punct de vedere climatic, politica agricolă susținută prin acest buget nu este capabilă să asigure surse de supraviețuire a fermierilor, cu toate implicațiile care decurg din aceasta.
M-am străduit să găsesc o formulă care să nu deranjeze – sper să nu se întâmple așa –, pentru a asemui politica Guvernului în agricultură cu o pasăre atât de dragă nouă, tuturor. Guvernul Boc seamănă cu cucul, pasărea care nu știe să clocească, dar, ca să reziste, pune ouăle respective în cuibul altor păsări. Guvernul Boc, neputând să găsească soluții pentru a multiplica economia, ca să reziste, pune programe de reformă la clocit la Fondul Monetar Internațional și la Banca Mondială. Aceasta este asemănarea. Deosebirea este că din ouă ies pui, din programele acestui Guvern, numai datorii.
Mulțumesc foarte mult, domnule senator.
Cu aceasta, am epuizat lista vorbitorilor înscriși la dezbateri generale din partea tuturor grupurilor parlamentare din plenul reunit al celor două Camere.
Îl rog pe domnul prim-ministru Emil Boc, dacă dorește, ca în finalul dezbaterilor generale să ia cuvântul și să dea explicațiile pe care opoziția le-a solicitat.
Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Emil Boc:**
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,
Am urmărit și am ascultat cu atenție toate intervențiile care au avut loc la prezentarea generală a Legii bugetului de stat.
Vreau să știți că mi-a lăsat un gust amar faptul că liderii opoziției, foști prim-miniștri și foști miniștri de finanțe, chiar după trei ani de criză, nu au înțeles nimic din greșelile pe care le-au făcut și prezentul în care trăiesc este unul pe care nu-l înțeleg complet.
Altfel nu pot să-mi explic cum pot veni foști prim-miniștri și miniștri de finanțe să încerce să dea lecții de economie, să prezinte scenarii de ieșire din criză, când au fost groparii crizei economice din România și când singurele soluții pe care le au sunt soluțiile populiste „să se mai dea”.
E tragic și, repet, ai un gust amar să vezi politicieni care, din toată lecția aceasta a crizei din România – și din Uniunea Europeană, și din lume – și de la ultimul summit de la Bruxelles nu au înțeles nimic altceva decât „să se mai dea”.
Ar fi trist, dacă nu ar fi tragic, ar fi supărător, dacă nu ar fi revoltător, și poate ar fi optimist, dacă oamenii aceștia chiar nu cred în ceea ce spun. Dar, din nefericire, ei chiar cred că, în continuare, soluțiile în România și în Europa sunt soluțiile „să se mai dea”: să se mai dea pomeni electorale, fără să aibă acoperire în economie, să mărești deficite, să împrumuți țara la nesfârșit. Acestea sunt politicile pe care, în continuare, le susțin USL-ul și opoziția. Cum altfel poate fi explicat gestul liderului Victor Ponta de a susține 10 măsuri care conduc la majorarea deficitului cu încă aproape 4%, care înseamnă, în bani, în euro, 5,2 miliarde de euro? Și întrebarea deschisă pentru Victor Ponta rămâne în continuare. Cine crede că poate împrumuta țara, în plus față de 1,9% deficit bugetar, cu încă 5,2 miliarde de euro, doar să îi satisfacă dorințele electorale ale domnului Victor Ponta?
Domnia Sa nu a aflat că Germania a ieșit pe piață să ia 6 miliarde de euro și a reușit să adune 3,5 miliarde de euro? Domnul Victor Ponta este mai bine cotat pe piața europeană decât motorul economic al Uniunii Europene, Germania?
Știți, domnilor colegi, care a fost programul inițial al cheltuielilor cu personalul? Știți? Și atunci, vă mirați unde ați dus țara?! Ați prevăzut, în proiectul de buget pe care l-a adoptat Parlamentul, cheltuieli de personal de 28 de miliarde de lei. Știți la cât s-a ajuns cu cheltuielile de personal la sfârșitul lui 2008 în execuție? 45 de miliarde de lei.
Domnilor colegi, nu vă este permis să veniți și să susțineți în Parlamentul României o asemenea impertinență și aroganță. Ce ministru de finanțe și ce fost prim-ministru mai pot să aibă tupeul să vină la acest microfon după ce au mărit, repet, de la 28 de miliarde de lei la 45 de miliarde de lei cheltuielile de personal fără să aibă acoperire, fără să se uite
că în trimestrul IV căderea economică nu mai era cea pe care o aștepta lumea, când au lăsat un deficit structural...
Că tot vorbiți despre deficit structural, știți deficitul structural pe care l-ați lăsat în 2008, domnule ministru de finanțe și domnule fost prim-ministru Tăriceanu? Cel mai mare deficit structural pe care a putut să-l aibă România – minus 8,9. Asta este performanța celor care astăzi vin și ne dau lecții despre cum trebuie să gestionăm o țară în plină criză economică mondială. Subliniez, deficit structural de minus 8,9, adică, spus pe românește, ce au făcut oamenii ăștia? În trimestrul IV, când economia arăta foarte clar că-și încetinise ritmul de creștere, au mărit cheltuielile permanente cu salariile și pensiile de câteva ori.
Domnilor foști guvernanți, și sper să nu mai aibă România șansa să vă mai aibă vreodată la guvernare, pentru că veți face praf această țară
, cum a fost posibil să aveți indecența – ca să nu spun iresponsabilitatea, pentru că, din punctul meu de vedere, este iresponsabilitate totală –, când căderea economică și creșterea economică erau în jos, dumneavoastră să măriți și să dublați cheltuieli cu salarii și pensii cu caracter permanent? Pentru că acele cheltuieli, domnilor colegi, nu s-au plătit numai în octombrie, noiembrie sau decembrie, trebuiau plătite și pentru anii următori. Unde este decența, doamnelor și domnilor colegi din opoziție? Pentru că aceste cifre, repet, sunt reci și le aveți aici, și demonstrează iresponsabilitatea totală pe care ați avut-o.
A venit criza economică în 2009 și a accentuat ceea ce dumneavoastră ați provocat. Unde s-a mai întâlnit ca, pe un fond de creștere economică de plus 8, să lăsați o țară cu un deficit de minus 5,4?
Un economist adevărat, care stătea pe scaunul ministrului finanțelor publice, trebuia să aibă grijă ca, în an de maximă creștere economică, să lase buget excedentar. Asta înseamnă să ai gândire economică și să înțelegi regulile de funcționare ale economiei. Când ai creștere, duci buget excedentar, nu lași țara datoare și dai cheltuieli care nu au acoperire.
Aceste lucruri le-ați făcut, iar acum veniți și plângeți cu o ipocrizie rar întâlnită pe umerii celor care o duc greu. Nu-i normal. Nu e normal să profitați de suferința oamenilor pentru a vă acoperi iresponsabilitatea totală pe care ați avut-o. Nu este normal!
Da, oamenii încă o duc greu, așa este, dar le mulțumesc lor, în primul rând, pentru că au salvat această țară de la colapsul pe care l-ați pregătit dumneavoastră. Pe bună dreptate am spus, la sfârșitul lui 2010, că anul 2011 va marca anul ieșirii din recesiune. Și, cu greu, cu efortul românilor, am reușit să avem patru trimestre consecutive de creștere economică, iar România a ieșit din recesiune, ca primă etapă spre ieșirea din criza economică, dar drumul, repet, de ieșire din criză – și din România, și din Europa, și din lume – nu este unul foarte ușor, nu e presărat cu flori, este unul cu greutăți, care ne cere în continuare responsabilitate, prudență și să lăsăm deoparte populismele ieftine și cadourile otrăvite pe care le-ați făcut în 2008. Asta este realitatea crudă, că vrem sau nu vrem s-o înțelegem. Acestea sunt lucruri pe care nu le puteți ignora.
Aceste lucruri vă arată cât de puțin înțeleg unii lideri, care, repet încă o dată, pentru un pumn de voturi ar sacrifica viitorul economic al României.
De aceea, încă o dată mă înclin, cu respect și apreciere, în fața Coaliției guvernamentale, care a avut puterea și forța să scoată România din recesiune, ca primă etapă spre ieșirea din criză, și să facă ceea ce trebuie pentru România, pentru că ce facem pentru țara noastră facem în concordanță cu ceea ce Europa așteaptă de la România și reprezintă și drumul Uniunii Europene. Pentru asta, vă mulțumesc și aștept aceeași responsabilitate pe care ați avut-o și până acum și sunt convins că ea va fi răsplătită și politic, în detrimentul politicienilor populiști și demagogi.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Mulțumesc, domnule prim-ministru.
Cu acestea, dezbaterile generale s-au finalizat.
- Domnule senator, vă rog să poftiți în sală.
-
- Domnule senator, vă rog să poftiți în sala de ședință.
Nu se poate!
## **Domnul Ioan Oltean:**
Domnule senator, vă rog să poftiți în sala de ședință. Vă rog să poftiți, domnule senator. Vă rog să poftiți în sala de ședință.
## **Domnul Adrian George Scutaru**
**:**
Drept la replică! DUPĂ PAUZĂ
Pe procedură, vă rog. Domnule senator, vă poftesc în sala de ședință. Pe procedură, vă rog.
## **Domnul Adrian George Scutaru:**
Domnule președinte de ședință,
Este inadmisibil ca după ce, jumătate de oră, prim-ministrul vine și îndrugă tot felul de prostii, încercând...
Vă rog să mă lăsați să termin!
...încercând să ne facă să credem că lumea trăiește mai bine când trăiește din ce în ce mai greu, să nu dați dreptul la replică unui coleg senator.
În numele Grupurilor parlamentare ale PNL, vă solicit jumătate de oră pauză de consultări.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Mulțumesc, stimate coleg.
Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii. Ne pregătim pentru dezbaterea pe articole a proiectului de lege.
## Domnule președinte,
Vă lăudam, nu de mult, că respectați regulamentele și tot ceea ce incumbă desfășurării unei activități în Parlamentul României. Astăzi discutăm de bugetul României, în condițiile în care prim-ministrul vine și ne îndrugă verzi și uscate, în condițiile în care spune despre Europa, despre noi care trebuie să fim primii...
## Domnule prim-ministru,
Cele 17 țări cu monedă euro se vor întâlni de-abia în martie 2012, când vor încerca să semneze un acord. În acest moment, nu s-a semnat nimic. Dumneavoastră veniți și îndrugați verzi și uscate, iar dumneavoastră, domnule președinte de ședință, ne împiedicați de la a avea dezbateri parlamentare.
Doamnă deputat Aura Vasile, pe procedură, vă rog.
## Domnule președinte, pe procedură.
Vă rog să acordați timpul pe care Grupurile parlamentare ale PNL l-au solicitat.
În condițiile în care, dacă ar trebui să continui despre prim-ministru, aș spune că, din nou, este un mare mincinos, pentru că, așa cum este prezentat, Consiliul Fiscal spune că pensiile speciale au crescut cu 30,6%. Și unde sunt pensiile nesimțite? Poate la un prim-ministru mincinos.
Vă rog să acordați timpul de consultare solicitat de Grupurile parlamentare ale PNL.
## Stimați colegi,
Pentru temperarea spiritelor, 5 minute pauză, după care intrăm pe dezbaterea proiectului de lege pe articole. 5 minute pauză, vă rog.
Îl invit pe domnul senator Vosganian, două minute, drept la replică.
Domnule senator, aveți două minute.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
## Mulțumesc foarte mult.
În primul rând, doresc să spun că, în materie de finanțe, mai bine pianist decât țambalagiu, cu tot respectul față de acest instrument.
