Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Hristos a înviat!

## Bună ziua tuturor!

Mă bucur să ne revedem după aceste frumoase sărbători.

Suntem în cvorum de ședință, 84 de senatori și-au înregistrat prezența. Sunt convins că acest lucru va fi confirmat de-a lungul ședinței noastre de plen.

Declar deschisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 26 aprilie 2011. Voi fi asistat la conducerea ședinței noastre de către colegii noștri, domnii senatori Gheorghe David și Orest Onofrei, secretari ai Senatului.

## Stimați colegi,

Cu privire la ordinea de zi, aș dori să vă fac o propunere, în numele Biroului permanent, care a aprobat ideea prezentării în Senatul României a unei declarații cu privire la împlinirea a 25 de ani de la catastrofa de la Cernobîl.

Este un lucru pe care și alte parlamente din regiune l-au făcut. Chiar astăzi, 26 aprilie 2011, se împlinesc 25 de ani de la acest moment extrem de complex. Cu această modificare a ordinii de zi, cu propunerea de a începe ședința noastră și ordinea de zi cu această declarație politică cu privire la împlinirea a 25 de ani de la catastrofa de la Cernobîl,

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Cu o surprinzătoare majoritate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cu acceptul dumneavoastră și după ce Comisia pentru politică externă a văzut textul pregătit de stafful nostru parlamentar, dați-mi voie să-l invit...

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Programul de lucru!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Programul de lucru, vă rog să mă iertați.

Îl invit la microfonul Senatului României pe domnul senator Șerban Valeca, pentru a da citire proiectului Declarației Senatului României privind comemorarea a 25 de ani de la accidentul de la Cernobîl, din Ucraina.

Domnul senator Valeca.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Declarația Senatului României privind comemorarea a 25 de ani de la accidentul de la Cernobîl

26 aprilie 2011

Luând în considerare faptul că:

a) La 26 aprilie 2011 se comemorează 25 de ani de la accidentul de la Cernobîl, considerat a fi cel mai grav accident nuclear din istoria exploatării și utilizării energiei nucleare;

b) Accidentul nuclear de la Cernobîl a afectat atât poporul ucrainean, cât și popoarele din vecinătate, inclusiv poporul român, provocând zeci de decese și punând în pericol viața și sănătatea a mii de persoane dintre milioanele de persoane expuse radiațiilor;

c) Pierderile și distrugerile de natură umană, economică și socială suferite de poporul ucrainean în urma accidentului de la Cernobîl sunt resimțite și astăzi;

d) La 25 de ani de la cel mai grav accident nuclear în plan mondial am fost martorii tragediei de la Fukushima, provocată în urma unui cutremur cu o magnitudine de 9 grade, urmat de un tsunami cu efecte devastatoare;

e) Energia nucleară reprezintă o sursă de energie în 34 de state, iar România este unul dintre acestea;

f) Riscurile eventualelor accidente nucleare vizează în cele mai multe cazuri o zonă care depășește frontierele naționale sau regionale, iar impactul în plan uman, social și economic se extinde pe perioade de timp de ordinul zecilor de ani;

g) Siguranța energetică va fi o prioritate a președinției franceze a G8 și a G20, așa cum a afirmat la Kiev, cu ocazia summitului „Utilizarea sigură și inovativă a energiei nucleare”, prim-ministrul francez François Fillon;

h) Declarația de la Kiev, semnată la 19 aprilie 2011, cu ocazia summitului de la Kiev „Utilizarea sigură și inovativă a energiei nucleare”, își propune reafirmarea eforturilor de cooperare internațională în vederea întăririi capacității comune de a preveni și de a lupta împotriva efectelor eventualelor accidente nucleare,

## Senatul României:

1. Transmite un mesaj de solidaritate statului și poporului ucrainean în amintirea tragediei de la Cernobîl;

2. Își exprimă compasiunea față de victimele și familiile victimelor a căror viață a fost distrusă sau a căror sănătate a fost afectată în urma accidentului de la Cernobîl;

3. Salută eforturile și contribuția financiară a comunității internaționale, a statelor Uniunii Europene, inclusiv a României, a statelor G8 și G20 pentru a asigura stabilizarea și eliminarea riscurilor pentru mediu la Centrala de la Cernobîl;

4. Consideră că exploatarea și utilizarea sigură a energiei nucleare trebuie să devină o prioritate la nivel național, regional și mondial;

5. Subliniază necesitatea identificării și adoptării unui set de măsuri în plan național și european care să reglementeze și să promoveze utilizarea tehnologiei și inovării pentru asigurarea securității în domeniul nuclear;

6. Salută inițiativa Comisiei Europene în ceea ce privește elaborarea unui mecanism revizuit de teste și verificare a centralelor nucleare aflate în funcțiune în statele Uniunii Europene și în statele vecine Uniunii Europene;

7. Consideră important ca un sistem de testare obiectivă a stării reale a reactoarelor aflate în funcțiune să fie aplicat la nivel mondial, în linie cu întărirea cooperării internaționale în domeniul siguranței nucleare;

8. Încurajează statele care desfășoară programe nucleare să aloce resurse suficiente pentru asigurarea funcționării corecte a autorităților ce reglementează exploatarea energiei nucleare;

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Stimate colege,

În unanimitate, declarația a fost adoptată. Ea va fi publicată în Monitorul Oficial al României și va fi comunicată pe canale diplomatice tuturor părților interesate și în special Radei Supreme, forul legiuitor al Ucrainei.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și celor care au redactat și au contribuit la adoptarea acestui document.

Domnul senator Emilian Frâncu dorește să ia cuvântul de la tribuna Senatului României pentru a face un anunț. Domnule senator Frâncu, microfonul central.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Împreună cu domnul senator Mocanu am participat în perioada 15–20 aprilie 2011 la Adunarea Generală a Uniunii Interparlamentare, forul cel mai înalt care reprezintă parlamentele din lumea întreagă, echivalent cu Adunarea Generală a ONU în ceea ce privește parlamentele.

Vreau să vă spun că România a avut acolo o prezență consistentă și s-a obținut pentru România postul de vicepreședinte al Uniunii Interparlamentare, o reprezentare care, zic eu, face cinste țării noastre. România a reușit să promoveze patru amendamente în rezoluția finală.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați avut încredere în mine și ați optat pentru ca Senatul să-și trimită acolo reprezentanți și iată că această decizie a fost încununată de succes.

Vă mulțumesc tuturor.

Mulțumesc doamnei Cristina Dumitrescu, din staff, pentru eforturile depuse, mulțumesc și colegilor din delegație, care au făcut lobby pentru ca România să aibă un reprezentant în acest înalt for de conducere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și felicitări, domnule senator!

Felicitări pentru acest succes diplomatic în plan internațional!

Începem cu primul punct din ordinea de zi – Proiecte de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate: Proiectul de Hotărâre cu privire la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 89/666/CEE, 2005/56/CE și 2009/101/CE privind interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților – COM (2011) 79 final.

Comisia economică, industrii și servicii a redactat un raport în care constată că cele două principii nu au fost încălcate și, ca atare, vă

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2011 pentru aprobarea unor reglementări privind creșterea siguranței rutiere și destinația sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuții de inspecție și control în urma aplicării sancțiunilor contravenționale specifice activității de transport rutier.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Eusebiu Pistru.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8.

