Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·5 septembrie 2003
Senatul · MO 97/2003 · 2003-09-05
· other
485 de discursuri
Stima˛i colegi, V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile!
Œl invit pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei, domnul Valer Dorneanu. V„ rog foarte mult s„ pofti˛i la prezidiu!
Stima˛i colegi,
Permite˛i-mi s„ deschid lucr„rile ∫edin˛ei noastre din cea de-a doua zi a sesiunii extraordinare.
A∫a cum am convenit Ón cursul zilei de ieri, vom Óncepe s„ discut„m amendamentele. V„ rog s„ m„ urm„ri˛i, vom Óncepe cu amendamentele admise. Dac„ sunt interven˛ii asupra acestor amendamente, sigur, v„ rog s„ le ridica˛i. De altfel, eu o s„ v„ atrag aten˛ia pe parcurs asupra acestui lucru. Dup„ care vom lua Ón ordine amendamentele respinse, Ón ordinea Ón care sunt prezentate; deci pe articole.
V„ rog s„ deschide˛i anexa la amendamente admise. Avem pct. 4 din legea de revizuire, respectiv o interven˛ie la art. 9, legat de sindicate, patronate ∫i asocia˛ii profesionale.
Dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu acest amendament? Autorul este domnul senator Dan-Mircea Popescu. Œn˛eleg c„ amendamentul a fost acceptat.
Domnule pre∫edinte, Dac„ considera˛i c„ necesit„ interven˛ie?
Nu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Œn aceste condi˛ii, o s„
Vot · approved
Ședința
La nr. crt. 2, respectiv pct. 7 din legea de revizuire, este vorba de alin.4 al art. 16. De asemenea, este un amendament al domnului senator Dan-Mircea Popescu, acceptat de c„tre comisia constitu˛ional„.
Dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt interven˛ii.
Vot · Respins
Ședința
Œnainte de a trece la punctul urm„tor, vreau s„ v„ atrag aten˛ia, stima˛i colegi, c„ o parte dintre dumneavoastr„, chiar la amendamentele admise, a˛i avut inter-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 ven˛ie, dar a fost respins„ de c„tre comisie. Nu relu„m; dup„ aceea, la amendamente respinse. Discut„m amendamentul, s-a aprobat, nu mai putem discuta! Deci, dac„ dori˛i s„ interven˛i, interveni˛i acum.
La nr. crt. 3, cu referire la pct. 11 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, se refer„ la alin.4 al art. 23. Se refer„ la arestarea preventiv„. Se dispune numai de judec„tor ∫i numai Ón cursul procesului penal.
Este un amendament f„cut de doamna senator Rodica Mihaela St„noiu ∫i domnul senator Ion Predescu. Domnul senator Predescu, ave˛i cuv‚ntul!
Domnule pre∫edinte,
Camera Deputa˛ilor a aprobat textul a∫a: îArestarea preventiv„ se dispune numai de judec„tor“ . Corect! Este Óns„ o alt„ problem„. Arestarea preventiv„ se poate dispune numai Ón cursul procesului penal ∫i Ón cadrul acestuia. Punctul acesta de vedere, de a completa textul, a fost admis. Eu am formulat amendamentul ceva mai simplu. El este redat Ón raport mai complicat.
Cum l-am formulat eu? îŒn cursul procesului penal, arestarea preventiv„ se dispune numai de judec„tor“.
Avem cele dou„ elemente fundamentale: îcursul procesului penal“ ∫i îarestarea preventiv„“ numai — deci accent deosebit, de excludere — de judec„tor. Œn raport este trecut: îArestarea preventiv„ se dispune numai de judec„tor ∫i numai Ón cursul procesului penal“.
Œn ce m„ prive∫te, deficien˛a de redactare este repetarea termenului înumai“ . ™i nu are ra˛iune. Eu cred c„ textul este mai de acurate˛e dac„ spunem Ón loc de îArestarea preventiv„ se dispune numai de judec„tor ∫i numai Ón cursul procesului penal“, îŒn cursul procesului penal, arestarea preventiv„ se dispune numai de judec„tor“.
Ar fi Óns„ posibil„ o interpretare, potrivit c„reia arestarea preventiv„, numai Ón cursul procesului penal o poate dispune judec„torul. Cu alte cuvinte, Ón alte condi˛ii, ar putea fi dispus„ ∫i de altcineva.
Œn ultim„ instan˛„, reflect‚ndu-se, s-a ajuns la redactarea din raport, cu repetarea termenului înumai“ , at‚t pentru cadru, c‚t ∫i pentru cel care dispune.
L-a∫ solicita, dac„ este prezent domnul profesor Neagu, specialist Ón materie procesual-penal„, dac„ aceast„ repetare este necesar„ Ón text sau dac„ textul poate s„ fie, f„r„ posibilitate de interpretare v„t„m„toare textului, a∫a cum l-am propus eu: îŒn cursul procesului penal, arestarea preventiv„ se dispune numai de judec„tor“.
Dac„ agrea˛i repetarea din raport a cuv‚ntului înumai“, cu exclusivitatea înumai Ón cadrul cursului procesului penal ∫i numai de judec„tor“, sunt de acord cu textul.
Prin urmare, am dorit s„ pun Ón discu˛ie pentru redactare de acurate˛e, pentru redactare c‚t mai bun„ a textului.
V„ mul˛umesc.
Deci, este vorba despre o formulare. Domnul senator Dumitru Badea, v„ rog!
## **Domnul Dumitru Badea:**
Domnule pre∫edinte,
Cred c„ este pe Ón˛elesul tuturor ∫i f„r„ posibilit„˛i de alt„ interpretare eliminarea acestei sintagme înumai“ . Arestarea preventiv„ se dispune de judec„tor — e clar — ∫i numai Ón cursul procesului penal. Deci, eliminarea cuv‚ntului înumai“ dup„ îdispune“ . îArestarea preventiv„
se dispune de judec„tor ∫i numai Ón cursul procesului penal“.
**Domnul Ion Predescu**
**:**
Nu, nu, nu! Are o deficien˛„. Dac„-mi da˛i voie!
Numai o secund„! Domnule’ sta˛i, c„ nu suntem la un simpozion! V„ rog eu foarte mult! C‚nd v„ dau cuv‚ntul, atunci lua˛i cuv‚ntul!
Domnul senator Frunda.
Œncep cu esen˛a. Domnul Predescu are dreptate, chiar dac„ nu a luat cuv‚ntul. Are dreptate. Deduc ce a vrut s„ spun„. Este necesar s„ r„m‚n„ de dou„ ori sintagma înumai“ ∫i îjudec„tor“, ∫i Ón cadrul îprocesului penal“. Nu este vorba despre o analiz„ filologic„, ci despre esen˛a juridic„ a textului. S„ nu uit„m c„ Ón limbajul juridic rom‚nesc, ca ∫i Ón cel francez, no˛iunea larg„ de îmagistrat“ Ói cuprinde at‚t pe judec„tori, c‚t ∫i pe procurori. Œn situa˛ia Ón care am elimina sintagma înumai judec„tor“ , Óntr-o interpretare larg„ a dispozi˛iilor constitu˛ionale, s-ar putea crede c„ ∫i procurorul poate emite mandat de arestare. Aceast„ situa˛ie trebuie eliminat„. Trebuie prev„zut clar c„ numai, Ón exclusivitate, judec„torul poate s„ emit„ mandat de arestare, ∫i nu oric‚nd, ci numai Ón cadrul procesului penal. De ce? Œn practica juridic„ din ˛ara noastr„ au fost situa˛ii c‚nd Ón alte domenii, Ón cazuri civile, Ón cazuri administrative, Ón cazuri ale muncii, judec„torul a dispus pe loc arestarea uneia dintre p„r˛i, a cuiva, a unui martor pe care l-a crezut culpabil, de exemplu, de m„rturie mincinoas„.
Dac„ textul va r„m‚ne a∫a cum este acceptat de c„tre comisie, vom avea ni∫te repere foarte bine definite pentru adoptarea viitoare a Codului de procedur„ penal„.
Eu cred c„ acest text este euroconform, r„spunde cerin˛elor actuale, r„spunde bunului mers al Justi˛iei ∫i al derul„rii proceselor penale, motiv pentru care sus˛in amendamentul ∫i Óncerc s„ fiu explicit Ón ceea ce prive∫te refuzul meu pentru amendamentul domnului senator Badea.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Doamna senator Norica Nicolai.
Eu consider c„ formula propus„ de domnul senator Predescu, dincolo de acest amendament, este cea corect„. M„sura arest„rii preventive nu trebuie ∫i nu se poate dispune, conform dreptului rom‚nesc ∫i celui european, dec‚t Ón cadrul procesului penal. Titularul ac˛iunii de represiune penal„ este statul. Aceast„ m„sur„ nu poate fi luat„ Ón cadrul altui tip de proces. ™i cred c„ textul îŒn cursul procesului penal, arestarea preventiv„ se dispune numai de judec„tor“ rezolv„ ∫i chestiunea cu statutul magistratului, deci a persoanei care poate lua aceast„ m„sur„; ∫i este foarte clar. Œn acela∫i, timp, Ón opinia mea, Óndepline∫te ∫i o condi˛ie de logic„ deontic„, de logic„ a normei juridice, nepermi˛‚nd, cred eu, alte interpret„ri.