## 1. Datoria publică.
Domnule prim-ministru, v-am lăsat cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană, după Letonia: 13,4 miliarde de euro. Nu ați avut, în raportul pe care l-ați prezentat, decența să treceți această sumă. Ați început să enumerați numai din 2010, ca să arătați că datoria publică nu a mai crescut prea mult.
Deci primul meu răspuns este: nu mai spuneți că este risipitor un guvern care v-a lăsat 13% datorie publică, din care datorie străină 5%, cea mai mică din Uniunea Europeană, după Letonia. Am coborât-o de la aproape 20%, în 2004, la 13%.
2. În legătură cu deficitul.
Din acest deficit, aproape jumătate erau acțiuni la Fondul „Proprietatea” și discutasem cu Uniunea Europeană să facă, în această privință, o mențiune. Numai că, dumneavoastră, probabil din lipsa cunoașterii limbilor străine sau pentru că nu aveați niciun interes să salvați onoarea României, nu ați continuat această discuție.
Comunismul nu l-am adus noi în România, dar am plătit pagubele lui: un miliard de euro la Fondul „Proprietatea”. Un miliard de euro! Au fost titluri municipale ale primăriilor. Dacă le scădeți, rămâneți cu 3,2% deficit, din care, dacă scădeți și ce am plătit pe procesele pierdute în anii 2000, rămâne un deficit pe cash de 2,9. De-asta nu am avut datorie mare.
## 3. În legătură cu cheltuielile de personal.
Metodologia din 2007 a fost diferită de cea din 2008. Universitățile și spitalele nu au intrat la cheltuieli de personal, ci la transferuri și cheltuieli materiale.
Domnul secretar de stat Gherghina, în 2009, a schimbat metodologia. De aceea, 9 miliarde de lei au apărut în plus la cheltuieli cu salarii. Cine poate să creadă, cu mintea întreagă, că noi am dublat salariile în 2008? Cui am dublat, klingonienilor, romulanilor? Pentru că românii au primit 50% în plus, atunci când dumneavoastră le-ați dat, printr-o lege pe care eu am socotit-o, la vremea aceea, greșită.
Vă mulțumesc, domnule senator. Ați beneficiat și de un bonus de un minut.
PAUZĂ ## Stimați colegi,
Cu acestea, toate spiritele sunt liniștite. Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.
Vă reamintesc, stimați colegi, că articolele proiectului de lege și sintezele de la Anexele nr. 1 și 2 se dezbat și se adoptă în principiu, cifrele urmând să fie definitive după ce vom dezbate toate anexele și vom vota cifrele finale.
Stimați colegi,
Vă rog să vă pregătiți raportul comisiilor sesizate în fond. Avem un raport cu amendamente admise. Avem amendamente respinse. Rog și secretarii de ședință să urmărească cu atenție intervențiile din sală, pentru a putea da posibilitatea de a interveni celor care doresc.
Titlul legii – „Legea bugetului de stat pentru 2012”.
Din sală
#157636Procedură.
Domnul deputat Mircea Dușa, liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, procedură.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Totuși, discutăm despre Legea bugetului de stat, o lege foarte importantă, care, din nou, așa cum în anul 2011 a tăiat dreptul la viață al românilor și i-a înfometat, o va face și în anul 2012. Și, pentru că este o lege atât de importantă și acest Guvern PDL trebuie să-și asume traiul greu pe care românii îl vor duce în 2012, solicităm prezența ministrului finanțelor publice la dezbaterea proiectului de lege.
Din sală
#158273Este aici.
## **Domnul Mircea Dușa:**
Nu este. Este domnul Gherghina. Domnia Sa este secretar de stat, nu este ministru.
Domnule ministru, vă rog să treceți în banca ministerială. Nu-l lăsați pe domnul Gherghina să ia castanele în locul dumneavoastră!
## **Domnul Ioan Oltean:**
Domnule ministru al finanțelor publice, vă rog să nu întrețineți atmosfera încinsă în sală. Vă rog să vă ocupați locul la prezidiu, să urmăriți cu maximă atenție intervențiile și să dați răspunsurile necesare.
Deci, titlul legii – „Legea bugetului de stat pentru 2012”. Sunt observații? Nu sunt.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul
93 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri... Două abțineri.
Titlul legii a fost adoptat.
Vă rog, doamnă deputat Aura Vasile. Pe procedură înțeleg, nu?
## **Doamna Aurelia Vasile:**
Am spus explicarea votului, domnule președinte de ședință.
Domnule președinte de ședință,
Noi nu am votat, pentru că Guvernul a pus un titlu greșit. Trebuia să scrie aici „Legea bugetului sărăciei românilor în anul 2012.”
## **Domnul Ioan Oltean:**
Mulțumesc. Este o explicație inteligentă. Vă rog s-o rețineți. Capitolul I – Dispoziții generale Sunt observații? Nu sunt.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul
Abțineri? Două abțineri. Titlul capitolului I a fost adoptat.
Articolul 1.
Nu avem amendamente, nici admise, nici respinse, la art. 1.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul
Secțiunea 1 – Dispoziții referitoare la bugetul de stat pe anul 2012
Nu avem amendamente.
Vot · approved
Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul
A fost votat și titlul secțiunii. Art. 2.
Dacă la art. 2...
Domnule profesor, aveți un microfon lângă dumneavoastră. Domnule academician, o să vă rog să fiți la obiect. Microfonul 3.
Onorat prezidiu,
Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați, Domnilor miniștri,
V-am ascultat, domnule președinte de ședință, cu foarte mare atenție și pe dumneavoastră, și pe domnul prim-ministru, și vreau să vă spun – ca unul care sunt de 20 de ani în acest Parlament, și sper să vă însoțesc și la următoarea legislatură pe dumneavoastră – că au început să mă sperie unanimitățile. Din ce în ce suntem unanimi și în aprecieri interne, dar, în special, în cele externe.
Citeam ieri, în avion, domnule președinte, o frază îngrijorătoare: „Capitalismul a învins socialismul. Urmează să se autodevoreze.” De aceea, am aici și o carte, domnule președinte, o carte care spune următorul lucru: că Anglia s-a dezvoltat pe deficit, Franța a stat pe loc în lipsa deficitului. Cine dorește, poate să citească în amănunt.
Acum, constat că Anglia bate în retragere. Nu a mers alături de ceilalți în Uniunea Europeană, Uniune Europeană care, prin Consiliul Miniștrilor Economiei și Finanțelor din statele membre UE – și aici spun pentru distinsul meu prieten, domnul deputat Toader, se cheamă ECOFIN –, a stabilit că bugetul poate să fie de 3%. Noi am luat 1,1%.
Domnul prim-ministru – și-l felicit – vrea investiții, dar să știți că investiții nu înseamnă numai căi ferate, tuneluri, autostrăzi sau stadioane, sau – mai știu eu? – piscine, înseamnă și investiție umană, domnule președinte.
De aceea, eu propun să avem un deficit de 3%, adică un spor de 1,1%, spre a investi în cei care fac tot ce înseamnă tone, kilometri, adică în educația românească. Este singura investiție viabilă. Și dacă nu vom face asta, putem să aderăm noi la 10 pacte financiare, căci mintea românului trebuie șlefuită. Dacă șlefuim mintea românului, o să facă rost de bani, o să facă rost de împrumuturi. Altfel, ne vom duce, cum spunea premierul, la periferie. Dacă educație nu e, nimic nu e. Ignoranța și prostia vor veni peste noi și nu vom putea face față.
Votați 1,1% în bugetul de 3%, cât spune Consiliul Miniștrilor Economiei și Finanțelor. Și chiar domnul Gherghina, care este mai stabil pe funcție decât statuia lui Stalin din URSS, va fi de acord că este singura soluție.
## Stimați colegi,
Vă reamintesc că Biroul permanent a aprobat un minut pentru intervenția pe amendament, cinci minute pe articol, în unanimitate.
Vă rog să aveți în vedere acest lucru, ca să nu mă puneți în situația să vă opresc microfonul.
Da.
Ați ascultat amendamentul domnului profesor... Pe procedură? Domnul deputat Petrescu, pe procedură. Vă rog.
## **Domnul Petre Petrescu:**
## Domnule președinte,
Măcar la amendamentele pe textul legii, având în vedere importanța deosebită a acestei legi și controversele izvorâte din acest proiect de lege, haideți să nu hotărâm un minut, pentru că într-un minut, efectiv
, nu putem... Plenul este suveran. Eu vă spun, dacă vreți să facem numai prezență și să bifăm votarea bugetului, de acord, dar nu putem totuși să trecem un proiect de lege atât de important...
Măcar pe acest subiect și o să lăsăm, cu siguranță, maximum un minut atunci când vorbim despre biserici, despre obiective punctuale. Ne bate Dumnezeu, dacă vom face împotriva oamenilor.
Domnule președinte, vă rog să lăsați, eu știu, cel puțin cinci minute la dispoziția fiecăruia pentru a se putea exprima și, încă o dată precizez, mă refer doar la articolele pe textul legii.
Mulțumesc.
## Domnilor colegi,
Există o regulă extrem de precisă pe care Biroul permanent a supus-o atenției plenului și plenul a decis. V-aș ruga foarte mult în această privință să nu mai pierdem timpul, pentru că tot din timpul nostru furăm.
Ați ascultat amendamentul domnului profesor.
Domnul deputat Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pe procedură.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Domnilor președinți,
Doamnelor și domnilor colegi, Domnilor miniștri,
Intervin o singură dată pe procedură, acum.
Am rugămintea la dumneavoastră, domnule Olteanu, să nu mă întrerupeți. Vorbesc exact un minut.
Este inadmisibil, este neonorant, este rușinos și neproductiv ceea ce se întâmplă în Parlamentul României.
Niciodată, la dezbaterile cu privire la articolele mari ale bugetului, nu s-a procedat de această manieră stalinistă. Acest minut pe care vreți dumneavoastră să-l acordați nu permite nici să ajungi până la microfon. Este rușinos. Eu înțeleg că trebuie să adoptăm bugetul, că l-am pus în apropierea sărbătorilor, cunoaștem aceste tehnologii, suntem aici unii, în sală, care le puneam și în aplicare, dar nu în maniera asta! Nu în halul acesta! Nu, cum să spun, în bătaie de joc! Asta este singura problemă.
Ce se întâmpla dacă discutam omenește, corect, cinstit câteva minute în plus, despre marile probleme și marile capitole ale Legii bugetului de stat, care îl privește pe fiecare dintre noi? Cu ce pierdea din imagine majoritatea sau ce se întâmpla cu Guvernul? Nimic nu se întâmpla, domnule, dar nu mai rețineți nimic din democrație. Nu vă mai interesează democrația. Dumneavoastră sunteți în perioada preotomană, sunteți în perioada în care existau...
Da, domnilor, sunteți în perioada în care totul venea de la Bosfor, acum vine totul tot de la „B”, de la Bruxelles. Este inadmisibil, incalificabil și rușinos.
Îmi este rușine că sunt membru al acestui Parlament. ( _Discuții și rumoare în sală.)_
## Numai puțin..
Stimați colegi, vă rog să vă păstrați în limitele decenței. Nu vă găsiți nici în Evul Mediu și nici în Antichitate, domnule deputat, pentru că procedura care astăzi a fost aprobată de plenul Camerelor a fost însușită de Biroul permanent reunit în unanimitate, a fost procedura care s-a folosit și anul trecut, iar intervenția dumneavoastră își găsea locul, ca un cunoscător al procedurilor parlamentare, atunci când s-a pus în dezbatere această procedură, și nu acum, când suntem în desfășurarea procedurii de vot.
V-aș ruga foarte mult, întotdeauna când vă uitați în ochii altora, să ne vedem propria bârnă din ochii noștri.