## **Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță are ca obiect modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de transport rutier pe drumurile publice, în scopul creșterii siguranței rutiere și al stabilirii destinației sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuții de inspecție și control în urma aplicării sancțiunilor contravenționale specifice activității de transport rutier.

Prin prezentul act normativ se modifică mai multe legi, printre care și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, prin sancționarea conducerii autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculelor de transport marfă cu o masă maximă autorizată mai mare de 3,5 tone și al autovehiculului de transport persoane cu 9 locuri pe scaune sau mai multe, inclusiv locul conducătorului auto, fără ca acestea să fie dotate cu anvelope de iarnă pe roțile axelor de tracțiune și fără a avea montate pe aceste roți lanțuri sau alte echipamente antiderapante omologate.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte Vosganian, vă rog.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost luat în discuția Comisiei economice, industrii și servicii. Noi am hotărât să întocmim un raport favorabil, însoțindu-l de o serie de amendamente, unele admise și altele respinse.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Există dezbateri? Intervenții pe fondul acestui text? Nu.

Avem în față un proiect de lege cu caracter ordinar, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.

Domnule secretar de stat Nicolae Ivășchescu, vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Prin proiectul de lege se are în vedere redefinirea funcțiilor Inspecției Muncii în acord cu dinamica legislației europene și a prevederilor convențiilor ratificate de țara noastră, precum și cu necesitatea adaptării la noile cerințe legate de reorganizarea instituțiilor publice.

Astfel, proiectul de lege a fost elaborat cu scopul de a asigura aplicarea prevederilor legale, generale și speciale, în domeniul relațiilor de muncă, al securității și sănătății în muncă și al supravegherii pieței.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Raportul comisiei. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unui raport de admitere, cu avize favorabile de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții?

Dezbateri pe fond?

Este vorba de un proiect de lege cu caracter organic, votul final va fi dat...

Am rugămintea la liderii grupurilor parlamentare să încerce să mă ajute în găsirea momentului optim pentru astfel de voturi pe legile cu caracter organic. În mod normal, acest moment trebuie să fie astăzi, la ora 17.00.

Rămâne conform programului obișnuit. La ora 17.00 vom începe votul final, inclusiv pe legile cu caracter organic sau pe alte legi care sunt relevante.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare.

Din partea Guvernului, domnul ministru Iliescu. Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Hristos a înviat!

Vă rog să-mi permiteți, din partea Guvernului, să vă adresez dumneavoastră, tuturor doamnelor și domnilor senatori, sănătate multă și putere de muncă în a vă îndeplini mandatele pe care le aveți în exercițiu.

Referitor la cererea de reexaminare formulată de președintele Traian Băsescu, Guvernul își însușește argumentele pe care președintele le-a propus pentru cererea de reexaminare și, mai mult decât atât, soluția adoptată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv aceea de respingere în integralitate a legii, având în vedere că prin eliminarea elementelor care sunt puse în discuție legea ar deveni inaplicabilă. Motiv pentru care vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu

raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în forma în care a fost redactat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Textul propus spre adoptare Parlamentului este criticabil din multe puncte de vedere. Cinci dintre ele au fost ridicate și de Președintele României.

Printre altele, este vorba despre faptul că operatorii economici, fundațiile sau asociațiile care pot organiza cimitire, crematorii și servicii funerare nu au obligația să prevadă parcele corespunzătoare pentru fiecare cult recunoscut, într-o localitate în care nu funcționează decât un singur cimitir. Aceasta, pe de o parte.

Pe de altă parte, legea nu prevede procedurile speciale de urmat care să stabilească situația în cazul în care proprietarul privat al cimitirului este supus procedurii insolvenței.

Nu este prevăzută, de asemenea, modalitatea în care prevederile acestei inițiative legislative se armonizează cu dispozițiile actelor normative care reglementează administrarea domeniului public și privat de interes local.

Legea nu prevede, de asemenea, modul de stabilire a taxelor și tarifelor aferente serviciilor funerare și nu identifică vreo autoritate competentă care să exercite supravegherea și controlul acestor prestații cu caracter public.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, poate una dintre cauzele importante pentru care, în unanimitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere a cererii de reexaminare și, pe fond, de respingere a inițiativei legislative este aceea că, deși proiectul de lege prevede o serie de dispoziții cu caracter imperativ, nu este prevăzută nicio sancțiune.

Guvernul nu susține adoptarea prezentului proiect de lege. Secretariatul de Stat pentru Culte și Patriarhia Română, prin vicarul administrativ patriarhal, au criticat și s-au opus adoptării acestui proiect de lege, considerând că legea în vigoare acoperă necesitatea reglementării în acest domeniu.

Este motivul pentru care, v-am spus, în unanimitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere și adoptare cererea de reexaminare formulată de Președintele României, solicitându-vă să fiți de acord cu cererea de reexaminare și, pe fond, să dispuneți respingerea proiectul de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte. Mai sunt intervenții? Nu.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind cimitirele și serviciile funerare. Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.

Domnule ministru Iliescu, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este inadmisibilă această inițiativă legislativă, având în vedere că, în conformitate cu normele de tehnică legislativă, prin prezenta inițiativă se propune completarea unei legi care nu este încă în vigoare. Este vorba de legea pe care am discutat-o înainte.

Deci, neexistând obiect de activitate, soluția finalizată și redactată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv respingerea acestei propuneri legislative, este și cea agreată de Guvern, motiv pentru care vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule președinte Toni Greblă, microfonul 7.

Inițiatorii nu au mai avut răbdare să intre în vigoare inițiativa legislativă pe care am dezbătut-o anterior și au elaborat o propunere de modificare a acelei legi, motiv pentru care, fără să mai intru în detalii, având în vedere că se propune modificarea unei legi care nu există, vă solicit să fiți de acord cu raportul de respingere a inițiativei legislative, adoptat în unanimitate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Votul dumneavoastră asupra raportului de respingere.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru declararea municipiului Craiova, județul Dolj, oraș-martir.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu.

Domnule ministru Iliescu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare declararea municipiului Craiova, județul Dolj, oraș-martir, în semn de cinstire pentru cei 30 de morți și 64 de răniți, pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989.

Doresc să fac precizarea că această inițiativă legislativă poartă semnătura tuturor parlamentarilor de Dolj, 15 senatori și deputați din tot spectrul politic.

Guvernul susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, și Consiliul Legislativ au avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu unanimitate de voturi, având în vedere că Senatul este primă Cameră sesizată, a hotărât să vă propună spre dezbatere un raport de adoptare a inițiativei legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Vosganian.

A! Mă iertați, domnule lider Hașotti.

Este o chestiune de precădere în lumea Senatului. Domnul lider Hașotti, microfonul central. Vă cer scuze.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Hristos a înviat!” și din partea mea. Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu am luat cuvântul în repetate rânduri de la acest microfon și am exprimat opinia personală, nu a grupului, în legătură cu transformarea comunelor în orașe, a orașelor în municipii etcetera, etcetera și, cu ani în urmă, tot de la acest microfon am vorbit parcă – dacă nu mă înșel – despre orașul Brăila sau Buzău – nu mai țin minte –, să fie oraș-martir.

