Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuãrii ºi finanþãrii activitãþilor de cercetare-dezvotlare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã aferente suportului tehnic naþional pentru domeniul de energeticã nuclearã din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, precum ºi pentru aprobarea finanþãrii activitãþilor specifice cooperãrii internaþionale în domeniul de energeticã nuclearã. (Procedurã de urgenþã.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului. (Procedurã de urgenþã.)

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exteriorr Ð BANCOREX Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaþilor discutã procedura de urmat.) ## P R O G R A M U L

de lucru în perioada 18Ð22 septembrie 2000

- **Ð ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ð orele 14,00Ð16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

**Ð orele 16,00Ð18,00 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ð orele 18,00Ð18,30 Ð Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primului-ministru**

- **Ð orele 18-30Ð19,30 Ð Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

**Ð orele 14,00Ð16,30 Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð orele 9,00Ð13,00 ªEDINÞA COMUNÃ A CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI SENATULUI**

- **Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð ora 13,00 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Ð orele 14,00Ð17,00 ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE Avizarea unor proiecte de lege ºi propuneri legislative; documentare ºi soluþionarea unor probleme repartizate comisiilor**

**Ð ora 8,30 ªedinþa comunã a Birourilor permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului (la sediul Senatului)**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ð orele 8,30Ð9,20 Ð Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor**

- **Ð orele 9,20Ð13,00 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð orele 8,30Ð12,30 ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

-

*** ***

## **Vineri, 22 septembrie 2000**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

## _ªedinþa a început la ora 9,16._

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi, joi, 14 septembrie 2000, a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 181, fiind absenþi 162. Din cei 162, un numãr de 16 participã la alte acþiuni parlamentare, ºi anume: sunt 9 membri ai Guvernului ºi 7 colegi în misiune în strãinãtate.

Cvorumul prevãzut de art. 128 din Regulamentul Camerei Deputaþilor este întrunit, cvorumul de lucru astãzi este de 172 minus 16, adicã 156.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vã voi supune spre aprobare ordinea de zi ºi programul pentru sãptãmâna viitoare.

Biroul permanent, în ºedinþa sa de ieri, a propus o ordine de zi care a fost distribuitã.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptatã în unanimitate.

Programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare fac precizarea cã prevede miercuri dimineaþa ºi o ºedinþã comunã cu Senatul, v-a fost ºi el distribuit.

Dacã sunt intervenþii?

Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aºa cum este construit programul pentru ziua de miercuri, vã rog sã observaþi cã ar însemna ca activitatea sã se desfãºoare fãrã nici un fel de întrerupere, fãrã nici un fel de pauzã.

Aº propune ca de la 9,00 la 13,00 sã fie ºedinþa comunã, de la ora 13,00 sã fie ºedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor, de la 13,00 la 14,00 pauzã, aºa cum de altfel ne corelãm cu ziua de marþi, de la 14,00 la 17,00 activitate în comisiile permanente.

Da. Este corectã observaþia.

Dacã sunt alte intervenþii? Nu sunt.

Vã supun spre aprobare programul, cu amendamentul propus de domnul deputat Gaspar.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptat în unanimitate.

Cu aceasta, onoraþi colegi, trecem la ordinea de zi ºi avem aici rãmasã pentru astãzi propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii ºi industriei alimentare ºi Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu ªiºeºtiÓ.

Fac precizarea cã s-au adoptat titlul, art. 1 ºi la art. 2 eram în procedura de vot, rãmãsesem în procedura de vot, la alin. 1, lucrându-se pe raportul comisiei este vorba de nr. crt. 4 din raport.

Domnule deputat Anghel Stanciu,

Aveþi cuvântul din partea comisiei. Vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, Ieri s-au purtat o serie de discuþii cu reprezentanþii...

Alaltãieri...

Ieri la comisie s-au purtat o serie de discuþii cu reprezentantul ministerului ºi, în cuprinsul art. 2, s-a cãzut de acord sã se susþinã astãzi câteva modificãri. Permiteþi-mi sã creionez aceste idei.

O primã modificare este cã academia colaboreazã cu ministerele. A doua modificare: ministerul controleazã modul de administrare a terenurilor agricole ºi silvice. A treia modificare esenþialã priveºte faptul cã activitatea de cercetare este organizatã ºi coordonatã de cãtre academie, în colaborare cu ministerele.

Deci ceea ce se adusese ca obiecþiune, prin discuþiile care au avut loc, noi credem cã s-a rezolvat în cuprinsul legii, adicã academia ºi ministerul au devenit parteneri, deci nu subordonatã, ci colaboreazã.

În aceste condiþii, alin. 1 sunã sub aceastã formã: ÇAcademia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gh. IonescuªiºeºtiÓ funcþioneazã în colaborare cu Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi cu Agenþia Naþionalã de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, cu obiective ºi în direcþii specificeÈ.

Domnule deputat, o sã vã rog sã rãmâneþi acolo. Întreb dacã sunt intervenþii la aceastã formulare, convenitã ieri la comisie, pentru alin. 1 al art. 2. Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la alin. 2.

Deci, la alin. 2, existã o resistematizare a textului. O sã-mi permit sã dau citire. Pe lângã resistematizarea lui, s-a mai introdus cã: ”Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, respectiv Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului controleazã modul de administrare a terenurilor agricole ºi silviceÒ. Deci Legea ”LupuÒ dã aceste terenuri în administrarea staþiunilor. Acum s-a introdus cã se va face un control din partea ministerelor. Deci textul este urmãtorul: ”Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului: analizeazã propunerile obiectivelor generale ºi subsidiare ale programelor ºi subprogramelor necesare de dezvoltare, coordoneazã activitatea de dezvoltare ºi extinderea rezultatelor cercetãrii, include obiective pentru fundamentarea strategiilor ºi politicilor de dezvoltare a producþiei agricole, silivice ºi alimentare, pe care le finanþeazã din bugete proprii...Ò, ºi acum, modificarea: ”... urmãreºte ºi controleazã modul de administrare a terenurilor agricole ºi silvice aflate în administrarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare, asigurã prin

bugetele proprii finanþarea investiþiilor ºi dotãrilor necesare realizãrii obiectivelor propuseÒ. Deci aceasta este noua formã.

Dacã sunt intervenþii la aceastã formã? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vã dau cuvântul.

Este vorba de noua formulare.

Pe fond, sunt de acord, însã i-aº propune domnului preºedinte al comisiei ca toate aceste atribuþii care se dau în sarcina celor douã ministere sã fie numerotate într-un fel pentru cã, în momentul în care s-ar pune problema sã se modifice una dintre ele, trimiterea ar fi foarte grea. S-ar zice: art. 2 alin. 2 liniuþa 4. Propun sã se punã litere: a), b), c), d). Este o chestiune de tehnicã, ca sã uºureze.

Iniþiatorul este de acord? Comisia, de acord? Deci, cu aceastã remarcã care duce la aplicarea mai uºoarã a legii, vã supun spre aprobare alin. 2 al art. 2. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 3, aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

Alineatul 3 a rãmas neschimbat.

La alin. 3, dacã sunt intervenþii?

Domnul deputat Ioan Vida-Simiti ºi vãd cã ºi domnul deputat Dejeu doreºte sã intervinã.

Domnule deputat Simiti, aveþi dumneavoastrã cuvântul. Vã rog... O sã vã rog, domnule deputat.

Am o rugãminte: aº vrea sã fie atent ºi domnul preºedinte al comisiei. Deci, domnule deputat Stanciu, o sã vã rog sã fiþi atent.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vida-Simiti. Aveþi cuvântul.

Dacã ne aplecãm cu atenþie asupra textului de la alin. 3, constatãm cã sensul acestui alineat este acela cã Agenþia Naþionalã de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare atribuie, spune aici, ”... în mod direct sau în mod competiþional, conducerea unor programe...Ò acestei academii, pe care noi o discutãm astãzi. Or, acest lucru contravine legii.

Eu sunt convins, sunt conºtient cã Academia de ªtiinþe Agricole are potenþial ºtiinþific, pentru condiþii de eligibilitate, de a câºtiga conducerea de programe în domeniul agriculturii, dar noi, prin lege, sã stipulãm faptul cã aceastã academie este, de la bun început, câºtigãtoa- rea conducerii programelor, este în afara legislaþiei ºi Legii nr. 59.

Prin urmare, eu cred cã aceastã chestiune este rezolvatã prin legislaþia în vigoare, respectiv prin Legea nr. 59, care este legea conformã Ordonanþei nr. 98 din 1997.

Pãrerea mea este cã acest alineat este un nonsens. Nu putem sã atribuim în mod direct ºi sã spunem de pe acum, prin lege, cine este câºtigãtorul competiþiei pentru programe.

Prin urmare consider cã acest alineat nu-ºi are locul în aceastã lege, în aceastã iniþiativã legislativã ºi propun eliminarea lui.

Oricum se rezolvã problema.

Spun încã o datã: sunt convins cã Academia de ªtiinþe Agricole va câºtiga aceste programe prin competiþie, dar sã nu scriem cã ”...atribuie prin competiþie conducerea de programeÒ. Nu este permis aºa ceva. Deci nu dãm verdictul dinainte prin lege într-un sistem competiþional.

Acest lucru sigur cã se va rezolva. Sunt convins cã Academia va câºtiga aceste programe, dar nu este corect sã scriem în lege acest lucru.

Da. Iniþiatorul! Aº dori sã ºtiu pãrerea iniþiatorului despre acest punct de vedere ºi pe urmã pãrerea comisiei. Domnul deputat Ianculescu, din partea iniþiatorilor.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Legea nr. 25 spune cã atribuirea programelor de cercetare se face atât în sistem competiþional, cât ºi în mod direct. Ceea ce este trecut la alin. 3 este în perfectã concordanþã cu prevederile Legii nr. 25. Se pot acorda ºi în mod direct anumite programe de cercetare, deci nu unul singur. Deci existã cele douã modalitãþi: în sistem competiþional sau în mod direct. Este conform Legii nr. 25.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din salã):_

În acest fel se înlãturã posibilitatea altora de a concura direct!

Cu acest lucru suntem de acord. Sã rãmânã deschis, sã nu se înþeleagã cã sunt atribuite în sistem competiþional Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ºi atunci, este corectã observaþia cu eliminarea academiei ºi rãmâne sistem deschis pentru atribuire fie direct, fie în sistem competiþional. Corect.

Deci asta înseamnã cã la alin. 3, o sã...

La alin. 3 eliminãm sintagma ”...Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice...Ò ”ºi atribuie în sistem competiþional

sau în mod direct conducerea ºi monitorizarea celor din domeniile agriculturii, silviculturii...Ò

Înþeleg cã de la comisie nu sunt...

Din partea comisiei, domnul preºedinte Anghel Stanciu.

Aveþi cuvântul.

Este o observaþie corectã a domnului ministru Dejeu. Agenþia Naþionalã de ªtiinþe, Tehnologie ºi Inovare este ordonator principal de credite, deci ”ordonator principal de crediteÒ.

Deci este observaþia domnului ministru Dejeu, cu care suntem de acord.

Deci sunt douã corecþii la acest alin. 3. În loc de ”coordonator principal de crediteÒ, care este probabil o eroare de tipar, rãmâne ”ordonator principalÒ ºi dispare atribuirea directã cãtre Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ºi rãmâne textul: ”...ºi atribuie în sistem competiþional sau în mod direct...Ò etc., textul.

Da. Cine mai doreºte sã ia cuvântul?

Da. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Tot la alin. 3, la domeniile de cercetare, se vorbeºte aici de ”... domeniul agriculturii, silviculturii, alimentaþieiÒ ºi, în continuare, ”protecþia mediului din agriculturãÒ.

Douã variante sunt posibile: fie renunþãm la ”din agriculturãÒ ºi rãmâne numai ”protecþia mediuluiÒ, mai ales cã poluarea n-are graniþe, sau adãugãm: ”... din domeniul protecþiei mediului din agriculturã ºi silviculturãÒ ºi atunci, pare-se cã acest alineat capãtã integralitate. Vã mulþumesc.

Deci comisia este de acord?

Iniþiatorul? De acord cu eliminarea sintagmei ”din agriculturãÒ?.

Deci cu aceste 3 amendamente, acceptate de iniþiator ºi de comisie, vã supun spre aprobare alin. 3.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 4, dau cuvântul domnului preºedinte Anghel Stanciu.

Aveþi cuvântul.

Deci în economia acestui articol, alin. 5 s-a eliminat în urma discuþiilor avute ieri cu reprezentantul ministerului, iar la alin. 4, pentru a întãri, aºa cum s-a avut în vedere, rolul pe care-l are ministerul, ca reprezentant al Guvernului, în ceea ce priveºte proprietatea asupra terenurilor, s-a introdus urmãtoarea modificare: ÇAcademia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gh. Ionescu-ªiºeºtiÒ prezintã anual Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Agenþiei Naþionale de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, dupã caz, rapoarte asupra rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice ºi propuneri pentru valorificarea lor...È ºi acum vine completarea: ”...precum ºi modul de administrare a terenurilor agricole ºi silviceÒ. Deci se prezintã raport ºi asupra modului cum a administrat aceste terenuri.

Întrebarea mea este dacã sunt intervenþii la aceastã formulare?

Domnul deputat Gavril Dejeu. Vã rog...

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din salã):_

Aceasta este problema: ce mãsuri ia?

Deci nu putem trece noi, în aceastã lege, ce mãsuri trebuie sã ia ministerul. Trebuie trecute în Legea de organizare a ministerului sau hotãrârea de guvern de organizare a ministerului ce competenþe are ministerul, de luat mãsuri.

Nu se poate trece în aceastã lege, pentru cã nu este Legea de organizare a ministerului, ci este Legea de organizare a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice. Este pãrerea mea.

Vã mulþumesc.

Problema este urmãtoarea: foarte bine cã prezintã raport, dar ce putere are ministerul sã decidã asupra acestor rapoarte? Deci n-aþi stabilit acest lucru.

Îmi pare rãu cã nu existã un reprezentant al Ministerului Agriculturii aici. Este?

Dupã ce vine, ne permiteþi sã punem în discuþie, din nou, aceastã chestiune, care este extrem de importantã. Adicã, din punctul nostru de vedere, nu numai cã se prezintã rapoarte Ministerului Agriculturii, dar ministerul trebuie sã-ºi poatã spune cuvântul asupra acestor rapoarte, sã ia o mãsurã asupra acestor rapoarte, pentru cã am înþeles cã...

Deci o sã rog iniþiatorul ca împreunã cu comisia sã analizeze.

Da. O sã dau cuvântul iniþiatorului ºi pe urmã preºedintelui comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Pãrerea mea, din moment ce se specificã cã prezintã un raport în faþa ministerului, Ñ de exemplu, pe probleme de agriculturã, Ministerului Agriculturii Ñ, este atributul ministerului ce trebuie sã facã cu acest raport: îl analizeazã ºi ia mãsuri.

Nu cred cã trebuie trecut în lege, de altfel, toate ministerele ºi toþi agenþii economici de importanþã naþionalã prezintã anual Guvernului raport. De exemplu, Regia Naþionalã a Pãdurilor prezintã anual Guvernului raport privind starea pãdurilor deci Guvernul analizeazã ºi ia mãsuri.

În cazul acesta, Academia de Studii Agricole ºi Silvice prezintã raportul de activitate Ministerului Agriculturii pe problemele de agriculturã, precum ºi modul în care au administrat terenurile care-i sunt în administrare, iar ministerul, la rândul lui, ce doreºte face cu acest raport: ia cunoºtinþã, ia act despre el, ia mãsuri în consecinþã, pe baza datelor din raport ºi aºa mai departe.

Domnul deputat Anghel Stanciu, dupã care-i îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Cristea.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Evident cã discuþiile care s-au purtat ieri au plecat de la ideea de subordonare, ideea de coordonare, ideea de colaborare, ºi legea a fost structuratã pe aceastã idee de a face parteneri egali, ºi nu de subordonare, care devenea puþin anacronicã.

Deci, Ministerul Agriculturii ºi Industriei Alimentare, ca reprezentant al Guvernului,... în ceea ce priveºte patrimoniul pe care-l au staþiunile, facem precizarea cã acest patrimoniu este prin 3 legi, inclusiv prin Legea ”LupuÒ, încredinþat staþiunilor spre administrare ºi atunci, noi am prevãzut o datã la art. 2 cã acest minister controleazã modul de administrare, ceea ce s-a votat, deci ”controleazã modul de administrareÒ ºi dacã controleazã, zic eu cã ia ºi mãsurile pe care legea le conferã; dupã aceea, am prevãzut cã academia prezintã un raport privind modul de administrare, deci, este a doua chestiune ºi, la art. 3, la alin. 2, nou, apare clar cã organizarea activitãþii de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare tehnologicã este fãcutã în colaborare de academie ºi minister.

Dupã pãrerea noastrã, ministerul poate sã ia mãsurile specifice pe care le conferã legea, în sensul cã poate sã propunã ca terenurile respective..., poatã sã modifice legea, sã propunã modificarea legii în ceea ce priveºte administrarea unor terenuri, pentru cã ele sunt date în administrare prin lege, poate sã propunã împreunã cu academia diferite modificãri, nu?, în organizarea cercetãrii ºtiinþifice, cad de acord ºi iau mãsurile respective. ªi nu cred cã este vorba de niºte mãsuri de sancþiune sau de nu ºtiu ce, ci este implicat în organizare ºi, dacã constatã prin raport cã anumite suprafeþe nu sunt administrate cum trebuie, atunci, împreunã cad de acord sã modifice într-un sens sau altul ca administrarea respectivã sã fie dirijatã spre scopul pentru care au fost destinate. Dacã nu sunt folosite pentru scopul pentru care au fost destinate, ministerul, pe baza a ceea ce constatã, este îndrituit sã propunã scoaterea din administrare ºi eu cred cã am prins aceastã chestiune, fãrã a înclina balanþa mai mult într-o parte sau în altã parte.

Da. Mai sunt douã intervenþii.

Domnule deputat Gheorghe Cristea, aveþi cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Cristea:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Din salã**

**:**

Vorbeºte acum, cã nu se ºtie când mai vorbeºti! Hai, cã vin alegerile acum!

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Dacã vreþi sã-mi daþi ºi gândirea dumneavoastrã, sã vedem cum mi-o daþi? Poate mã trimiteþi la vreun spital din acesta, facem un transplant acum, cã tot se fac ºi se salveazã viaþa unor oameni... Dumneavoastrã vreþi sã-mi daþi ºi gândirea dumneavoastrã...

Mulþumesc. Rãmân la a mea. Nici un fel de problemã! ªi, domnule Stanciu, n-am înþeles...

Am o rugãminte: vã rog foarte mult... Vã rog frumos, dacã aveþi discuþii...

Pãi, domnule preºedinte, nu-mi atrageþi mie atenþia, pentru cã eu am spus cã am un raport ºi mi s-a spus cã n-am gândirea...

Acum, aici, trebuie sã discutãm cu seriozitate textul legii.

Da, eu sunt foarte serios, vreau sã discut.

Aveþi cuvântul, domnule deputat. Vã rog frumos sã vã referiþi la alin. 4.

Vã mulþumesc.

Cu gândirea mea, domnule preºedinte.

Cu gândirea dumneavoastrã.

Pãi, sigur, sã menþionaþi acolo...

Deci am mai spus ºi vreau sã accentuez: este un mod de abordare greºit ºi este exact în defavoarea Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, contrar modului în care s-a formulat acest lucru. Pentru cã eu nu pot sã fiu de acord cu acest mod de gândire ...ºtiþi, trebuie sã fie echilibrate, sã fie pe acelaºi plan, sã fie la acelaºi nivel, sã stea la acelaºi etaj sau ceva în sensul acesta, cã nici nu pot sã fie ºi nici nu pot fi abordate în acest sens.

Academia are o activitate specificã, ministerul trebuie sã facã altceva, dar ceea ce uitã academia aici, ºi uitã, cum sã vã spun, nici nu ºtiu de ce, este cã statul ca atare, ministerul ca instituþie a statului, pune la dispoziþia Academiei, ºi institutelor ºi staþiunilor din subordine aproape 90.000 hectare care este domeniul public. Deci îl pune la dispoziþie exclusiv pentru aºa ceva, pentru aceste societãþi, iar statul, în aceastã situaþie, n-are drept, pentru cã nu-l va mai avea în nici un fel.

Sigur cã aº putea sã forþez puþin nota ºi sã întreb: dupã ce am luat în concesiune pe 49 de ani administrarea acestui teren pentru cercetare, exact peste 3 luni de zile, fac acolo o fermã de producþie ºi nu mai am nici un fel de legãturã cu cercetarea, nici un fel de relaþie cu cercetarea. Sunt contracte juridice care produc efecte ºi aºa mai departe, iar aici se spune ”coordonareÒ, pentru cã Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice Ñ eu n-am nimic cu persoanele Ñ Academia de ªtiinþe considerã, sau s-a considerat extrem de jignitã, dacã vreþi, deºi nu ºtiu dacã acesta este termenul, de a fi, ziceþi..., în administrarea, sau subordonarea unui minister al statului român.

Este ceva aºa pe care academia sau cei din academie nu-l acceptã, de parcã ar fi o chestiune din Polinezia, nici nu ºtiu de unde, în sensul acesta. ªi cu aceasta am încheiat.

Dumneavoastrã luaþi decizia pe care o doriþi.

Pentru a putea merge pe aceastã linie, domnii de la academie au forþat nota în materie de finanþare, de maniera la care distrug toate societãþile, pentru cã ºi-au spus: ”Noi suntem extrabugetari, noi n-avem nevoie de un leu de la bugetul statului, cã, prin lege, suntem extrabugetariÒ, ca sã aibã motivaþia de a spune: ”N-avem subordonare faþã de minister în nici un felÒ.

Nu! Doresc sã vã spun cã suntem la alin. 4. Aþi început o expunere despre...

Exact.

Domnule preºedinte...

... modul în care vedeþi dumneavoastrã toatã aceastã activitate.

Vã rog sã spuneþi care sunt amendamentele pe care le propuneþi la amendarea acestui alineat.

Propun eliminarea acestui alineat ºi definirea unei relaþii normale între minister, care reprezintã statul ºi proprietatea publicã a statului, ºi un institut sau academia în ansamblul ei, care este beneficiarul indirect, evident, al acestui teren, prin posibilitatea de a face aici cercetare ºi de a organiza cercetarea româneascã pe aceastã suprafaþã de teren.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Alexandru Ionescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La acest alineat, pe care ºi eu îl doresc scos, atunci când este vorba de lege, vin însã cu o propunere un pic surprizã. Pentru cã lucrurile sunt extrem de complicate, iatã, se doreºte sã se dea unei organizaþii neguvernamentale o suprafaþã de teren de 90.000 de hectare, institute etc., repet, unei organizaþii care nu are nici un fel de rol în a administra ºi a conduce, ea avea doar rolul de consilier ºtiinþific. Nu se poate spune cã în academie sunt oameni mai pricepuþi decât în institute, de vreme ce conducerea institutelor este în academie. Deci se conduc de douã ori, sigur, cu douã state de platã, aceasta vreau eu sã spun. Încât spuneam cã fac o propunere un pic surprizã la acest alineat, pentru cã nu se poate defini nici ca relaþie de colaborare, nici de subordonare, în nici un caz de subordonare.

Academia are rolul ei de consacrare ºtiinþificã, pe care trebuie sã-l dea ºi pe care trebuie sã ºi-l întãreascã mereu, prin ceea ce lucreazã, iar ministerul are rolul acesta de a-ºi administra, prin ceea ce doreºte el, agenþie sau oricum, institutele ºi suprafaþa de pãmânt pe care o au.

Încât eu, domnule preºedinte, v-aº ruga sã luaþi în considerare iniþierea unei anchete: de ce se doreºte impunerea acestei legi de cãtre oameni care nu au nici o legãturã cu agricultura ºi de ce se doreºte ca, de maniera aceasta, statul sã fie deposedat de aceastã suprafaþã de teren ºi de institutele ei?

## Procedurã!

Procedura are prioritate. Domnul deputat Gavril Dejeu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte Stanciu,

Zile întregi am dezbãtut elementele esenþiale ºi fundamentale ale acestui proiect de lege ºi am rãmas, în bunã mãsurã, pe poziþii divergente cu privire la ele.

Ieri, spre bucuria mea personalã, declar aici, spuneþi cã aþi ajuns la un punct de vedere comun cu Ministerul Agriculturii. Nouã nu ne-a fost comunicat, la casete, acest punct de vedere. Veniþi acum, în plen, cu aceste amendamente pe care noi nici nu le-am citit. Importanþa fiecãrui cuvânt, fiecãrei fraze din aceste amendamente este colosalã. Ele, aceste reglementãri, ar urma sã punã capãt divergenþelor de pânã acum.

Nu putem, în deplinã cunoºtinþã de cauzã, sã ne pronunþãm asupra celor convenite. De aceea v-aº sugera sã fiþi de acord sã amânãm discuþia, sã ne comunicaþi la casetã amendamentele convenite cu Ministerul Agriculturii, eventual sã ne putem consulta ºi cu ministerul asupra lor, dupã care sã ne putem spune, în deplinã cunoºtinþã de cauzã, punctul de vedere aici.

Eu trebuie sã vã mãrturisesc cã am fost într-o situaþie destul de delicatã adineauri, când dintr-o simplã lecturare fugarã a textului amendamentului, a trebuit sã ridic din umeri.

Dacã se spune cã Ministerul Agriculturii l-a convenit, deºi am cerut sã fie reprezentantul Ministerului Agriculturii, cel puþin sã avem, din acest punct de vedere, convingerea cã este vorba de o înþelegere.

Dar eu propun ºi cer amânarea discuþiei, comunicarea acestor amendamente cãtre noi, pentru a le putea studia ºi a ne putea pronunþa asupra lor.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Nu e adevãrat! Deci nu este nici un fel de discuþie cu ministerul, în nici o comisie!

O sã-i dau cuvântul, din partea comisiei, domnului preºedinte Stanciu.

S-au fãcut mai multe propuneri, inclusiv o propunere de eliminare. O sã vã rog sã spuneþi punctul de vedere.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Deci este clar, vizavi de propunerea de eliminare, cã ea nu poate fi acceptatã, deoarece academia trebuie sã prezinte rapoarte în procesul de colaborare cu ministerul, vizavi de activitatea desfãºuratã ºi vizavi de administrarea unui patrimoniu care a fost încredinþat, e vorba de circa 80 ºi ceva de mii de hectare, care a fost încredinþat pentru un anumit scop ºi trebuie sã-l utilizeze pentru acel scop. S-a întãrit, oarecum, controlul în privinþa utilizãrii acestui patrimoniu, deci este un lucru benefic. Deci nu se poate elimina, pentru cã, în felul acesta, academia nu mai prezintã nici un fel de raport, iar relaþia de colaborare devine superfluã. În ceea ce priveºte procedura pe care a solicitat-o domnul ministru Dejeu, sunt pus într-o posturã foarte delicatã, pentru cã respect ºi vârsta, respect ºi pãrul alb, dar, totuºi, trebuie sã vã spun, domnule ministru: în timp ce dumneavoastrã solicitaþi, acum câteva zile, prezenþa domnului ministru aici, Domnia sa, domnul ministru Mureºan, dãdea interviuri pe hol, la presã.

Este, totuºi, zic eu, un anumit mod de tratare a Parlamentului ºi chiar a dumneavoastrã, ca parlamentar, deci dumneavoastrã susþineaþi, ºi noi, sã fie prezent, ca sã-i cunoaºtem punctul de vedere ºi Domnia sa dãdea interviuri pe hol ºi nu a venit deloc înãuntru. Nu ºtiu dacã e o poziþie bunã.

În ceea ce priveºte aceste amendamente, noi am plecat pe la 11 noaptea de aici cu domnul Mãrincuº...

ªi domnul care þipã ºi urlã acum, nu-i pomenesc numele pentru cã nu are sens sã intru în disputã, sã facã anchete cum are Domnia sa 3 miliarde în bancã, de la stat.

## **Domnul Alexandru Ionescu** _(din salã):_

Are 4!

4. Sã facã anchete ºi vom discuta dupã aceea. Da, Domnia sa are 4 miliarde luate de la stat. Le gestioneazã singur. Deci...

**Domnul Alexandru Ionescu** _(din salã):_

Dar dumneata câte ai?!

Am o rugãminte. Vã rog frumos sã discutãm despre art. 2 alin. 4 al unui proiect de lege. Dacã aveþi de discutat chestiuni colaterale, nu profitaþi de microfonul acestui Parlament, pentru cã este incorect!

Vã rog sã mã scuzaþi, domnule preºedinte, a fost un...

Aici discutãm textul unei legi ºi nu discutãm rãfuieli personale.

Vã rog foarte mult sã revenim la subiectul pe care-l avem.

Deci eliminarea considerãm cã nu este necesarã. În ceea ce priveºte modificãrile, s-au fãcut în plen, inclusiv domnii colegi propun amendamente care se pot discuta ºi nu se poate pune problema sã sistãm lucrãrile.

Mai spun un singur lucru, domnule preºedinte: existã aici ordonanþa care se încearcã sã se promoveze ºi care este cheia acestei blocãri de lege. O sã i-o dau distinsului coleg Dejeu, i-am mai dat-o, dar probabil cã nu a avut timp s-o citeascã.

Ministerul Agriculturii devine unic asociat în toate staþiunile de cercetare. Cele 95 de staþiuni de cercetare se transformã în fundaþii, cu unic membru fondator ministerul. Deci este o centralizare mai ceva ca a lui Ceauºescu ºi, pentru aceasta, se luptã cei care se luptã. Aceasta este lupta într-un sistem relativ descentralizat, cã ºtiinþa are o anumitã centralizare, ºi un sistem care este supercentralizat mai mult decât...

Îi rog pe cei care doresc sã studieze ºi sã încercãm sã dãm drumul la aceastã lege care, în 4 zile, a ajuns la 4 articole.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte, pentru îngãduinþã.

Domnul Mãrincuº, consilier al ministrului agriculturii, care se pare cã a participat ieri la dezbaterile comisiei, a cerut cuvântul.

Aveþi cuvântul, domnule consilier.

## **Domnul Nicolae Mãrincuº Ñ** _consilier al ministrului agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

## Domnilor deputaþi,

Îmi pare rãu cã nu am fost aici sã aud exact ce s-a relatat în legãturã cu întâlnirea noastrã de consultaþii de ieri.

Þin sã vã precizez cã, în vederea gãsirii unor soluþii optime, acceptabile pentru pãrþi, am consultat pe domnul preºedinte ºi am purtat o discuþie foarte îndelungatã, cu menþiunea cã aceasta nu impieteazã, sub nici o formã, asupra pãrerilor pe care dumneavoastrã, stimaþi deputaþi, le aveþi sau puteþi sã le aveþi despre acest material ºi nu angajez nici mãcar poziþia Ministerului Agriculturii.

În consecinþã, ceea ce s-a discutat acolo a fost o tendinþã de înþelegere, o variantã oarecare, ºi nu ceva care nu poate fi discutat în continuare deschis ºi cum trebuie.

Aº dori, cu aceastã ocazie, sã-mi exprim regretul cã la acest proiect de lege nu participã toþi cei interesaþi. De bine de rãu, Ministerul Agriculturii este aici, prin mine, ºi eu m-am ocupat de aceastã lege ºi o cunosc foarte bine, dar nu este Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, care ºi el e parte aici ºi nu este Agenþia de ªtiinþã ºi Tehnologie. Este inadmisibil sã se discute o astfel de lege fãrã forul care rãspunde de cercetare. Deci tot timpul spunem: nu-i Mureºan, nu-i Mureºan! Nu sunt cei care ar trebui sã fie din partea celorlalþi.

Eu sunt autorizat, de cãtre Mureºan ºi am hârtie scrisã aici ca sã reprezint ministerul.

Acum, în legãturã cu problema care este în discuþie.

## **Domnul Viorel Burlacu** _(din salã):_

Nu aveþi un demnitar aici?!

## **Domnul Ilie Neacºu** _(din salã):_

Vin toþi consilierii aici?! Consilierii consiliazã, nu dau sfaturi!

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

## Onoraþi colegi,

Deci suntem la art. 4, vã rog sã vã spuneþi... la alin. 4, punctul de vedere ºi, dupã aceea, trecem mai departe.

Am rugãmintea sã pãstraþi liniºtea în salã.

Ieri, la comisie, a fost o discuþie între domnul consilier Mãrincuº, care este acum la microfon ºi preºedintele comisiei.

Bun. Vom discuta ulterior chestiunile de procedurã, dacã doriþi. Dupã ce terminã domnul consilier ce are de spus, vedem care sunt chestiunile de procedurã.

Domnilor deputaþi, întâi aceastã lege este o lege care mocneºte de mult ºi noi, ministerul, am fãcut 18 variante.

Ne pare rãu cã sunteþi în situaþia de a fi dezinformaþi de la acest microfon.

Se spune cã fundaþiile sunt autoritãþi mai ale dracului decât pe vremea lui Ceauºescu. Fals!

Am o rugãminte, domnule consilier, sã discutãm despre articolul acesta la care suntem ºi vã rog foarte mult...

Domnule preºedinte, întrucât nu am avut cuvântul, vã rog sã-mi permiteþi sã vã spun câteva consideraþii sumare.

E art. 2, mi se pare, alin. 4, nu?

Art. 2, alin. 4.

Vã rog.

Este o formã îmbunãtãþitã a ceea ce s-a prezentat anterior ºi aici se precizeazã cã Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice prezintã anual Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Mediului, Agenþiei Naþionale de ªtiinþã ºi Tehnologie, dupã caz, rapoarte asupra rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice ºi propuneri pentru valorificarea lor, precum ºi modul de administrare a terenurilor agricole ºi silvice. El se coroboreazã cu cele ce urmeazã, unde ministerele, atât Ministerul Apelor, Pãdurilor, cât ºi Ministerul Agriculturii sunt puse pe linie egalã în ce priveºte controlul ºi îndrumarea activitãþilor din cercetare.

Forma cum este redactat alin. 4 al art. 3, dupã pãrerea mea, este oarecum acceptabilã.

Ce conteazã pãrerea dumneavoastrã?

Vorbiþi cãtre microfon, pentru cã nu vã aude lumea ºi nu se poate înregistra!

Deci fundaþiile, în caz de utilitate publicã, pot sã fie îndrumate, controlate de cãtre autoritatea care le tuteleazã, dar este cea mai modernã formã de conlucrare democraticã între o autoritate centralã ºi o autoritate privatã. Fundaþiile sunt de drept privat.

Domnule Mãrincuº, suntem în cadrul dezbaterii unui articol. Dezbaterile generale la acest proiect de lege au fost fãcute în douã etape.

Rugãmintea mea este sã ne întoarcem la subiect, pentru cã nu este vina nimãnui cã, la chemarea noastrã, ministerele care sunt citate pe aici prin lege nu îºi trimit reprezentanþii de marcã ºi reprezentanþii autorizaþi, conform legii ºi regulamentului nostru, la aceste dezbateri.

Era normal ca la aceste dezbateri, alãturi de dumneavoastrã, folosindu-vã ca sfãtuitor, sã vinã ministrul sau secretarul de stat de la agriculturã. ªi aici este o problemã de procedurã care este, de data aceasta, clarã în regulamentul nostru ºi unde nu apar nici un fel de, dacã vreþi, de portiþe.

Bun. Vã mulþumesc, domnule consilier.

Vã rog sã transmiteþi ministrului dumneavoastrã cã era foarte bine dacã dânsul ar fi fost prezent ºi la lucrãrile plenului ºi la lucrãrile comisiei ºi procedural aºa este, de fapt, ºi normal.

Dat fiind cã aþi participat ieri, din partea ministerului, la lucrãrile comisiei, v-am dat cuvântul. Din pãcate, procedural, în continuare, nu o sã mai pot da cuvântul decât ministrului sau unuia din secretarii de stat de la agriculturã.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Deci suntem tot la alin. 4.

Da, tot la alin. 4.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Deja dumneavoastrã aþi anticipat ce doream eu.

Domnul consilier Mãrincuº spune cã reprezintã ministerul, dar nu angajeazã ministerul. Eu nu pricep. În cazul cã nu angajeazã ministerul, e opinia personalã a Domniei sale ºi pe care, vrem sau nu, o respectãm º.a.m.d. ªi, atunci, dacã aºa stau lucrurile, eu cred, cum aþi spus ºi dumneavoastrã, Domnia sa nu mai poate colabora ºi reprezenta, respectiv angaja Ministerul Agriculturii. ªi cealaltã chestiune foarte importantã: eu cred cã nu e cazul ca domnii consilieri sã vinã în Parlament ºi sã înceapã sã dea sfaturi, ba chiar sã ne ºi spunã cã suntem dezinformaþi. E sigur de aceasta?!

Mulþumesc.

Îmi pare foarte rãu, nu vã mai pot da cuvântul, domnule consilier. Dacã vine ministrul dumneavoastrã sau un secretar de stat, o fac. Regulamentar, am depãºit, dacã vreþi, cadrul regulamentului, dându-vã cuvântul.

Vã rog sã mã credeþi, citiþi regulamentul ºi o sã vedeþi ce scrie acolo.

## **Domnul Ilie Neacºu** _(din salã):_

Mureºan o sã trimitã ºi femeia de serviciu aici...

La alin. 4 dacã mai sunt alte intervenþii? Nu sunt. Domnul preºedinte Stanciu doreºte sã reformuleze textul.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din salã):_

Este vorba de obiect!

Domnule Gaspar, are 3 ministere, 3 instituþii ale statului care coordoneazã o agenþie. Este de râs, ca logicã instituþionalã, în momentul în care ordonatorul de credit este Agenþia Naþionalã de Cercetare ºi Inovare, sã spun cã A.S.A.S.-ul este ºi în subordinea agriculturii, ºi a silviculturii, ºi a acestei agenþii, ºi a Agenþiei de Mediu, ºi cui vreþi dumneavoastrã. Iar ”dupã cazÒ aceasta înseamnã: dacã vrea într-o parte sau în alta, nu 3 rapoarte! Deci acest raport nu-l prezintã obligatoriu celor 3 instituþii cãrora le este subordonatã agenþia, ci-l prezintã, dupã caz, uneia sau alteia. Dacã în raportul respectiv nu s-ar spune trei vorbe despre silviculturã, nu-l duce la silviculturã. Dacã în raport nu vor fi cuprinse, eu ºtiu ce relatãri sau alte chestiuni despre nu ºtiu ce domeniu, nu-l duc dincolo. Adicã dacã vreau s-o fac, dacã nu, nu o fac. Aceasta este, domnule Gaspar, gramatica.

Sã ºtiþi cã m-am trezit, domnule preºedinte.

Vã rog sã fiþi atenþi.!

Care-i propunerea dumneavoastrã?

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnul deputat Gaspar mi-a atras atenþia cã s-ar putea sã fie niºte interpretãri neconforme cu spiritul textului ºi atunci propune urmãtoarea formã: ÇAcademia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ prezintã anual Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Agenþiei Naþionale de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, dupã caz, rapoarte asupra rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice, a modului de administrare a terenurilor agricole ºi silvice, precum ºi propuneri pentru valorificarea acestoraÈ. ”Dupã cazÒ ministerului, agenþiei sau...

Dacã este ”silvicÒ îi prezintã silvicului, dacã este... îl prezintã aceluia. Deci dupã caz, în sensul cã prin obiectivele specifice fiecãrui minister.

Îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Cristea, dupã care îi dau cuvântul domnului deputat Dejeu.

Domnule preºedinte, aºa este, dar ”dupã cazÒ acesta înseamnã, cel puþin aºa înþeleg eu, ”dupã cazÒ unuia sau altuia, pentru cã acesta este un raport anual, e un raport complet, global pe care eu îl prezint dupã caz. ªtiþi ce înseamnã?! cã aceasta e capra cu trei iezi. Dacã vreau, domnule Gaspar! Dacã vreau, da; dacã nu vreau, nu.

Dacã vreau sã mã duc la ªtiinþã ºi Tehnologie, spun: domnule, aceasta e coordonarea de acolo, cã aºa este ºi dincoace nu mã intereseazã. Acesta este spiritul legii.

Deci dumneavoastrã, în primul rând, aþi propus eliminarea întregului alineat...

Am propus eliminarea, sigur cã da, deci eliminarea în ansamblu. Acest ”dupã cazÒ trebuie sã disparã, dacã nu dispare Ñ eliminarea Ñ pentru cã este un raport de coordonare corect, de cãtre o instituþie a statului, nu pot sã spun cã ei prezintã ”dupã cazÒ sau nu un raport.

Fac apel, domnule Tarna, sunteþi profesor de limba românã, e corect aºa sau e corect invers. Daþi o soluþie acum.

Deci dumneavoastrã susþineþi, în continuare...

Eu susþin eliminarea!

... eliminarea ºi, în cazul în care nu se eliminã, sã se introducã ”dupã cazÒ.

ªi mai fac o propunere. Dupã ce finalizaþi acest raport, trimiterea la comisiile reunite de agriculturã ºi învãþãmânt a acestui proiect de lege, pentru a face un proiect bun pentru A.S.A.S., nu ce se face acum.

Domnul deputat Dejeu, aveþi cuvântul.

Apare acum limpede treaba cã, propriu-zis, nu existã un consens între comisie ºi Ministerul Agriculturii, pe marginea acestui raport ºi, respectiv, acestui proiect de lege. ªi problemele rãmân, rãmân în cadrul acestui alineat, domnule preºedinte, pentru cã, iatã, menirea unei academii de ºtiinþe este sã se ocupe de problemele ºtiinþifice ºi de cercetare pentru institutele pe care le are în coordonare.

Dar ce are Academia cu administrarea patrimoniului societãþilor comerciale? Fiindcã administrarea este chestiune de exploatare, este chestiune de gestionare a lor. Academia se ocupã, cumva, ºi de problemele randamentului la hectar, acolo, pentru a da raport din acest punct de vedere Ministerului Agriculturii sau se ocupã de problemele ºtiinþifice? Este o problemã ºi rãmâne, în continuare, semnul de întrebare major.

De vreme ce aceste staþiuni de cercetare sunt instituþii publice ºi lucreazã cu patrimoniul statului român, cum este posibil controlul ºi subordonarea sã fie fãcute de cãtre o instituþie neguvernamentalã?! Acesta este ºi sensul acestui alineat.

Cred cã, pe bunã dreptate, se cere eliminarea lui.

Nu se poate, e o chestiune de principiu elementar cã nu se poate ca sã subordonãm aceste instituþii publice ale statului unei organizaþii neguvernamentale. Eu nu am mai auzit de aºa ceva ºi nu pricep de ce nu se înþelege în Parlamentul României o chestiune atât de elementarã, cã aici nu mai este chestiune nici de agriculturã, nu este chestiune nici de ºtiinþã, tehnologie, este chestiune de drept, dacã vreþi. Este o chestiune de coordonare ºi corelaþionare a unor instituþii administrative ale statului.

Deci cred cã marºãm, cum am spus ºi mai înainte, cred cã marºãm pe un proiect de lege unde încãlcãm niºte principii elementare de drept ºi facem, pânã la urmã, ca aceastã instituþie, nu ºtiu de ce, în loc sã-ºi primeascã menirea ei fundamentalã, ºi anume îmbunãtãþirea cercetãrii ºtiinþifice româneºti în agriculturã, în cooperare realã cu ministerele interesate, am impresia cã facem aici o pistã absolut independentã pentru ruptura cercetãrii de fondul problemelor, de fondul ºi de interesul Ministerului Agriculturii ºi, hai sã spunem, a Guvernului României care are rãspunderea atât a cercetãrii cât ºi a economiei, a politicii agricole româneºti. Aici este fondul problemei ºi încã el nu este rezolvat.

## Onoraþi colegi,

Mie mi se pare cã aici sunt discuþii care sunt diametral opuse, cu argumente pro ºi contra, pe acest alin. 4, ºi eu cred cã ar fi mult mai bine dacã...

Suntem de acord cu eliminarea.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Eu aº dori sã vi-l retrimit la comisie, pentru cã eu cred cã eliminarea nu rezolvã problema de fond ºi, personal, cred cã e mai bine sã vi-l retrimit la comisie, motiv pentru care...

Vã dau cuvântul imediat.

... Motiv pentru care cred cã cel mai bun lucru este ca iniþiatorii, împreunã cu comisia sesizatã în fond sã reia alin. 4 ºi alin. 5, sã gãseascã formularea cea corectã, în aºa fel încât sã nu se ajungã la eliminarea lor, care a fost propusã aici.

Deci între eliminare ºi un text cred cã este mai bine sã fie reanalizatã întreaga componenþã a acestor douã alineate, aºa cã eu le retrimit la comisie...

Care douã alineate?

E vorba de alin. 4. Alin. 5 probabil cã este legat de 4, bãnuiesc, nu ºtiu. Eu nu le-am citit ºi nu am..., dar cred cã e mai bine sã le retrimitem la comisie, ca sã ieºim din acest blocaj în care am intrat.

Eu nu cred cã e bine nici sã le eliminãm, nici sã le pãstrãm în forma actualã. Poate, comisia, în înþelepciunea ei, împreunã cu iniþiatorul, împreunã cu cei de la ministere, analizând toate argumentele care sunt, va propune un text care va trece cu uºurinþã. Nu putem sã blocãm activitatea noastrã, aici, prin argumente pro ºi contra care, de fapt, trebuiau sã aibã loc dincolo, la comisie, ºi, atâta vreme cât se merge între douã extreme, între eliminare ºi un text existent care, ºi el, mai suferã niºte modificãri, cred cã e mai bine sã vinã comisia cu un text care sã fie convenit acolo ºi care sã nu mai ridice toate aceste lucruri. Stãm de peste trei sferturi de orã pe acest text.

Vã dau cuvântul, domnule preºedinte.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte,

Mai am 3 luni de stat în Parlament ºi nu ºtiu dacã mã întorc.

Ceea ce se întâmplã de 4 zile cu acest proiect de lege este un blocaj pe care-l încearcã câþiva colegi deputaþi, sfidând orice raþiune ºi logicã.

Deci acest text nu are ce sã caute la comisie; el spune cã academia, ceea ce prezintã ºi acum prin toate legile, nu? dispune cã aceastã academie prezintã rapoarte. ªi v-aº ruga ca pe distinsul coleg, care a mâncat pâine de la academie ºi fãcea articole cu Florea Ceauºescu sau cum îl cheamã ºi trecea pe acolo din când în când, sã-l opriþi, ca sã pot sã mã concentrez.

Acest text spune cã ”prezintã rapoarteÒ. În urma discuþiilor cu domnul consilier, nu ºtiu... reprezintã, nu reprezintã... nu mai ºtiu cum, a spus cã vrea ºi informãri asupra administrãrii patrimoniului.

Ce este, ce se mai poate face din acest text?

Dânºii vor face aceleaºi discuþii generale la fiecare articol, nu vin cu nici o propunere, cu nici o virgulã, pentru cã aceastã lege nu trebuie sã treacã. Este exact tactica pe care a adoptat-o ministrul Mureºean la Senat în privinþa Legii ”Triþã FãniþãÒ. Nu venea, sã nu intre pe rol.

Vã rog sã o puneþi la vot, se respinge, se respinge, se acceptã, se acceptã, domnule preºedinte, dar nu se poate ca, în 4 zile, Parlamentul, Camera Deputaþilor sã adopte douã articole, pentru cã vrea cineva sã se punã de-a bãþul.

Eu nu mã pricep la cercetare, dar nu ºtiu cum se pricep alþii.

Eu, poate, am articole în Statele Unite, poate am în Japonia ºi le pun pe masã.

Eu vã spun, domnilor, nu are nici un sens sã trimitem nimic la comisie, tranºãm astãzi; trece, bine, nu trece, bine! Sã-ºi asume responsabilitatea cei care vor sã demoleze efectiv aceastã cercetare, cei care vor sã transforme toate staþiunile de cercetare în fundaþii cu unic membru fondator Ð stat ºi ministerul, care va decide discreþionar de sus pânã jos. Este textul, îl voi da la presã, ca sã se vadã care este adevãratul interes ºi îmi pare rãu cã domnul ministru Dejeu sprijinã acest lucru. Deci sprijinã un centralism mai dur decât altul.

ªi vã rog, din partea comisiei, eu nu apãr punctul meu de vedere, nu este al meu, este un raport al comisiei, nu l-am votat singur, deci este punctul de vedere al comisiei pe care îl susþine ºi cerem punerea lui în raport.

Bun. Deci, am retrimis alin. 4 ºi 5 la comisie. Sper ca sã nu fie probleme, eu voi conduce în continuare lucrãrile marþi, încât sper ca pânã atunci, sã gãsiþi o formulã, sã vã întâlniþi luni, eventual, sã rezolvaþi aceastã problemã.

Domnul deputat Ianculescu.

baza rezultatelor cercetãrilor, sã facã rapoarte despre acestea ºi sã dea raport în legãturã cu modul de administrare a terenurilor pe care le are în administrare. Este chestiune logicã, existenþa acestor rapoarte. Eu, personal, aº prefera sã fie eliminat acest alineat, dar nu este normal, nu este logic, vã repet, frizeazã logicul.

Ca atare, domnule preºedinte, pãrerea mea este de a nu retrimite la comisie acest alineat, ºi sunt douã variante: fie se eliminã Ñ a fãcut o propunere distinsul nostru coleg, domnul deputat Gavril Dejeu Ñ fie supuneþi la vot varianta raportului comisiei discutat cu ministerul ºi pe care reprezentantul ministerului l-a considerat acceptabil.

Deci, la acest alineat, dintre puþinele în care reprezentantul ministerului ºi-a dat acceptul ºi este acceptabil, noi venim acum sã-l interpretãm, sã-l eliminãm º.a.m.d.

De aceea, domnule preºedinte, v-aº ruga sã supuneþi votului cele douã variante: prima, procedural, eliminarea, ºi a doua, varianta raportului comisiei de specialitate. Vã mulþumesc.

Onoraþi colegi, oricum am trimis aceste articole la comisie, le-am retrimis la comisie. Dacã mai sunt intervenþii, intervenim când revin în plen.

Doriþi procedurã?

Domnul ministru Petrescu.

Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

În numele Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. vã solicitãm evaluarea cvorumului.

Da, o sã rog cei doi secretari de ºedinþã sã verifice cvorumul.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mie îmi pare foarte rãu cã ne-am împotmolit efectiv tocmai la acest alineat care, efectiv, nu are nici o tendinþã, ca sã spunem, în legãturã cu patrimoniul, cu terenurile º.a.m.d. Eu vã spun cã ceea ce se propune aici, de eliminare sau de..., frizeazã efectiv logicul.

Eu, ca cercetãtor ºi ca membru titular al acestei Academii de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, vã spun sincer cã aº fi de acord cu eliminarea ca academia sã nu mai facã rapoarte de activitate º.a.m.d., dar consider cã nu este normal acest lucru. Este normal ca academia, pe

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Onoraþi colegi, suntem 85 în salã; în mod evident suntem mult sub cvorum. Înainte de a lua vreo altã decizie, rog liderii de grupuri sã dispunã toate mãsurile necesare pentru aducerea în salã a colegilor care au venit astãzi ºi au semnat prezenþa.

Rog sã pregãtiþi ºi documentele pentru un eventual apel.

Rog secretarii de ºedinþã sã verifice cvorumul, pentru a vedea dacã putem continua.

Constat cã liderii de grupuri nu-ºi fac datoria ºi nu au autoritate asupra grupurilor. În momentul de faþã, în aulã, se mai aflã 128 de colegi, mai puþini decât 256, cvorumul de lucru stabilit pentru astãzi.

Rog liderii de grupuri sã analizeze cu toatã responsabilitatea, la ºedinþele de grup, aceastã situaþie luni ºi,

pentru a nu crea o situaþie neplãcutã, aplic art. 128 alin. 3 din regulament.

Suspend ºedinþa de astãzi. Ne revedem luni.

Acest proiect de lege va continua marþi, când voi conduce tot eu lucrãrile, ca sã nu fie discuþii.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 114 /25.IX.2000 conþine 16 pagini.**

Preþul 7.664 lei