Mul˛umesc. Domnul senator Filipa∫.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
A∫a cum este redactat amendamentul Ón propunerea domnului senator Predescu, poate s„ r„m‚n„.
Vreau s„ v„ spun c„ repetarea termenului înumai“ nu este sup„r„toare. Exist„ o regul„ Ón drept, Ón conformitate cu care legiuitorul repet„ uneori, inten˛ionat, anumite cuvinte, anumi˛i termeni, tocmai pentru a nu l„sa nici un fel de dubiu cu privire la sensul care a determinat acest legiuitor s„ redacteze acea norm„ juridic„. Deci, poate r„m‚ne textul cu repetarea termenului înumai“ , f„r„ nici un fel de problem„, Ónscriindu-ne Ón regula pe care am spus-o mai Ónainte.
Pe de alt„ parte, Óns„, ∫i Ón afara acestei chestiuni — deci, eu am s„ votez pentru textul a∫a cum l-a propus domnul Predescu — vreau s„ atrag aten˛ia asupra unui lucru. Exist„ o tendin˛„ de a se transfera doctrina sau elemente ale doctrinei Ón con˛inutul imperativ al normei, ceea ce nu este bine. Prea mul˛i termeni care explic„ sau prea mul˛i termeni care Ónt„resc sensul unei norme juridice pot conduce la confuzii. Ei pot fi tot at‚t de bine interpreta˛i, Óntr-un sens sau altul, chiar dac„ nou„ ni se pare c„ ace∫ti termeni sunt imperativi. De aceea e bine s„ ne ferim de prea multe repet„ri, de prea multe consolid„ri ale sensului normei juridice — Ón˛elege˛i ce vreau s„ v„ spun — pentru c„ s-ar putea Ónt‚mpla s„ ajungem exact la fenomenul de care vrem s„ ne Óndep„rt„m.
Deci, ar fi existat ∫i o redactare — asta o spun doar a∫a, informativ — care ar fi fost tot at‚t de clar„ ∫i n-ar fi l„sat nici un fel de dubiu, pentru c„ e doctrina ∫i, la urma urmei, juristul care interpreteaz„ a f„cut o facultate de drept. Deci, dac„ noi am fi avut textul Ón felul urm„tor: îArestarea preventiv„ se dispune de judec„tor Ón cursul procesului penal“ , n-ar fi fost nici un fel de problem„. Dar dac„ s-a vrut, Ón aceast„ problem„ at‚t de sensibil„, s„ se produc„ aceast„ repetare ∫i s„ se l„mureasc„ definitiv sensul, eu sunt de acord cu acest lucru, dar e bine s„ ne ferim s„ tranform„m aceast„ chestiune Óntr-o regul„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt interven˛ii? Domnul senator Iorgovan.
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ nu Óncalc protocolul comisiei dac„ vorbesc, Ón calitate de senator, pentru amendament. Noi l-am discutat, este un amendament care vine dup„ o anumit„ experien˛„, nu numai constitu˛ional„, dar o experien˛„ de practic„ judiciar„. Am ajuns la necesitatea de a insera ace∫ti termeni Ón textul Constitu˛iei, tocmai pentru a l„sa s„ se Ón˛eleag„ c„ Ón ceea ce prive∫te m„sura arest„rii preventive, o dat„ cu revizuirea Constitu˛iei, se schimb„ filozofia Ón ˛ara rom‚neasc„.
A∫a cum s-a spus, dac„ p‚n„ acum arestarea preventiv„ era generic la Óndem‚na magistra˛ilor, iar tot prin Constitu˛ie magistra˛ii au Ónsemnat ∫i procurorii, primul înumai“ scoate Ón eviden˛„ autoritatea care este competent„ potrivit Constitu˛iei. ™i este nevoie de aceast„ precizare. Poate Óntr-o etap„, domnule profesor Filipa∫, c‚nd vom intra Ón normalitate, c‚nd lucrurile vor fi de la sine Ón˛elese, acest înumai“ nu va mai fi necesar ∫i vom stiliza Constitu˛ia. Pentru etapa pe care o str„bate
Rom‚nia, primul înumai“ este necesar. Scoate Ón eviden˛„ autoritatea. Al doilea înumai“ este necesar pentru a scoate Ón eviden˛„ zona Ón care intervine. Numai acolo.
Pentru c„, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, Ón aceast„ ˛ar„ a fost ∫i o experien˛„ de trist„ amintire. Erau oameni, autorit„˛i importante, care umblau cu mandatele de arestare Ón buzunare.
Am tr„it o asemenea experien˛„, am v„zut c‚nd s-a completat un mandat de arestare la o munc„ patriotic„ pentru o ∫ef„ de ferm„. Nu cumva, vreodat„, s„ se ajung„ prin interpretare la asemenea practici aberante! Avem nevoie pentru aceasta de al doilea înumai“ , tocmai ca o gard„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii? Domnul profesor Buzatu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O chestiune de formulare care las„, Ón esen˛„, textul neschimbat.
De ce s„ nu d„m un text, s„-i spunem, mai colorat? îArestarea preventiv„ se dispune, Ón exclusivitate, de judec„tor ∫i numai Ón cursul procesului penal“ .
M„ rog, este un punct de vedere. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am cerut cuv‚ntul pentru c„ socotesc c„ s-a dezb„tut suficient asupra acestui text admis Ón unanimitate Ón cadrul comisiei. M„ bucur c„ distinsul nostru coleg, domnul senator Filipa∫, a spus exact ce am spus ∫i eu Ón comisie, c„ puteam s„ renun˛„m la cele dou„ limit„ri ale cuv‚ntului înumai“ , dar cred c„ ne g„sim Ón situa˛ia aceluia care sufl„ ∫i Ón iaurt, Ónc‚t nu este r„u ca m„car Ón aceast„ faz„ s„ fim foarte aten˛i ∫i s„ evit„m orice posibilitate de abuz.
Cred c„ textul nu sup„r„ nici din punct de vedere al limbii rom‚ne ∫i cu at‚t mai pu˛in din punct de vedere al modului Ón care el va fi aplicat.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Predescu.
Dup„ cum v-am spus, ∫i Ón comisie, am fost de acord cu forma din raport ∫i ast„zi tot a∫a.
Textul mai are Óns„ ∫i dou„ avantaje Ón plus, care au rezultat din dezbaterile de aici ∫i este bine s„ fie re˛inute Ón dezbaterile ce se vor publica pentru ca practicienii s„ disting„ ∫i ei la r‚ndul lor. Exclude posibilitatea arest„rii Ón cadrul delictului de audien˛„, idee subliniat„ de domnul senator Frunda, ∫i, deci, nu se aseam„n„ una cu alta, este cu totul altceva, ∫i, al doilea, problemele ridicate de interven˛ia domnului senator Badea, se mai poate dispune o modalitate de arestare, aceea pe care o dispune instan˛a dup„ ce a pronun˛at hot„r‚rea de condamnare, instan˛a de fond, ceea ce este cu totul altceva.
Deci, textul cu înumai Ón cursul procesului ∫i numai Ón arestare preventiv„ ∫i numai de judec„tor“ este! Nu o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 suna el frumos, nu o fi at‚t de estetic ∫i de maxim„ acurate˛e, dar este foarte bine determinat ∫i circumscris, f„r„ a l„sa posibilitatea vreunui practician s„ interpreteze ∫i s„ fac„ altceva pe cale de interpretare.
V„ mul˛umesc.
Prin urmare, toat„ lumea cred c„ este l„murit„, textul, a∫a cum este Ón raport, este cel mai corespunz„tor modific„rii Constitu˛iei.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Predescu a vrut s„ ne provoace, dar a˛i v„zut c„, p‚n„ la urm„, nu am cedat.
Deci, Ón˛eleg c„ to˛i colegii, marea majoritate, au fost de acord s„ p„str„m formula, mai ales c„ Comisia constitu˛ional„ a votat-o Ón unanimitate.
De acord s„ supunem la vot?
Œn formula aceasta, v-a∫ sublinia ∫i eu pentru c„, Óntradev„r, a∫a cum spunea profesorul Filipa∫ ∫i profesorul Iorgovan, un text constitu˛ional trebuie s„ se defineasc„ prin rigoare, prin concizie.
Orice interven˛ie, cu ad„ugiri ∫tiin˛ifice rezultate din practic„, din literatur„, excede ∫i pune Ón dificultate pe cel care aplic„ legea.