Domnul deputat Victor Paul Dobre, pe procedură. Vă rog.
## Domnule președinte de ședință,
Mă voi alătura și eu intervenției colegului Dumitrescu, de mai devreme. Și aș vrea să vă atrag atenția că trebuia să fiți prezenți cu Proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2012 pe 15 octombrie anul curent. Dumneavoastră nu că nu ați respectat procedura, nu ați respectat legea, domnilor! Nu ați respectat legea! Așa că, domnule coleg, ce să așteptați de la niște oameni care nu au respectat legea să respecte proceduri sau să respecte dreptul la exprimare?
Este inadmisibil, domnule președinte de ședință. Este vorba de bugetul țării. Este, poate, legea cea mai importantă, o dată la un an. V-ați permis să o aduceți cu două luni mai târziu, fără să respectați legea. Călcați în picioare și procedurile pe un singur principiu: plenul este suveran. Păi, noi putem pleca și să stați dumneavoastră cu plenul suveran, pentru că puteți aproba și bugetul cu 80 de voturi, cum ați aprobat și Legea pensiilor.
Mulțumesc.
Vă reamintesc că cel mai ușor este să joci rolul lupului moralist. E foarte ușor.
Domnul senator Dan Rușanu.
## Domnule președinte,
În comisiile de buget, finanțe reunite am dezbătut doar amendamentele pe textul legii. Amendamentele pe anexă nu le-am dezbătut, considerând că le vom dezbate, aproba sau respinge în plen.
Acum, amendamentele făcute pe textul legii creează, practic, sursele de finanțare pentru celelalte amendamente. Dacă amendamentele pe textul legii nu sunt aprobate, nu se creează sursa de finanțare. Și atunci, automat, toate celelalte 8.000 de amendamente, câte sunt, practic, este o formalitate să le mai susții, pentru că, neavând sursa de finanțare creată, nu se pot aproba.
Rugămintea mea este – și vă sugerez dumneavoastră și colegilor de la putere – să discutăm amendamentele de fond pe textul legii, dacă ele nu se aprobă, atunci foarte bine, nu s-a creat sursa de finanțare și nu mai are rost să mai discutăm cele 8.000 de amendamente, decât cine vrea să și le susțină, oricum, nu există sursă de finanțare și nu pot fi aprobate.
Deci de asta vă propun ca amendamentele de fond pe textul legii să nu se susțină un minut, pentru că nu se poate așa ceva, iar la celelalte putem să susținem 15 secunde, pentru că atunci se întreabă dacă se aprobă sau se respinge. Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Vot · Respins
Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul
Două probleme aș vrea să vă ridic, domnule președinte de ședință.
În primul rând, dacă ați fi stat să cronometrați intervențiile parlamentarilor din opoziție până la acest vot, cred că au fost la vreo 12-13 minute. Dacă dumneavoastră ați fi avut înțelepciunea pe care a dovedit-o domnul președinte Blaga atunci când v-a convins să-i dați senatorului Vosganian dreptul la replică, până acum am fi ajuns să fi discutat pe fond 3 sau 4 amendamente.
În al doilea rând, vreau să vă spun că, atunci când ați numărat votul asupra amendamentului colegului nostru Stanciu, nu exista decât un singur secretar de ședință. Așa că, vă rog frumos..., mă îndoiesc că el putea să numere și voturile opoziției, și voturile puterii.
Revenind acum secretarul opoziției, Georgian Pop, vă rog să reluați votul ca, într-adevăr, să putem fi convinși că ceea ce ați numărat este adevărat și să nu cer, ca vicelider de grup, apel nominal, considerând că avem dubii asupra votului.
Mulțumesc.
## Stimați colegi,
De câte ori a fost nevoie să numărăm voturile, cei doi secretari de ședință au fost unul în stânga și unul în dreapta mea. Nu cred că această observație se întemeiază pe o realitate evidentă..., și cu, și fără.
Vă rog, domnule lider Mircea Dușa.
## **Domnul Mircea Dușa:**
## Domnilor președinți,
V-aș întreba, pentru că este și presa în sală și nu vrem să numărăm ca la Legea pensiilor...
Domnule coleg, se vorbește de la microfon, nu din bancă. Din bancă, la grădiniță.
Vă rog să nu conversați cu colegii din sală.
## **Domnul Mircea Dușa:**
V-aș ruga, domnule președinte de ședință, să ne spuneți în ce cvorum se desfășoară ședința de dezbateri pe articole. Cred că în cvorumul de ședință, nu? Și, dacă numărăm din doi în doi, probabil că rezultatul votului pe care dumneavoastră îl prezentați este cel pe care îl prezentați, dar eu vreau să vă spun că, dacă adunați cele două cifre pe care le-ați anunțat, nici măcar cvorumul de ședință nu vi-l dă. Poate numărați mai bine.
Adunați 70 cu... și o să constatați că rezultatul votului pe care îl anunțați nu este legat nici măcar de cvorumul de ședință, adică de 236 de voturi.
Deci, prin urmare, și dumneavoastră recunoașteți prin ceea ce anunțați că nu suntem în cvorumul de ședință și vă rog să verificați cvorumul.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Stimați colegi,
Tot pentru că este prezentă presa, că, astăzi, fără presă nu putem să vorbim, au fost 96 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă și o abținere.
Total 234 de voturi, exact cvorumul de ședință.
Stimați colegi... Domnule doctor, vă rog.
## **Domnul Horia Cristian:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Constat că am trecut de epoca preotomană. Suntem în epoca sovietelor, în care nu contează cine votează, nu contează cine numără, contează cine publică rezultatul în „Pravda”. Dar, după obiceiul binecunoscut, când 80 este egal cu 170, constat că și 40 este egal cu 96.
Și acum, domnule președinte de ședință, cu tot respectul cuvenit, chemați-vă colegii la lucru dacă vreți să treceți bugetul, pentru că presa este de față și cetățenii se uită la dumneavoastră.
Vă rog să numărați corect și, dacă nu aveți cvorum de ședință, să suspendați ședința.
Domnul deputat Mircea Dușa.
Haideți să facem adunarea.
Vă rog să adunați.
## **Domnul Mircea Dușa:**
Domnule Oltean, eu dacă adun, nu cu calculatorul, cu creionul, 96 cu 137 rezultă 233. Mai adunați dumneavoastră încă o dată, poate vă dă alt rezultat.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Domnule Mircea Dușa, în clasa întâi se spune că 3 plus 1 fac patru. Aveam și o abținere, deci 233 plus abținerea înseamnă 234. Atât am învățat: să număr foarte bine în clasele primare.
Stimați colegi,
Domnule Petrescu aveți poftă de vorbit. Vă rog, stimați colegi...
## Domnule președinte,
De nenumărate ori, în discuțiile pe care le-am avut, să spunem, în pauze, în mod privat etc., v-am spus că pentru mine, care sunt deputat la primul mandat, dumneavoastră chiar reprezentați ceva și aș regreta profund dacă astăzi mi-ați dovedi că acumulările pe care le-ați făcut în anii aceștia pe care i-ați petrecut în Camera Deputaților îi folosiți pentru o altă cauză decât aceea a Parlamentului României. Acesta este motivul pentru care vin cu o rugăminte la dumneavoastră: să ținem cont și să numărăm corect, pentru că, în niciun caz, noi, cei de la opoziție, nu suntem în sală 96, și nici puterea nu reprezintă aici un număr ca cel pe care l-ați declarat dumneavoastră.
Revin la o chestiune pe care am spus-o puțin mai devreme, domnule președinte, dumneavoastră mi-ați spus mie, de foarte multe ori, că plenul este suveran, iar eu am luat parte la o serie de ședințe în care am constatat, întradevăr, că, indiferent de deciziile luate pe culoarele puterii sau pe alte culoare, plenul a fost, într-adevăr, suveran. Haideți să ne respectăm, pentru că, în ceea ce ne privește, așa cum am procedat și în ședința Comisiei de buget, finanțe, sigur că avem punctele noastre de vedere diferite, dar nu intenționăm să obstrucționăm Legea bugetului de stat pe 2012, nici acolo, și am dovedit-o, și nici aici. Vă cerem doar să ne respectăm și să ne respectați.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al PDL.
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Am votat o procedură. Orice modificare a ei trebuia discutată la vremea respectivă, v-aș ruga foarte mult să intrăm pe ordinea de zi, să stabiliți durata și, până la urmă, să închideți, eventual, microfonul. Domnul Stanciu a vorbit două minute și optsprezece secunde.
## Mulțumesc.
Doamna Aurelia Vasile și apoi dumneavoastră.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Domnule președinte, cred că domnul deputat, reprezentant al Partidului Democrat, antevorbitor, nu are dreptul – și nicăieri, nici în regulament, nici în statut, nu e specificat – să ne certe.
Vorbim, domnule deputat, despre bugetul României. Vorbim, domnule deputat, despre șmecheriile pe care le-ați făcut cu această ocazie.
Vorbim, domnule deputat, despre minciunile pe care dumneavoastră le-ați inserat în această seară și în zilele care au trecut și de haiul și bătaia de joc cu care ați procedat la dezbaterile în comisiile de avizare și în comisia de fond.
Domnule președinte de ședință,
Liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, domnul deputat Mircea Dușa, v-a cerut să verificați cvorumul. Vă rugăm să trecem la apel nominal, pentru a putea să constatăm că, într-adevăr, astăzi, la bugetul României, bugetul sărăciei românilor pentru 2012, nu furați, așa cum s-au furat voturile la Legea pensiilor, la alte legi și, bineînțeles, cum am avut ocazia să vedem și în comisia de fond, când tot timpul s-a încercat tragerea cu unu-doi deputați mai mult decât erau prezenți cei din arcul puterii, cei care, spun încă o dată, nenorocesc România.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Mulțumesc, doamnă deputat.
Stimați colegi,
Vă propun, ca să eliminăm orice fel de dubiu, să facem prezența. Și începem cu Senatul.
Îl rog pe domnul senator David să citească catalogul Senatului.
- Înțeleg că nu avem la îndemână catalogul Senatului. Începem, atunci, cu Camera Deputaților.
Vă rog, domnule secretar Pop Georgian, să dați citire catalogului Camerei inferioare. Vă rog.
