Doru Ioan Tãrãcilã

Dacã este Ministerul Justiþiei cu noi, foarte bine. Sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2000, poziþia 16 din ordinea de zi.

Bãnuiesc cã mai anunþaþi câþiva reprezentanþi ai Executivului, ca sã nu fim forþaþi sã trecem la dezbateri în comisii.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Petru Balaº Ñ** _secretar general în Ministerul Justiþiei:_

Sunt secretarul general al Ministerului Justiþiei, Petru Balaº.

O serie de dispoziþii legale, ca ºi numeroase contracte prevãd cã pentru întârzierea la plata unor obligaþii bãneºti se percepe dobândã legalã, fãrã a stabili rata ei. Întrucât Decretul nr. 311/1954 pentru stabilirea dobânzii legale a fost abrogat, este necesarã o nouã reglementare a dobânzii legale, care urmeazã sã reflecte politica monetarã ºi de credit a statului, ca ºi politica socialã, sã þinã seama de realitãþile etapei actuale de tranziþie spre economia de piaþã ºi sã dea expresie principiului liberalismului juridic ºi celelalte principii ale statului de drept.

Proiectul pe care îl propunem porneºte de la premisa cã principiul libertãþii convenþiilor implicã, pe planul dobânzilor, libertatea pãrþilor de a stabili rata dobânzilor, data începerii curgerii ºi încetãrii, cu o singurã limitare: aceea ca dobânda sã nu se transforme în camãtã.

În aceastã preocupare, proiectul cuprinde dispoziþii privind plafonul maxim al dobânzii convenþionale, dispoziþii menite sã înlãture tendinþele unor creditori de a majora dobânda pe cãi ocolite, prin adãugarea unor sume cu alt titlu decât dobânzi, ca ºi dispoziþii destinate sã asigure transparenþa dobânzii, în sensul obligativitãþii unui act scris care sã arate nivelul ºi condiþiile ei. Dacã legea sau contractul nu prevede rata dobânzii, aºa cum se întâmplã frecvent, atunci se aplicã dobânda legalã.

O a doua premisã avutã în vedere este aceea cã dobânda legalã trebuie stabilitã la o ratã flexibilã, care sã reflecte condiþiile pieþei, iar nu la o ratã fixã, ca în Decretul nr. 311/1954. În acest sens, s-a luat ca etalon nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de B.N.R. S-a þinut seama cã dintotdeauna dobânda civilã este mai micã decât dobânda contractualã. Dobânda legalã trebuie sã prezinte totuºi o relativã stabilitate, pentru a nu încãlca pãrþile sau pe judecãtor cu cercetarea nivelului taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naþionalã a României pe perioade trecute, uneori îndelungate, ºi cu calculele complicate pe care le implicã variaþia frecventã a acestei taxe. De aceea s-a prevãzut cã dobânda legalã se stabileºte în funcþie de nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naþionalã a României.

La elaborarea proiectului s-a avut în vedere legislaþia în materie a unor þãri din Uniunea Europeanã, de exemplu, Codul civil francez, privind plata dobânzii legale, cu modificãrile ulterioare, Codul civil italian.