Stimați colegi,

Lucrurile astea mi se par, așa, aruncate într-o zonă a desuetudinii. Faptul că a fost semnată această propunere legislativă de toți parlamentarii de Dolj este un argument? Păi, se vor uni acum toți parlamentarii din celelalte județe și își vor declara nu știu câte orașe oraș-martir.

Haideți să vă spun ce s-a întâmplat de data aceasta, de exemplu, în orășelul Hârșova, județul Constanța. Cum s-a consumat acolo „rivoluția”? Cinci concetățeni de-ai noștri, după ce consumaseră – cum se spune – pe la cârciumă au aflat că a fugit Ceaușescu. Între timp, fugise și primarul. S-au dus la primărie, au aruncat tabloul, iar actul revoluționar suprem a fost următorul: s-au dus la secretara cu propaganda, o învățătoare, Argentina Mamulea, și i-au luat una din cele două butelii pe care le avea... _(Râsete, discuții.),_ că avea două, că era secretară cu propaganda. Râdeți, dar știți câți revoluționari cu acte în regulă sunt în orășelul Hârșova? 21.

Să vă mai spun că în 1992 am asistat la o discuție între doi ofițeri ai Armatei Române, unul marinar – acum e chiar cu grad foarte mare în marina noastră –, iar celălalt infanterist, care se plângeau că... În seara zilei de 22 decembrie, cel care era pe o vedetă spunea că a tras la poarta 6 în portul Constanța toată noaptea, în zona unde erau niște vagoane cu piatră, că arabii – arabii... teroriștii arabi! – urmau să fugă din țară. Spre stupoarea celuilalt și a celor care eram acolo, la acea întâlnire amicală, a constatat că se trăgea exact în el, iar cel care era comandantul vedetei a fost informat că în el se trăgea chiar de preopinentul lui pentru că aflase că arabii, teroriștii arabi, urmau să debarce în România. Și s-a tras și au fost patru răniți. Să vă mai spun că există în municipiul Constanța un domn care, în seara zilei de 22 decembrie, a spart shopul din port, a încărcat bine portbagajul, nu a oprit la solicitarea armatei și a fost rănit, și este revoluționar cu merite deosebite.

Dar acum de ce să fie Craiova oraș-martir? Dar ce s-a întâmplat la Craiova, domnilor? Nu știu, s-a prins vreun terorist?

Înțeleg că au murit niște concetățeni – Dumnezeu să-i ierte! –, dar în învălmășeala aia de acolo, ce s-a întâmplat? Ați prins vreun terorist? A fost judecat vreunul?

Dar haideți să rezolvăm problema mai simplu: facem România țară-martir și mulțumim pe toată lumea. Și vinovați pentru nenorocirile din această țară vor fi cei 2000 de ani de istorie, vor fi popoarele migratoare, ungurii, rușii, turcii, dar nu noi, că noi suntem țară-martir sau popor-martir. Să știți că nu e mult. Vadim apare la televizor, și nu numai el, ci și alții.

Haideți să vă dau denumirea din DEX a cuvântului _martir_ . Este valabil și pentru orașul Craiova, în cazul acesta, și pentru multe alte orașe... Timișoara, poate Brașov... în sfârșit.

Dar să vedeți denumirea pentru persoană – în cazul acesta oraș: „Persoană care îndură chinuri, fizice sau morale, pentru o cauză. Persoană care a acceptat condamnarea la moarte fără a se dezice de credința creștină.”

Care credință? Bănuiau atunci simpaticii noștri craioveni, olteni, că o să vină capitalismul sau cum? Îi așteptau pe americani.

În cazul acesta, oraș supus unor suferințe, tratamente sau persecuții inumane. S-a întâmplat așa ceva? „Cel care îndură chinuri pentru convingerile sale”. Dar ce convingeri aveați pe 22 decembrie, domnilor?

Că sunt olteni.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

A, acela era un chin... că sunt olteni.

Bine, domnule profesor.

Mulțumesc.

Deci „persoană – în cazul acesta oraș – care a avut de îndurat suferințe, chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile și convingerile sale”.

Domnilor, OK, moartea, dar unde sunt asasinii?

Ați prins vreunul, ați condamnat vreunul?

Haideți să terminăm odată cu chestiunile astea care – nu știu – mie mi se par complet deplasate.

Avem, la ora actuală, mai multe municipii decât orașe, mai multe orașe decât comune și mai multe comune decât sate. Va veni vremea când va trebui să facem inițiative legislative să reparăm greșelile pe care le-am făcut în urma unui entuziasm de acest fel. Hai să lăsăm chestiunile astea cu oraș-martir. Dar de ce este martir un oraș și nu este altul, domnilor?

Ce e martirajul? Să mai spun ce înseamnă _martiraj_ , conform Dicționarului explicativ al limbii române, întocmit de Academia Română, nu de altcineva. Este singurul for care trebuie respectat sută la sută.

„Suferință, supliciu, tortură sau moarte îndurată de cineva pentru ideile sau convingerile sale”.

Păi, asta s-a întâmplat, domnilor, la Craiova, la Constanța, ca să dau exemplul orașului meu? Sau la Vaslui, că mă uit la doamna senator. Ca să nu spun că martirajul este – aveți dreptate – o suferință a martirilor, martirii fiind persoane condamnate pentru credința lor. Avem Martirii de la Niculițel și alți martiri. Las la o parte faptul că ne-am născut creștini,

că a fost Sfântul Andrei – chipurile – pe aici, pe la noi și alte chestiuni de acest fel.

Să vă mai spun ce înseamnă _martiriu_ : „suferință, tortură îndurată de cineva pentru convingerile sale, pentru o credință sau pentru o atitudine, suferință morală intensă, mare și prelungită”.

Am vorbit în nume propriu, dar voi vota, evident, împotriva acestei propuneri legislative. Și haideți să încheiem odată cu astfel de propuneri care, zău, nu ne fac cinste. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Stimați colegi,

Aceasta este una dintre temele cele mai dureroase și cele mai sensibile ale sufletului românesc, de aceea este greu să facem această discuție numai în limitele orașului Craiova și doar salutând solidaritatea parlamentarilor olteni în legătură cu această denumire.

Eu aș propune o altă perspectivă, și asta cu argumentul celui care a văzut lucrurile astea. Eu aș vorbi și despre cei care, în noaptea aceea, și-au pierdut viața asumat. Eu i-am văzut pe unii dintre aceștia. Am văzut tineri abia ieșiți din liceu cu dinții din față smulși de patul puștii. Am văzut tineri cu capetele sparte care roșeau peretele din camera de tortură de la sediul Securității din strada Eforie, și sângele curgea ca tapetul. Eu am văzut tineri cu mâinile legate la spate pe câmp, așteptând să fie împușcați. Am văzut tineri în subsolurile de la Jilava cu apa până aproape de genunchi, scoși câte opt, fiind convinși că sunt scoși ca să fie executați. De aceea, eu nu m-aș grăbi să trec în zona anecdoticului aceste lucruri. Am însă o altă întrebare care pune, după opinia mea, într-o altă lumină această dezbatere.

