Eberhard-Wolfgang Wittstock

Dacã este vorba despre cea cu nr. 502, pentru cã ambele rapoarte sunt, într-adevãr, negative, aº vrea sã vorbesc în numele iniþiatorilor, pentru cã aceastã propunere legislativã, cu nr. 502/2001, este iniþiatã de Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, fiind semnatã de toþi cei 18 deputaþi ai acestui grup parlamentar.

În primul rând, aº dori sã mã refer la o chestiune de procedurã. Am constatat cã atunci când comisia sesizatã în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, a dezbãtut aceastã propunere legislativã, n-a fost invitat nici un reprezentant al iniþiatorilor la dezbateri.

La chestiunile de fond, aº vrea sã spun de unde am pornit ºi de ce am iniþiat acest proiect de lege, care avea drept scop înlesnirea reprezentanþilor minoritãþilor naþionale de a face parte din consiliile locale ºi consiliile judeþene.

Datoritã introducerii unui prag electoral în Legea privind alegerile locale, lucru care s-a petrecut prima datã printr-o lege de modificare a acestei legi, în 1998, la alegerile locale din anul 2000 am constatat cã organizaþiile minoritãþilor naþionale care au participat la alegeri au obþinut mult mai puþine mandate în consiliile locale ºi judeþene decât la alegerile locale din anii 1992 ºi 1996. Dau un singur exemplu: Forumul Democrat al Germanilor din România, în anii 1992 ºi 1996, a obþinut mandate în consiliile locale din marile municipii din Banat Ñ Timiºoara, Arad, Reºiþa Ñ, precum ºi în consiliile judeþene respective, iar în anul 2000 n-a mai obþinut aceste mandate, datoritã introducerii pragului electoral.

Pe de altã parte, am luat în considerare Convenþiacadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale ºi citez un articol Ñ este Convenþia-cadru privind protecþia minoritãþilor naþionale a Consiliului Europei, a fost adoptatã în anul 1995, ºi se ºtie cã România a fost prima þarã membrã a Consiliului Europei care a ratificat aceastã convenþie Ñ, citez art. 15: ”Pãrþile vor crea condiþii necesare pentru participarea efectivã a persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale la viaþa culturalã, socialã ºi economicã ºi la treburile publice, în special acelea care le privesc directÒ.

Am considerat cã prin iniþiativa noastrã legislativã venim în întâmpinarea acestei solicitãri. Considerãm cã adoptarea acestei propuneri legislative ar fi avut efecte benefice în mai multe privinþe. Mã refer, de exemplu, la minoritatea germanã, care se ºtie cã a avut o contribuþie importantã în dezvoltarea unor oraºe din Ardeal, cum sunt: Braºovul, Mediaºul, Sighiºoara. Considerãm cã prin dispoziþiile acestei propuneri legislative comunitatea germanã ar fi avut posibilitatea de a fi reprezentatã în aceste consilii locale sau judeþene, spre beneficiul populaþiei întregi a acestor localitãþi sau judeþe. Dar acest caz este valabil ºi pentru alte minoritãþi.

De asemenea, se constatã cã, de multe ori, în anumite localitãþi ale þãrii, existã comunitãþi puternice de romi, care n-au însã lideri, ºi considerãm cã printr-o asemenea lege am fi putut crea lideri pentru comunitãþile de romi, ceea ce este foarte important pentru integrarea socialã a romilor.