Mulțumesc.
|Mulțumesc.|| |---|---| |Adomniței Cristian Mihai|absent| |Albu Gheorghe|absent| |Alecu Valeriu|absent| |Almăjanu Marin|absent| |Amet Aledin|absent| |Ana Gheorghe|absent| |Anastase Roberta Alma|absentă|
## 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/22.XII.2011
|Andon Sergiu|absent|Ciobanu Gheorghe|prezent| |---|---|---|---| |Andronache Gabriel|prezent|Ciocan Gheorghe|prezent| |Anghel Florin Serghei|absent|Cionca-Arghir Iustin Marinel|prezent| |Antal István|prezent|Ciucă Liviu Bogdan|absent| |Antochi Gheorghe|absent|Ciuhodaru Tudor|absent| |Apostolache Mihai Cristian|prezent|Coclici Radu Eugeniu|absent| |Ardeleanu Sanda Maria|absentă|Coroamă Gheorghe|prezent| |Arion Viorel|absent|Covaci Dorel|absent| |Atanasiu Teodor|absent|Cristea Victor|absent| |Avram Marian|prezent|Cristian Horia|prezent| |Axenie Carmen|prezentă|Croitoru Cătălin|prezent| |Balan Ioan|absent|Damian Ioan|absent| |Balcan Viorel|prezent|Dascălu Constantin|prezent| |Banu Mihai|prezent|Derzsi Ákos|prezent| |Barbu Sulfina|prezentă|Dobre Ciprian Minodor|absent| |Barna Maria Eugenia|prezentă|Dobre Cristina Elena|absentă| |Bădălan Eugen|absent|Dobre Victor Paul|prezent| |Bădulescu Adrian|prezent|Dolineaschi Andrei|absent| |Bănicioiu Nicolae|absent|Donțu Mihai Aurel|prezent| |Bărbulescu Daniel Ionuț|absent|Dragomir Gheorghe|prezent| |Bejinariu Eugen|absent|Drăghici Mircea Gheorghe|prezent| |Berci Vasile|absent|Drăghici Sonia Maria|absentă| |Béres Ștefan Vasile|absent|Drăgulescu Iosif Ștefan|absent| |Blaga Iosif Veniamin|absent|Dugulescu Marius Cristinel|prezent| |Bleotu Vasile|absent|Dumitrache Ileana Cristina|absentă| |Boabeș Dumitru|absent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Bobeș Marin|absent|Dumitrică George Ionuț|absent| |Bode Lucian Nicolae|prezent|Dumitru Georgică|prezent| |Boghicevici Claudia|prezentă|Dumitru Ion|absent| |Boiangiu Victor|absent|Dușa Mircea|prezent| |Boldea Mihail|absent|Edler András György|prezent| |Borbély László|Guvern|Erdei Dolóczki István|prezent| |Bordeianu Dan|absent|Farago Petru|prezent| |Bostan Emil|prezent|Farkas Anna Lili|prezentă| |Bot Octavian|absent|Fenechiu Relu|absent| |Botiș Ioan Nelu|absent|Firczak Gheorghe|absent| |Boureanu Cristian Alexandru|prezent|Florea Damian|absent| |Brătianu Matei Radu|absent|Florescu Adrian|absent| |Brînză William Gabriel|absent|Fuia Stelian|prezent| |Buciuta Ștefan|absent|Gabor Gheorghe|prezent| |Bud Nicolae|prezent|Ganț Ovidiu Victor|absent| |Buda Daniel|prezent|Gavrilescu Grațiela Leocadia|absentă| |Buda Viorel Vasile|absent|Geantă Florian Daniel|absent| |Budurescu Daniel Stamate|prezent|Georgescu Filip|absent| |Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu|absent|Gerea Andrei Dominic|absent| |Buican Cristian|absent|Gheorghe Tinel|prezent| |Burcău Doina|absentă|Gherasim Vasile|prezent| |Burlacu Cristian Ion|prezent|Ghiță Cornel|prezent| |Burnei Ion|absent|Ghiță-Eftemie Stelian|prezent| |Buta Sorin Gheorghe|absent|Ghiveciu Marian|absent| |Calimente Mihăiță|absent|Giurgiu Mircia|prezent| |Canacheu Costică|prezent|Gliga Vasile Ghiorghe|absent| |Cantaragiu Bogdan|prezent|Göndör Marius Sorin|prezent| |Cazan Mircea Vasile|absent|Gorghiu Alina Ștefania|absentă| |Călian Petru|absent|Gospodaru Gabriel Dan|absent| |Călin Ion|prezent|Grama Horia|absent| |Cărare Viorel|absent|Grosaru Mircea|absent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Gurzău Adrian|prezent| |Chircu Doinița Mariana|prezentă|Gust Băloșin Florentin|absent| |Chirilă Constantin|prezent|Hogea Gheorghe|prezent| |Chiriță Dumitru|absent|Holban Titi|prezent| |Chisăliță Ioan Narcis|absent|Holdiș Ioan|absent| |Chițoiu Daniel|prezent|Horj Pavel|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Cindrea Ioan|absent|Iacob Ridzi Monica Maria|absentă| |Iacob Strugaru Stelică<br>absent<br>Ialomițianu Gheorghe<br>prezent<br>Iancu Iulian<br>absent<br>Ibram Iusein<br>absent<br>Iftime Dragoș Adrian<br>prezent<br>Ignat Miron<br>absent<br>Ionescu George<br>absent<br>Iordache Florin<br>absent<br>Iordache Luminița<br>prezentă<br>Iorguș Zanfir<br>absent<br>Irimescu Mircea<br>absent<br>Itu Cornel<br>absent<br>Jipa Florina Ruxandra<br>absentă<br>Jolța Nicolae<br>absent<br>Kelemen Atilla Béla László<br>absent<br>Kelemen Hunor<br>Guvern<br>Kerekes Károly<br>prezent<br>Korodi Attila<br>prezent<br>Kötő Iosif<br>prezent<br>Leșe Doru Brașoan<br>prezent<br>Liga Dănuț<br>absent<br>Longher Ghervazen<br>absent<br>Lubanovici Mircea<br>absent<br>Luca Ciprian Florin<br>absent<br>Lup Silvestru Mircea<br>prezent<br>Lupu Mihai<br>absent<br>Macaleți Costică<br>absent<br>Manda Iulian Claudiu<br>absent<br>Manolescu Oana<br>absentă<br>Marian Dan Mihai<br>absent<br>Marin Mircea<br>absent<br>Marinescu Antonella<br>absentă<br>Martin Eduard Stelian<br>absent<br>Márton Árpád Francisc<br>prezent<br>Máté András Levente<br>prezent<br>Mazilu Constantin<br>absent<br>Merka Adrian Miroslav<br>absent<br>Militaru Constantin Severus<br>absent<br>Mircovici Niculae<br>absent<br>Mitrea Manuela<br>absentă<br>Mocanu Adrian<br>absent<br>Mocanu Vasile<br>absent<br>Mocioalcă Ion<br>absent<br>Moldovan Carmen Ileana<br>absentă<br>Moldovan Emil Radu<br>absent<br>Morega Dan Ilie<br>absent<br>Motreanu Dan Ștefan<br>prezent<br>Movilă Petru<br>prezent<br>Munteanu Ioan<br>prezent<br>Mustea-Șerban Răzvan<br>prezent<br>Nassar Rodica<br>absentă<br>Năstase Adrian<br>absent<br>Neacșu Marian<br>absent<br>Nechifor Cătălin Ioan<br>absent<br>Neculai Marius<br>absent<br>Negoiță Robert Sorin<br>absent<br>Negruț Clement<br>prezent<br>Nica Dan<br>absent<br>Nica Nicolae Ciprian<br>absent<br>Nicolăescu Gheorghe Eugen<br>absent<br>Nicolicea Eugen<br>absent<br>Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae<br>absent<br>Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana<br>absentă<br>Nistor Laurențiu<br>absent<br>Niță Constantin<br>absent<br>Nițu Adrian Henorel<br>prezent<br>Nosa Iuliu<br>absent<br>Novac Cornelia Brândușa<br>absentă<br>Oajdea Daniel Vasile<br>absent<br>Olar Corneliu<br>absent<br>Olosz Gergely<br>absent<br>Oltean Ioan<br>prezent<br>Oprea Gabriel<br>Guvern<br>Oprișcan Mihai Doru<br>prezent<br>Orban Ludovic<br>absent<br>Pál Árpád<br>prezent<br>Palașcă Viorel<br>prezent<br>Palăr Ionel<br>prezent<br>Paleologu Theodor<br>absent<br>Pambuccian Varujan<br>absent<br>Pandele Sorin Andi<br>absent<br>Panțîru Tudor<br>absent<br>Pardău Dumitru<br>prezent<br>Păduraru Nicușor<br>prezent<br>Păsat Dan<br>absent<br>Păun Nicolae<br>absent<br>Pâslaru Florin Costin<br>prezent<br>Pető Csilla Mária<br>prezentă<br>Petrescu Cristian<br>prezent<br>Petrescu Petre<br>prezent<br>Pieptea Cornel<br>absent<br>Pirpiliu Ștefan Daniel<br>absent<br>Plăiașu Gabriel<br>absent<br>Pocora Cristina Ancuța<br>absentă<br>Ponta Victor Viorel<br>absent<br>Pop Georgian<br>prezent<br>Pop Virgil<br>absent<br>Popa Florian<br>absent<br>Popa Octavian Marius<br>prezent<br>Popeangă Vasile<br>prezent<br>Popescu Adrian<br>prezent<br>Popescu Cosmin Mihai<br>absent<br>Popescu Dan Mircea<br>absent<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>absent<br>Popov Dușan<br>prezent<br>Popoviciu Alin Augustin Florin<br>absent<br>Postolachi Florin<br>absent<br>Potor Călin<br>absent<br>Preda Cezar Florin<br>absent<br>Prigoană Vasile Silviu<br>absent<br>Radan Mihai<br>absent<br>Rădulescu Adrian<br>prezent<br>Rățoi Neculai<br>absent<br>Rebenciuc Neculai<br>absent<br>Resmeriță Cornel Cristian<br>absent<br>Riviș-Tipei Lucian<br>absent<br>Rizea Cristian<br>absent<br>Rogin Marius<br>prezent<br>Roman Gheorghe<br>prezent<br>Roman Ioan Sorin<br>absent<br>Roșca Lucreția<br>prezentă<br>Rusu Valentin<br>absent<br>Sava Andrei Valentin<br>absent<br>Săftoiu Ana Adriana<br>absentă<br>Săniuță Marian Florian<br>absent<br>Săpunaru Nini<br>prezent<br>Sârbu Marian<br>absent<br>Scutaru Adrian George<br>prezent<br>Seremi Ștefan<br>absent<br>Seres Dénes<br>absent|| |---|---|
România suntem noi, cu toții, și trebuie să punem în balanță elementele care vor stabili strategia pe care o vom urma. Fie alegem să consumăm acum mai mult decât putem produce și riscăm să nu ne putem refinanța, să nu ne putem restimula în perioada următoare, fie alegem să consumăm corespunzător pregătirii noastre prealabile, îndreptându-ne echilibrat, dar sigur spre performanță.
Rezolvarea crizei datoriilor suverane este un proces, iar acest proces va dura ani de zile. Este un adevărat maraton, pe care nimeni nu trebuie să-l termine în genunchi. Tocmai de aceea cred că abordarea bugetului pe anul 2012, dar și planificarea bugetară multianuală reprezintă o temă de maximă importanță, care nu trebuie să pună în pericol parcursul țării.
Abordarea bugetului trebuie să pornească de la analiza factorilor de risc care pândesc încercarea țării noastre de a evolua armonios.
Astfel, datoria publică, deficitul bugetar, inflația sau dobânda sunt indicatorii de performanță pe care să și-i asume toți factorii responsabili care nu doresc ca România să ajungă una dintre acele țări doborâte de propria incapacitate de a-și doza efortul pentru a răspunde propriilor solicitări.
Nu am să intru în detaliile cifrelor și nici nu am să intru în discuții contradictorii. Fiecare dintre noi ar putea deveni antrenor la un moment dat și ar putea aplica propriul program de pregătire, dar niciunul dintre noi nu ar trebui să permită escapade din cantonamentul pe care ni l-am asumat, cantonament ce presupune respectarea criteriilor de convergență care vor permite României intrarea și menținerea în zona euro.
Guvernul trebuie să administreze vitamine economiei românești, să asigure stabilitate socială, să continue reformarea instituțiilor statului și să respecte angajamentele internaționale pe care și le-a asumat, iar acest lucru vă asigur că se face și se vede în bugetul anului 2012.
Dacă latinii au spus _Mens sana in corpore sano_ , Guvernul vă propune „buget sănătos într-o țară sănătoasă”. Decât creștere economică în tandem cu deficit bugetar excesiv, mai bine creștere economică în tandem cu reducerea risipei și creșterea productivității muncii.
Vă mulțumesc.
Decizia Guvernului Boc este foarte simplă: bani de campanie și bani pentru firmele lor, bani pentru primarii cercetați de DNA, unii în libertate încă, alții deja în arest, iar, între timp, educație, sănătate, siguranța cetățeanului, investiții, dezvoltare nu vor exista în România anului 2012.
Ținând cont de situația internă și externă, Uniunea Social-Liberală a hotărât să sprijine bugetul pe 2012 al României, nu al Guvernului Boc, în măsura în care acest buget ar cuprinde 10 măsuri de creștere și relansare economică și de limitare a cheltuielilor inutile și cu caracter politic din proiectul care ne-a fost prezentat. Au fost 10 puncte pe care le voi relua, apreciind faptul că domnul Emil Boc și-a construit intervenția tot pe 10 puncte, învățând măcar acest lucru din poziția exprimată de către Uniunea Social-Liberală.
Aș vrea să prezint încă o dată cele 10 amendamente și implicațiile lor bugetare, în așa fel încât să rezulte foarte clar că, dacă astăzi sau mâine vom reuși să votăm bugetul României cu aceste amendamente, influența asupra bugetului va fi pozitivă, într-o sumă aproximativă de 0,7% din PIB. Deci, practic, fie deficitul poate fi redus, fie acești 0,7% din PIB pot fi folosiți pentru educație, pentru sănătate și pentru siguranța cetățeanului.
În primul rând, am solicitat în numele comunității de afaceri, al celor care creează locuri de muncă și plătesc salarii în această țară, o reducere a contribuțiilor de asigurări sociale cu 5% la angajator. A fost un proiect care nu își are originea în propunerea politică a Uniunii Social-Liberale. Consiliul Investitorilor Străini, patronatele din România au cerut acest lucru și, la un moment dat, domnul Emil Boc s-a angajat să facă acest lucru chiar în 2011. Ca toate angajamentele domnului Boc, a fost uitat și, bineînțeles, acum nu se poate, se va putea altădată. În al doilea rând, reducerea TVA-ului cu 1% și un plan multianual de revenire până în 2016 la un TVA de 19%. Practic, și președintele Băsescu, și domnul Boc, și foarte mulți comentatori politici care ocupă funcții guvernamentale ne-au explicat, în această perioadă, ce uriașă prostie a fost făcută prin creșterea TVA-ului. Au uitat să ne precizeze cine a făcut această prostie și bănuiesc că, dacă domnul Boc va fi întrebat, vă va răspunde: Crin Antonescu și Victor Ponta.
Această prostie a Guvernului Boc putea să fie îndreptată în parte, prin acest buget și rămân cu speranța că, cu o ultimă rămășită de rațiune, lucrul acesta poate fi făcut chiar astăzi.
În al treilea rând, am propus o schemă specială privind taxa pe valoarea adăugată în agricultură: scăderea TVA-ului pentru produsele agricole, printr-o cotă diferențiată: 9% să meargă către bugetul de stat și 15% să se întoarcă la producătorul care emite factură. În acest fel, evaziunea fiscală, calculată chiar de instituții guvernamentale la aproximativ 80%, în domeniul agroalimentar ar putea fi combătută și am avea un sprijin pentru producătorii români, după un an excepțional pentru agricultură, prin meritul Divinității și împotriva incompetenței unui tânăr ministru al agriculturii, tocmai pentru a sprijini producția din România și pentru a-i sprijini pe cei care, la anul, din păcate, nu vor mai avea același sprijin divin pe care l-au avut în acest an.
În al patrulea rând, am luat foarte în serios declarațiile unor oameni serioși, cum este fostul meu coleg, domnul Marian Sârbu, care ne-a asigurat că, în 2012, pensiile vor fi indexate cu rata inflației și cu 50% din creșterea salariului mediu pe economie. Un om de onoare și un partid de oameni de onoare, „uomini d’onore”, nu cred că au dat această informație falsă și sunt convins că vom avea în bugetul de pe 2012 această promisiune a lui Emil Boc și a partenerilor săi de onoare.
În al cincilea rând, asigurarea cotelor de cofinanțare pentru proiectele europene, deoarece procentul de 3,7 de fonduri efectiv absorbite din ceea ce Uniunea Europeană a pus la dispoziția României reprezintă un record recunoscut chiar și de noul ministru, domnul Leonard Orban, un record negativ care obligă România să se împrumute cu bani scumpi, lăsând bani foarte ieftini, fonduri nerambursabile în trezoreria de la Bruxelles.
Am propus cinci măsuri de reducere a jafului bugetar, jaf cu scop categoric politic și clientelar.
În primul rând, o reducere cu 50% a cheltuielilor pentru bunuri și servicii, cu excepția fondurilor pentru medicamente și pentru utilități.
Evident, am cerut, la toate întâlnirile cu Fondul Monetar Internațional, cu partenerii sociali, eliminarea oricărei prevederi bugetare pentru 2012, pentru ceea ce reprezintă cea mai mare fraudă la bugetul României din ultimii 21 de ani, fraudă numită Programul național de dezvoltare a infrastructurii și gestionat în mod mafiot de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ca și multe alte domenii pe care le gestionează acest minister. Este vorba de 4 miliarde de euro, bani care nu există, dar pe care viitorul Guvern USL și viitorii cetățeni ai României vor trebui să-i ramburseze în perioada imediat următoare.
Am propus, de asemenea, o măsură care se va aplica – dacă Guvernul actual nu este de acord cu ea, se va aplica de către următorul Guvern –, Fondul de rezervă al prim-ministrului nu trebuie să mai fie pușculița de partid sau modul în care prim-ministrul plătește mită unor primari și unor aleși locali pentru a-și părăsi partidul și a trece la „partidul oamenilor de onoare”. Fondul de rezervă al prim-ministrului se folosește
doar pentru situații de urgență și, în această perioadă, garantarea pentru opinia publică a faptului că banii publici nu sunt folosiți ca mită electorală pentru primarul infractor de la Cluj, pentru primarul infractor de la Arad, pentru primarul infractor de la Brașov, pentru președintele infractor de la Suceava și sunt folosiți, într-adevăr, pentru situații de urgență.
Am propus, de asemenea, menținerea actualei contribuții la Pilonul II de pensii, pentru a da un anumit semnal că, într-o perioadă de austeritate pentru pensiile de stat, atenția noastră nu este îndreptată către fondurile private, ci către asigurarea obligațiilor pe care statul român le are față de pensionari.
Și, în al zecelea rând, un program concret, corect și eficient de absorbție a fondurilor europene.
Sunt 10 amendamente pe care Uniunea Social-Liberală le-a propus, le-a pus în discuția publică și care, dacă vor fi susținute de actuala majoritate, vor duce, evident, la votul nostru favorabil pentru bugetul pe 2012.
Mai vreau să spun un singur lucru, sunt oarecum de acord cu domnul Emil Boc – de altfel și Domnia Sa, și eu am privit la televizor lucrările Consiliului European – când a spus că sunt necesare măsuri în Europa ca politicienii populiști care au creat deficite uriașe, cum ar fi de 7,3% în România sau de 6,4%, ar fi timpul să meargă la muzeul populiștilor și demagogilor. Sunt convins că acolo domnul Boc va avea o statuie mică, dar în față.
Vă mulțumesc.
Concluzia este simplă: România, astăzi, este mai puțin capabilă să se confrunte sau să înfrunte o criză decât era în 2009, când avea – slavă Domnului! – ceva osânză acumulată. În fine, astăzi însă așteptam să ne răspundeți la câteva probleme esențiale.
Prima problemă: deficitul ar fi trebuit, evident, în aceste condiții, să răspundă la întrebarea majoră cu care ne confruntăm de trei ani de zile, și anume este bugetul capabil să pună capăt recesiunii și să asigure relansarea economică?
Când colo, ce vedem? Cu ce se ocupă regimul Băsescu-Boc? Ne propune tot felul de lucruri care nu au nicio legătură cu acest subiect important care frământă întreaga societate și toate categoriile socioprofesionale. Dânșii ne propun să discutăm despre revizuirea Constituției, comasarea alegerilor, reducerea numărului de parlamentari, reorganizarea administrativă, un nou sistem electoral și câte și mai câte. Și preocuparea de stopare a declinului economic este, probabil, pe locul 10, 20, 30 în lista de preocupări a dumneavoastră.
Între timp, ce se întâmplă în România? Un milion de locuri de muncă pierdute, de când ați preluat guvernarea, salarii micșorate, șomaj galopant, pensii erodate de inflație în mod dramatic, impozit forfetar pe întreprinderile care aveau chiar și pierderi – între timp, ați renunțat la el – și, mai presus decât orice, aș spune că ceea ce este foarte grav este faptul că nu există niciun fel de perspectivă de ieșire din criză, numai vorbe și promisiuni, așa cum spuneam, promisiuni în 2009, în 2010 și în 2011, evident.
Ce ar fi trebuit să aducă bugetul pe 2012, domnule prim-ministru?
În primul rând, să vină cu aceste soluții de ieșire din criză, și nu doar cu austeritatea pe care o preconizați și o aplicați cu multă cerbicie.
Probabil că ați aflat. Dacă nu, întrebați-o pe consiliera dumneavoastră pe probleme de economie, că cei mai reputați economiști și laureați ai Premiului Nobel, Paul Krugman, Joseph Stiglitz, vorbesc permanent despre
greșeala aceasta enormă pe care o reprezintă aplicarea măsurilor de austeritate fără să se recurgă la investiții din sectorul guvernamental, investiții masive...
Ne-a vorbit domnul Boc despre kilometri de autostradă. Îmi pare foarte rău, vă readuc aminte că cei 52 de kilometri de autostradă din Autostrada „Transilvania” care s-au inaugurat în timpul mandatului Domniei Sale erau terminați din noiembrie 2008, numai că nu aveau marcajele și semnele de circulație. Este o realizare foarte importantă pe care a avut-o, sigur, în timpul mandatului și, evident, nu putea să lipsească tăiatul panglicii. Da?
Preconizata creștere economică între 1,8% și 2,3% este dictată de incertitudinile mediului economic internațional și de influențele sale asupra României. Ecartul de 5 puncte procentuale în estimările pesimistă, respectiv optimistă, îl consider o marjă prudențială luată de Guvern.
Poate ar fi fost mai potrivită o construcție bugetară pornind de la o previziune pesimistă, adică la o valoare de 1,8%, dar semnele date de economia românească sunt dătătoare de speranțe și justifică decizia Guvernului de a construi bugetul pe o creștere a produsului intern brut de 2,1%.
Astfel, datele publicate de Eurostat indică o creștere a produsului intern brut cu 1,8% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul anterior din acest an, și 4,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, date care se situează în topul performanțelor economice în Uniunea Europeană. Buget în vremuri de criză, de incertitudine economică, mondială și europeană, este greu să estimezi o imagine de perspectivă asupra economiei românești, atâta vreme cât această economie e puternic influențată de climatul economic global. Să ne uităm la ce putem face în aceste condiții vitrege.
Ceea ce putem susține cu certitudine, deși este imposibil să mulțumești toată lumea, este că acest buget încearcă să îmbine investițiile cu protecția socială. În ceea ce privește investițiile, depind de noi dimensionarea cheltuielilor, cât și prioritizarea sumelor pentru investiții. 38 de miliarde de lei, adică 6,6% din PIB – multe, puține, câte sunt –, să fie orientate în mod inteligent spre destinații generatoare de locuri de muncă. Să căutăm să atragem noi surse neinflaționiste de bani în economie.
Aici mă refer, în primul rând, la des amintitele fonduri europene. Veniturile din fondurile pre și postaderare pe anul 2012 sunt estimate la o pondere de 6,9% din PIB și nu e deloc exagerat să afirmăm că stă în puterea noastră să le atragem și să le valorificăm la maximum.