De multe ori, Óns„, legiuitorul simte nevoia pentru o Ónt„rire, pentru a sublinia o garan˛ie suplimentar„, s„ fac„ o precizare, chiar de aceast„ natur„, înumai“ , ∫i, uneori, o face ∫i Ón mod repetat.
Istoria practicii noastre judiciare a demonstrat c„ este nevoie de o asemenea repetare, de o asemenea precizare, de o asemenea garan˛ie pentru a elimina orice confuzie Ón interpretarea termenului.
Cred, de asemenea, c„ este mai bine, a∫a cum am Ónceput noi formularea, îarestarea se face“ ∫i s„ nu punem îÓn cursul procesului penal“, pentru a asigura indentitatea de exprimare a restului alineatelor din acest text.
Deci, v„ rug„m s„ vota˛i textul Ón formula propus„ de comisie.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Vot · approved
Ședința
La punctul urm„tor, punctul 12 din legea de revizuire se refer„ la alin.3 de la art. 27.
Comisia ne propune, Ón cazul de fa˛„, s„ scoatem înumai“ , probabil Ón ideea c„ prea mul˛i de înumai“ Ón Constitu˛ie nu este bine.
Deci, îperchezi˛ia se dispune de judec„tori ∫i se efectueaz„ Ón condi˛iile ∫i Ón formele prev„zute de lege“ . V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt.
Vot · approved
Ședința
La nr. crt. 5, art. 27 alin.4 din Constitu˛ie se refer„ la alin.4 de la art. 27. Este vorba de interdic˛ia perchezi˛iilor Ón timpul nop˛ii, cu excep˛ia cazului de flagrant delict.
Avem un amendament acceptat de comisie, al domnului senator Ion Predescu.
Deci: îperchezi˛iile Ón timpul nop˛ii sunt interzise, afar„ de cazul infrac˛iunilor flagrante“ .
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
Amendamentul a fost acceptat de c„tre comisie. S-a votat cu 117 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
Nr. crt. 6, cu referire la art. 32 din Constitu˛ie, alin 4 al art. 32: îStatul acord„ burse sociale de studiu copiilor ∫i tinerilor proveni˛i din familii defavorizate ∫i celor institu˛ionaliza˛i, Ón condi˛iile legii“ . Amendament admis de comisie; este amendamentul domnului senator Adrian P„unescu.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
S-a aprobat cu 107 voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
La nr. crt. 7, punctul 16 din legea de revizuire a Constitu˛iei, cu referire la art. 32’, avem un amendament al domnului senator Mircea Ionescu-Quintus ∫i doamna senator Norica Nicolai. Este vorba de îaccesul la cultur„“, ∫i alin.2, îlibertatea persoanei“ , acceptat de asemenea de c„tre comisie.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
Amendament votat cu 116 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
La punctul 20 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, alin.1 al art. 37: îCet„˛enii se pot asocia liber Ón partide politice, sindicate, Ón patronate ∫i Ón alte forme de asociere“ .
- V„ rog, dac„ sunt interven˛ii?
- A fost ∫i un amendament respins aici.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
S-a votat cu 109 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.
Art.38 din Constitu˛ie, îdreptul la munc„“.
Alin.1 al art. 38, avem un amendament al domnului senator Dan-Mircea Popescu, acceptat de c„tre comisie. îDreptul la munc„ nu poate fi Óngr„dit, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupa˛iei, precum ∫i a locului de munc„ sunt libere“ .
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
S-a votat cu 114 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.
La punctul 13 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, art. 29’, avem, de asemenea, un amendament acceptat de comisie, propus de domnul senator Mircea IonescuQuintus ∫i doamna senator Norica Nicolai.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
- S-a votat cu 112 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5
- ab˛ineri.
La nr. crt. 11, art. 43 alin. 2 din Constitu˛ie, avem un amendament, acceptat de comisie, al domnului senator Dan-Mircea Popescu ∫i senator Ion Predescu.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii?
Domnul senator Petre Roman, v„ ascult„m!
Textul vorbe∫te despre asisten˛„ medical„ Ón unit„˛ile de stat. Anterior se vorbea de asisten˛„ medical„ gratuit„. Poate s„ apar„ aceast„ chestiune ca o restr‚ngere, de fapt, a acestui drept ∫i atunci, sigur c„ Óntre timp asisten˛a medical„ gratuit„ Ón unit„˛ile de stat nu prea mai e gratuit„, dar totu∫i exist„ ∫i gratuit„˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 Prin urmare, cred c„ Ón text trebuie s„ apar„ o precizare de acest fel, ca s„ nu apar„ ca o restr‚ngere fa˛„ de textul care a existat.
Ar fi o singur„ explica˛ie, c„ dup„ virgul„ a˛i pus îpotrivit legii“ ∫i atunci...
Nu, îpotrivit legii“ este la urm„, mi se pare.
## Domnule senator Predescu,
V„ rog s„ interpreta˛i dumneavoastr„, î∫i la alte forme de asisten˛„ social„ prev„zute de lege“ .
Deci, îprev„zute de lege“ se refer„ la alte forme de asisten˛„ social„, ∫i nu la Óntregul cortegiu de...
## Nu, nu!
Domnul senator Badea, deci, Ónc„ o dat„ re˛ine˛i, urm„ri˛i v„ rog textul: îla m„suri de asisten˛„ social„, potrivit legii.“ Totul este dup„ virgul„, îpotrivit legii“ , Óntregul text.
Da, da...
Eu m„ refer la con˛inutul simbolic al chestiunii. Adic„, aceast„ gratuitate totu∫i exist„ ∫i e bine ca ea s„ fie specificat„, cred eu, fiindc„ exist„ gratuit„˛i. Ele cred c„ trebuie s„ apar„ Ón textul Constitu˛iei. Pentru cet„˛eanul obi∫nuit, a∫a, dispari˛ia acestui termen poate s„ fie un semn de alarm„. Nu eu am f„cut amendamentul, eu doar semnalez ∫i am Óncercat s„ corect„m.
Am Ón˛eles.
Putem da noi o explica˛ie.
Imediat, ave˛i r„bdare...
V„ rog, ini˛iatorii amendamentului, domnul senator Predescu.
Potrivit textului, este vorba de un drept la asisten˛„ medical„ al cet„˛eanului, pe care Ól exercit„ Ón condi˛iile legii.
Nu Constitu˛ia determin„ condi˛iile de exercitare a dreptului, ci legea. C„ e vorba de prevedere analitic„, de distingere, a∫a Ónc‚t textul, a∫a cum este, corespunde asigur„rii dreptului ∫i exercit„rii lui. Sintagma final„, îpotrivit legii“ , este calificativ„ pentru toate cele ce Ói preced. De aceea este pus„ Ón partea final„.
Aceasta a fost ra˛iunea pentru care autorii au formulat ∫i comisia a accepat textul.
Dar Ónv„˛„m‚ntul, noi Ói spunem gratuit.
Numai o secund„!
Domnul senator Badea.
Eu nu am v„zut virgula dup„ îsocial„“ . Este la dumneavoastr„ acolo?
Este, este domnule senator, Ónseamn„ c„ este din multiplicare ∫i nu a mai ap„rut la dumneavoastr„. Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.
Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.
Œn primul r‚nd, o chestiune de procedur„. Suntem la capitolul de amendamente care au fost admise de c„tre comisie.
Aici po˛i s„ pledezi pentru adoptarea acestui amendament sau Ómpotriva acestuia. Ceea ce propune domnul Petre Roman, practic este o amendare a textului pe care nu l-a depus nici Domnia sa, nici alt„ persoan„ Ón cadrul institu˛ional pe care l-am f„cut.
Pe de alt„ parte, nu este adev„rat c„ aceast„ gratuitate figureaz„ Ón textul actual al Constitu˛iei.
Textul art. 43 nu are aceast„ sintagm„. Se spune: îÓn condi˛iile legii“ ∫i legea, desigur, poate s„ prevad„ ∫i gratuit„˛i Ón asisten˛a sanitar„.
V„ mul˛umesc.
O singur„ precizare, stimate coleg, av‚nd Ón vedere faptul c„ totu∫i abord„m legea fundamental„. Œn Biroul permanent, ∫i v-am anun˛at Ón cursul zilei de ieri, am acceptat de principiu c„ se pot face interven˛ii pe amendamente, sigur, nu legat de introducerea de amendamente noi, dar legat de acurate˛ea Ón ceea ce prive∫te formularea; v„ rog s„ fi˛i de acord s„ continu„m pe aceast„ formul„. Interesul este s„ scoatem o lege bun„, chiar dac„ va trebui s„ pierdem ceva mai mult timp la fiecare articol.
Acesta a fost scopul ∫i nu altul. V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii? Domnul senator Tri˛„ F„ni˛„.
Œmi pare r„u c„ trebuie s„-l contrazic pe domnul senator Predescu. V„ rog s„ observa˛i c„ partea ultim„ se refer„ chiar la alte forme de asisten˛„ social„ prev„zut„ de lege ∫i nu se refer„ la celelalte pentru c„ nici nu se poate referi acolo.
La concediul de maternitate pl„tit, la asisten˛„ medical„ — ∫i suntem foarte de acord s„ se introduc„ aceast„ expresie, sintagma, deci, îgratuit„ Ón unit„˛ile sanitare ∫i la alte forme de asisten˛„ social„ prev„zute de lege“ .
A∫ dori s„ pun o Óntrebare celor care au f„cut acest amendament.
Œn prezent func˛ioneaz„ unit„˛i sanitare ale statului, cum este de pild„ la Eforie, sta˛iunea EFOSAL, recunoscut„ Ón Europa pentru tratamentele balneoclimaterice, unde Ministerul Muncii Ó∫i trimite, cu bilete pl„tite de stat, o anumit„ categorie de salaria˛i care sunt caza˛i Ón hoteluri private, sta˛iunea neav‚nd.
Œntrebarea este: mai pot beneficia de acestea?
6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
## Sigur c„ da.
Nu trebuie s„ mai Óntreba˛i, este vorba de asigurarea social„ care este pl„tit„ de c„tre Ministerul Muncii pentru derularea tratamentului.
Domnul senator Dan-Mircea Popescu, ∫i v„ propun s„ ne oprim aici.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Argumentul a fost adus de colegul senator EcksteinKovács Péter. Œntr-adev„r, Ón redactarea actual„ a art. 43 alin. 2 din Constitu˛ie nu apare gratuitatea asisten˛ei medicale.
Deci, amendamentul pe care l-am adus Ómpreun„ cu colegul, domnul senator Ion Predescu, a preluat textul ini˛ial, textul actual ∫i a produs schimb„ri doar Ón ceea ce prive∫te disjungerea Óntre asigur„rile sociale ∫i asisten˛a social„.
Aceasta este principala modificare, sigur, cu identificarea posibilit„˛ii asigur„rilor sociale publice ∫i private, ceea ce era de esen˛a schimb„rilor produse de-a lungul timpului.
Deci, repet, gratuitatea nu a figurat ∫i nu figureaz„ nici Ón actuala redactare a articolului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Se poate reg„si potrivit legii, de la perioad„ la perioad„.
## V„ mul˛umesc.
Cred c„ explica˛iile sunt suficiente, stima˛i colegi.
Vot · approved
Ședința
La punctul 23 din legea de revizuire, referire la alin. 2, art. 45, de asemenea avem un amendament acceptat de comisie, legat de aloca˛ia pentru copii.
Cunoa∫te˛i, Ón loc de îcu dizabilit„˛i“ s-a pus îcu handicap“ , termen utilizat la ora actual„ Ón cadrul Uniunii Europene.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
S-a votat cu 102 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.
La nr.crt.13, cu referire la punctul 24 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, de asemenea acela∫i amendament, Ón loc de î cu dizabilit„˛i“ — îcu handicap“, da? Dac„ sunt interven˛ii?
Domnul senator Petre Roman, v„ ascult„m!
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ ∫i dumneavoastr„, ca ∫i al˛i colegi, a˛i primit din partea asocia˛iei persoanelor, d‚n∫ii spun îcu dizabilit„˛i“; aici terminologia desigur c„ poate s„ comporte o anumit„ discu˛ie, dar Ón fond sunt convins c„ a˛i v„zut un amendament al acestei asocia˛ii pe care cred c„ ∫i domnul Dan-Mircea Popescu l-a primit.
A∫a este, am primit toat„ lumea.
Acel text pe care, din p„cate, Ón momentul acesta nu Ól am asupra mea, eu am sperat c„ d‚n∫ii se vor putea pronun˛a aici, este un pic mai activ pe chestiunea
integr„rii sociale a persoanelor cu handicap. Mi s-a p„rut un text mai bun, mai puternic dec‚t cel care este aici prezentat ∫i vroiam s„ Óntreb ini˛iatorul acestui amendament, respectiv pe domnul senator Dan-Mircea Popescu, dac„ a citit acel text ∫i cum Ól evalueaz„ Ón raport cu textul propus.
## Domnule senator,
Œmi cer scuze c„ intervin, dac„ v-a˛i uitat la motiva˛ie, s-a revenit pe aceast„ formul„ ˛in‚ndu-se seama c„ Ón Constitu˛ia European„ actual„, care este Ón faza final„, nu se folose∫te îdizabilitate“, se folose∫te îcu handicap“ .
Nu despre asta este vorba, eu m„ refer la con˛inutul textului, chestia îcu handicap“ am votat ∫i eu adineaori. Deci, nu asta este problema, acolo, Óns„, era un text un pic mai proactiv fa˛„ de persoanele cu handicap, consider‚ndu-se c„ sunt ni∫te persoane care au posibilitatea de a tr„i normal Ón societate ∫i vreau s„-l Óntreb pe domnul senator Dan-Mircea Popescu dac„ acel text nu i s-a p„rut mai bun dec‚t acesta.
Domnul senator Dan-Mircea Popescu, v„ rog!
## Domnule senator,
Am v„zut ∫i eu, am primit fiecare dintre senatori textul respectiv, m-am m„rginit Óns„ la amendamentul pe care Ól vede˛i, legat de aceast„ denumire a persoanelor îcu handicap“ sau îcu dizabilit„˛i“, sigur denumirea aceasta parc„ pare mai rom‚neasc„ ∫i am optat pentru aceasta. Nu neg valoarea acelui text, Óns„ nu am operat, aici este poate ∫i vina mea ∫i vina celorlal˛i colegi care au avut textul.
Œmi pare r„u, dar asta este realitatea ∫i nu o putem schimba acum din cauza regulamentului pe care Ól avem.
Domnul senator Ion Predescu.
Fundamentarea la care s-a referit domnul senator Petre Roman ˛ine de domeniul legii, nu al Constitu˛iei, pentru c„ se refer„ la fondul reglement„rii prin lege.
De aceea nu s-au Ónscris acele texte, nu s-au preluat ∫i nu le-am Ónscris Ón textul constitu˛ional de sintez„.
Pe noi ne-a preocupat ca amendament terminologia ∫i a trebuit, am fost nevoi˛i s„ accept„m termenul comun Ón care trebuie s„ se exprime Constitu˛ia, pe Ón˛elesul analfabetului p‚n„ la savant, a∫a Ónc‚t aceasta a fost amendarea noastr„, iar nu extinderea textului, pentru a cuprinde ∫i acele idei care activizeaz„ Óntr-adev„r, dar pe care Ól apreciem to˛i, nu numai noi, autorii amendamentului, ci Óntreaga comisie, c„ ˛in de domeniul legii, iar nu de domeniul Constitu˛iei, adic„ de principiu.
## V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii?
Eu cred c„ explica˛iile sunt suficiente, s„ avem grij„. Œntr-adev„r, a fost un material care ne-a venit colegilor senatori ∫i atunci va trebui s„ g‚ndim ca legea pe care o adopt„m, suntem obliga˛i s„ o facem, s„ prindem aceste propuneri ale Asocia˛iei Persoanelor cu Handicap. V„ rog s„ vota˛i textul propus!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
Din sal„
#31207La îrespinse“.
Eu am Ón˛eles r„spunsul dat de domnul senator Ion Predescu, dar fiindc„ am la dispozi˛ie textul, o s„ vede˛i Ón ce sens el vorbe∫te mai activ.
El spune: îpersoanele cu dizabilit„˛i“, bun, îcu handicap“ , îau garantat„ egalitatea de ∫anse cu ceilal˛i cet„˛eni“. Acesta este un text de Constitu˛ie.
Œl avem deja.
V„ rog s„ urm„ri˛i, îstatul asigur„ realizarea unei politici na˛ionale de egalizare a oportunit„˛ilor ∫i de participare social„ deplin„ pentru persoanele cu handicap. Drepturile ∫i Óndatoririle ce revin p„r˛ilor ∫i tutorilor sunt respectate“.
Prin urmare, acesta mi se pare a fi un text pentru persoanele cu handicap mai proeuropean ∫i ast„zi mai larg r„sp‚ndit dec‚t textul nostru, dar el a fost respins ∫i eu m„ Óntreb dac„ totu∫i textul acesta nu este mai bun.
Œnc„ o dat„: îau garantat„ egalitatea de ∫anse cu ceilal˛i cet„˛eni“, este un lucru foarte bun.
foarte frumos, are toate calit„˛ile Ón afar„ de una singur„ – îirealizabil“ .
Dac„ dumneavoastr„ crede˛i c„ un orb poate s„ fie egal cu un v„z„tor, dac„ crede˛i c„ un surdo-mut poate s„ fie egal cu un vorbitor, dac„ crede˛i c„ un ∫chiop poate s„ fie egal cu... dac„ ar fi a∫a, ei nu ar mai trebui s„ aib„ protec˛ie social„ deplin„. Este un lucru imposibil, tocmai pentru c„ acest lucru este imposibil, asta justific„ norma constitu˛ional„ de protec˛ie, dar a afirma c„ statul trebuie s„ asigure ca orbii s„ vad„, adic„ s„ fac„ minuni... p„i, numai a∫a ar putea s„ fie Ón condi˛ii depline, numai dac„ ar merge, numai dac„ ar vedea, numai dac„ ar putea vorbi, numai a∫a sunt depline, altfel nu sunt depline pentru c„ nu au cum.
™i atunci, din acest punct de vedere, m„surile de protec˛ie trecute Ón Constitu˛ie, ele sunt corecte, sunt ar„tate Ón Constitu˛ie, trebuie s„ se ia m„suri pentru protec˛ie, dar protec˛ia nu se asigur„ dec‚t unuia care are nevoie de ea, egalitate de ∫anse deplin„ este imposibil, prin defini˛ie.
Este un text, este adev„rat, f„cut de Partidul Democrat, dar din nefericire, am explicat ∫i Ón comisie, c„ ar trebui s„ aib„ puteri divine ca s„ realizeze textul acesta.
## Domnule senator,
Noi avem Ón Constitu˛ie un articol distinct Ón care spunem: îTo˛i cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii, au acelea∫i drepturi ∫i obliga˛ii“. Indiferent c„ sunt îcu handicap“ sau îf„r„ handicap“ , to˛i cet„˛enii sunt trata˛i la fel.
Deci, asta este ideea, s„ nu Ónc„rc„m Constitu˛ia, Óntruc‚t avem reglementare clar„, precis„, Óntr-un alineat distinct.
Da, v„ rog s„ sus˛ine˛i! Am Ón˛eles propunerea.
Eu cred c„ avem de-a face cu o categorie care dore∫te s„ afirme c„ aceste persoane cu handicap au posibilitatea de a se exprima ca persoane cu drepturi depline ∫i cu capacit„˛i depline; este un lucru care mi se pare mai al zilelor noastre.
Deci, nu considerarea lor ca un grup Ón sine cu handicap, ci ca un grup Ón care oamenii au o problem„ ∫i totu∫i sunt Ón stare s„ se manifeste plenar.
Am Ón˛eles. Domnul pre∫edinte Valer Dorneanu.
V„ rog s„-i permite˛i domnului consilier pentru c„ am discutat acest text ∫i Ón Adunarea constitu˛ional„.
Domnul consilier Mihai Constantinescu, v„ rog!
## **Domnul Mihai Constantinescu** — _consilier la_
_Administra˛ia Preziden˛ial„_ **:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œntr-adev„r, e un text care a fost respins ∫i un text care, cum spunea domnul senator Petre Roman, este
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ avem r„bdare, le rezolv„m toate a∫a cum trebuie.
Domnul senator Frunda.
## Domnule pre∫edinte,
Stimate doamne ∫i domni senatori,
Vreau s„-mi exprim nu numai dezacordul, dar revolta uman„ Ómpotriva celor ce a spus domnul consilier Constantinescu. A spune Ón Senat, a sublinia c„ un orb nu este egal cu un v„z„tor, c„ un ∫chiop nu este egal cu un om care este complet, pe mine m„ revolt„ uman ∫i cer ca domnul consilier s„-∫i retrag„ sus˛inerea. Este absolut inacceptabil! Nu despre acest lucru vorbeam aici. Nu vreau s„ ajungem la teoria greac„ ca pe orbi ∫i pe ∫chiopi s„-i arunc„m de pe st‚nc„ ca s„ sc„p„m de ei. Au trecut c‚teva mii de ani ∫i despre altceva este vorba. Aici vorbim despre egalitatea de ∫ans„ uman„. Fiecare societate are obliga˛ia s„ aib„ grij„ de handicapa˛ii s„i. M„sura Ón care are grij„ de handicapa˛ii s„i arat„ c‚t de coapt„, c‚t de uman„, c‚t de tolerant„, c‚t de grijulie este societatea respectiv„. A-i trata de sus, superficial pe ace∫ti oameni care, Ón afara voin˛ei lor, f„r„ vina lor au ajuns Ón aceast„ situa˛ie mi se pare o arogan˛„ ∫i un cinism de neacceptat Ón Senat.
Œl rog pe domnul Constantinescu, fa˛„ de care am un mare respect ∫i Ói recunosc profesionalitatea, s„ m„ Ón˛eleag„ bine. Nu fa˛„ de d‚nsul am probleme, ci fa˛„ de ceea ce a spus d‚nsul, cu g‚ndirea d‚nsului. Aici este vorba despre obliga˛ia noastr„, a fiec„rui cet„˛ean al acestei ˛„ri de a avea grij„ de cei care sunt Óntr-o situa˛ie handicapat„. Eu m„ simt obligat s„-l ajut pe fiecare handicapat al acestei ˛„ri Óntr-un mod sau Ón altul. La biroul meu senatorial vin zeci de oameni care se pl‚ng s„ nu au posibilitatea s„...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
Stimate coleg,...
Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte!
Stimate coleg,
Haide˛i s„ nu c„dem Ón extrem„. Bine. V„ rog, dac„ mai ave˛i ceva de spus, pofti˛i!
Eu v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ ave˛i aceea∫i unitate de m„sur„ pentru fiecare dintre noi.
Am Ón˛eles. Pentru toat„ lumea.
Pe mine m-a˛i Óntrerupt, pe al˛ii nu i-a˛i Óntrerupt.
Œmi cer scuze.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Nu vreau s„ fiu nici patetic, nu vreau s„ cad nici de partea cealalt„ a calului. Vreau s„ fiu realist ∫i eu cred, din ceea ce au spus colegii din jurul meu, din aceast„ por˛iune a s„lii, mul˛i, foarte mul˛i g‚ndesc ∫i simt ca mine. Da˛i-ne, v„ rog, posibilitatea s„ avem responsabilitatea ∫i fa˛„ de cei care sunt Óntr-o situa˛ie defavorizat„. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Petre Roman.
Sunt surprins de interven˛ia bunului meu prieten, domnul Mihai Constantinescu, pentru care am un mare respect ∫i sentimente c‚t se poate de bune. A fost primul meu consilier c‚nd am ocupat func˛ia de prim-ministru ∫i m-a ajutat foarte mult ca s„ elabor„m c‚t mai corect legile reformei. Iat„, vreau s„-i aduc acest omagiu Ónc„ o dat„ aici. Dar ceea ce a spus dumnealui m„ surprinde foarte tare. Da˛i-mi voie s„ v„ dau dou„ exemple. C‚teva dintre marile sale crea˛ii Beethoven le-a compus fiind surd. Mai de cur‚nd, un mare politician german, Stauble, care a fost ˛inta unui atac terorist asupra sa, o Óncercare de a-l ucide, l-a l„sat Óntr-un scaun cu rotile ∫i Stauble a fost candidat pentru func˛ia de cancelar al Germaniei. Iat„ Ón ce const„ egalitatea de ∫anse! Prin urmare... Stauble, a∫a am spus.
Prin urmare, acum, Ón aceast„ discu˛ie, am c„p„tat convingerea definitiv„ c„ textul propus de Asocia˛ia Persoanelor cu Handicap este mai potrivit.
Da. V„ mul˛umesc foarte mult. Cred c„ am discutat... Doamna senator Simona Marinescu, v„ rog!
Mai sunt foarte pu˛ine lucruri de ad„ugat dup„ cele spuse de colegii mei.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi.
Voiam doar s„ subliniez faptul c„ discursul pe care l-am ascultat este complet noneuropean, iar performan˛a politicii sociale Ón orice stat din Europa civilizat„ este dat„ de capacitatea de a-i integra pe to˛i cei care sunt diferi˛i. Prin urmare, dac„ nu am fost capabili s„ facem asta, dac„ domnul Mihai Constantinescu subliniaz„ faptul c„ Ón Rom‚nia niciodat„ un orb nu va fi Ónv„˛„tor, un surdo-mut nu va fi un bun vorbitor asta este pentru c„ politica social„ a statului nu este suficient de activ„, de eficient„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dac„ mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt interven˛ii. Stima˛i colegi,
V„ rog s„ m„ urm„ri˛i pu˛in. Œn Constitu˛ie avem un articol, art. 16 alin. 1: ,,Cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri“ .
Œn amendamentul care ni s-a propus ∫i l-a sus˛inut comisia, vreau s„ re˛ine˛i, sun„ cam a∫a: ,, Persoanele cu handicap se bucur„ de protec˛ie special„“ . Toat„ lumea este egal„ Ón fa˛a legii. Ini˛iatorul acestui amendament ∫i comisia... trebuie s„ dau ceva mai mult... Este vorba despre exact acel g‚nd de asigurarea aplic„rii acestui articol 16... ,,egalitate pentru to˛i cet„˛enii” ∫i Ón cazul de fa˛„ pentru persoane cu handicap. Revin. Œn articolul primit de la Asocia˛ia Persoanelor cu Handicap nu mai apare protec˛ie social„. Deci, vreau s„ re˛ine˛i acest lucru. M„ rog, s-au spus toate argumentele. Da˛i-mi voie s„
Vot · Amânat
Ședința
Din sal„
#40530Cel respins.
Nu, nu! Nu exist„ amendament respins. Sunt dou„ amendamente. C‚nd avem amendament admis ∫i respins, conform regulamentului se supune la vot amendamentul acceptat de comisie. Dac„ acesta cade, se supune la vot amendamentul cel„lalt. Asta este prevederea regulamentar„. Dar v„ rog s„ fi˛i aten˛i pentru c„ dau explica˛ii tocmai ca s„ ∫tim ce vot„m. Nu are important„, conteaz„ votul nostru.
Din sal„
#40985Corect!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci
Vot · approved
Ședința
Pe cale de consecin˛„, a c„zut cel„lalt amendament. Sigur, la mediere se poate interveni ∫i discuta, pentru c„ va fi text Ón mediere.
Mai dori˛i interven˛ie?
Doamna senator Petre.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
O list„!
V„ rog o list„ pentru grupurile parlamentare. Trecem la urm„torul punct: nr. crt. 14, punctul 2 din Legea de revizuire a Constitu˛iei. Se refer„ la alin. 3 art. 48. La acest alin. 3, art. 48, avem ∫i un amendament respins.
Dac„ sunt interven˛ii?
Domnul senator P„curaru.
Imediat v„ dau cuv‚ntul, domnule senator Bindea.
Domnilor pre∫edin˛i, Stima˛i colegi.
Sigur c„ Óntre at‚tea autorit„˛i ale dreptului constitu˛ional interven˛ia mea poate s„ fie insuficient motivat„. A∫ solicita, totu∫i, o explica˛ie din partea comisiei privind formularea pe care o d„ referitor la ,,grav„ neglijen˛„“ .
Œn Rom‚nia pentru neglijen˛„ Ón serviciu sau neglijen˛„ Ón Óndeplinirea atribu˛iilor ai o penalizare oarecare hot„r‚t„ Ón func˛ie de situa˛ie.
Œn formularea din textul propus de domnii senatori Ion Predescu ∫i Antonie Iorgovan apare r„spunderea magistra˛ilor doar Ón situa˛ia de grav„ neglijen˛„. Mie nu Ómi este limpede care este diferen˛a dintre neglijen˛„ ∫i grav„ neglijen˛„. Este o problem„ de interpretare, Ón˛eleg c„ ∫i de accent, dar nu cred c„ putem s„ facem o discriminare pozitiv„ pentru magistra˛i ca doar Ón situa˛ie de ,,grav„ neglijen˛„“ d‚n∫ii s„ r„spund„, Ón timp ce restul personalului din Rom‚nia, restul angaja˛ilor, restul salaria˛ilor r„spund ∫i Ón situa˛ia de îneglijen˛„ Ón serviciu“.
Deci, a∫ ruga o precizare din partea comisiei, propunerea mea fiind ca formularea s„ fie doar de ,,neglijen˛„“, cu eliminarea cuv‚ntului ,,grav„“ .
S-a Ón˛eles, stimate coleg. Domnul senator Liviu-Doru Bindea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Prin textul care este Ón discu˛ie s-a propus antrenarea r„spunderii magistra˛ilor Ón dou„ situa˛ii: aceea de reacredin˛„ ∫i Ón situa˛ia de grav„ neglijen˛„.
Domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor senatori, Se impune eliminarea celei de a doua situa˛ii, care s„ implice r„spunderea magistra˛ilor, pentru c‚teva considerente, dup„ p„rerea mea foarte importante.
Œn primul r‚nd, este foarte dificil de discutat care va fi cadrul Ón care se va stabili grava neglijen˛„. Av‚nd Ón vedere c„ textul care prevede c„ magistra˛ii r„spund pentru exercitarea func˛iei cu rea-credin˛„ eu cred c„ acest caz Óndestuleaz„ situa˛ia Ón care magistra˛ii s„ r„spund„ pentru hot„r‚rile judec„tore∫ti.
Apoi, domnule pre∫edinte, se face trimitere la motivare: ,, pentru Ómbun„t„˛irea con˛inutului normativ al prevederilor respective ∫i instituirea r„spunderii magistratului Ón caz de grav„ neglijen˛„, care de regul„ este asimilat dolului“ . Sunt dou„ chestiuni distincte. Neglijen˛a Ónseamn„ culp„, dolul Ónseamn„ vinov„˛ie. Deci, dup„ p„rerea mea, nu este corect din punct de vedere juridic cele dou„ forme ale vinov„˛iei — culpa ∫i vinov„˛ia — s„
fie tratate cu aceea∫i, s„-i spunem, sanc˛iune de r„spundere a magistratului pentru situa˛ia de grave neglijen˛e.
Doamnelor ∫i domnilor colegi.
Vreau s„ atrag aten˛ia c„ instituirea acestei r„spunderi sub aceast„ form„ va duce, dup„ p„rerea mea, la o situa˛ie greu de controlat ∫i anume la situa˛ia Ón care se afecteaz„ independen˛a judec„torilor. Pentru c„ Ón situa˛ia Ón care judec„torii Óntr-o anume perioad„ se impune, datorit„ tuturor elementelor care impun o anume exigen˛„ Ón aplicarea m„surilor, probabil o impunere inclusiv din partea solu˛iilor date de Curtea Suprem„ de Justi˛ie, ei vor da aceste solu˛ii la acest nivel de exigen˛„, dup„ 5-6 luni Curtea Suprem„ de Justi˛ie... lucrurile se schimb„ Ón ˛ar„, nu se mai impune aceea∫i exigen˛„ din partea instan˛ei pentru o anume infrac˛iune, iar ei vor putea fi trecu˛i Ón categoria care se prevede la acest amendament, adic„ Ón aceast„ categorie at‚t de ambigu„ de ,,grav„ neglijen˛„“. Deci, consider, repet, c„ prima variant„ ∫i anume aceea de rea-credin˛„ este Óndestul„toare pentru antrenarea r„spunderii magistra˛ilor. A doua este, dup„ p„rerea mea, Ómpotriva intereselor exercit„rii justi˛iei Ón cadrul conceptului de independen˛„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Eckstein.
Problema s-a discutat ∫i s-a r„sdiscutat destul de mult ∫i Ón comisie. Desigur, sunt argumente pro ∫i contra pentru a sanc˛iona ∫i neglijen˛a, fie Ón forma ei grav„, fie Ón forma ei mai u∫oar„, cum propune domnul P„curaru. Eu, totu∫i, m-a∫ ralia propunerii colegului Bindea. S„ ne g‚ndim, s„ ne punem pu˛in ∫i Ón pielea magistratului rom‚n, care intr„ zilnic la dezbatere cu c‚te 50-60 de cauze. Sunt magistra˛i buni ∫i sunt magistra˛i mai pu˛in buni, dar, practic, dac„ ei r„spund pentru orice eroare este o moarte — dac„ vre˛i —, civil„. Este vorba de plata unor sume foarte importante pentru o persoan„ fizic„. Ar fi cam ca o sabie a lui Damocles pentru to˛i judec„torii ∫i, Óntr-adev„r, cred c„ i-ar inhiba aceast„ prevedere. Dac„ reaua-credin˛„ Óntr-adev„r trebuie sanc˛ionat„, ∫i trebuie sanc˛ionat„, ∫i poate s„ fie sanc˛ionat„, ∫i penal dac„ comite o eroare voit, pentru c„ a∫a dore∫te el s„ gre∫easc„ ∫i s„ nu aplice drept legea, sunt de acord, dar cred c„ aceast„ prevedere cu culpa grav„ este una excesiv„ ∫i a∫ propune s„ o elimin„m.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Imediat! Pu˛in„ r„bdare ∫i v„ dau cuv‚ntul. G‚ndeam acum... Cer scuze c„ o spun de aici, dar oare de ce un patron, un economist, un inginer, un contabil Ón Codul penal e acuzat pentru neglijen˛„ Ón serviciu ∫i de ce un judec„tor, nu?
M„ scuza˛i! Dac„ suntem egali to˛i Ón fa˛a legii, vreau s„ spun.
Domnul senator Filipa∫.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi.
Exist„ ni∫te reguli ale r„spunderii juridice care func˛ioneaz„ de vreo 2.000 de ani. Noi le-am cam preluat din dreptul roman prin dreptul civil. Dreptul penal Óns„ a ajuns Ón prezent s„ furnizeze dreptului civil criteriile de vinov„˛ie, ∫i defini˛iile formelor de vinov„˛ie, dup„ cum se ∫tie. Una din aceste reguli este urm„toarea: se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 r„spunde penal pentru fapta inten˛ionat„. Se r„spunde numai Ón anumite condi˛ii pentru fapta f„cut„ din gre∫eal„. Pentru c„ dac„ s-ar echivala inten˛ia cu gre∫eala, nu am mai avea loc unde s„-i ducem pe cei care gre∫ind au produs vreo urmare.
De aceea, ca s„ scurtez discursul, Ón Codul penal, ∫i referin˛ele la legea penal„ sunt inevitabile aici, dup„ cum v„ spuneam, p‚n„ ∫i civilistul preia aceste teorii ∫i defini˛ia nevinov„˛iei pentru culpa contractual„, pentru culpa delictual„ mai ales, le preia din legea penal„. Niciodat„ nu se r„spunde, Ón legea penal„, pentru simpla gre∫eal„, dec‚t dac„ aceast„ simpl„ gre∫eal„ este imputabil„ prin nerespectarea unei obliga˛ii judiciare. Dac„ nu a respectat imperativ o obliga˛ie prev„zut„ de lege, chiar dac„ a f„cut aceasta dintr-o simpl„ gre∫eal„, r„spunderea juridic„ este atras„. Œn general Óns„ culpa, nivelul de r„spundere pentru culp„ Óncepe de la un anumit nivel stabilit de legiuitor. De aceea, Ón art. 249 din Codul penal, unde este incriminat„ neglijen˛a, r„spunderea penal„ pentru neglijen˛„ ce define∫te fapta, ar„t‚ndu-se c„ este o fapt„ f„cut„ din gre∫eal„, iar nivelul r„spunderii Óncepe de la un anumit nivel al urm„rilor gre∫elii. Atunci c‚nd este vorba de institu˛ii de stat pentru pagube produse sau pentru perturb„ri ale circuitului economic al institu˛iei deosebit de grave, iar atunci c‚nd este vorba de persoane fizice, atunci c‚nd s-a adus o pagub„ important„, spune legea, prin gre∫eala respectiv„. Respect‚nd aceste propor˛ii ∫i aceste reguli este bine, a∫a cum s-a prev„zut aici, c„ judec„torul r„spunde nu din simpla gre∫eal„, pe care, nu v„ sup„ra˛i, o Ónt‚lnim tot timpul, la orice pas, ci printr-o grav„ gre∫eal„, a∫a cum, Ón realitate, define∫te neglijen˛a, art. 249 din legea penal„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Du˛„, domnul senator Iorgovan, domnul senator Frunda, domnul senator Predescu.
## Domnule pre∫edinte,
Voi fi foarte scurt. A∫ vrea s„ v„ spun c„ achiesez la ceea ce au spus colegii mei anterior. Din punct de vedere tehnic au dreptate, Codul penal prevede clar infrac˛iunea de neglijen˛„. Œn ac˛iunea îÓn regres“ se poate trage la r„spundere orice magistrat care, Óntradev„r, a prezentat o neglijen˛„ ce a adus un prejudiciu mare. Consider c„ ar fi Óndestul„tor îreaua-credin˛„“ , care trebuie s„ r„m‚n„ Ón finalul textului. Este ceva normal, cu care cred c„ ∫i domnul senator Predescu, ∫i domnul senator Iorgovan vor fi de acord.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Iorgovan.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
M„rturisesc c„ sunt surprins de aceast„ dezbatere, Ón Senatul Rom‚niei, a avoca˛ilor. Probabil c„ se transmite Ón direct ∫i judec„torii afl„...
Se g‚ndesc la ziua de m‚ine!
...ce frumos au vorbit pentru judec„tori cei care sunt ∫i avoca˛i. Vorbe∫te un avocat, domnule pre∫edinte, ∫i tocmai pentru c„ sunt ∫i avocat pledez, Ón Senatul Rom‚niei, pentru normalitate. Œn primul r‚nd, mi-a∫ Óng„dui s„ reamintesc distin∫ilor mei colegi, de Senat ∫i de bar„, c„, nu cu mult timp Ón urm„, Ón Senatul Rom‚niei ∫i Ón Parlament, Ón general, a trecut Legea pentru modificarea Codului de procedur„ penal„, iar noi, Ón acea Lege pentru modificarea Codului de procedur„ penal„, Ón art. 507 am ad„ugat, este vorba de ac˛iunea îÓn regres“ a statului, pentru eroarea judiciar„ ∫i am ad„ugat, la ceea ce era p‚n„ acum, exact aceast„ sintagm„ îsau grav„ neglijen˛„“ deci, c‚nd se Óndreapt„ statul îÓn regres“ Ómpotriva... ∫i Ón aceast„ ipotez„. ™i miam Óng„duit, Ón materialul pe care l-am Ónaintat comisiei, s„ spun urm„torul lucru, ca motivare — art. 507 Cod de procedur„ penal„, a∫a cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003 face referire ∫i la grava neglijen˛„. Ca atare, aceast„ precizare trebuie s„ apar„ ∫i Ón Constitu˛ie, altfel textul din Codul de procedur„ penal„ risc„ s„ r„m‚n„ f„r„ suport, neconstitu˛ional.
## Domnule pre∫edinte,
Noi am propus introducerea acestei sintagme tocmai pentru a pune Ón consonan˛„ legea, pe care tot noi am adoptat-o, nu cu mult timp Ón urm„, cu legea fundamental„. Dincolo de acest aspect, care ˛ine, p‚n„ la urm„, de consonan˛„, nu se va dori s„ fie ∫i un principiu de ordin constitu˛ional?! M„ Óndoiesc c„ m‚ine, poim‚ine, acest text al art. 507 din Codul de procedur„ penal„, care este text Ón vigoare, va rezista la un atac sub aspectul constitu˛ionalit„˛ii. Se va g„si cineva s„ ridice excep˛ia de neconstitu˛ionalitate ∫i nu v„d cum anume, Curtea Constitu˛ional„ ar putea s„ spun„ c„ acest text este Ón consonan˛„ cu Constitu˛ia, at‚ta vreme c‚t nu exist„ acest principiu.
Problema de principiu este aceea de a ∫ti dac„ Ón Rom‚nia, Ón acest moment, c‚nd discut„m revizuirea Constitu˛iei trebuie s„ introducem ∫i acest principiu, ca principiu constitu˛ional a r„spunderii magistra˛ilor pentru ceea ce se Ónt‚mpl„.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Am ruga respectuos s„ se observe c„ este vorba, Ón procedura de revizuire a Constitu˛iei ∫i, sigur, apar ∫i eu aici, are mai pu˛in„ importan˛„ cine apare, dar vreau s„ v„ spun c„ fie ∫i numai pentru acest text, cel pe care l-am introdus la Camera Deputa˛ilor ∫i, vedem dac„ se mai introduce ∫i precizarea noastr„ la Senat, merita revizuit„ Constitu˛ia.
Œn ˛ar„, domnule pre∫edinte, onorat Senat, este o stare de exasperare. Inamovibilitatea a condus la Óng‚mfare. Inamovibilitatea a avut ca efect, p‚n„ la urm„, transformarea judec„torilor Óntr-un fel de persoane sacrosante. Nu, domnule pre∫edinte, nimeni nu poate fi... nici ∫eful statului, Óntr-un regim Ón care ∫eful statului este ales ∫i nu este... nu vreau s„ fac aceast„ discu˛ie, ce Ónseamn„ ∫eful statului- rege ∫i ce Ónseamn„ pre∫edinte, dar avem ∫i vom ajunge acolo, ∫i pentru pre∫edintele republicii abia Ónt„rim, inclusiv r„spunderea penal„ ∫i marc„m r„spunderea penal„ printr-un text distinct. A∫ vrea s„ subliniez c„ nu este vorba, domnule pre∫edinte, de r„spundere penal„. V„ rog s„ ave˛i Ón vedere textul alin. 3 Ón integralitatea sa, versiunea de la Camer„, îstatul r„spunde patrimonial“ . R„spunderea patrimonial„ nu este penal„. Potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin eroarea judiciar„. Acesta, de fapt, este textul Constitu˛iei Ón vigoare. Ce mai ad„ug„m noi?! î...r„spun-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 derea statului nu Ónl„tur„, Ón condi˛iile legii, r„spunderea magistra˛ilor care ∫i-au exercitat func˛ia cu rea-credin˛„“ . Acesta este textul adjudecat de Camera Deputa˛ilor. La acest text, Ón esen˛„, noi am propus s„ se mai adauge ∫i problema gravei neglijen˛e, sigur, Óntr-o formulare a domnului senator Predescu, la care am achiesat ∫i eu, avem textul Ón fa˛„, r„spunderea statului este stabilit„ Ón condi˛iile legii ∫i nu Ónl„tur„ r„spunderea magistra˛ilor care ∫i-au exercitat func˛ia cu rea-credin˛„ sau grav„ neglijen˛„.
S-a Ón˛eles, nu trebuie s„ relua˛i.
Repet: este vorba de r„spundere civil„ ∫i nu r„spundere penal„.
Mul˛umesc. Doamna senator Norica Nicolai.
Eu aveam o simpl„ Óntrebare adresat„ ini˛iatorilor. F„r„ Óndoial„, Ón situa˛ia r„spunderii pentru rea-credin˛„ putem fi Ón prezen˛a unei r„spunderi penale. Ce au d‚n∫ii Ón vedere, Ón concret, prin aceast„ sintagm„ îgrav„ neglijen˛„“ , care principial introduce ∫i o discrimnare? Dac„ cet„˛enii r„spund pentru neglijen˛„, Ón condi˛iile legii penale ∫i formele de agravare sunt acelea prev„zute Ón legea penal„, un magistrat nu r„spunde dec‚t pentru grav„ neglijen˛„, ceea ce poate crea situa˛ii de tip subiectiv ∫i, prin apreciere nu se poate r„spunde niciodat„ pentru aceast„ sintagm„. Deci, ea nu poate func˛iona ca o gard„ pentru prevenirea unui anumit tip de comportament.
Dar a˛i re˛inut c„ a∫a am votat Codul penal?! Domnul senator Filipa∫. M„ scuza˛i!
Domnul senator Frunda. Aceasta este ordinea.
## Domnule pre∫edinte, Distins Senat,
Am avantajul de a lua cuv‚ntul dup„ ce foarte distin∫i colegi juri∫ti ∫i-au spus punctul de vedere. Nu vreau s„ m„ repet, de aceea a∫ analiza problema din trei puncte de vedere:
1) Este nevoie sau nu de un text de gard„, de preven˛ie sau nu?
2) Dac„ acest text Óncalc„ principiul independen˛ei judec„torilor sau, la care s-a f„cut referire?
3) Dac„ aceast„ dispozi˛ie este euroconform„ sau nu?
Punctul 1 — dac„ un asemenea text este necesar sau nu. Œn ultimii ani am avut foarte multe semnale, Ón pres„, despre corup˛ia din justi˛ie. Corup˛ie la nivel mai mic, corup˛ie la nivel mai mare ∫i, Óntr-adev„r, judec„torii erau feri˛i de o r„spundere, sub larga umbrel„ a inamovibilit„˛ii. Desigur, Ómi ve˛i putea spune c„ cel mai Ónalt for disciplinar al magistra˛ilor, Consiliul Suprem al Magistra˛ilor, Ón c‚teva cazuri i-a sanc˛ionat pe judec„tori. Este aceasta o m„sur„ suficient„ sau nu?!
S„ ne g‚ndim la faptul c„ Rom‚nia a fost sanc˛ionat„ de Curtea European„ a Drepturilor Omului Ón c‚teva zeci de cauze civile. Œn aceste cauze civile statul rom‚n trebuie s„ pl„teasc„ milioane de dolari. Este corect, legal ∫i
moral ca cei care au adus hot„r‚rile judec„tore∫ti nedrepte, atunci c‚nd Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului era deja lege rom‚neasc„, s„ r„spund„ pentru gre∫ita interpretare a legii, pentru aplicarea proast„ a legii sau nu? Nu este suficient ca ei s„ r„spund„ numai Ón situa˛ia Ón care au avut rea-credin˛„. Rea-credin˛„ Ónseamn„ c„ ei, cu bun„-∫tiin˛„ au defavorizat una dintre p„r˛i, indiferent dac„ p„r˛ile respective erau persoane fizice, persoane juridice sau chiar statul rom‚n.
Un judec„tor al Rom‚niei c‚nd aduce o hot„r‚re judec„toreasc„ nedreapt„ Ón favoarea statului rom‚n ∫i Ón defavoarea persoanei fizice, indiferent de cet„˛enia acesteia, Ón cel mai bun caz comite o grav„ neglijen˛„. Œn acest caz, dup„ p„rerea mea, el trebuie s„ r„spund„. Œn viziunea mea un asemenea text este un text de preven˛ie. Este un text Ón favoarea judec„torului, pentru c„ un judec„tor care are o cart„ constitu˛ional„ c„ el va trebui s„ r„spund„ Ón cazul gravelor neglijen˛e va fi mai pu˛in expus presiunilor politice, de care s-a vorbit, sau altor presiuni. Un judec„tor nu va mai ac˛iona sub impulsul unui telefon venit de la un pre∫edinte, ministru, senator sau deputat, pentru c„ are Ón fa˛a lui Constitu˛ia. Eu cred c„ acesta este un lucru bun pe care Ól facem judec„torilor.
Este aceast„ m„sur„ o Ónc„lcare a independen˛ei judec„torilor, un amestec al Legislativului Ón treaba justi˛iei? Dup„ p„rerea mea, nu! Pentru c„ Ón situa˛ia Ón care vom ajunge ca un judec„tor s„ fie tras la r„spundere ∫i s„ r„spund„ pentru grava neglijen˛„, nu Parlamentul va forma completul de judecat„, ci tot judec„torii vor hot„rÓ dac„ colegul lor este responsabil sau nu pentru grava neglijen˛„ comis„.
Œn fine, practica european„. Œn practica european„ avem ˛„ri Ón care judec„torii nu sunt tra∫i la r„spundere, au o inamovibilitate absolut„; este adev„rat c„ au ∫i o tradi˛ie mai mare Ón Ómp„r˛irea drept„˛ii cu bun„-credin˛„, ∫i avem ˛„ri Ón care judec„torii pot fi tra∫i la r„spundere Ón caz de rea-credin˛„ ∫i de neglijen˛„.
Iat„ de ce, ierta˛i-m„ dac„ am fost prea lung, eu cred c„ textul din raport este foarte bun, serve∫te intereselor societ„˛ii, serve∫te independen˛ei judec„torilor ∫i serve∫te intereselor statului, atunci c‚nd ∫tim c„ pe l‚ng„ procesele pe care le-am pierdut mai avem c‚teva mii de cauze Ónregistrate la Strasbourg.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Filipa∫.
Domnul senator Bindea, a˛i vorbit odat„! Nu v„ dau cuv‚ntul de... scuza˛i-m„, v„ rog, v-a˛i spus argumentele, nu repet„m luarea de cuv‚nt, pentru c„ altfel nu mai termin„m...
Domnul senator Filipa∫, v„ rog!
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Este necesar s„ revenim asupra unor aspecte care tind s„ creeze confuzii Ón Senat ∫i noi nu putem face a∫a ceva.
Œn primul r‚nd, v„ subliniez faptul c„ textul de lege vorbe∫te de dou„ realit„˛i juridice complet diferite. O realitate este inten˛ia ∫i cealalt„ este culpa sau gre∫eala. Reaua inten˛ie echivaleaz„ cu fapta inten˛ionat„. De aceea, termenul de rea-credin˛„ acoper„ numai aceast„ ipotez„, a faptei inten˛ionate. C‚nd vorbim de neglijen˛„, este vorba de cu totul altceva. Neglijen˛a acoper„ fapta
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 produs„ din culp„, adic„ din gre∫eal„. Inten˛ia celor care au creat acest amendament a fost ca s„ cuprind„ ambele realit„˛i juridice — ∫i fapta inten˛ionat„ ∫i fapta comis„ din gre∫eal„ —, ∫i bine au f„cut c„ au f„cut a∫a. C‚nd este vorba de fapta inten˛ionat„ nu Ó∫i propune nimeni, Ón doctrin„, s„ stabileasc„, Ón ceea ce prive∫te textul de lege, redactarea lui, anumite grade de vinov„˛ie, pentru c„ aceast„ sarcin„ revine instan˛ei de judecat„. C‚nd este vorba de neglijen˛„, lucrurile niciodat„ nu au fost l„sate de legiuitor la aprecierea instan˛ei de judecat„. De ce? Pentru c„ este vorba de fapta din gre∫eal„ ∫i, atunci, vine legiuitorul, _ab initio,_ ∫i stabile∫te anumite niveluri de r„spundere.
Aceste niveluri de r„spundere creeaz„ r„spunderea juridic„. Eu sunt de acord cu ce s-a spus aici c„ nu vorbim numai de r„spunderea juridic„ penal„. Sigur c„ nu vorbim numai de r„spunderea juridic„ penal„. Vorbim de toate formele r„spunderii juridice, ∫i de cea civil„, ∫i de cea penal„, ∫i de cea creat„ Ón cadrul raportului juridic de munc„ ∫i a∫a mai departe.
Da, dar teoria vine din dreptul penal. Noi suntem forma˛i la ∫coala francez„ ∫i, prin aceasta, fac leg„tura cu ceea ce spunea Ón finalul interven˛iei sale domnul senator Frunda. Acoperim ∫i aceast„ parte — ca s„ zic a∫a — a dreptului comparat care ne este absolut necesar„ Ón acest moment. Ceea ce v„ spun eu acum este inclusiv opinia doctrinei ∫i g‚ndirii, practicii judiciare franceze.
A∫adar, r„spunderea juridic„ sub toate formele ei se na∫te din fapta inten˛ionat„ ∫i din gre∫eal„, fiind — dup„ cum am spus — realit„˛i juridice diferite, teoria ