Frunda György

Dar avem ∫i art. 6 alin. 2, care permite comunit„˛ilor na˛ionale, minorit„˛ilor na˛ionale p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii na˛ionale. Avem art. 11 ∫i 20, care Ón interpretarea ∫i aplicarea conven˛iilor interna˛ionale dau prioritate conven˛iilor interna˛ionale fa˛„ de legea na˛ional„. Avem art. 59 din Constitu˛ie, care minorit„˛ilor na˛ionale le permite reprezentarea parlamentar„. Avem o practic„, bine stabilit„ Ón Rom‚nia, care accept„ deciziile Cur˛ii Europene ale Drepturilor Omului ∫i avem un Óntreg sistem de colaborare cu institu˛iile paneuropene ∫i euroatlantice Ón privin˛a integr„rii europene. Desigur, Ón 1991, c‚nd am acceptat aceste articole, am r„spuns unei realit„˛i. Am Óncercat s„ Ómp„c„m ∫i capra ∫i varza, am

definit statul rom‚n ca na˛ional, am acordat ∫i drepturi comunit„˛ilor ∫i minorit„˛ilor na˛ionale. Au trecut de atunci, doamnelor ∫i domnilor colegi, peste 12 ani. Rom‚nia merge pe un drum de integrare european„. Este integrat„ aproape Ón Óntregime Ón NATO. Este pe un trend pozitiv ∫i Ón ceea ce prive∫te drepturile minorit„˛ilor na˛ionale. Dac„ ne uit„m la Uniunea European„, vom constata c„ nici una din cele 15 ˛„ri membre ale Uniunii Europene nu se declar„ ca stat na˛ional. Inventatorul statului na˛ional, Fran˛a, Ón 1956 a renun˛at la a se mai defini ca stat na˛ional. Italia a fost ultimul stat care nu s-a mai definit Ón 1959 stat na˛ional, pentru c„ Fran˛a Ón 1958, Ómi atrage aten˛ia domnul Constantinescu, atunci c‚nd s-a terminat Conven˛ia Ónainta∫ului Uniunii Europene, atunci s-a luat decizia renun˛„rii la statul na˛ional.

V„ rog s„ m„ Ón˛elege˛i bine, stimate doamne senatoare ∫i stima˛i domni senatori, statul na˛ional, sintagma aceasta nu Ó∫i are rostul, nu pentru c„ noi, comunitatea maghiar„, reprezentan˛ii comunit„˛ii maghiare din Rom‚nia cerem acest lucru, ci pentru c„ din punctul de vedere al integr„rii europene oricum va trebui s„ renun˛„m la acest lucru. V„ rog s„ vede˛i experien˛a celor 10 state care vor deveni membre ale Uniunii Europene Ón 1 mai 2004, nici ele nu se definesc, nici una dintre ele, ca stat na˛ional. De ce? Pentru c„ din punct de vedere politic ∫i juridic statul na˛ional Ónseamn„ un stat are are suveranitatea absolut„. Uniunea European„ se bazeaz„ pe principiul suveranit„˛ii partajate, _share sovereignty_ , care Ónseamn„ c„ deciziile se iau Ón comun ∫i se aplic„ de c„tre fiecare. Dac„ vrem ca Rom‚nia, ∫i marea majoritate a celor prezen˛i vrem acest lucru, s„ devin„ membru al Uniunii Europene va trebui s„ accept„m acest principiu. Este Ón interesul acestei ˛„ri, a locuitorilor s„i, a majorit„˛ii rom‚ne ∫i a comunit„˛ilor conlocuitoare na˛ionale ca s„ accept„m acest principiu. Œncerc„m a doua oar„ s„ elimin„m aceast„ sintagm„. Nu putem. Sunt convins c„ p‚n„ Ón 2007, nu un reprezentant al U.D.M.R.-lui va cere acest lucru, ci un reprezentant al majorit„˛ii care va guverna Rom‚nia Ón perioada 2004-2008. ( _Rumoare, vocifer„ri._ ) Vorbeam de partide politice, nu de dumneavoastr„.