În ceea ce privește partea socială, salariul mediu brut va crește de la 2.026 de lei, estimat în 2011, la 2.117 lei în anul 2012. Este o creștere mică, dar salutăm faptul că este o creștere. Salariul minim pe care a fost fundamentat bugetul a crescut cu 4,5%, adică 700 de lei, ceea ce, chiar dacă în sumă absolută înseamnă o creștere infimă, este totuși o creștere și ar trebui salutată ca atare. Aceste creșteri sunt un semn bun și pentru autoritățile fiscale, pentru că, în definitiv, orice sporire de venituri ale bugetarilor înseamnă încasări sigure la capitolele impozit pe salarii, contribuții sociale, respectiv TVA. Să adăugăm la acestea și cele 30.000 de noi locuri de muncă previzionate a fi create în 2012 și imediat avem un tablou nu chiar atât de sumbru al proiectului Legii bugetului.
Dați-mi voie să revin la previziunile mele optimiste, să sperăm că, așa cum susține Guvernul, indicatorii macroeconomici ai primului trimestru al anului 2012 vor fi conform așteptărilor. Eu, împreună cu colegii mei din Grupurile parlamentare ale UDMR, ale Parlamentului României, am decis că vom da un vot pozitiv acestui proiect de lege.
Mulțumesc mult.
De ce nu facem acest lucru, și unii, și alții, pentru numele lui Dumnezeu?!
Ce ne împiedică să vedem încă o dată aceeași parodie, în care parlamentarii puterii așteaptă să vină răsplata pentru votul dumneavoastră, nu la amendamente, ci anul viitor? Și știm cu toții că acesta este adevărul și vedem și opoziția făcând ceea ce am făcut și eu, și noi, ani de zile, 6.000 de amendamente, care știm că nu vor trece.
Ce ne împiedică, domnule prim-ministru – o să spuneți că această Constituție –, ce ne împiedică să avem măcar un element de multianualitate în bugetul de stat, în condițiile în care o să fie un alt Guvern – cu cine o fi el făcut –, dacă nu în trei luni, măcar în 12 luni?
Care sunt proiectele naționale asupra cărora și puterea, și opoziția decid împreună că trebuie să fie continuate? Ca să nu mai pățim ce a fost în 2005, domnule Tăriceanu, când ați fost prim-ministru și, de exemplu, Autostrada Comarnic–Brașov, care era aprobată de Guvernul anterior, a fost sabotată, și astăzi întârziem, după șapte ani de zile, și costă de patru ori mai mult unitatea de kilometru pe Comarnic–Brașov, pe care, probabil, o vom face prin 2030.
Acesta este mesajul meu, că nu mai merge cum mergea, că modul în care noi încercăm să ne prefacem că facem politică cu privire la buget nu mai funcționează și că țările din Europa care nu înțeleg că este nevoie de o schimbare mai profundă a modului în care guvernăm, Guvernul acesta sau Guvernul viitor, în care parlamentele au capacitatea pe care Parlamentul României nu o are – și nu o are în mod deliberat, de 20 de ani –, să aibă capacitatea analitică de a se uita pe cifrele pe care le propune Guvernul sau Fondul Monetar Internațional, cum bine spunea domnul Tăriceanu.
Când vom înțelege că această formă de alocare discreționară a resurselor, din pixul unui ministru, indiferent cum se numește el și din ce partid face parte, încurajează clientelismul și corupția, indiferent de Guvern, indiferent de ministru? Când vom înțelege și noi, ca parlamentari, că nu putem fi simple mașini de vot și să nu avem un cuvânt de spus – și dumneavoastră din majoritate, și dumneavoastră din opoziție – pe câteva teme care sunt cu adevărat fundamentale pentru această țară?
Suntem singurul Parlament, singurul Guvern din Europa care nu a avut nicio dezbatere în Parlament, o prezentare înainte de buget, domnule prim-ministru. În toate parlamentele europene se prezintă situația Strategiei Europa 2020 înainte de începerea discuției pe bugetul de stat, pentru a putea să vedem și noi, parlamentarii acestei țări, putere sau opoziție, sau independent, cum sunt eu, dacă într-adevăr obiectivele pe care ni le-am asumat de câțiva ani de zile produc sau nu produc efecte.
Vreți să vă spun ce s-a întâmplat pe zona de educație, pe Europa 2020, pe care domnul președinte Băsescu, pe bună dreptate, o invoca la conferința de presă de ieri? Suntem singura țară din Uniunea Europeană în care abandonul școlar a crescut, în loc să scadă.
Nu știm unde alocăm resursele, nu știm pe ce proiecte, nu știm ce eficacitate au. Refuzăm în mod constant să schimbăm lucrurile și este momentul să înțelegem că aceste reguli europene, care vor veni ca o placă tectonică asupra noastră...
Credeți, stimați colegi, că ne vom putea atinge acest obiectiv adoptând astfel de amendamente?
În altă ordine de idei, aș vrea să subliniez că în viața unei țări, a unui popor, împrejurările și coincidențele au de multe ori o însemnătate majoră și semnificații puternice. Coincidența a făcut ca proiectul bugetului țării să ajungă în fața plenului Parlamentului la numai câteva zile după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord de cea mai mare însemnătate privind un Pact de stabilitate fiscală.
Știu că acest rezultat a fost primit cu mult scepticism și cu critici vehemente în toată lumea. Și chiar în rândul unora dintre parlamentarii români au fost exprimate numeroase rezerve. Eu consider însă – și cred că acest adevăr trebuie spus cu tărie în Parlamentul României – că a fost obținut tot ce se putea obține. Și spun asta având în vedere că un acord al celor 27 de țări, pe care și l-ar fi dorit și piețele, și opinia publică, era imposibil de obținut în condițiile în care Marea Britanie afirmase din capul locului că nu va semna un acord care nu va avea o prevedere prin care ea să fie exonerată de a-l respecta. Totodată, nimeni nu se aștepta ca delegațiile Cehiei și Suediei să nu invoce un răgaz pentru a-și consulta parlamentele. Surprinzătoare a fost, în opinia mea, doar poziția Ungariei. Așa că pentru stabilitatea fiscală de tipul 17 plus 6 este un bun început către integrarea fiscală la nivelul Uniunii Europene și reprezintă baza unui proces de disciplinare bugetară a țărilor europene.
Desigur, criteriile stabilite în acest pact, unele exprimate prin litera lor, cum ar fi limita de deficit bugetar și plafonarea datoriei suverane, altele exprimate prin spiritul lor, și am în vedere cu deosebire responsabilizarea fiscală a fiecărei țări, este obligatoriu să se regăsească în bugetul consolidat al României, pe care noi cei de aici suntem chemați să-l analizăm și să-l votăm.
Este un fapt meritoriu că, încă de la primele elemente ale construcției bugetare pentru anul 2012, au fost avute în vedere plafoane care corespund literei și spiritului Pactului european de fiscalitate. Construcția noastră bugetară pleacă de la o dinamică crescândă a veniturilor, care în 2012 vor depăși cu 7% realizările din 2008 și totodată vor îngheța cheltuielile, și este menită să asigure încadrarea deficitului bugetar cu mult sub plafonul european. Un deficit bugetar de 1,9% în 2012 reprezintă drumul către un deficit bugetar care în 2013 o să se apropie de zero.
Încercăm cumva un exces de disciplinare fiscală? Nicidecum, în opinia mea. Ne încadrăm cu exactitate în spiritul Pactului de stabilitate fiscală, pentru că și în 2012, și în 2013 România mizează pe continuarea creșterii economice, fapt care impune o politică fiscală anticiclică. Asta înseamnă să-ți faci vara sanie și iarna căruță. Cu alte cuvinte, să asiguri rezerve de spațiu fiscal în condițiile creșterii economice, pentru ca, în caz de contracții economice, să poată continua politica bugetară anticiclică, adică, în caz de scădere economică, bugetul să poată interveni în economie investind sume importante.
## Stimați colegi,
Nu vreau să spun față de dumneavoastră că ne aflăm în fața unui buget ideal. Sigur că un buget în care cele mai mari venituri vin din suferințele produse de creșterea TVA-ului – TVA-ul fiind un pilon de bază al veniturilor bugetare –, lângă care se alătură un alt pilon de bază, și anume accizele, exprimă un proces drastic de ajustare, dar nu a venit încă, din nefericire, vremea relaxării. O să vină și vremea asta, dar acum încă e criză și continuarea ajustării bugetare este o condiție firească.
Sigur că nu putem fi mulțumiți cu contribuții la venituri de numai 1,91% ale impozitului pe profit sau contribuții de numai 3,39% ale impozitului pe salarii și pe venit, dar aceste cifre, stimați colegi, sunt o realitate și ele exprimă, dincolo de cauze istorice, faptul că procesul de restructurare în economia României are întârzieri extrem de mari și profunde. O astfel de structură a bugetului ne arată limpede că avem încă mult de lucru până când vom putea să ne bazăm în România pe o economie bugetară care să fie ea însăși un factor de stabilitate și de prosperitate.
Vreau însă să subliniez, stimați colegi, că, chiar și în aceste condiții grele, Guvernul a acordat o atenție fundamentală în construcția bugetară capitolului cheltuieli pentru investiții în 2012, practic, așa cum Guvernul a promis, și anume pe două fronturi concomitent: unul pentru ajustări bugetare în condiții de austeritate și altul pentru creșterea economică.
Și, ca să-l liniștesc pe fostul premier, aș vrea să vă spun, stimați colegi, că știți bine cât caz s-a făcut pe ideea că în 2008 s-a investit ca în vremea lui Ceaușescu. Vă rog respectuos să vă uitați la cifre. Veți avea surpriza să vedeți că în 2008 cheltuielile pentru investiții reprezentau 6,47% din totalul cheltuielilor bugetare și veți vedea că în bugetul pe anul 2012 investițiile vor reprezenta 6,56%. Ne-am propus, prin urmare, să investim la nivelul bugetului mai mult decât în anul premergător crizei.
Din aceste considerente, stimați colegi, doamnelor și domnilor senatori și deputați, avem toate motivele să dăm votul nostru bugetului pe anul 2012.
Vă mulțumesc.
O fi prudent să vorbim în continuare despre un deficit bugetar calculat numai în România pe cash, în condițiile în care Europa folosește calculația pe angajamente? În condițiile în care astăzi se vorbește despre deficit structural, eu n-am auzit în prezentarea domnului prim-ministru – în legătură cu proiectul de buget, nu cu concluziile summitului – vorbindu-se despre deficitul structural pe care îl va genera acest proiect de buget. Deci iată că nici pe departe, nici din perspectiva aceasta, nu putem vorbi de prudență.
O fi prudent să știm cu toții că Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice este recuzată de Comisia Europeană și legislația noastră națională, pe baza căreia se fac achizițiile, nu e recunoscută la nivel european și noi să continuăm să alocăm bani pe investiții și să ne mândrim cu acest lucru, știind că o mare parte din acești bani se duc în buzunare private, pe tot felul de comisioane? Aflăm doar din comunicatele DNA-ului. Iată că nu-i prudent nici așa.
Mergem la a doua etichetă. Vorbim despre austeritate.
Da, 50% aveți dreptate, domnule prim-ministru. E un buget al austerității, dar o austeritate care vizează categoriile cele mai defavorizate din România. Pentru că, dacă ne uităm pe partea de alte tipuri de cheltuieli din buget, pe bunuri și servicii, spre exemplu, vom observa că nici pe departe nu ne comportăm în spiritul austerității.
Aveți pe execuția anului 2011 creșteri, le conservați în proiecția pe 2012. Deci unde este austeritatea din acest punct de vedere? Unde este austeritatea, când la serviciile speciale dați bugete preferențiale, iar la Înalta Curte de Casație și Justiție nu asigurați cheltuielile minimale pe 12 luni? Despre ce austeritate vorbim?
Sau vorbim despre austeritate în condițiile în care ați crescut TVA-ul, în condițiile în care avem o fiscalitate excesivă pe forța de muncă, consecințele suportându-le
categoriile defavorizate de cetățeni, și respingeți inițiativa colegilor dumneavoastră de guvernare de a crește impozitarea pe averi? Despre o astfel de austeritate vorbim?
În România, averile sunt impozitate cu un coeficient mediu de 0,7%. La nivel european este de peste 3%, cred că 3,2%. Ar fi un comportament care ar justifica afirmația despre austeritate dacă ați proceda așa. Or, dimpotrivă!
Vorbim despre responsabilitate, că ar fi un buget responsabil.
Domnule prim-ministru,
Un buget responsabil s-ar fi discutat din luna aprilie. În perioada aprilie–mai s-ar fi discutat o strategie fiscal-bugetară. La data la care dumneavoastră ați aprobat proiectul de buget în Guvern, ar fi trebuit să aveți o lege care să vă aprobe indicatorii macroeconomici și principalele plafoane de cheltuieli, așa cum spune Legea responsabilității fiscalbugetare.
Pentru că, dacă vorbim de responsabilitate, trebuie să vedem și la ce ne referim. Eu cred că ar fi trebuit să vă referiți, în primul rând, la Legea finanțelor publice și la Legea responsabilității fiscal-bugetare și să judecăm dacă este un buget responsabil sau nu.
Dacă vorbim de responsabilitate, atunci cred că ar fi trebuit să construim bugetul pe norme legale în vigoare. Or, dumneavoastră ați aprobat în aceeași ședință de guvern proiectul de buget și o ordonanță de urgență care modifica premisele construcției bugetului. Nici nu știu dacă a apărut în Monitorul Oficial, ca acea ordonanță să fie lege valabilă.
Dumneavoastră ați trimis în Parlament proiectul de buget și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010, prin care ați introdus un set de măsuri care modifică substanțial prevederile legale pe care ați construit bugetul. Deci acest proiect de lege era în dezbaterea Curții Constituționale când noi discutam bugetul la Comisiile pentru buget, finanțe. Așa înțelegeți responsabilitatea?
Și, peste toate acestea, ați venit în fața Parlamentului cu mare, mare întârziere, ați pus o presiune, folosindu-vă de majoritatea pe care o aveți, asupra dezbaterilor, astfel încât nici măcar în aula Parlamentului nu vom reuși să clarificăm multe dintre semnele de întrebare care vor rămâne și vom vedea, în execuție, dacă este bine sau nu să procedați așa.
Sau o fi responsabil faptul că ați anunțat public că ați proiectat bugetul pe un deficit de 1,9% din PIB, dar nu e o problemă, pentru că în execuție noi o să-l depășim, că avem loc. Iertați-mă, dar cred că ne vor taxa piețele, iar piețele să știți că nu vor lua în calcul declarațiile dumneavoastră de 1,8% sau mai mult, vor lua ce spune prognoza de toamnă a Comisiei Europene, de 3,7%. De aceea ne costă mult împrumutul.
Mai departe spuneți că este un proiect de buget care garantează creșterea fără precedent a gradului de absorbție a fondurilor europene. Doamne-ajută să fie așa! Ne dorim cu toții, pentru că singura șansă ca 2012 să însemne o creștere economică este legată de absorbția fondurilor europene. Este clar că nu ne mai scoate nici exportul, nici agricultura, nici consumul intern. Singura șansă să avem creștere este legată de creșterea absorbției fondurilor europene.
Dumneavoastră spuneți că acest buget creează premisele creșterii ratei de absorbție de la 3,7%, cât este acum, până la 24-25%. Extraordinar! Dar sună ca un angajament fără suport, dacă ne uităm cu atenție pe cifre.
Dumneavoastră nu ați asigurat cofinanțarea necesară unei astfel de creșteri și, după ce ați aprobat proiectul de buget în Guvern, la conferința de presă, când ați fost întrebat de ce ați redus la agricultură suma pentru cofinanțare, ați spus: „Dacă s-a redus cota de la 15% la 5%, am mai luat și noi 1,9 miliarde de acolo, că nu mai erau necesare.”
Asta înseamnă că ați creat premisele să aveți același succes din 2011 în materie de absorbție, pentru că, dacă ați fi vrut să creșteți rata de absorbție, trebuia să conservați suma cel puțin la nivelul anului 2011, ceea ce nu ați făcut.
Mai departe vorbiți despre investiții și locuri de muncă – 6,6% din PIB alocare pentru investiții.
Da, stimați colegi, dar jumătate din sumă vine din fonduri europene. Și tocmai ce am stabilit acum câteva zeci de secunde că acest buget nu creează premise să aducem banii aceștia. Deci dacă nu se atrag fonduri europene, așa cum ați declarat dumneavoastră și ne dorim cu toții, nu vor fi nici investiții la nivel de 6,6%. Și rămâne în stenogramă, anticipația noastră este că nu veți depăși 4% investiții pentru 2012.
Legat de investiții, vorbim de locuri de muncă.
Care locuri de muncă?
## Care locuri de muncă?!
Pentru că dumneavoastră, prin proiecția de buget, creați premisele să dați afară 120.000 de bugetari. Deci ca să aveți o creștere pe sold de 30.000 de locuri de muncă înseamnă ca acest buget să finanțeze înființarea a 150.000 de locuri de muncă. Mă abțin să vă reamintesc calculul făcut de domnul deputat Tăriceanu. Cam câți bani v-ar trebui pentru 150.000 de locuri de muncă? Nu-i aveți în buget la nivelul acesta.
## Stimați colegi,
Domnule prim-ministru,
## Domnilor miniștri,
Nu spun o noutate dacă vă aduc la cunoștință că noi nu vom vota acest buget, și din motivele pe care le-am prezentat eu, dar închei această expunere a mea, cu amărăciune, legat de faptul că dumneavoastră, astăzi, domnule prim-ministru, în loc să prezentați o proiecție de buget responsabilă pentru 2012, ați brevetat o nouă ediție a limbajului de lemn.
Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Trebuie să știți că esența unui buget este bugetul de stat. Toate celelalte sunt legate, într-un fel sau altul, de bugetul de stat. Deficitele bugetului social, fie de pensii, fie de sănătate, se acoperă cu transferuri din bugetul de stat. Dacă vreți să vedeți vulnerabilitatea unui buget sau proces de consolidare fiscală, uitați-vă la deficitul bugetului de stat. ## Ce constatăm?
Pe nominal, deficitul bugetului de stat din 2012 este aproape același cu deficitul bugetului de stat pe 2008. În 2008 am avut 19 miliarde de lei deficit, în 2009 am avut 37 de miliarde de lei, în 2010 am avut 36 de miliarde de lei, în 2011 vom avea vreo 24 de miliarde de lei, iar în 2012, 17 miliarde de lei.
## Stimați colegi,
E suficient să vedeți cu cât veți avea mai puține cheltuieli de capital și acolo e diferența. Bine, domnule, pentru asta rabdă românii atât? Pentru faptul că dumneavoastră ați redus deficitul bugetului de stat de la 19 miliarde la 17 miliarde de lei? În condițiile în care plătim datorii pe cheltuieli publice cu 6 miliarde de lei mai mult, avem cheltuieli de capital mai mici.
Cu alte cuvinte, reducerea este o ficțiune. Vulnerabilitatea bugetului de stat este mai mare astăzi decât în trecut, pentru că sunteți cu spatele la zid. Cu un sector bugetar vlăguit, cu cheltuieli de capital mici, cu un mediu de afaceri obosit, cu datorii externe mai mari decât în momentul în care ați încheiat acordul cu Uniunea Europeană, cu un exercițiu al datoriei publice cât deficitul bugetar, suntem, practic, cu spatele la zid astăzi. Acesta este bugetul pe care ni-l proclamați ca bugetul marii consolidări fiscale!
Eu nu vă înțeleg. În 2008, lumea era mulțumită. Azi, toată lumea e supărată, iar deficitul nominal este aproape același. Ce s-a întâmplat de atunci și până acum?
Ne vorbiți despre tot felul de economii. Pe bunuri și servicii risipa continuă. În cadrul dezbaterilor pe comisii s-au ridicat câteva astfel de teme. Poate și ministrul muncii ne va da câteva explicații în această privință.
Mai mult decât atât, există diverse tertipuri care sunt tolerate în buget, dar vă previn, domnule prim-ministru, că noi nu vom tolera. Nu vom tolera să vă jucați cu banii de la Ministerul Finanțelor Publice, care sunt alocați pe acțiuni generale și care se vor duce încetul cu încetul, pâș-pâș, după lăsarea întunericului, la Fondul de rezervă guvernamentală. Nu vă vom permite, de asemenea, să vă mai jucați cu fondurile care sunt date pentru fonduri de preaderare și care, de asemenea, se transferă și se cheltuiesc pentru alte destinații.
Am văzut că aveți...
La întrebările noastre, domnul ministru Gherghina, alături de ministrul Ialomițianu, artizanul acestui buget, ne spune: „La rectificare!” Deci prin proiectul bugetului de stat ne propunem să alocăm surse la rectificare. Este un lucru care lasă mult de dorit și este clar pentru ce anume discutăm.
Domnule prim-ministru,
Ne propunem cu toții să facem bine pentru această țară. Stimați colegi,
Mă adresez dumneavoastră, în egală măsură, celor din opoziție și celor de la putere. Nu putem să venim și să facem un bine pentru oamenii din România, în general. Eu, astăzi, vin cu o chestiune concretă la dumneavoastră.
Am spus și în cadrul comisiei și vă spun și acum că prea mulți trântori roiesc pe lângă borcanul cu miere al Secretariatului General al Guvernului. După doamna Andreescu, cea care a reprezentat Secretariatul General al Guvernului, avem acum un domn Georgescu – a prezentat bugetul Secretariatului General al Guvernului –, care, într-o zi, și-a dat primă de 350 de milioane de lei. Primă! Am aici o hotărâre definitivă a Curții de Apel Brașov care îl obligă să restituie această sumă.
Secretariatul General al Guvernului, după ce a furat 350 de milioane de lei, l-a numit secretar de stat pe probleme economice și a prezentat bugetul Secretariatului General al Guvernului în plenul Comisiilor pentru buget, finanțe reunite.
Domnule prim-ministru,
Vă înmânez acest document și vreau să începem cu exemplul meu, cu oameni care vor fi izgoniți pentru că sunt hoți, pentru că sunt bandiți. Nu putem să venim și să cerem pensionarilor și săracilor să strângă cureaua, iar unor trântori să le permitem să se lipească de borcanul cu miere.
Vă mulțumesc.
Reflecția este pentru toți și îngăduiți-mi, cu aceasta, să închei, domnule președinte. Vă mulțumesc.
Îl asigur că dacă vorbește o asemenea limbă la Bruxelles va fi pus la colț în secunda imediat următoare.
În România, profitând încă de faptul că oamenii o duc greu – și trebuie să-i înțelegem, să fim în continuare alături de ei, dar arătându-le că singura soluție este doar de a rămâne consecvenți în creșterea economică sănătoasă, și nu populismele gen domnii Ponta și Antonescu reprezintă soluția pe termen mediu și lung a României – încearcă să profite, pentru a culege un pumn de voturi. Păcat că există asemenea politicieni care-și vând în continuare destinul pentru un pumn de voturi, sacrificând țara din punct de vedere economic.
Cum altfel aș putea să-i înțeleg pe un fost prim-ministru și pe un fost ministru al finanțelor publice, pianist de excepție, de altfel, dar opusul calității de ministru al finanțelor, care au – să folosesc termeni eleganți, că încerc să mă abțin – disponibilitatea de a veni în fața României, pentru că în fața Parlamentului înseamnă a fi în fața României și a românilor, să țină în continuare o lecție despre cum trebuie mărite deficitele, despre cum trebuie îndatorată țara, după practica prin care au pus România pe butuci în 2008?
Domnule ministru Vosganian – ca să aveți și drept la replică – și domnule fost prim-ministru Tăriceanu – oriunde ați fi, sunt convins că mă auziți sau cel puțin istoria vă va auzi pentru mult timp de aici înainte –, știți care au fost cheltuielile cu privire la investiții în programul inițial din 2008?
Vă ascult, domnule ministru Vosganian.
Ați fost cel care ați realizat acest buget pe 2008.
Vreau să știți că în programul inițial din 2008 cheltuielile de investiții au fost de 39 de miliarde de lei.
Știți care a fost realizarea pe 2008, adică în execuție? 32 de miliarde de lei. Deci de la 39 de miliarde de lei la 32 de miliarde de lei. În condițiile în care ai avut maximum de creștere economică, plus 8, ai diminuat de la 39 de miliarde de lei la 32 de miliarde de lei cheltuielile cu investițiile. Și atunci, vă mai mirați că ați făcut 5 kilometri de autostradă? Nu se mai miră nimeni că asta a fost performanța și emblema creșterii economice și a lucrurilor pe care le-ați făcut în România în cei patru ani de mandat.
L-am auzit pe domnul fost premier Tăriceanu vorbind despre fonduri europene. Cât tupeu poți să mai ai? Și o întrebare directă, la care vă rog să răspundeți, domnule fost prim-ministru Tăriceanu: câte programe operaționale sectoriale aveați acreditate la sfârșitul mandatului pentru a atrage fonduri europene, după doi în ani în care trebuia să absorbiți fonduri europene? Câte? Din șapte, un singur program operațional era măcar acreditat. Ce să mai vorbim despre atrageri de fonduri europene, când nici măcar n-ați avut buna dispoziție să acreditați programele pentru a putea atrage fonduri europene. V-a preocupat doar scaunul, fotoliul în care ați stat bine doi ani de zile, fără să acreditați măcar un program operațional sectorial. Repet, cu excepția unuia din șapte, atât.
Și a trebuit, în acești ani, cu greu, cu toate necesitățile prin care am trecut, să le acredităm, să fie proiecte depuse, evaluate, aprobate, licitații, implementare. Și, repet, nici eu nu sunt încă mulțumit de ritm, dar, oricum, a fost salvat ceea ce se putea salva din acest demers. Și să vii acum, să ai pretenții, să dai lecții de fonduri europene este, iar, un lucru care depășește limitele bunului-simț.
Vorbeați, domnule Vosganian, de bugetari. Cum puteți să mai aveți decența să veniți să vorbiți de reforma statului, când ați ajuns, la sfârșitul anului 2008, cu 1.398.000 de bugetari? Cifră oficială a statului român. Ați umflat în toate locurile și prin toate mijloacele aparatul bugetar. Cheltuielile de personal explică și acest lucru.
Astăzi sunt 1.206.000 de bugetari. Deci a trebuit, iarăși, cu greutăți, cu costuri politice, Guvernul, coaliția, președintele să-și asume o reformă a statului care să îi reducă numărul de funcționari în concordanță cu ceea ce-și poate permite România. Asta este realitatea și puteți să verificați cifrele bugetarilor. Dar, chiar și în aceste condiții, important este că în economie, și ca urmare a reformei Codului muncii, au apărut mai multe slujbe. Nu sunt încă suficiente și ne mai trebuie, dar și în 2012, după cum vedeți, ușor, scade în continuare șomajul și va crește numărul locurilor de muncă.
Avem cele 10 măsuri importante pentru ceea ce înseamnă susținerea investițiilor și a locurilor de muncă, dar, repet, totul într-un context cumpătat, echilibrat, care să consolideze creșterea aceasta economică pe care o avem în 2011. Și veți vedea că vom avea o creștere economică între 1,5 și 2 în acest an.
Se prognozează 2-2,1% creștere economică în 2012, în condițiile în care în zona euro se preconizează o creștere de 0,5-0,6%. Deci nu trăim în vremuri de maximă prosperitate europeană, trăim în vremuri extrem de grele. Nu mai trăim în vremuri în care datoriile publice zburdau la 150-160%, când deficitele mari de 7, 8, 9% în Uniunea Europeană erau regula, și nu excepția.
Europa se schimbă, politica trebuie să se schimbe. Politicienii trebuie, ca atare, să coboare cu picioarele pe pământ și să nu mai promită lucruri fără acoperire. De aceea, Europa a venit acum cu acest acord interguvernamental, să trimită în istorie populiștii și să aducă responsabilitatea la ea acasă. De ce? Pentru că s-a demonstrat că timp de 20 de ani nu s-au respectat regulile din Pactul de Stabilitate și Creștere economică al Uniunii Europene, adică deficit structural de 0,5, datorie publică de maximum 60% din produsul intern brut, și acum trebuie impusă în Constituție respectarea acestor reguli cu sancțiuni drastice, mergând de la diminuarea de fonduri europene la retragerea dreptului de vot pentru cei care nu respectă, pentru că nu se mai poate, altfel, să fii ca Uniune Europeană, să exiști. Uniunea Europeană își joacă propria existență: ori adoptă aceste reguli ferme și stricte, ori dispare, pentru că nu are alternativă. Populismul nu o scoate din situația în care este. Dimpotrivă, ar afunda-o pentru totdeauna. De aceea, deciziile de la Consiliul European au fost extrem de categorice: acord interguvernamental și voința statelor de a salva zona euro și Uniunea Europeană. De aceea, programele de austeritate pe care le-ați văzut în Uniunea
Europeană repetă ce am făcut noi în 2010. Și aici a fost meritul României, din timp am luat măsuri care acum ne ajută pe noi să îndeplinim mult mai ușor aceste exigențe legate de deficitul structural de maximum 60% din produsul intern brut.
Mergeți, dragi colegi, pe mâna domnilor Antonescu și Ponta și veți duce România în dezastru, pentru că înseamnă încă patru procente de deficit. Nu veți avea banii, cu siguranță, să finanțați acel deficit și veți trimite România la marginea Europei, dacă veți aplica acele politici susținute de domnii Ponta și Antonescu. De ce? Pentru că, am spus-o încă de la început, ar însemna, practic, autoexcluderea României din Uniunea Europeană și izolarea definitivă a țării noastre.
Tot ce am făcut prin aceste politici a fost să menținem România alături de nucleul dur al Uniunii Europene, s-o menținem în Europa celor 27, și nu la marginea Uniunii Europene, să reușim, în timp, prin reformele pe care le facem, să ne apropiem de standardele din Uniunea Europeană. Or, acest lucru se poate realiza acum numai prin responsabilitate și măsuri care să aibă acoperire în economie.
Vreau să-l aud pe domnul Ponta. Spunea că, atunci când s-a discutat prima dată despre introducerea în Constituție a limitării deficitului, este o imensă prostie. Astăzi, 27 de lideri din Uniunea Europeană susțin același lucru. Marea Britanie se gândește. Își mai menține domnul Ponta afirmația? Adică toată Uniunea Europeană de o parte și Victor Ponta, și Crin Antonescu de cealaltă parte. Puneți-vă, cu bun-simț, întrebarea: cine are dreptate?
În legătură cu numărul de salariați.
Cât am fost eu ministru în administrația centrală numărul de posturi a crescut cu aproape 35.000, din care 30.000 au fost pompieri, pentru că am anulat serviciul la termen.
Întrebați-l pe domnul Boc cu cât au crescut salariații lui, la Primăria de la Cluj, din 2004 până în 2008. Au crescut de două ori și ceva.
Și nu mai vorbiți, domnule prim-ministru, că ați salvat dumneavoastră țara din colaps, pentru că asta e o treabă pe care va trebui s-o facem noi în scurt timp.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru atenție și sper în abținerea dumneavoastră, dacă nu un vot favorabil, ca semnal pentru putere.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/22.XII.2011
|Socaciu Victor|prezent|Țurcanu Florin<br>absent| |---|---|---| |Solomon Adrian|absent|Țurea Răzvan<br>absent| |Soporan Vasile Filip|absent|Udrea Elena Gabriela<br>prezentă| |Spînu Teodor Marius|prezent|Uioreanu Horea Dorin<br>absent| |Stan Ioan|absent|Uricec Eugen Constantin<br>absent| |Stan Ion|absent|Vainer Aurel<br>absent| |Stan Nicolae<br>Stanciu Anghel<br>Stavrositu Maria<br>Steriu Valeriu Andrei|absent<br>prezent<br>prezentă<br>absent|Varga Attila<br>absent<br>Varga Lucia Ana<br>absentă<br>Vasile Aurelia<br>prezentă<br>Vasilică Radu Costin<br>absent| |Stoica Mihaela<br>Stragea Sorin Constantin<br>Stroe Ionuț Marian<br>Stroe Mihai<br>Stroe Radu<br>Stroian Toader<br>Surpățeanu Mihai<br>Surupăceanu Mugurel<br>Șandru Mihaela Ioana<br>Ștefan Viorel<br>Știrbeț Cornel<br>Știrbu Gigel Sorinel<br>Tabără Valeriu<br>Tabugan Ion<br>Taloș Gheorghe Mirel|absentă<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Vișan Gelu<br>prezent<br>Vîlcu Samoil<br>prezent<br>Vladu Iulian<br>prezent<br>Vlase Petru Gabriel<br>absent<br>Vlădoiu Aurel<br>prezent<br>Voicu Mădălin Ștefan<br>absent<br>Voicu Mihai Alexandru<br>absent<br>Voinescu-Cotoi Sever<br>absent<br>Vreme Valerian<br>Guvern<br>Zamfirescu Sorin Ștefan<br>prezent<br>Zătreanu Dan Radu<br>prezent<br>Zgonea Valeriu Ștefan<br>absent<br>Zisopol Dragoș Gabriel<br>absent<br>Zoicaș Gheorghe<br>absent| |Tărâță Culiță<br>Tătaru Florin Cristian|absent<br>absent|**Domnul Ioan Oltean:**| |Teodorescu Horia|absent|Mulțumesc, domnule secretar.| |Tița-Nicolescu Gabriel<br>Tîlvăr Angel<br>Toader Mircea Nicu<br>Trandafir Teodora Virginia<br>Trășculescu Alin Silviu<br>Tudose Mihai|absent<br>absent<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>absent|Stimați colegi,<br>Uitându-mă în sală, constat că prezența nu s<br>îmbunătățit în urma strigării catalogului la Came<br>Deputaților, șansele de a fi îndeplinit cvorumul nu există.<br>În consecință, suspend ședința din seara aceasta.<br>Ne revedem mâine-dimineață, la ora 10.00, pentru| |Turcan Raluca|absentă|continua dezbaterile.| |Tușa Adriana Diana|prezentă|Mulțumesc.| |Țaga Claudiu|prezent|O seară bună tuturor și multă minte, de asemenea.| |Țintean Ioan|absent|| |Țîmpău Radu Bogdan|absent|_Ședința s-a încheiat la ora 20.35._|
Uitându-mă în sală, constat că prezența nu s-a îmbunătățit în urma strigării catalogului la Camera Deputaților, șansele de a fi îndeplinit cvorumul nu există.
Ne revedem mâine-dimineață, la ora 10.00, pentru a continua dezbaterile.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|591455]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 149/22.XII.2011 conține 32 de pagini.**
Prețul: 9,60 lei