## Stimați colegi,

În anul 2010 am avut numeroase întâlniri în țară. Peste tot am pus aceeași întrebare auditoriului: cunoaște cineva din sală numele vreunui tânăr mort în Revoluția din 1989? Stupoare! Cu excepția Clujului și Timișoarei, niciun cetățean român pe care l-am întrebat – și, dacă ar fi să adun, sunt câteva zeci de mii – nu știa numele niciunui tânăr mort în 1989.

Nu vreau să vă întreb și pe dumneavoastră. Ar fi interesant de știut câți dintre dumneavoastră cunosc măcar numele a trei tineri morți în 1989, dar nu vă întreb.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Din Craiova.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

I-am întrebat pe cei cu care m-am întâlnit: dacă închideți ochii, vizualizați figura lui Gheorghe Doja, a lui Decebal, sinucigându-se în fața lăncilor romane, chiar și a Anei Ipătescu. Vizualizați, dacă închideți ochii, chipul vreunui tânăr mort în 1989? Răspunsul a fost unanim: nu. În conștiința colectivă românească, martirii din 1989, asumați sau întâmplători, sunt complet absenți. Noi, în acești 20 de ani, i-am ucis a doua oară, prin uitare. Noi am preluat un testament de la ei, pentru că chiar dacă au murit tineri – și mulți nu știau de ce – cu siguranță că dacă i-ai fi întrebat pe ei ce fel de lume ar vrea să fie cea în care să trăiască ar fi putut să o definească.

Există, de pildă, o fată care s-a numit Raluca Sălăjan, elevă în clasa a XI-a la Liceul „Iulia Hașdeu”. Ea a murit împușcată în abdomen, ducând mâncare iubitului ei, care era soldat la Academia Militară. Întrebarea mea: de ce copiii din clasele de liceu învață de Ana lui Manole, care a murit ducând mâncare iubitului ei într-un act de iubire necondiționată, și de ce nu învață de Raluca Sălăjan?

Aș vrea să vă întreb, stimați colegi de la Craiova, ați avut vreo inițiativă legislativă ca în manualele copiilor de școală din județul Dolj să fie incluse numele acestor tineri? Ați făcut vreo inițiativă legislativă sau primăria a susținut vreo inițiativă pentru ca numele lor să fie trecute cu litere de aur în conștiința publică? Și atunci întreb: ce drept avem noi să ne arogăm drepturi în numele acestor martiri? Craiova poate fi un oraș-martir. Întrebarea mea este: a făcut Craiova tot ce se poate pentru memoria lor ca să-și asume această titulatură la nivelul orașului? Merităm noi – în momentul în care nu am reușit să clădim lumea pentru care au murit –, cei care trăim în locul lor, pentru că ei au murit în locul nostru, să ne asumăm martirajul lor?

De aceea, eu vă propun să facem un alt act normativ în care să-i nominalizăm pe martiri și să cultivăm memoria lor, nu să ne arogăm – cocoțându-ne pe umerii sacrificiului lor – un martiraj pe care noi nu-l merităm, după 20 de ani. Întâi să aflăm cum îi cheamă. Întâi copiii noștri să învețe la școală despre Liviu Babeș, despre Lucian Matiș, despre Călin Nemeș, care s-a spânzurat câțiva ani mai târziu din disperare că cei care muriseră lângă el pe străzile Clujului sunt complet uitați. Așadar, să ne asumăm cu toții reînvierea memoriei lor și după aceea să definim și modul în care noi merităm să ne asumăm... să beneficiem de pe urma martirilor. Până atunci însă cred că nu avem dreptul niciunul dintre noi să ne arogăm astfel de titluri. Datoria noastră este să construim lumea pentru care ei au murit, după aceea vom vedea în ce măsură avem dreptul să folosim numele lor pentru a-l înscrie pe tăblițele pe care ei, din lumea lor, nu le mai pot citi, dar pe care noi putem să le citim...

Mulțumesc.

Domnul senator Mircea Diaconu. Cu titlu excepțional, domnul...

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată cum, până la urmă, cu ocazia acestui subiect s-a declanșat, dacă vreți, capitolul „Declarații politice”.

Conform romantismului, desuetudinii, cu care eu personal m-am născut, am participat la această întâmplare istorică de la cap la coadă, evident, la București. Am o părere simplă. Nu trebuia să existe niciodată acea lege, Legea nr. 42/1990, dacă nu mă înșel, care a însemnat declanșarea unei oribile mistificări a acestei întâmplări, care, firește, ca în orice întâmplare de tipul acesta, glisează de la grotesc la sublim. Este firesc să fi coexistat în aceeași clipă, în același loc, toate aceste variante, repet, de la grotesc – are dreptate

domnul senator Hașotti – până la sublim – are dreptate domnul senator Varujan Vosganian.

Am fost de față, pot să scriu romane despre asta, dar a doua zi n-ar fi trebuit să existe niciodată acea lege care a declanșat fripturismul românesc de la vremea aceea. O mulțime de oameni, care cred că nici nu au avut de-a face cu așa ceva, au căpătat beneficii materiale, terenuri, afaceri dubioase etcetera, etcetera. S-a greșit cumplit și continuăm să persistăm în această greșeală, neamendând această lege și nelimitând-o, pe bună dreptate, la martirajul efectiv, la morți și răniți efectiv, și nu la ceilalți.

A doua zi, după ce s-a liniștit acest fenomen, eu fiind în teatru, pentru că îmi era frică să merg acasă și umblam, nu stăteam mai mult de jumătate de oră într-un loc din București, de frică – pentru că eu nu sunt nici martir, nici erou... Îmi era frică cu adevărat, cred că și azi îmi e puțin frică, pentru că am văzut prea multe lucruri și prea multe figuri și am, din păcate, pentru că sunt actor, o memorie ieșită din comun, țin minte absolut totul, și figuri, și întâmplări, și vorbe, și fapte. Bun! Acum vin și zic, că abia asta m-a scos din bancă, altfel sunt tăcut, ați văzut, Guvernul nostru de astăzi nu acceptă inițiative legislative – o mulțime au fost, între timp, de mici rectificări amărâte, de doi lei, pentru câți or mai fi rămas prin țara asta veterani de război: 100, 50, 150 –, pentru că e criză și nu sunt bani la buget, în schimb se duc sume uriașe și nu s-au făcut tăieri și reduceri acestui gen de indemnizații, după părerea mea, greșite, așa cum s-au făcut altora, care muncesc. Și spun greșite, și nu altfel, ca să numi dea cineva foc la casă, să nu-mi bată copiii, pentru că acești „martiri de după” cam cu asta se ocupă.

Domnul senator Mircea Andrei. Microfonul 2.

N-am să folosesc microfonul central, dar voiam să vă spun că în timp ce domnului senator Diaconu îi era frică în timpul Revoluției, să știți că nouă, studenților din 1990, nu ne-a fost frică. Noi am fost prima coloană de studenți, formată în Facultatea de Drept, care a plecat în sus, pe bulevard, către Universitate, și ascult astăzi cu stupefacție ce vorbe se spun despre Revoluție. Sunt convins că foarte mulți dintre acești vorbitori habar nu au despre ceea ce s-a întâmplat la Revoluție. Au stat prin casă și le-a fost frică, umblând din loc în loc, acolo unde era mai cald, mai prudent să stea. Colegii mei, studenți în 1989, să știți că au murit la Universitate, acolo unde este crucea de lemn, în confruntarea cu forțele de securitate.

Acum, ce voiam să vă propun... Și să nu uităm: Guvernul care a făcut aceste modificări este cel de după 1990, până în 1996, când s-au dat aceste legi. Acum, ce voiam să propun antevorbitorilor – și cu extaz, și cu decadență – e că ar fi bine, ca popor, să avem demnitate și atunci când propunem, și atunci când refuzăm o lege sau o propunere legislativă cu privire la Revoluție, cu privire la care, de cele mai multe ori, niciunul nu știm nimic.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Domnul senator Bîrlea.

Vă cer scuze, domnul senator Bîrlea a fost înscris puțin mai devreme la cuvânt.

Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Mircea Diaconu** (din sală) **:**

Vreau și eu un drept la replică după aceea, când se va putea.

## Domnilor colegi,

Nu am deloc intenția să critic buna intenție a unor colegi parlamentari de a aduce omagiu unui moment istoric petrecut într-un oraș sau altul din România. Această inițiativă legislativă, iată, a fost o ocazie foarte potrivită pentru unii dintre noi de a dezvolta o temă mai amplă și obsedantă pentru noi, după 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Dar aici avem de-a face cu o inițiativă legislativă și apreciez că domnul senator Puiu Hașotti a ridicat o chestiune semantică ce deja produce consecințe, oarecum violentând limba română, pentru că este corect și suntem într-o eroare față de toate inițiativele legislative pe care le-am aprobat până acum cu referire la astfel de titluri acordate unor orașe. Martirajul este legat nemijlocit de credință. Restul sunt fapte eroice, petrecute pe timp de război sau – știu eu? – pe timp de pace. Deci aceasta este problema pe care a ridicat-o domnul senator Hașotti, și nicidecum alta, și probabil că, din acest punct de vedere, rezervele Domniei Sale sunt întemeiate.

Ar trebui deci să medităm mai serios atunci când venim cu inițiative legislative de acest gen și să avem mai mult respect și pentru conotația și semnificația cuvintelor.

Mulțumesc.

Domnul senator Diaconu, un drept la replică. Microfonul 1.

Evident, nu e chiar un drept la replică.

O singură precizare.

Sigur că îmi era teamă, pentru că aveam un chip și un nume. Cei care erau nimeni la vremea aceea firește că nu aveau niciun motiv să se teamă.

Domnul senator Hașotti, urmat de domnul senator Ion Vasile, un participant direct la Revoluție.

Foarte scurt.

Stimați colegi...

Văd că domnul senator Varujan Vosganian a plecat. E aici?

Domnule, eu nu am niciun fel de obiecție la ce s-a întâmplat la Timișoara, la Cluj, la Brașov, la București. Da,

Varujan, la București s-au întâmplat niște evenimente, niște acte eroice, nimeni nu neagă. Nu știu însă câți dintre cei care au murit la evenimentele din decembrie au fost conștienți de gestul pe care îl fac, au fost conștienți că sunt niște eroi, niște martiri.

Am vrut să spun că în multe, în prea multe locuri din țara aceasta, unde se spune că a fost revoluție și unde sunt revoluționari – și au dreptate aici și domnul senator Varujan Vosganian, și domnul senator Mircea Diaconu –, da, s-au întâmplat astfel de acte eroice.

Da, de acord, domnule senator, știu, și la Drept, și la Geologie au fost studenți... și nu sunt revoluționari. E foarte adevărat, dar eu nu vorbeam de București, eu vorbeam de Craiova, și de aceea îi întrebam pe colegii noștri parlamentari de Craiova: cunoașteți pe cineva care a fost prins și a făcut acolo acte de terorism, care i-a martirizat, i-a făcut pe acești 21 martiri? Nu.

Repet. Hai să terminăm să facem țara, România, țară-martir și, gata, încheiem discuția!

Domnul senator Ion Vasile, ultima intervenție, microfonul 2.

Încerc, în a treia zi de Paști, să dau dreptate tuturor celor care au vorbit, mai mult sau mai puțin în cunoștință, legat de ceea ce s-a întâmplat în 1989. Eu cred că această chestiune pe care o solicită parlamentarii de Dolj, de Craiova, nu le creează chiar niciun fel de privilegiu și, dacă luăm în discuție acest subiect, îl luăm cumva în continuare, pentru că deja sunt în țară mai multe orașe declarate orașe-martir.

Iertați-mă, ați pronunțat numele Buzăului, printre altele, domnule lider, și vreau să vă spun, fără – eu știu? – a fi un merit al celor de la Buzău, că și acolo, într-adevăr, au murit niște oameni și vă mai spun și altceva: la Buzău era un centru militar de comandă care ținea de la Botoșani la București și de la Constanța la Brașov. Adică, din punct de vedere militar, chiar zona dumneavoastră era ușor subordonată. Ca să nu vorbesc și să dau alte detalii despre ceea ce s-a întâmplat sau se putea întâmpla atunci dacă nu, întâmplător, erau niște oameni acolo.

De aceea cred că, dacă este de amendat acea Lege nr. 42/1990, dacă vrem să amendăm această reglementare, o putem face. Astăzi avem altceva de discutat. Niște colegi au venit cu o inițiativă legislativă. O votăm sau nu. Cred că în rest e pierdere de vreme și nu cred că merită, în această zi, să discutăm un subiect despre care foarte mulți dintre noi dovedim că nu avem habar. Iertați-mi...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Cred că deja este ora 17.15. Avem și vot final. Putem continua un seminar pe teme de revoluție, implicații și semnificații semantice sau religioase încă trei zile.

Suntem în fața unei propuneri legislative pe care un număr de colegi din Dolj – eu mă număr printre aceștia – au făcut-o, în condițiile în care și alte orașe au primit o astfel de recunoaștere publică, fără alte consecințe. Dacă votul Senatului este favorabil, bine, dacă nu este favorabil, iarăși bine, dar nu cred că trebuie să intrăm acum într-o dezbatere pe fond. Vrem să facem odată o dezbatere serioasă în Parlament cu privire la acel moment, putem s-o facem.

De aceea, am să

Stimați colegi, vă propun să ne întoarcem la punctul 3 din ordinea de zi.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală și să lăsați discuțiile postrevoluție pentru mai târziu, la următoarea încercare.

Intrăm în zona votului final și am să vă rog să revenim la punctul 3 din ordinea de zi, și anume Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Un singur vot, pe raport și pe proiectul de lege.

Vă rog, votul dumneavoastră.

Cu 63 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Trecem la voturile finale.

Începem cu punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei.

Cred că am să propun reașezarea grupurilor parlamentare în sala de plen, pentru mai bună convivialitate. Vă reamintesc că am dezbătut acest proiect de lege pe 20 aprilie 2011.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la proiectul de lege.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind posibilitatea angajării în mediul privat a persoanelor pensionate anticipat.

Vă reamintesc că propunerea legislativă a fost dezbătută pe data de 30 martie anul curent în plenul Senatului.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Un singur vot, pe raportul comisiei și pe propunerea legislativă.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 97 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Subiectul a fost îndelung dezbătut în plenul Senatului. Vă reamintesc că am avut o ultimă dezbatere pe 20 aprilie 2011.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Proiectul de lege a fost dezbătut în plenul Senatului în data de 20 aprilie anul curent. Este un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul este de admitere fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Un singur vot, pe raportul fără amendamente și pe proiectul de lege.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Vă reamintesc că am dezbătut acest proiect de lege în plenul Senatului pe 23 februarie 2011.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

-

-

La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului, precum și a altor autorități ale administrației publice centrale.

- Am dezbătut acest proiect de lege în plenul Senatului în

- 15 decembrie 2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative.

- Proiectul de lege a fost dezbătut în plenul Senatului în

- 15 decembrie 2010.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Un singur vot, pe raportul comisiei și pe proiectul de lege.

Urmează să reluăm această dezbatere cu proxima ocazie.

Am rugămintea ca la un moment dat să încercăm să găsim, poate, o soluție cu privire la acest tip de problemă, pentru viitor.

La punctul 28 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Proiectul de lege a fost dezbătut în plenul Senatului în data de 15 decembrie 2010.

Este vorba despre un raport al comisiei, de admitere, cu un amendament.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la raportul comisiei, cu amendamentul admis.

Dacă doi ani de zile înseamnă cutumă, uneori cutuma poate fi benefică. Nu avem însă texte de lege prin care aprobarea unei ordonanțe de urgență să fie transformată de noi într-un proiect pentru respingerea ordonanței de urgență și, sub acest aspect, eu aș solicita ca noi să adoptăm sau să respingem ordonanțele Guvernului, nu să le transformăm în proiecte de respingere.

Parafrazând acum un coleg... Suntem la moțiune de cenzură... Dacă moțiunea de cenzură nu are suficienți susținători, nu o transformăm invers să vedem dacă Guvernul are.

Lăsând orice analogie deoparte, eu nu consider... dincolo de faptul că intrăm într-un blocaj perpetuu... Un act normativ emis de Guvern, dacă Guvernul dorește să aibă confirmarea Parlamentului, trebuie să aibă suficientă susținere pentru a fi trecut prin Parlament, nu suficientă susținere pentru a fi respins, motiv pentru care eu solicit ca, până la luarea unei

hotărâri în această privință, să nu mai supunem la vot transformarea proiectelor de lege pentru aprobarea unor ordonanțe în proiecte de lege pentru respingerea ordonanței.

Aș fi cel mai fericit. Din păcate, avem probleme legate de hotărârile Curții Constituționale.

Domnule lider Rădulescu, poate vom putea găsi o soluție prin care să reglementăm, pe fond, această problematică. Microfonul 2, domnul lider Rădulescu.

Apreciez intervenția domnului președinte. Eu sper că este făcută în sensul constructiv, pentru a ieși din asemenea situații, dar lucrurile sunt altfel impuse de către Constituție și discuția a avut loc atât la noi, cât și la Curtea Constituțională.

Textul pe care se întemeiază nu cutuma, ci chiar regulamentul nostru este acela din Constituție care prevede că ordonanțele se aprobă sau se resping printr-o lege.

Deci, dacă nu avem lege de aprobare, trebuie să avem lege de respingere. Dacă nu trece nici legea de aprobare și nici legea de respingere, avem de-a face cu cazul acestor ordonanțe respinse cu cvorum de lege organică, propuse ca legi organice, care rămân în țara nimănui și le reluăm de nu știu câte ori până când ne vor veni idei mai bune despre ce să facem cu ele. Până atunci, sigur că textul cuprins în regulamentul nostru se întemeiază pe acea decizie. Există și o interpretare explicită, nu e numai o treabă implicită, o interpretare explicită a Curții Constituționale care arată că trebuie să fie ori așa, ori așa, printr-o anumită lege care să treacă conform prevederilor, cu vot organic.

Dacă nu reușim nici să o aprobăm, nici să o respingem cu vot organic, rămâne acolo, în țara nimănui, și o reluăm de nu știu câte ori.

Este adevărat că am rugat Comisia pentru regulament, demult, din vechime, să se gândească la o rezolvare, dar comisia, până acum puțin timp, nu a fost completă și nu a acționat.

În noua ei componență și cu noua ei conducere, îi rog din nou să se gândească, fără să contravenim Constituției, să găsească o ieșire din această problemă.

Mulțumesc. Domnul lider Șerban Mihăilescu. Imediat după aceea, domnul senator Verestóy. Vă cer scuze, domnule senator. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un subiect vechi. Noi discutăm despre această chestiune de doi ani, am discutat chiar și la Comisia pentru regulament această chestiune în ultima perioadă, dar, din păcate, nu am găsit o soluție pentru că, spre deosebire de alte situații, hotărârile Curții Constituționale sunt extrem de directe.

Noi am mai propus această chestiune și rugăm și echipa tehnică a Senatului să se aplece asupra acestei chestiuni extrem de spinoasă.

Și domnul Greblă are dreptate. Și noi le lungim până la infinit, dar fără o soluție juridică clară nu putem avansa în această chestiune.

Eu am mai oferit această soluție, și anume să întrebăm Consiliul Legislativ, ca for care ar putea să dea un punct de vedere asupra acestei situații. Comisia pentru regulament, așa cum este acum, nu are cum să găsească o soluție rapidă și coerentă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Verestóy. După aceea, președintele comisiei de fond. Microfonul 2, domnule senator.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Această problemă, pe care văd că acum, într-un consens, încercăm s-o soluționăm, am mai ridicat-o atunci când eram în opoziție. Situația de acum ne convine. Atunci nu ne-a convenit, cum nu vă convine dumneavoastră acum, dar, în esență, nu ar trebui să convină nimănui.

Soluția pentru a reflecta, într-adevăr, voința electoratului în spatele unui act normativ – deci o majoritate care este cerută de o anumită lege, și anume o majoritate absolută – ar fi să revenim exact unde este cheia problemei, și anume la Curtea Constituțională. Nicăieri altundeva nu putem să găsim o soluție, o dezlegare a acestei situații în care ne-am pus. De fapt, ne-a pus decizia Curții Constituționale.

Nu căutați în regulament sau la Consiliul Legislativ, nu ne pot da decât sfaturi sau idei înțelepte. Soluția este să ne adresăm Curții Constituționale, pentru ca principiul pentru care stăm aici, și anume să reflectăm o majoritate în spatele unui act normativ, să devină o realitate continuă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Dumitru Constantin, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsul meu coleg, domnul senator Rădulescu, a expus exact ceea ce trebuia din punct de vedere constituțional.

Vin și spun că există totuși o soluție. Noi facem o chestiune... nu neapărat cutumă, însă practica pe care o avem astăzi în Parlament este să transformăm rapid în aia sau în cealaltă. Părerea mea este că aceste acte normative trebuie, practic, retrimise comisiei care a întocmit raportul. Există șansa ca rediscutarea în comisie să dea o altă soluție, să se facă o altă negociere, să se interpreteze altfel.

Cred că, în astfel de cazuri, după ce nu trece un asemenea act normativ nici cu respingere, nici cu admitere, trebuie să retrimitem raportul la comisia care a fost raportoare, de fond, și poate acolo se găsește, între timp, o altă soluție ca la următoarea formă de vot să se poată rezolva chestiunile.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am următoarea solicitare, pentru că și pe mine mă frământă acest subiect și, de multe ori, este o problemă care împiedică buna funcționare a societății: poate președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și președintele Comisiei de Regulament... domnule senator Dumitru Constantin! Deci cei doi președinți de comisii, împreună cu colegii dumneavoastră și cu echipa de la Departamentul legislativ poate încercați să degajați o soluție cu care să veniți către noi.

Nu exclud nici posibilitatea de a apela din nou la Curtea Constituțională, în cele din urmă, dacă vom considera că

acest lucru este util, sau formula cu Consiliul Legislativ, sugerată de un alt coleg.

Am rugămintea să încercați să ne ajutați să găsim o formulă care să ne permită să nu stăm într-un blocaj cvasiperpetuu cu astfel de situații. Sunt prea multe situații de acest gen.

Salut faptul că există interes general pentru depășirea unor astfel de situații și poate, într-un interval rezonabil, reveniți în Biroul permanent al Senatului cu o sugestie cu privire la calea de urmat.

Am rămas – până când deslușim acest ghem complicat – la transformarea proiectului de lege într-un proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului. Nu am altă variantă regulamentară pe care s-o pot folosi astăzi.

Am să vă rog să vă pronunțați cu privire la transformarea proiectului de lege de aprobare a ordonanței de urgență a Guvernului într-un proiect de lege de respingere.

Cu 29 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și nicio abținere, situația rămâne în continuare neclarificată.

La punctul 29 din ordinea de zi este înscris Proiectul Legii Lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Vă reamintesc faptul că acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința Senatului din 15.12.2010. Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 820 din 7.06.2010 prin care proiectul de lege este declarat neconstituțional.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Am dezbătut acest proiect de lege în ședința Senatului din 8.12.2010.

Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare formulată de Președintele României.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În aceste condiții, reluăm votul asupra raportului de respingere a cererii de reexaminare în regim de lege organică.

Precizez faptul că, dacă se adoptă raportul de respingere, se menține forma transmisă la promulgare, pentru a putea să avem o mai bună clarificare cu privire la sensul votului nostru.

Reluăm votul asupra raportului de respingere a cererii de reexaminare.

La punctul 31 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Este o dezbatere din 17 iunie 2009. Suntem în situația de a relua votul asupra proiectului de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului.

Dacă proiectul de lege nu întrunește numărul necesar de voturi va fi supus transformării în proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului, situația anterioară.

De aceea am să vă

Vom relua votul final.

Probabil că se reînființează cancelaria până când vom găsi o soluție la această problemă.

La punctul 32 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Este vorba de o reexaminare la cererea Președintelui României.

Vă reamintesc faptul că raportul de respingere a cererii de reexaminare a fost supus votului nostru în ședințele din 8 februarie, 8 martie, 29 martie, 30 aprilie și 14 septembrie 2010, neîntrunind numărul necesar de voturi.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vom relua votul cu privire la raportul de respingere a cererii de reexaminare.

## Vă rog să vă pronunțați.

Cu 42 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

## Mulțumesc.

Am încheiat aici partea de legiferare pentru astăzi.

Vă mulțumesc.

Ne revedem mâine-dimineață, 27 aprilie 2011, pentru plenul nostru de miercuri.

Intrăm în ultimul segment al dezbaterii de astăzi, cel dedicat întrebărilor și interpelărilor adresate de senatori Guvernului României.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, pentru a prezenta întrebarea pregătită.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Obiectul și motivarea întrebării: Situația proiectelor de investiții pentru drumuri în județul Iași.

Doamnă ministru,

Proiectul „10 000 de kilometri de drumuri județene și de interes local” din cadrul Programului național de dezvoltare a infrastructurii reprezintă pentru multe localități o sursă importantă de fonduri necesare îmbunătățirii drumurilor.

Proiectul este deosebit de important pentru că poate asigura dezvoltarea localităților prin atragerea de investiții, dar și condiții decente de transport pentru oamenii din zonă.

Finanțarea, fiind atât de importantă, ridică controverse la nivelul autorităților locale. Același lucru se înregistrează și în județul Iași.

De aceea, pentru a clarifica problema alocării fondurilor și pentru a elimina discuțiile neproductive asupra acestui subiect, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câte proiecte au fost depuse și aprobate pentru județul Iași și pentru ce tronsoane de drumuri și localități?

2. Care este valoarea proiectelor aprobate?

3. Care sunt criteriile de alocare a fondurilor și de

decontare a lucrărilor?

4. Câte proiecte din județul Iași vor fi finanțate anul acesta

și în ce valoare?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator. Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule senator Sorin Constantin Lazăr, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Întrebarea este adresată domnului Cseke Attila, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: Destinația sumelor colectate din taxa pe viciu.

## Domnule ministru,

Taxa pe viciu este reglementată în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în scopul combaterii consumului excesiv de produse din tutun și băuturi alcoolice și pentru finanțarea unor acțiuni din domeniul sanitar, fiind aplicată asupra acelorași produse ce fac obiectul accizării.

După cum bine știm, accizele respectă principiul neafectării veniturilor bugetare, conform căruia, odată ajunse în buget, se depersonalizează, ele fiind destinate acoperirii tuturor cheltuielilor bugetare privite în ansamblul lor.

Prin comparație, taxa pe viciu nu respectă acest principiu, fiind destinată acoperirii anumitor cheltuieli. Sumele obținute din aplicarea acestui impozit reprezintă venituri proprii ale Ministerului Sănătății, fiind utilizate pentru: investiții în infrastructura sistemului sanitar public, finanțarea programelor naționale de sănătate, rezerva Ministerului Sănătății pentru situații speciale. Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care a fost suma de bani încasată anul trecut și ce destinații a avut.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Domnul senator Frâncu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare îi este adresată domnului Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Domnule ministru,

Aproape în fiecare an, la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva printre premiați se numără și cercetători români care aduc inovații în diverse domenii, printre care chimia, medicina sau domeniul energetic.

Totuși, multe dintre aceste proiecte nu sunt susținute și nici măcar patentate ulterior, din cauza lipsei de fonduri. Fac aici mențiunea că, în ultimii trei ani, cel puțin cercetătorii din județul Vâlcea au adus peste 20 de medalii de aur de la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva, lucru care este meritoriu.

Având în vedere atât rezultatele foarte bune obținute de cetățeni români la competiții internaționale, cât și potențialul de care dau dovadă multe invenții sau inovații ale cercetătorilor, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă și cum intenționează Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să ajute cercetătorii români să-și promoveze lucrările, în special pe cele cu aplicații practice inovatoare.

De asemenea, având în vedere cerințele europene de alocare a cel puțin 3% din PIB pentru cercetare, iar la noi acum acest procent este sub 1%, vă rog să-mi precizați, în viziunea dumneavoastră, care este procentul alocat acestui scop pentru următorul an și cum se anticipează a fi evoluția investițiilor în cercetare în următorii trei ani.

Solicit răspuns în scris.

Pot să prezint și a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

A doua întrebare este adresată domnului Cseke Attila Zoltán și se referă la: Situația contribuțiilor pentru sănătate ale cetățenilor din România.

Domnule ministru,

Conform Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente – ARPIM, consumul de medicamente pe cap de locuitor este, în medie, de 104 euro pe an, din care statul compensează aproximativ 52 de euro, acest lucru, evident, în țara noastră. Astfel, contribuția pacientului român este considerabil mai mare comparativ cu alte state europene, fiind depășită în acest sens doar de Bulgaria, Albania și Croația.

În anul 2008, statul român a cheltuit, în medie, aproape 280 de euro pentru sănătatea fiecărui român, nivel de aproape două ori mai mic decât cel din Ungaria. Totodată, în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, România ocupa, în anul 2008, penultimul loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria, ca pondere în totalul economiei, în produsul

intern brut, incluzând și cheltuielile statului și pe cele ale mediului privat.

Având în vedere cele menționate, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care este ponderea actuală a contribuției pacienților pentru medicamente și ce măsuri sunt avute în vedere pentru a stimula implicarea mediului privat în sistemul public de sănătate.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Urmează domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei director Elena Tudor, Direcția Generală pentru Drepturile Copiilor, din cadrul Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale, precum și domnului Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor, și are ca obiect: Reclama antidiscriminare pentru homosexuali încalcă drepturile copilului.

Săptămâna trecută, în diferite orașe din țară – Iași, Cluj, București – au apărut circa 20 de panouri publicitare care prezentau imaginea unui bebeluș cu o banderolă legată la mânuță pe care era trecut cuvântul „homosexual”.

Consider acest lucru o încălcare a legilor țării și cu precădere a Convenției Internaționale a Drepturilor Copilului. Este de nepermis folosirea imaginii unui bebeluș pentru o campanie antidiscriminare a unei minorități care aduce prejudicii conceptului de familie în România.

1. Solicit Direcției Generale pentru Protecția Copilului din cadrul Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale să facă cunoscută poziția pe care au luat-o până în acest moment față de situația relatată și ce măsuri vor lua ca pe viitor copiii să nu mai fie folosiți ca materiale publicitare în scopuri care contravin drepturilor copilului, nici chiar cu acordul părinților, care pot fi manipulați pe considerente financiare.

2. Solicit Ministerului Administrației și Internelor să intervină în anularea contractelor încheiate de către autoritățile locale pentru această campanie nepermisă, mai ales prin folosirea ca imagine a unui nou-născut.

3. Ce sancțiuni vor primi părinții copilului care face obiectul campaniei pentru homosexuali?

4. Vă rog să precizați dacă considerați firesc ca autoritățile locale să emită doar autorizații pentru amplasamentul panoului publicitar și să încaseze suma aferentă fără a cere avizul unor instituții, în funcție de conținutul mesajului ce urmează a fi expus publicității. Dacă da, cred că sunt necesare noi reglementări.

5. Ce reglementări veți impune astfel încât, în viitor, să nu mai apară situații similare?

Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL, încheie lista colegilor care au adresat întrebări Guvernului.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Justiției, domnului ministru Cătălin Marian Predoiu.

Domnule ministru,

În ultimul timp, în cadrul audiențelor acordate la biroul senatorial din Timișoara s-au prezentat persoane care, din motive neimputabile lor, și-au pierdut cetățenia română sau le-a fost retrasă fără voia lor și care doresc acum să-și redobândească cetățenia română.

Mă adresez dumneavoastră întrucât situațiile sunt diferite de la caz la caz, iar pentru o informare cât mai bună și mai corectă a acestor persoane și a altora care se vor adresa biroului senatorial, vă rog să-mi precizați care sunt actele și taxele necesare pentru redobândirea cetățeniei române.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doresc să vă informez că următorii colegi au depus în scris întrebările adresate Guvernului: domnul senator Nicolae Dobra, Grupul parlamentar al PDL; Grupul parlamentar al PSD, domnii senatori Gheorghe Pop, Gabriel Mutu, Alexandru Cordoș, Adrian Țuțuianu, Florin Constantinescu; Grupul parlamentar al PNL, domnii senatori Dan Voiculescu, Marius Petre Nicoară; Grupul parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

Trecem la interpelările adresate Guvernului de către senatori.

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, să prezinte, de la tribuna Senatului, interpelarea adresată domnului prim-ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată, așa cum ați precizat, domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru,

Conform proiectului Strategiei fiscal-bugetare a Guvernului pentru perioada 2012–2014, autoritățile locale au posibilitatea să majoreze taxele și impozitele în funcție de necesitățile locale și de „gradul de suportabilitate a populației”, prin introducerea unui sistem în care suma impozabilă a clădirilor și terenurilor din intravilan va fi suportată la valoarea mai mare de piață a acestora. Scopul declarat al acestei măsuri este de a spori gradul de descentralizare prin transferul de noi responsabilități decizionale autorităților locale, însă formulările vagi pot lăsa loc interpretărilor, iar gradul sporit de autonomie al primăriilor poate genera abuzuri în absența unor controale de verificare.

Având în vedere cele menționate, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați:

1. Ce înseamnă „gradul de suportabilitate” la care se face referire? Cum se determină acesta, individual sau la nivelul întregii comunități? După ce criterii?

2. Ce măsuri poate lua Guvernul pentru a se asigura că nivelul taxelor și impozitelor se va stabili având în vedere binele comunității, și nu alte criterii care pot fi subiective? Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doresc să vă informez că următorii colegi au depus în scris interpelările adresate Guvernului: domnii senatori Vasile Cosmin Nicula, Adrian Țuțuianu, Sorin Constantin Lazăr, Florin Constantinescu și Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al PSD; domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL; domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Doresc să vă informez, de asemenea, că răspunsurile din partea Guvernului la întrebările adresate de către senatorii României vor fi transmise acestora în scris, după cum urmează:

Grupul parlamentar al PSD: Adrian Țuțuianu, două răspunsuri la întrebările adresate Ministerului Administrației și Internelor; Ioan Mang, răspuns la întrebarea adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; Florin Constantinescu, două răspunsuri din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; Sorin Constantin Lazăr, răspuns din partea Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Pentru răspunsurile la întrebările adresate de domnii senatori Sorin Constantin Lazăr și Valer Marian, Grupul parlamentar al PSD, Emilian Valentin Frâncu și Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL, Guvernul solicită amânare.

De asemenea, vor primi răspunsuri în scris din partea Guvernului la interpelările adresate: domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al PSD, din partea Ministerului Administrației și Internelor, domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Pentru răspunsurile la interpelările adresate de domnii senatori Paul Ichim, Adrian Țuțuianu, Sorin Constantin Lazăr și Florin Constantinescu, Guvernul solicită amânare.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi a plenului Senatului României de astăzi, 26 aprilie 2011.

Declar încheiată ședința noastră.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**| |---|---|---|---|---|---| |||||**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|900|1.200|330|120| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|144|1.500||140| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|245|2.250||200| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|370|430||40| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|5.270|1.720||160| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|300|1.600||150| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|35|540||50| |8.|Colecția Legislația României|4|450|120|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|750||70|

NOT Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

||**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**|**— Prețuri pentru anul 2011 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|50|130|330|790|1.740|500|1.250|3.130|7.510|16.520| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |Autentic+ExpertMO|130|330|830|1.990|4.380|1.300|3.250|8.130|19.510|42.920| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|600|1.500|3.750|9.000|19.800| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |Autentic+ExpertMO|150|380|950|2.280|5.020|1.500|3.750|9.380|22.510|49.520| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic PDF, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||50 lei/an||

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590465]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/6.V.2011 conține 16 pagini.**

Prețul: 4,80 lei