Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã luaþi locurile pentru a putea deschide ºedinþa de astãzi a plenului Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 232, absenþi 112, din care 48 participã la alte acþiuni parlamentare. Presupun cã se lucreazã foarte intens în comisie, dupã numãrul celor prezenþi în salã.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi, permiteþi-mi sã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor.

1. Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale, adoptat de Senat în ºedinþa din 11 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comsisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termen, potrivit regulamentului, 25 aprilie.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale, adoptat de Senat în ºedinþa din 11 aprilie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Termen: 25 aprilie, tot procedurã de urgenþã.

3. Proiectul Legii privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi Senatului, proiect care a fost respins de Senat în ºedinþa din 11 aprilie 2002. Este venit în vederea reexaminãrii. A fost sesizatã, în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 3 iunie 2002.

4. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj, iniþiatã de domnul deputat Emil Boc. Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic; iar

pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 15 mai 2002.

5. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Lituania privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 11 aprilie 2002. Cu acest proiect au fost sesizate urmãtoatrele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 mai 2002.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune ca timp pentru dezbaterea proiectului Legii privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 137/2001, 10 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/27.IV.2002

Dacã sunteþi de acord? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã propun sã începem dezbaterea proiectului, vã rog sã urmãriþi în paralel textele proiectului legii, a ordonanþei ºi ale raportului.

La titlul proiectului de lege adoptat de Senat dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Distinºii noºtri reprezentanþi în comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 102/2001 ne comunicã faptul cã Senatul a adoptat deja ºi punctul 19 în formula textului comun. Vã rog sã reveniþi la acel raport ºi sã vã uitaþi la text; utilizarea celor doi termeni Ð ºi ”folosinþãÒ ºi ”administrareaÒ Ð a avut o raþiune pentru a fi textul mai cuprinzãtor, de a le include pe amândouã.

Vã propun, deci, pentru a nu crea o divergenþã din acest singur punct, sã ne pronunþãm prin vot la punctul 19, propunându-vã ºi adoptând textul comun.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Rãmâne, deci, sã supunem marþi raportul votului dumneavoastrã final.

Revenim la proiectul legii pe care tocmai l-a prefaþat domnul Grigoraº, cu propunerea de alocare a timpilor de dezbatere în procedurã de urgenþã.

- Titlul: ”Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului

- nr. 137/2001Ò Ð ordonanþã de urgenþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Articolul unic, punctul 1. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 3. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 4. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 5. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 6. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 7. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. I, punctul 1. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 2 ºi punctul 3. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 4 ºi punctul 5. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 6 ºi punctul 7. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 8 ºi punctul 9. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 10 ºi punctul 11. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 12. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Punctul 13 ºi punctul 14. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi cu atenþie raportul. Pânã la punctul 15 din ordonanþã comisia noastrã a mers pe varianta Senatului.

Înainte de punctul 15, vã rog sã observaþi, comisia propune patru articole noi Ð art. 59, art. 60, art. 61 ºi art. 62. Asta înseamnã cã în corpul legii, stimatã comisie, dupã punctul 4, înainte de 5, veþi introduce cinci puncte noi, câte unul pentru fiecare articol; textele urmeazã. Se poate ºi cu un singur punct, care introduce încã patru articole.

Urmãriþi, stimaþi colegi.

Deci, întorcându-vã la corpul legii adoptatã de Senat, dupã punctul 4 din lege, comisia va introduce alte patru puncte, prin care va aduce patru modificãri la tot atâtea texte din ordonanþã.

Cu privire la punctul 1 din raport, privind art. 59, o explicaþie din partea domnului Grigoraº.

Aici dorim sã facem o modificare, ca sã punem de acord cu actuala nomenclaturã a unei denumiri, ºi anume la penultimul rând, unde se vorbeºte de ”Directiva a IV-a 78/660 a Comunitãþii Economice EuropeneÒ, este ”Directiva a IV-a bis 86/635 a Comunitãþii Economice Europene ÉÒ ºi textul curge.

Deci, în loc de ”a IV-a 78/660Ò este ”a IV-a bis 86/635Ò.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Aici este o scãpare. Trebuie sã introducem cifra 1 înainte de fiecare, pentru cã este vorba de alin. 1, mai jos este ºi alin. 2. Deci sã completãm alin. 1 cu aceastã cifrã, iar la lit. b) eliminãm sintagma ”condiþiei bãnciiÒ ºi, pentru a ne pune textul de acord cu Legea contabilitãþii Ñ modificatã recent printr-o ordonanþã Ñ, introducem urmãtorul text, deci dupã ”fidelãÒ: ”a poziþiei financiare, performanþei financiare, fluxurilor de trezorerie ale bãncii ºi ale celorlalte informaþii referitoare la activitatea desfãºuratã ÉÒ ºi textul curge ”...potrivit standardelor profesionale publicate de Camera Auditorilor Financiari din RomâniaÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog frumos sã-mi daþi mie textul, domnule deputat. Stimaþi colegi,

La amendamentul nr. 3, în primul rând, urmãriþi propunerile comisiei; art. 61, se va adãuga în parantezã alin. 1 ºi va începe: ”Fiecare bancãÒ cu alin. 1, iar la lit. b), dupã prima parte a textului, rândul 3 ”...prezintã o imagine fidelãÉÒ, se ºterge ”condiþiei bãnciiÒ, deci ”imagine fidelã a poziþiei financiare, performanþei financiare, fluxurilor de trezorerie ale bãncii ºi ale celorlalte informaþii referitoare la activitatea desfãºuratãÒ. ªi, în continuare, textul curge potrivit standardelor profesionale.

Sã-l daþi ºi la stenogramã, vã rog.

La lit. d) sã facem o completare.

Deci lit. d): ”va prezenta Consiliului de administraþie al Bãncii Naþionale a României rapoarte de audit întocmite pe bazã de mandate ÉÒ ºi textul curge în continuare. Deci introducem sintagma ”pe bazã de mandatÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, stimaþi colegi. Este vorba de o precizare necesarã.

La alin. 2 sã excludem, deci sã eliminãm sintagma ”Banca Naþionalã a României ºi ÉÒ.

Deci rãmâne: ”Începând cu data de 1 ianuarie 2002, bãncile vor organiza activitate de audit intern ÉÒ ºi textul curge.

Aþi reþinut, stimaþi colegi.

Deci la pagina 4 din raport, amendamentul nr. 3, cu referire la alin. 2 de la art. 61, comisia propune urmãtorul text reformulat: ”Începând cu data de 1 ianuarie 2002, bãncile vor organiza ÉÒ, deci cu excluderea ”Bãncii Naþionale a RomânieiÒ.

Cine este pentru acest text reformulat al amendamentului?

Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

La amendamentul nr. 4, dacã aveþi obiecþiuni? Da, tot comisia.

## **Domnul Neculai Grigoraº:**

ªi aici trebuie sã facem o corecturã ºi textul va fi urmãtorul: ”Începând cu exerciþiul financiar al anului 2002, fiecare bancã va publica situaþiile financiare, dupã aprobarea acestora de cãtre Adunarea Generalã a Acþionarilor, în forma stabilitã de Bãnca Naþionalã a României ºi aprobatã de Ministerul Finanþelor Publice, la termenele prevãzute de Legea contabilitãþii nr. 82/1991, cu modificãrile ºi completãrile ulterioareÒ.

Vã mulþumesc.

Aþi reþinut aceastã propunere.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urma reexaminãrii Propunerii legislative privind înfiinþarea Staþiunii de Cercetãri Antarctice ”RomâniaÒ, în ºedinþa din 5 martie 2002, comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului respingerea, pentru urmãtoarele motive:

1. Propunerea legistativã a primit avizul favorabil al comisiei ºi a fost înaintat plenului la data de 7 septembrie 2000, însã, în luna mai, propunerea legislativã se retrimite comisiei, pentru întocmirea unui raport suplimentar.

2. Comisia, împreunã cu iniþiatorii, a reanalizat propunerea legislativã în douã ºedinþe, constatând cã aceasta trebuie completatã în raport cu noile modificãri operate în structura instituþiilor guvernamentale. Pânã în prezent, iniþiatorii nu au depus la comisie textul modificat ºi completat.

3. Întrucât înfiinþarea staþiunii în cauzã implicã susþinere financiarã de la bugetul statului, se impune ºi punctul de vedere al Guvernului, în conformitate cu art. 110 al Constituþiei. Pânã în prezent, acesta nu a fost obþinut de iniþiatori.

4. Comisia a recomandat iniþiatorilor sã se adreseze Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru a iniþia o propunere legislativã pe tema menþionatã ºi sã o înainteze. Iniþiatorii propunerii legislative menþionate au fost de acord cu aceastã procedurã.

În consecinþã, comisia cere plenului respingerea propunerii legislative.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Noi am validat în plenul comisiei respingerea acestui proiect de lege, care este, de fapt, un proiect de lege al fostei Comisii de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, cu o oarecare strângere de inimã.

Spun acest lucru pentru cã în þarã avem un grup de cercetãtori în domeniu foarte avizat, condus de cãtre domnul cercetãtor Negoiþã, ºi considerãm, în continuare, cã este momentul ca ºi România sã ia startul privind înfiinþarea unei staþiuni în Antarctica. Deºi ar putea sã parã puþin cam pretenþios, dacã nu eºti la început sã pui piciorul, pun alþii ºi, în timp, vor valorifica de acolo, din acel spaþiu îngheþat, lucruri pe care mai târziu le regreþi. Sã amintim numai de Alaska, pe care ruºii au dat-o pe nimic, ºi americanii o exploateazã acum.

Investiþia pe care România ar face-o în acest moment ar fi minimã, în beneficiul ºtiinþei, în prima fazã, dar este posibil ca, în timp, lumea sã se mute spre pol.

De aceea, noi vom reveni cu aceastã iniþiativã. Trebuia sã ne descãrcãm cu cea de acum trei ani ºi vom încerca sã atragem specialiºti spre a face un proiect de lege viabil, în concordanþã, evident, cu normele de redactare tehnicã, ceea ce nu era cazul, ºi cu sprijinul noului Minister al Educaþiei ºi Cercetãrii.

Am þinut, domnule preºedinte, sã precizãm acest lucru, pentru cã respingerea nu este o chestiune pe fond a ideii, ci este de tehnicã legislativã ºi de o imposibilitate de colaborare, din motive care nu depind de noi ºi de minister, cu acest grup de cercetãtori, în aceastã fazã. Vã mulþumim pentru atenþie ºi sperãm sã revenim cu un proiect de lege adecvat.

Vã mulþumesc, distinse coleg.

Stimaþi colegi,

Cu explicaþiile pe care le-aþi primit ºi în cuprinsul raportului ºi cele date de domnul deputat Asztalos ºi de domnul deputat Stanciu, cred cã sunteþi în cunoºtinþã de cauzã pentru a vã pronunþa prin vot asupra acestei propuneri.

Cine este pentru respingerea Propunerii legislative privind înfiinþarea Staþiunii Antarctice?

Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Vã mulþumesc.

Urmãtorul proiect, proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii educaþiei fizice ºi sportului.

Se propune tot respingerea.

Sã susþinã întâi domnul Stanciu propunerea.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã în dezbateri cu privire la aceastã propunere?

Domnul deputat Stanciu.

O sã-i dau apoi cuvântul domnului ministru sã expunã pãrerea ministerului cu privire la propunerea dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Existã o lege Ð Legea nr. 69 Ð care, aºa cum cunoaºte domnul ministru Mãrãºescu, a avut o perioadã foarte lungã de viaþã, ajungând la maturitate. Legea educaþiei fizice ºi a sportului Ð cea veche Ñ are circa 32 de ani.

Dupã 32 de ani, ºi dupã aproape 8 luni de muncã în Comisia de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, în prezenþa tuturor preºedinþilor de federaþii sportive ºi a reprezentanþilor ministerului din legislatura trecutã, aceastã lege, care a avut ca iniþiatori un grup de deputaþi de la toate formaþiunile politice Ð de la a la z Ð ºi, respectiv, ministerul, în sfârºit, a ieºit în anul 2000. A fost o sãrbãtoare. Acum, evident, aplicându-se în practicã, s-a vãzut cã toatã dorinþa noastrã de bine nu s-a putut transforma în mai bine.

Acum, ministerul a iniþiat acest proiect de lege, spre a modifica, punctual, o anumitã chestiune referitoare la bazele sportive.

Noi am luat în discuþie, în douã ºedinþe consecutive, discuþiile au fost foarte aprinse, deoarece era în special vorba ca aceste baze sportive sã fie administrate nu de cãtre aceºti reprezentanþi ai ministerului în teritoriu, respectiv direcþiile judeþene de tineret ºi sport, ci ele sã fie în coordonarea acestora.

Între timp, au mai venit de la minister alte propuneri pentru modificarea acestei legi, în sensul, am spune noi, bunei tradiþii de colaborare între comisie ºi minister, spre a le discuta împreunã, a le armoniza, ºi, apoi, a face obiectul unui proiect de lege.

Având în vedere cele douã aspecte, s-a hotãrât sã se respingã acest proiect de lege, ºi ceea ce cuprinde punctual acesta sã fie eventual cuprins în noul proiect de lege, ce va avea un pachet mult mai mare de modificãri, rezultate în baza aplicãrii Legii educaþiei fizice ºi sportului, în circa un an ºi jumãtate.

De aceea, domnule preºedinte ºi stimate domnule ministru, cred cã ne pãstrãm caracterul de oameni foarte serioºi ºi nu venim sã modificãm în fiecare zi câte o virgulã, câte un punct, ci, în urma analizei pe care dumneavoastrã aþi efectuat-o, vom lua în discuþie ºi vom analiza un proiect de lege care sã puncteze, am spune noi, aproape definitiv, structura Legii educaþiei fizice ºi sportului, spre a putea sã-ºi intre pe deplinãtate în funcþiune ºi sã nu mai fie criticatã de unii, sau de alþii, dupã poziþia unui interes sau altul.

Domnul ministru Mãrãºescu. Aveþi cuvântul.

**Domnul Nicolae Ion Mãrãºescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Tineretului ºi Sportului:_

## Domnule preºedinte,

Ministerul Tineretului ºi Sportului susþine propunerea Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport de respingere a acestei iniþiative ºi sprijinim, în acelaºi timp, iniþiativa mai complexã de modificare a Legii educaþiei fizice ºi sportului.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Supun, în aceste condiþii, votului dumneavoastrã pro-

punerea de respingere a proiectului de lege.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitatea celor prezenþi, s-a respins proiectul. La punctul 15 se aºteaptã raport suplimentar.

Punctul 16. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 21 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci are propunere de respingere.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În legãturã cu Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 21 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, comisia vã propune sã fie returnatã la comisie, pentru a fi reanalizatã ºi pusã de acord cu ultimele modificãri care s-au adus acestei legi.

Este ºi o înþelegere cu iniþiatorul, care nu poate fi astãzi prezent aici, din motive obiective.

Vã mulþumesc.

Deci propunem sã fie returnatã la comisie.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, se restituie comisiei.

La punctul 17. Propunere legislativã de modificare ºi completare a art. 50 din Legea bancarã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea.

Aveþi cuvântul, domnule Grigoraº.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât respingerea Propunerii legislative de modificare ºi completare a art. 50 din Legea bancarã nr. 58/1998, pe urmãtoarele considerente: în primul rând, propunerea nu respectã normele de tehnicã legislativã Ð titlul face referire la modificarea art. 50 din Legea nr. 58, iar articolul unic face propuneri de modificare ºi completare a art. 56 alin. 2.

Propunerea care se doreºte a fi adusã art. 56 alin. 2, implicã, prin introducerea expresiei ”prezente ºi viitoareÒ aplicarea retroactivã a prevederilor noii Legi bancare ºi asupra contractelor de credite încheiate înainte de apariþia Legii nr. 58/1998, situaþie care contravine prevederii constituþionale de la art. 15 alin. (2) ºi totodatã contravine principiului libertãþii contractuale a pãrþilor.

În altã ordine de idei, cerinþa autorizãrii executorilor bancari de cãtre preºedinþii autoritãþii judecãtoreºti, exprimatã în conþinutul propunerii, este ineficient acoperitã de prevederile de la art. 88 alin. 3 din Legea nr. 58/1998, potrivit cãruia ”statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justiþieiÒ ºi, ca atare, nu mai este necesarã o altã normã în acest sens.

Faþã de aceste considerente, propunem respingerea iniþiativei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Vã mulþumesc. În aceste condiþii,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2002, întrucât acesta nu mai are obiect, fiindcã prevederile din aceastã ordonanþã au fost preluate o datã cu discutarea ºi aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare, publicatã în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, Partea I, nr. 798 din 13 decembrie 2001.

Deci, nemaiavând obiect de reglementare, propun respingerea acestei ordonanþe.

Dacã din partea iniþiatorului este cineva?

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte sã intervinã cineva?

Supun propunerea comisiei votului dumneavoastrã. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Propunerea legislativã privind modificarea Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind T.V.A. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune, de asemenea, respingerea.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a propus respingerea acestui proiect de lege, acestei iniþiative legislative. În raport sunt detaliate motivele, dar motivul principal este faptul cã recent, acum câteva zile, am dat votul final asupra Legii privind T.V.A., care introduce reglementãri care sunt aliniate la Reglementãrile Uniunii Europene ºi, în aceste condiþii, vã propunem respingerea acestei iniþiative.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Guvernul este de acord cu aceastã propunere a dumneavoastrã?

Iniþiatorul este de acord.

Dumneavoastrã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

ªi aceastã iniþiativã legislativã conþine propuneri pentru T.V.A., ºi motivaþia respingerii este aceeaºi ca la proiectele de lege anterioare. Prin legea pe care am aprobat-o, cu privire la T.V.A., au fost reglementate inclusiv aceste probleme care au fost prezentate în iniþiativa respectivã. Propunem respingerea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu comentarii la aceastã propunere? Nu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În urma examinãrii propunerilor legislative pentru modificarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, în ºedinþa din 5.03.2002, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a hotãrât respingerea pentru urmãtorul motiv.

Conform prevederii art. 12 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative potrivit cãreia reglementãrile de acelaºi nivel ºi având acelaºi obiectiv se cuprind, de regulã, într-un singur act normativ, art. 24 alin. 1 ºi art. 26 alin. 1 ºi 2, cuprinse în propunerea legislativã, au fost examinate ºi la dezbaterea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, precum ºi modificarea ºi completarea Legii nr. 18/1991, republicatã, fiind respinse în aceastã situaþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã asupra propunerii de respingere? Nu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

În ceea ce priveºte proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi presteazã servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, comisia a hotãrât în unanimitate de voturi respingerea acestui proiect, pe baza a 4 motivaþii.

În primul rând, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 a fost modificatã ulterior, printr-un numãr de ordonanþe, în aºa fel încât s-a vizat ansamblul reglementãrilor conþinute de Ordonanþa Guvernului nr. 95 ºi, de asemenea, s-au înlocuit anexele care fãceau parte integrantã din aceasta.

Pe de altã parte, aplicarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 95 este respinsã ºi de cãtre Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, care a comunicat cã aceastã ordonanþã nu mai are obiect, nu mai produce efecte, întrucât se referã la perioada 1999-2000, pentru care exerciþiul financiar a fost închis. Având în vedere ºi celelalte motivaþii, propunem respingerea acestui proiect de lege cu maxim timp de dezbatere, 3 minute.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate ºi stimaþi colegi,

În urma examinãrii Propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 1/11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 ºi ale Legii nr. 18/1991, republicatã, în ºedinþa din 5.03.2002, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a hotãrât respingerea, pentru urmãtorul motiv: prevederile din propunerea legislativã au fost preluate în totalitate de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, precum ºi modificarea ºi completarea Legii nr. 18/1991, republicatã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri? Vã mulþumesc.

În raport cu precizãrile care sunt cuprinse ºi în raport ºi în explicaþiile pe care distinsul nostru coleg ni le-a dat,

Comisia de sãnãtate ºi Comisia de apãrare ºi ordine publicã, siguranþã naþionalã, având în vedere avizul Consiliului Legislativ, având în vedere avizul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi având în vedere, de asemenea, ºi punctul de vedere al Ministerului Sãnãtãþii propune respingerea acestui proiect de lege, deoarece este un proiect de lege aprobat de Senat în 11 septembrie 1997, ºi, în perioada care s-a scurs, structura organizatoricã la care se referã acest proiect de lege a fost schimbatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 291/2000, în sensul cã Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari ºi Comandamentul Protecþiei Civile s-au reorganizat ca Inspectorat General pentru Situaþii de Urgenþã, în organ de specialitate al administraþiei publice centrale. Având în vedere ºi prevederile Legii nr. 24/2000 ºi, de asemenea, punctul de vedere al Ministerului Sãnãtãþii, potrivit cãruia prevederile prezentului proiect de lege sunt de competenþa ordinului ministrului sãnãtãþii, s-a propus ºi, cu unanimitate de voturi, s-a aprobat respingerea acestui proiect de lege. Propun 3 minute maximum pentru dezbatere.

## Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în legãturã cu propunerea de respingere? Nu. Supun atunci votului dumneavoastrã propunerea de respingere a proiectului de lege.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi.

Din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, prezentarea Raportului cu privire la Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 70/1991.

Susþineþi dumneavoastrã proiectul de lege? Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, trimisã cu adresa nr. 502 din 22 octombrie 2001, înregistratã sub nr. 31/1205. Membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei iniþiative legislative. În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, ce vizeazã modificarea unei legi organice, propunerea legislativã face parte din categoria legilor organice.

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu privire la aceastã propunere.

Poftiþi, domnule Wittstock!

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege, stimaþi colegi,

Pe ordinea noastrã de zi se aflã douã propuneri legislative, care se referã la modificarea Legii nr. 70/1991 pri-

vind alegerile locale. Mai întâi este cea cu nr. 502 ºi apoi cea cu nr. 482. Acum nu ºtiu, care se discutã mai întâi?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Cazimir, la care dintre ele v-aþi referit? Propunerea nr. 482 sau 502?

## **Domnul ªtefan Cazimir:**

Propunerea cu nr. 502.

Dacã este vorba despre cea cu nr. 502, pentru cã ambele rapoarte sunt, într-adevãr, negative, aº vrea sã vorbesc în numele iniþiatorilor, pentru cã aceastã propunere legislativã, cu nr. 502/2001, este iniþiatã de Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, fiind semnatã de toþi cei 18 deputaþi ai acestui grup parlamentar.

În primul rând, aº dori sã mã refer la o chestiune de procedurã. Am constatat cã atunci când comisia sesizatã în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, a dezbãtut aceastã propunere legislativã, n-a fost invitat nici un reprezentant al iniþiatorilor la dezbateri.

La chestiunile de fond, aº vrea sã spun de unde am pornit ºi de ce am iniþiat acest proiect de lege, care avea drept scop înlesnirea reprezentanþilor minoritãþilor naþionale de a face parte din consiliile locale ºi consiliile judeþene.

Datoritã introducerii unui prag electoral în Legea privind alegerile locale, lucru care s-a petrecut prima datã printr-o lege de modificare a acestei legi, în 1998, la alegerile locale din anul 2000 am constatat cã organizaþiile minoritãþilor naþionale care au participat la alegeri au obþinut mult mai puþine mandate în consiliile locale ºi judeþene decât la alegerile locale din anii 1992 ºi 1996. Dau un singur exemplu: Forumul Democrat al Germanilor din România, în anii 1992 ºi 1996, a obþinut mandate în consiliile locale din marile municipii din Banat Ñ Timiºoara, Arad, Reºiþa Ñ, precum ºi în consiliile judeþene respective, iar în anul 2000 n-a mai obþinut aceste mandate, datoritã introducerii pragului electoral.

Pe de altã parte, am luat în considerare Convenþiacadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale ºi citez un articol Ñ este Convenþia-cadru privind protecþia minoritãþilor naþionale a Consiliului Europei, a fost adoptatã în anul 1995, ºi se ºtie cã România a fost prima þarã membrã a Consiliului Europei care a ratificat aceastã convenþie Ñ, citez art. 15: ”Pãrþile vor crea condiþii necesare pentru participarea efectivã a persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale la viaþa culturalã, socialã ºi economicã ºi la treburile publice, în special acelea care le privesc directÒ.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Având în vedere, totuºi, cã e o propunere controversatã o vom lãsa votului final pentru ºedinþa de marþi.

Propunerea legislativã privind Amendament la Legea nr. 70/1991 cu privire la alegerile locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/12.04.2000.

Domnul deputat ªtefan Cazimir.

Membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au apreciat propunerea legislativã ca nefiind oportunã. Prin obiectul sãu, propunerea legislativã face parte, potrivit art. 72 alin. 3 lit. a) din Constituþie, din categoria legilor organice. Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, s-a hotãrât, cu majoritate de voturi, un vot împotrivã, respingerea propunerii legislative.

Domnule Wittstock, doriþi sã vã susþineþi propunerea. Poftiþi!

Foarte scurt, vreau doar ca sã vã spun cã ºi aceastã propunere legislativã avea acelaºi scop, de a înlesni organizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale sã fie reprezentate în consiliile locale ºi judeþene, doar procedura repartizãrii mandatelor era alta.

În rest, nu vreau sã mã repet, sunt valabile consideraþiile pe care le-am fãcut la proiectul precedent.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Vom lãsa ºi acest proiect votului final de marþi.

Propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 189 din 2 noiembrie 2000 privind Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999. Propunere de respingere din partea Comisiei pentru muncã.

De la Comisia pentru muncã nu este nimeni?

Comisia pentru muncã propune respingerea, deoarece persoanele care, potrivit propunerii legislative, ar urma sã beneficieze de indemnizaþie sunt deja incluse în prevederile art. 1 lit. b) ºi c) din Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945. Deci comisia a propus respingerea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã cineva doreºte sã intervinã la acest proiect? Nu. Având în vedere cã nu sunt opinii contradictorii, o sã

Comisia pentru muncã propune respingerea, din urmãtoarele motive: În octombrie 2001, Senatul a adoptat proiectul Legii privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei generale a serviciilor militare în perioada 1950-1961. La 4 martie 2002, acest proiect de lege a fost adoptat ºi de Camera Deputaþilor, iar în momentul de faþã urmeazã sã se constituie comisia de mediere între Camerã ºi Senat. Deci nu mai are obiect.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Supun atunci votului dumneavoastrã propunerea comisiei, de respingere a proiectului de lege.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitatea celor prezenþi se voteazã respingerea proiectului.

Ne întoarcem, stimaþi colegi, la Propunerea legislativã pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice. Dãm cuvântul iniþiatorului, distinsului nostru coleg, senatorul Pruteanu.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/27.IV.2002

Vã rog sã mã iertaþi, omisesem faptul cã dezbaterile generale au avut loc.

Trecem la dezbaterea proiectului, urmãriþi, vã rog, cu atenþie proiectul legii ºi raportul comisiei.

La titlul acesteia, Comisia pentru culturã vã propune uºoara lui ameliorare prin amendamentul 1.

Daca la amendamentul 1 aveþi obiecþii? Da. Domnul deputat ªtefan Cazimir.

Titlul legii: ”Lege privind folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publiceÒ. Citim în raportul Comisiei de culturã: ”Amendament propus de domnul deputat Ioan Onisei ºi, parþial, de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþiÒ. În ce constã contribuþia parþialã a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi? O sã râdeþi. În înlocuirea prepoziþiei ”pentruÒ cu verbul la gerunziu ”privindÒ.

Amendamentul întreg al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, pe care îl puteþi gãsi în secþiunea ”Amendamente respinseÒ, sunã astfel: ”Lege privind folosirea limbii române în textele de interes publicÒ. Motivare: ”Pentru adecvarea titlului la obiectul ºi conþinutul legiiÒ (vezi ”Amendamente respinseÒ, poziþia 1, coloana 3). Ca argument suplimentar, voi semnala faptul cã, în cuprinsul legii, nu se invocã ”nicãieri relaþii ºi instituþii publiceÒ, iar despre locuri publice se vorbeºte o singurã datã, în cuprinsul art. 2.

Adevãratul obiect al legii, dupã cum rezultã din parcurgerea ei integralã, îl reprezintã folosirea limbii în textele de interes public. Propun, în consecinþã, adoptarea titlului recomandat de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi: ”Lege privind folosirea limbii române în textele de interes publicÒ.

Dau cuvântul domnului Mihai Mãlaimare ºi pe urmã iniþiatorului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã-i semnalez domnului distins coleg cã dacã ar fi sã calculãm exact ce am folosit din amendamentul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, atunci este ”Lege privind folosirea limbii române în ...Ò Având în vedere cã, în urma discuþiilor pe care le-am avut cu iniþiatorul, este foarte posibil sã ne aflãm în faþa unui amendament al Domniei sale, v-aº propune sã-l ascultãm întâi pe domnul senator, dupã care o sã vã propunem punctul de vedere al comisiei.

Aveþi cuvântul, domnule Cazimir. Poftiþi!

Mi-aº permite sã vã recomand sã nu ne încrâncenãm chiar din titlu începând, pentru cã simt ºi din timbrul vocii dumneavoastrã puþinã îndârjire, ºi ar fi pãcat pentru aceastã lege sã pornim cu stângul, noi, care vrem sã facem un lucru drept.

Vã asigur cã nu este vorba de îndârjire, ci doar de dorinþa de exactitate. În momentul în care domnul preºedinte Mihai Mãlaimare a afirmat cã partea îndatoratã Comisiei juridice ar fi fost nu numai înlocuirea lui ”pentruÒ cu ”privindÒ, ci ”folosirea limbii române în...Ò, ignora cã exact acest enunþ exista în textul iniþial. Aºa încât aceastã parte nu poate fi atribuitã Comisiei juridice. Este vorba pur ºi simplu de exactitate ºi de nimic altceva.

Ca sã fim foarte riguroºi, pentru cã suntem ºi cu limba românã în faþã ºi cu regulamentul, dreptul la replicã se dã atunci când se invocã numele cuiva ºi se invocã într-un mod care l-ar leza. Dumneavoastrã aþi intervenit pe fond, practic, susþinându-vã în continuare argumentul. Asta pentru a evita pe viitor alte drepturi la replicã.

Domnul senator Pruteanu.

## **Domnul George Mihail Pruteanu** _Ñ senator_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi pare rãu sã-l contrazic pe domnul profesor Cazimir, pe domnul deputat Cazimir.

Titlul legii este bun aºa cum a fost gândit, mã rog, la început, de iniþiator ºi apoi cu contribuþia comisiei; este vorba, într-adevãr, în aceastã lege, cum se va vedea în discuþia de fond, de folosirea limbii în locuri, în relaþii, existã relaþii care nu sunt doar locuri, deci nu e vorba doar de, cum spuneþi dumneavoastrã, folosirea limbii române în texte de interes public ºi de instituþii. De pildã, se prevede ºi folosirea limbii române în situaþii cum ar fi simpozioanele, în care traducerea este necesarã ºi aºa mai departe. Îmi pare rãu, trebuie sã vã spun cã nu sunt de acord cu amendamentul pe care l-aþi formulat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Mulþumesc.

Aþi auzit argumentele fiecãruia. Existã ºi scrise aceste argumente în textele rapoartelor, adicã a raportului cu ”Amendamente admiseÒ, ºi cu ”Amendamente respinseÒ. Potrivit regulamentului, eu trebuie sã supun întâi amendamentul comisiei. Îl gãsiþi la punctul 1 pagina 1. Dacã acest amendament va cãdea, atunci va intra în discuþie amendamentul respins al Comisiei juridice.

Cu 54 voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat textul titlului legii potrivit amendamentului Comisiei de culturã.

La art. 1 alin. 1, dacã aveþi amendamente la amendamentul 2.

Poftiþi! Domnul ªtefan Cazimir, în numele Comisiei juridice.

Vã referiþi la care din texte?

Îngãduiþi-mi, domnule preºedinte, sã apelez la solicitudinea ºi la competenþa dumneavoastrã spre a mã cãlãuzi sub aspect procedural, întrucât noua mea intervenþie ar viza nu un singur articol, respectiv art. 1 cu cele douã alineate ale lui, ci, totodatã, ºi art. 2, din motive care þin de logica juridicã, respectiv de faptul cã în textul art. 1 se face trimitere la art. 2. Aº putea, cred, sã invoc, în sprijinul solicitãrii mele, art. 101 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, alin. 3, care sunã astfel: ”În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativã, gramaticale sau lingvistice.Ò Întrucât în ceea ce vreau sã spun avem de-a face tocmai cu o chestiune de corelare tehnico-legislativã, singurul mod de abordare pe care-l întrevãd ar fi referirea concomitentã la art. 1 ºi 2. Vã rog sã-mi permiteþi a proceda în consecinþã.

Vã referiþi în principiu, pentru cã sunt legate într-adevãr cele ce vreþi sã spuneþi la ambele texte, dar noi, regulamentar, le supunem la vot pe rând. Poftiþi!

Sã începem prin analiza art. 1 alin. 1, în forma propusã de Comisia de culturã (vezi raportul acesteia, poziþia 2 coloana 2): ”Orice text scris sau vorbit în limba românã, având caracter de interes public, în sensul prevãzut la art. 2, trebuie sã fie corect din punctul de vedere al proprietãþii termenilor, precum ºi sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic ºi de punctuaþie, conform normelor academice în vigoare.Ò

Observaþii: 1. Sintagma ”scris sau vorbitÒ este de prisos. Evident cã nu ne putem referi la corectitudinea textelor gândite în limba românã ºi nici la corectitudinea celor visate. (Mircea Eliade mãrturisea în anii exilului cã, de visat, continuã sã viseze în româneºte.)

2. Sintagma ”text având caracter de interes publicÒ este neinspiratã ºi greoaie, aº zice chiar neromâneascã. Putem spune ori ”text cu caracter publicÒ, ori ”text de interes publicÒ. De altfel, chiar în cadrul proiectului ºi al amendamentelor Comisiei de culturã, sintagma e folositã inconsecvent: ”având caracter de interes publicÒ în art. 1 alin. 1 ºi 2 ºi în art. 2 alin. 1; ”de interes publicÒ în art. 3 alin. 1, devenit art. 6 alin. 1 (vezi raportul comisiei, poziþia 7) ºi în art. 12 alin. 2 (vezi raportul, poziþia 14).

Cea de-a doua sintagmã, ”text de interes publicÒ, mi se pare preferabilã ºi propun folosirea ei peste tot.

3. Art.1 nu ne oferã o definiþie a textelor ”cu caracter de interes publicÒ, ci ne trimite la articolul urmãtor, prin menþiunea ”în sensul prevãzut la art. 2Ò. Sub aspectul tehnicii legislative, ne aflãm în faþa unei bizarerii fãrã precedent, cel puþin în limita cunoºtinþelor mele. M-am adresat, pentru a mã lãmuri mai bine, unui eminent jurist, domnului profesor Ion Neagu. Profesorul a izbucnit în râs ºi a emis urmãtoarea ipotezã: ”Dar dacã art. 2 va fi respins, cum rãmâne cu trimiterea adoptatã în art. 1?Ò

4. ”TextulÒ Ñ se spune în continuareÑ ”trebuie sã fie corect din punctul de vedere al proprietãþii termenilor, precum ºi sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic ºi de punctuaþie.Ò Aici sunt de semnalat douã inadecvãri: una de substanþã, cealaltã de formã. Prima este citarea în succesiune a termenilor ”ortograficÒ ºi ”ortoepicÒ, ca ºi cum cele douã cerinþe ar putea sã opereze simultan. În realitate, numai textelor scrise le pretindem sã respecte ortografia, iar celor rostite Ñ ortoepia. Disocierea celor douã condiþii devine astfel imperativã.

## Mulþumesc, stimate coleg.

Pentru cã mi-aþi invocat de mai multe ori numele, îndrãznesc sã-mi exercit un drept la replicã ºi sã vã rog sã încercaþi, dacã doriþi sã adoptãm acest text, sã renunþaþi la rafinamentele pe care le presupun înalta dumneavoastrã calificare ºi sã nu obosiþi colegii noºtri prea mult.

Discuþii de tipul celor pe care le faceþi dumneavoastrã aici se fac în comisii, între specialiºti de aceeaºi clasã cu dumneavoastrã ºi de aceeaºi facturã. Aici nu prea reuºim sã parcurgem legea.

Poftiþi! Sunt douã intervenþii. Trei. Da.

Aº fi fost bucuros sã pot proceda în felul raþional pe care l-aþi evocat cu o clipã mai devreme, dar pentru aceasta ar fi fost necesar ca sã existe din partea Comisiei de culturã o invitaþie adresatã Comisiei juridice. Atâta timp cât aceastã invitaþie nu a existat, posibilitatea unei consultãri ºi a unei concilieri a punctelor de vedere n-a existat. Aceasta este situaþia, iar eu sunt cel dintâi care o regret.

Poftiþi, domnule Buzatu!

## Domnule preºedinte,

Prin procedurã doresc sã intervin, domnule preºedinte, stimaþi colegi, pentru cã aþi fãcut o micã observaþie domnului deputat ªtefan Cazimir, care cred cã e întemeiatã, dar nu ºtiu dacã e justificatã suficient. Dacã domnul Cazimir ar ceda în momentul acesta, sau oricare alt coleg, în favoarea incorectitudinii unei pãrþi din textul acesta, textul votat este susceptibil sã fie amendat, pentru cã este propusã o amendã de la 1 la 10 milioane de lei, într-un articol ulterior, ºi eu consider cã textele acestea care sunt rostite, pentru cã vãd cã sunt definite ºi textele rostite ca fiind texte publice, textele acestea care sunt rostite sunt publice, vor fi publicate ºi în ”Monitorul OficialÒ, Partea a III-a.

De aceea, eu v-aº ruga sã permiteþi oricãrui coleg al nostru sã prezinte orice argumentaþie legatã de corectitudinea acestor texte, într-un mod cât mai extins cu putinþã. Vã mulþumesc foarte mult.

Numai puþin! Sã ia cuvântul ºi ceilalþi colegi, sã puteþi sã rãspundeþi tuturor.

Poftiþi, domnule deputat! Din partea Grupului P.R.M.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

O foarte scurtã istorie a acestui proiect de lege va motiva ºi va justifica, în parte, intervenþiile de pânã acum ºi, mai ales, intervenþia profesorului meu, deputatul ªtefan Cazimir, care a intervenit cu observaþii pertinente, profesioniste, iar aceastã scurtã istorie, pentru cã nu vreau sã vã reþin, ar putea fi rezumatã în felul urmãtor.

Legea pentru protecþia limbii române a fost iniþiatã, dupã cum se ºtie, încã din anul 1998, de domnul senator George Pruteanu. Între timp, Ministerul Culturii ºi Cultelor s-a gândit la o Lege a limbii române ca patrimoniu ce trebuie protejat. Intenþiile au fost bune, eforturile lãudabile, necesare, dar, datoritã intruziunii politicului, aº spune mai degrabã a opacitãþii politice, ”munteleÒ a nãscut un ”ºoricelÒ, care a primit înfãþiºarea unui proiect de lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice.

Am stat ºi m-am gândit dacã e bine sau nu e bine sã iau cuvântul în legãturã cu înfãþiºarea exterioarã a acestui ”ºoricelÒ ºi am zis cã, din moment ce este un proiect de lege ºi, probabil, va fi aprobat, poate cã e bine sã încerc sã-l mai tonific ºi eu, încât ideea unei legi de protejare a limbii române ca patrimoniu naþional, aº vrea sã vã rog ºi sã vã propun de la început, nu trebuie abandonatã.

”LimbaÒ Ñ spunea Lucian Blaga Ð ”este întâiul mare poem al unui poporÒ. Limba românã este patria noastrã, ºi ca sã fiu exact cu versul lui Nichita Stãnescu: ”Limba românã este patria meaÒ. În faþa acestor adevãruri, ce þin de construcþia funcþiei noastre spirituale, nu-ºi are loc politizarea. Limba românã este cea mai mare creaþie a românilor, aici, la extremitatea orientalã a latinitãþii, o operã la care s-a lucrat, putem spune, de douã milenii.

Limba românã este legitimarea noastrã supremã printre popoarele civilizate din lume. Vigilenþa faþã de limba românã, apãrarea ºi protejarea limbii naþionale nu dãuneazã cu nimic utilizarea limbilor regionale minoritare.

Stimate coleg, numai puþin! Vreþi sã mã ascultaþi puþin?

Da. Vã rog!

Am senzaþia cã dumneavoastrã aþi trecut peste faza când noi aveam dezbateri generale, unde nu v-aþi înscris la cuvânt, ºi transformaþi acum, prin amploare intervenþia dumneavoastrã pe un text, într-un discurs care depãºeºte chiar ºi cadrul dezbaterilor generale, apropo de munte ºi de ce mai spuneþi dumneavoastrã acum! Vã rog sã vã referiþi exact la textul pe care noi ne chinuim sã-l dezbatem.

Mai am exact douã minute, în condiþiile în care dezbaterile generale, ºtiþi foarte bine, au fost prelungite. Deci n-am avut posibilitatea. Am acest text, aceste notiþe de atunci, n-am avut posibilitatea sã vi le exprim. Se ºtie foarte bine, se scrie ºi în ordinea de zi, continuarea dezbaterilor. Iatã aici notiþele pe care mi le-am fãcut atunci, n-am avut posibilitatea fizicã, le fac acum, încât, iatã, consider cã este dreptul meu ca sã-mi exprim încã douã...

Dacã dumneavoastrã, la începutul ºedinþei, aþi fi intervenit sã spuneþi cã mai aveþi de fãcut comentarii la dezbateri generale, v-aº fi dat cuvântul cu plãcere. Ne-aþi lãsat sã ne batem tehnicist aici peste titlu, peste textul articolului unic ºi dumneavoastrã reveniþi ca sã ne citiþi tot textul acela foarte frumos pe care vi l-aþi scris acasã.

Eu v-aº ruga sã nu fiþi atât de drastic pentru douã minute, în condiþiile în care vreau sã spun lucruri utile, absolut, tuturor.

Poftiþi!

## **Domnul Paul Magheru:**

Aº vrea sã vã spun cã vigilenþei faþã de limba românã, protejãrii limbii române, a limbii naþionale nu-i

dãuneazã cu nimic utilizarea limbilor regionale, minoritare, ºi nici deschiderile cãtre limbile ºi culturile strãine, ci, dimpotrivã, vin în întâmpinarea recomandãrilor Uniunii Europene privind diversitatea lingvisticã ºi raporturile cu limbile minoritare.

Un om este de atâtea ori om câte limbi strãine cunoaºte. N-o spun eu, a spus-o personajul lui Slavici, Budulea Taichii, care ºi-a trimis bãiatul ºi la ºcoala româneascã, ºi la ºcoala ungureascã, ºi la ºcoala nemþeascã, pentru cã românul Budulea ºtia cã un om este de atâtea ori om câte limbi strãine cunoaºte. Nu avem nici o prejudecatã, ci, dimpotrivã, vom încuraja pe toate liniile învãþarea limbilor strãine, inclusiv a limbilor minoritare. Pentru cã ce-i stricã unui român sã ºtie ungureºte sau unui maghiar sã vorbeascã cât mai bine româneºte. L-aþi ascultat de atâtea ori pe domnul deputat R‡duly atunci când vorbeºte admirabil, frumos, convingãtor în limba românã, parcã este un peremist.

Þãri ca Franþa au reglementãri lingvistice încã din secolul al XVI-lea, de pe vremea lui Francisc I.

De altfel, iniþiatorii români ai proiectului de lege au ca model Ñ domnul George Pruteanu ºtie foarte bine lucrul acesta Ñ legea de protecþie juridicã a limbii franceze din anul 1994. Ameninþarea lor este engleza. Ei nu doresc o corciturã de ”franglezãÒ. Pe noi ne ameninþã ”romglezaÒ, dar, mai mult, stricãtorii din interioriul limbii, incultura, cosmopolitismul ºi hiperstrãinismul. Împotriva acestora trebuie sã facem, într-adevãr, legi de protejare a limbii române.

Iar amendamentul pe care voiam sã-l propun, iatã, sunt în sfârºit la amendamentul pe care vreau sã-l propun, este vorba de alin. 1 de la art. 1. Este articolul iniþial ºi articolul propus de comisie. Ziceam cã am dorit sã iau cuvântul, pentru cã, totuºi, am senzaþia cã pot contribui la o formulare mai fericitã a acestei prevederi. ªi anume, eu, luând tot ceea ce este bun ºi necesar atât dintr-o formulare, cât ºi din cealaltã, cred cã s-ar putea formula mai bine acest art. 1 alin. 1 în felul urmãtor: ”Orice text...Ò Ð îi dau dreptate domnului profesor Ð ”scris sau vorbit...Ò nu e nevoie, dar ca sã rãmân în litera textului ºi sã nu fim obligaþi la alte proceduri care ar îngreuna adoptarea acestui proiect de lege, ”Orice text scris sau vorbit în limba românã având caracter de interes public, în sensul prevãzut la art. 2, trebuie sã fie corectÉÒ.

ªi acum, propunerea pe care o fac eu: ”trebuie sã fie corect din punct de vedere gramatical, ortografic, ortoepic ºi de punctuaþie, ºi sã respecte claritatea ºi proprietatea termenilor, conform nomelor academice în vigoare.Ò

Eu cred cã atât din punct de vedere gramatical, cât ºi din punct de vedere semantic formularea aceasta este mai potrivitã ºi mai accesibilã, mai ales pentru cei care vor trebui s-o punã în aplicare.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Marton a cerut cuvântul înaintea dumneavoastrã.

Mulþumesc foarte mult cã aveþi ºi dumneavoastrã o pãrere de bine.

Dumneavoastrã solicitaþi dreptul la replicã? Poftiþi!

Staþi puþin sã epuizãm acest text ºi pe urmã vedem ce facem mai departe.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnilor deputaþi,

Douã propoziþii aº vrea sã spun: pe de o parte, mã bucur cã am ajuns etalon la P.R.M. ºi sã-i spun antevorbitorului meu: kšszšnšm szŽpen.

Domnul Marton.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Aºa cum v-am mai spus, în Comisia de culturã s-au luat în discuþie toate amendamentele propuse. În urma acestor discuþii îndelungate s-au nãscut acele texte pe care le aveþi în faþã. S-ar putea ca eu sã prefer una sau alta dintre propunerile domnului Cazimir, dar în comisie s-a creat un consens pe anumite texte.

În legãturã cu observaþiile fãcute de Domnia sa, într-adevãr, mi se pare justificat, s-ar putea susþine necesitatea ca în legislaþia româneascã, de acum încolo, sã nu se facã trimiteri la articole care urmeazã dupã articolul în care existã aceastã trimitere, numai cã, ºi cred cã majoritatea juriºtilor o ºtiu, atât în codurile penale, civile, de procedurã penalã civilã, cât ºi în Constituþia României existã astfel de trimiteri. Înseamnã cã legile de bazã ale acestei þãri sunt incorect întocmite.

În al doilea rând, într-adevãr, este o trimitere la alin. 2, ºi în varianta domnului Cazimir nu existã o astfel de trimitere, numai cã ºi Domnia sa defineºte termenul folosit în alineatul 1 în alineatul 2 al aceluiaºi articol.

Introduceþi termenul, sintagma ”de interes publicÒ ºi îl definiþi în urmãtorul alineat. De trimis nu trimiteþi, dar faceþi aceeaºi greºealã, dacã am admite cã este o greºealã, de a defini ulterior ceva ce deja s-a introdus.

Eu cred cã, pentru a nu bulversa toatã structura legii, ar fi bine sã adoptaþi textele pe care le-a propus comisia, chiar dacã, vã spun sincer, mie, alineatul 2 al dumneavoastrã mi-e mult mai simpatic decât acesta care este pus aici.

Domnul Dumitru Bãlãeþ ºi apoi îl rog pe distinsul iniþiator dacã doreºte sã intervinã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Îmi revine o sarcinã foarte dificilã de a susþine un amendament propus de mine în comisie ºi, sigur, nediscutat, neaprofundatã problema acolo. El este, de fapt, ºi redat trunchiat, domnule preºedinte, dacã vã uitaþi la pagina 9, figureazã acest amendament trunchiat, încât eu o sã vã dau un text mai pertinent ºi mai bine expus, pentru ca dumneavoastrã sã îl supuneþi dezbaterii publice în cadrul Camerei Deputaþilor.

Din nenorocire, limba românã este poluatã ºi, dacã vreþi, atacatã în chiar numele etnic al poporului ºi al limbii noastre. Ia uitaþi-vã dumneavoastrã la niºte citate pe care le-am gãsit eu folosite în reviste, în documente oficiale, în lucrãri, în publicaþiile noastre! Astfel, se vorbeºte despre ”recunoaºterea ºi promovarea limbii romaniÒ, despre ”asigurarea instruirii în limba romani în ºcolile din RomâniaÒ. Este vorba de raportul Conferinþei de la Snagov, pagina 6.

Mai aflãm de ”statutul minoritãþii romaniÒ, despre ”comunitãþi romaniÒ, ”diaspora romaniÒ, ”statutul special pentru minoritatea romani multistatalã, transnaþionalãÒ. Toate acestea sunt citate ºi vã rog sã le luaþi între ghilimele.

În alte pãrþi se vorbeºte despre ”moºtenirea culturalã romaniÒ, despre ”aºezãri romaniÒ, ”elitele politice ºi culturale romaniÒ, ”congrese romaniÒ, ”populaþie romaniÒ, ”sânge romaniÒ, ”buletine ºi ziare romaniÒ, ”Holocaust romaniÒ...

## Stimate coleg,

Am senzaþia cã tocmai cei care se declarã cei mai mari apãrãtori ai limbii române se strãduiesc, fãrã voie, deºi termenul nu prea este compatibil, sã îndepãrteze foarte mult momentul adoptãrii unei reglementãri care sã o protejeze.

Eram la un text. Acum, dacã fiecare dintre noi dorim sã ne demonstrãm erudiþia, haideþi sã discutãm la obiect.

Da, da, pãi eu vreau sã vã introduc în obiect.

Nu ºtiu când, în ce legislaturã o sã ajungem la obiect, în ritmul acesta?!

Pentru cã, realmente, amendamentul meu, la art. 1 al acestei legi, alin. 4, este urmãtorul, ºi eu v-am introdus, mai am încã vreo patru pagini a vã spune citatele care polueazã, pur ºi simplu, ºi vor sã înlocuiascã limba românã din existenþa ca atare. Nu mai vorbesc de faptul cã se tinde ºi chiar primul-ministru o exclude din documentele internaþionale. Nu se poate sã tratãm cu superficialitate aceastã chestiune. Textul pe care-l propun eu este urmãtorul: ”Pe teritoriul României se evitã, în documentele oficialeÒ Ð cel puþin în acestea sã o facem Ð ”suprapunerile omonime sau coincidenþele, fie ºi parþiale, cu numele etnic de român, România, limba românãÒ.

ªi vã rog foarte mult sã þineþi seama cã etnia þigãneascã, care are numele originar, ca atare, ºi în limbile latine, se pãstreazã acest nume sub denumirea ”gitanoÒ...

Domnule coleg, eu tot n-am înþeles, este vorba de limba românã în aceastã lege sau de limba romani?! Ce ocrotim noi aici?

Da, aici ocrotim limba românã ºi vã dau acest amendament: ”Pe teritoriul României se evitã, în documentele oficiale, suprapunerile omonime sau coincidenþele cu numele etnic de român, România, limba românãÒ ºi aceasta este propunerea mea. Nu vreau sã insist. Dacã vreþi sã vã documentaþi, vã ofer ºi texte foarte importante, care pot sã vã ajute sã vedeþi dacã într-adevãr acest amendament poate fi introdus ºi, ca atare, sã revenim la o normalitate în ceea ce priveºte ocrotirea limbii române.

Mulþumesc.

Intervenþie de procedurã, domnul deputat Sassu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sincer sã fiu, n-am crezut cã o sã nascã aºa pasiuni lingvistice ºi de altã naturã, aici, ºi fiecare o sã spunã lucruri care, dupã pãrerea mea, sunt extrem de interesante. Cred cã locul lor este mai degrabã în comisie. Probabil cã ar fi foarte bine ca cei care au amendamente, au pãreri, au idei sã ºtie foarte bine ºi sã vinã în comisie, sã li se anunþe data foarte clarã a dezbaterii, pentru ca astfel de lucruri sã se termine, ºi, în plen, sã avem o discuþie, dacã vreþi, pe texte cât de cât digerate.

Deci eu vã propun, domnule preºedinte, sã trimiteþi înapoi la comisie, sã se anunþe ziua în care este aceastã dezbatere în comisie, sã fie invitaþi toþi cei care au un cuvânt de spus, au amendamente sau au pãreri despre chestiunea aceasta ºi, în urma acestor dezbateri, sã venim cu un text care sã fie acceptat ºi asupra cãruia sã nu mai stãm de vorbã, eu ºtiu, încã o jumãtate de orã, trei sferturi de orã. Dacã nu, probabil cã ar fi bine sã programãm o ºedinþã specialã numai pentru chestiunea aceasta ºi sã stãm o zi ºi sã terminãm legea cum trebuie.

În orice caz, cred cã ar fi bine ca aceste lucruri sã se întâmple în comisie ºi nu în plen. Mulþumesc.

Domnul Mihai Mãlaimare sau iniþiatorul, cine doriþi, sã intervinã cu privire la propunerea care s-a fãcut. Poftiþi, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte,

Eu pot sã vã asigur cã în comisie s-a lucrat extrem de serios. Pot sã vã asigur cã sunt de acord cu o sumã de obiecþiuni întemeiate, ºi unele dintre cele propuse aici de domnul ªtefan Cazimir mi se par întemeiate.

Pot sã vã asigur cã nu sunt deloc de acord cu modul în care s-a dezbãtut problema acestei legi, sunt absolut de acord sã accept retragerea legii la comisie ºi voi avea o discuþie cu totul serioasã în cadrul grupului parlamentar.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Domnule senator Pruteanu, poftiþi!

ªi dupã aceea am sã

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dacã n-aº fi participat la ºedinþele comisiei, nu m-aº putea pronunþa, dar am fãcut-o, am participat, ºedinþele au fost cât se poate de substanþiale, le-am ºi mulþumit de la acest microfon, în special persoanelor care au contribuit cel mai mult, domnul preºedinte Mãlaimare, domnul deputat Onisei, domnul secretar M‡rton, ºi îmi puneam acum problema de principiu. La fiecare lege vor exista amendamente respinse, acesta este mecanismul parlamentar. Dacã fiecare deputat care are amendamente respinse sau fiecare comisie s-ar încãpãþâna pânã la capãtul capãtului, pânã la limitã, nu s-ar mai finaliza o lege.

Lucrurile s-au desfãºurat exact cum se cuvine la comisie. S-au citit cu atenþie ºi s-au preluat lucruri din aceste amendamente, deci a transforma chestiunea aceasta într-o chestiune de orgoliu frustrat, de orgoliu ulcerat ºi chiar de ambiþie, sã o spunem pe faþã, este un lucru necorect ºi necavaleresc.

Mã refer acum la amendamentele propuse de domnul deputat Cazimir, care, sã vã spun drept, sub un anume aspect, m-au mâhnit ºi chiar mi-au produs o micã dozã de dezamãgire. S-ar putea sã greºesc, dar impresia mea, astãzi ºi data trecutã, a fost cã domnul deputat Cazimir nu se ridicã la înãlþimea profesorului ºi literatului Cazimir. Am simþit în atitudinea Domniei sale o notã de încrâncenare, aºa, un pic tulbure, un pic neelegantã, un pic neseninã. Domnia sa nu are atât dorinþa de a contribui la îmbunãtãþirea legii, cât de a o vedea formulatã de Domnia sa, nu de cel care a iniþiat-o, ci de Domnia sa, nu de cel care a iniþiat-o împreunã cu comisia, ci de ªtefan Cazimir. Îmi pare rãu cã nu v-a venit aceastã idee mai devreme, domnule profesor, pentru cã unele dintre amendamentele dumneavoastrã nu sunt decât reformulãri stilistice, mai puþin precise, ale textelor existente. ªi aºa cum ºi domnul secretar çrp‡d v-a notificat, comiteþi aceleaºi erori pe care le incriminaþi, mã rog, rãmânând de vãzut dacã sunt sau nu erori.

De pildã, aþi respins distincþia între scris sau vorbit, dar aþi observat, chiar dumneavoastrã, cã ea este necesarã, întrucât poate fi, sã spunem, vorba de un text vorbit ºi atunci nu este nevoie de punctuaþie ºi aºa mai departe. Ea este operaþionalã. Plus cã ne adresãm, vrem sã facem o lege, nu un eseu, nu o conferinþã la Sala Dalles, ci o lege aplicabilã în viaþa profundã, sã spunem, a României, ºi atunci, pentru aplicabilitatea aceasta, este nevoie de distincþia între textul scris ºi textul vorbit. Nu ne adresãm numai unor academicieni, unor semanticieni, unor filologi. Este o distincþie operaþionalã aceasta, între scris ºi vorbit.

Domnul deputat Buzatu.

## **Domnul Dumitru Buzatu:**

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Chiar þinând cont de adânca mâhnire pe care am provocat-o domnului senator, totuºi, ºi eu trebuie sã fac câteva observaþii în legãturã cu, sã spunem, rigoarea, logica textului acesta sau chiar cu unele dispoziþii care sunt cuprinse aici, referindu-mã la ideea aceasta de a retrimite textul în comisie.

Eu am sã vã dau un simplu exemplu, ca sã vedeþi cum stãm cu textele acestea la care s-a lucrat foarte mult. La art. 1 alin. 2 se spune urmãtorul lucru: ”Orice text scris sau vorbit într-o limbã strãinã, indiferent de dimensiuni, având caracter de interes public, trebuie sã fie însoþit de traducerea în limba românãÒ.

În completarea acestei dispoziþii, la art. 6, ”În cazul textelor vorbite, prevãzute la art. 1 alin. 2, ritmul ºi intensitatea fonicã a rostirii textelor în limba românã trebuie sã corespundã cu ritmul ºi intensitatea fonicã a textelor pentru varianta strãinãÒ.

Pentru încãlcarea acestor dispoziþii, la Sancþiuni, se prevede urmãtoarea sancþiune: la art. 9 alin. 1, ”Potrivit prevederilor prezentei legi constituie contravenþii ºi se sancþioneazã urmãtoarele fapte: nerespectarea dispoziþiilor prevãzute la art. 1 alin. 1 ºi art. 6 alin. 2Ò.

Sã presupunem cã avem un distins orator, aici, care rosteºte un text în limba chinezã sau în japonezã. Aº vrea sã vãd ºi eu cum va face traducãtorul, fiind un mesaj, un text public, cum va face sã pãstreze intensitatea fonicã ºi ritmul ...

## **Domnul George Mihail Pruteanu**

**:**

Dar nu face obiectul acestei legi acest discurs!

## Domnule senator,

Mai mult decât atât, chiar presupunând cã omul acesta se va strãdui foarte mult...

## Stimate coleg,

Dumneavoastrã aþi anunþat cã aveþi o intervenþie de procedurã.

## Domnule preºedinte,

Am dat exemplul acesta pentru a susþine propunerea de retrimitere la comisie, pentru cã sunt câteva lucruri aici care cred cã trebuie rejudecate, ºi chiar în legãturã cu sancþiunile respective ºi alte dispoziþii cuprinse în textul de lege.

Doriþi drept la replicã, probabil. V-aº ruga sã nu procedãm ca acei copii care, iubindu-ne foarte multe rezultatul muncii noastre, îl strivim cu dragostea, îl dezbrãcãm ºi-l ducem prin gãri, prin locuri publice ºi arãtãm ce frumos este. V-aº ruga, toate acestea pentru limba românã, sã nu transformãm acest subiect într-o micã rãfuialã.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Rugãmintea dumneavoastrã este bine venitã, dar, ºi fãrã a o fi rostit, vã rog sã fiþi încredinþat cã m-aº fi comportat exact în acest spirit.

Preºedintele Comisiei de culturã mi s-ar putea adresa cu vorbele prefectului Tipãtescu: ”Amice, domnule ªtefan Cazimir, nu þi se pare dumitale cã te faci mai catolic decât Papa?Ò Iar eu i-aº rãspunde cu fraza lui Farfuridi: ”Da! Când este vorba de Comisia juridicã, da, mã fac, adicã nu, nu mã fac, sunt, când e vorba de asta, sunt mai catolic decât PapaÒ. Amendamentele lui Farfuridi au fost însuºite de Comisia juridicã ºi au devenit amendamente ale acesteia. ªi dacã, în cazul unor amendamente personale, autorul ar fi putut sã fie mai concesiv, eventual chiar sã renunþe la ele, amendamentele Comisiei juridice, cum a declarat domnul Ionel Olteanu în ºedinþa din 8 aprilie, vor fi susþinute pânã la capãt.

În legãturã cu intervenþia anterioarã a domnului deputat Alexandru Sassu, îmi permit sã vã citez art. 102 din Regulamentul Camerei Deputaþilor: ”Când dezbaterea amendamentelor relevã consecinþe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, preºedintele Camerei Deputaþilor poate trimite textele în discuþie comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul sã fie ascultaþi în cadrul comisiei. Acelaºi drept îl au ºi reprezentanþii Guvernului.Ò

Vã propun sã apreciaþi dacã, în situaþia creatã, ar fi aplicabil art. 102.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Octavian Constantin Petruº:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am impresia cã schimbãm astãzi Regulamentul Camerei Deputaþilor, ºi unor deputaþi li se conferã dreptul de veto.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã reveniþi la procedura normalã ºi la orice lege sã

Domnule senator Pruteanu, doriþi sã mai interveniþi? Am înþeles cã aþi schiþat un gest în acest sens.

Propunerea domnului deputat Cazimir este cu totul nelalocul ei, întrucât nu s-a adus dovada, nici cât negru sub unghie, cã vreunul dintre amendamente ar modifica substanþial o prevedere a vreunui alineat sau al vreunui articol.

Iar în privinþa atitudinii domnului coleg Ð iertaþi-mã, nu vã cunosc numele Ð domnului deputat, ”nu era în chestieÒ, vorba lui Maiorescu. Domnia sa vorbea de discursul unui parlamentar care ar trebui tradus sau, mã rog, al unui invitat chinez care ar trebui tradus de un traducãtor. Nu e în chestie, stimate domnule coleg, este prevedere expresã în lege care exclude aceastã situaþie. Discursurile parlamentare ºi traducerile lor nu fac obiectul acestei legi. Iatã, exact ceea ce spuneam, nu acoperã tot ce se vorbeºte sau se scrie în România, nu intrã sub incidenþa legii, nu ne priveºte! Poate sã fie urât, sã fie greºitã traducerea, sã nu fie conformã cu ceea ce trebuie, va fi sancþionat pe linia internã a respectivei Camere. Nu ne ocupãm de asta!

Deci atitudinea dumneavoastrã, vedeþi, sunt multe chestii, vãdeºte aºa o eventualã rea-credinþã: hai s-o trimitem înapoi la comisie! Resping categoric chestia aceasta. S-a spus cu foarte mult bun-simþ aici: un deputat, un vot. Nu existã obiecþii substanþiale, desfid sã mi se dovedeascã cã existã vreo modificare cu adevãrat de substanþã, aºa încât ar fi o procedurã de obstrucþie trimiterea înapoi la comisie ºi o jignire adusã unei comisii care Ð martor sunt Ð a lucrat substanþial.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

În mod sigur, în afara pertinenþei ºi concludenþei motivelor invocate aici cu privire la propunerea de trimitere a proiectului la comisie, în mod sigur suntem într-un impas ºi suntem chiar în pericol de a transforma dezbaterea cu privire la un obiect sfânt, mã refer la limba noastrã românã, într-o disputã cu aspecte de rãfuialã, care a trecut de mult de cotele orgoliului profesional ºi a atins cotele vanitãþii. Pentru cã, aºa cum s-a citit aici, amendamentele care se propun trebuie reluate cu profesionalism ºi cu calm, ºi prin renunþarea la limbajul lui Caragiale ºi la obiceiurile personajelor sale, ºi cu mai multã grijã faþã de Ð repet Ð limba sfântã pe care ne-au lãsat-o strãmoºii. Dacã într-adevãr doriþi sã scoatem un instrument legal, juridic, prin care sã ocrotim limba românã, renunþaþi la orgolii, la vanitãþi, aºezaþi-vã la masã ºi încercaþi sã faceþi un text pe care sã-l acceptaþi ºi încercaþi sã veniþi în plen cu dorinþa de a parcurge textele de lege ºi nu de a etala erudiþia fiecãruia, pornind de la texte din Burebista ºi din literatura universalã ºi venind ºi prin operele tuturor scriitorilor români.

Cu aceste reflecþii, îmi cer scuze pentru ele, dar cred cã sunt dator sã încerc o aducere cu picioarele pe pãmânt a tuturor combatanþilor, la grija de a face un lucru bun.

Deci cu aceste precizãri

Eu mulþumesc celor care au privit cu foarte mare seriozitate acest proiect Vã asigur cã, de fapt, trimiterea la comisie înseamnã îngroparea acestui proiect, pentru cã noi suntem acum confruntaþi cu câteva proiecte uriaºe ºi de foarte mare interes. Cred cã eram în capacitatea de a trece acest proiect de lege astãzi, dacã am fi fost mai puþin orgolioºi, mai puþin doritori de a ne vedea numele pe aceastã lege.

Îi aºtept pe cei doritori la comisie, fãrã o invitaþie specialã, pentru cã regulamentul nu o prevede, îi aºtept la comisie atunci când aceastã lege, peste câteva luni, aºa cum au dorit Domniile lor, va fi programatã.

Vã mulþumesc.

Cu acestea, declar închisã ºedinþa de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 64/27.IV.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei