Ioan Vida-Simiti

Dacã ne aplecãm cu atenþie asupra textului de la alin. 3, constatãm cã sensul acestui alineat este acela cã Agenþia Naþionalã de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare atribuie, spune aici, ”... în mod direct sau în mod competiþional, conducerea unor programe...Ò acestei academii, pe care noi o discutãm astãzi. Or, acest lucru contravine legii.

Eu sunt convins, sunt conºtient cã Academia de ªtiinþe Agricole are potenþial ºtiinþific, pentru condiþii de eligibilitate, de a câºtiga conducerea de programe în domeniul agriculturii, dar noi, prin lege, sã stipulãm faptul cã aceastã academie este, de la bun început, câºtigãtoa- rea conducerii programelor, este în afara legislaþiei ºi Legii nr. 59.

Prin urmare, eu cred cã aceastã chestiune este rezolvatã prin legislaþia în vigoare, respectiv prin Legea nr. 59, care este legea conformã Ordonanþei nr. 98 din 1997.

Pãrerea mea este cã acest alineat este un nonsens. Nu putem sã atribuim în mod direct ºi sã spunem de pe acum, prin lege, cine este câºtigãtorul competiþiei pentru programe.

Prin urmare consider cã acest alineat nu-ºi are locul în aceastã lege, în aceastã iniþiativã legislativã ºi propun eliminarea lui.

Oricum se rezolvã problema.

Spun încã o datã: sunt convins cã Academia de ªtiinþe Agricole va câºtiga aceste programe prin competiþie, dar sã nu scriem cã ”...atribuie prin competiþie conducerea de programeÒ. Nu este permis aºa ceva. Deci nu dãm verdictul dinainte prin lege într-un sistem competiþional.

Acest lucru sigur cã se va rezolva. Sunt convins cã Academia va câºtiga aceste programe, dar nu este corect sã scriem în lege acest lucru.