Puiu Hașotti

Dar acum de ce să fie Craiova oraș-martir? Dar ce s-a întâmplat la Craiova, domnilor? Nu știu, s-a prins vreun terorist?

Înțeleg că au murit niște concetățeni – Dumnezeu să-i ierte! –, dar în învălmășeala aia de acolo, ce s-a întâmplat? Ați prins vreun terorist? A fost judecat vreunul?

Dar haideți să rezolvăm problema mai simplu: facem România țară-martir și mulțumim pe toată lumea. Și vinovați pentru nenorocirile din această țară vor fi cei 2000 de ani de istorie, vor fi popoarele migratoare, ungurii, rușii, turcii, dar nu noi, că noi suntem țară-martir sau popor-martir. Să știți că nu e mult. Vadim apare la televizor, și nu numai el, ci și alții.

Haideți să vă dau denumirea din DEX a cuvântului _martir_ . Este valabil și pentru orașul Craiova, în cazul acesta, și pentru multe alte orașe... Timișoara, poate Brașov... în sfârșit.

Dar să vedeți denumirea pentru persoană – în cazul acesta oraș: „Persoană care îndură chinuri, fizice sau morale, pentru o cauză. Persoană care a acceptat condamnarea la moarte fără a se dezice de credința creștină.”

Care credință? Bănuiau atunci simpaticii noștri craioveni, olteni, că o să vină capitalismul sau cum? Îi așteptau pe americani.

În cazul acesta, oraș supus unor suferințe, tratamente sau persecuții inumane. S-a întâmplat așa ceva? „Cel care îndură chinuri pentru convingerile sale”. Dar ce convingeri aveați pe 22 decembrie, domnilor?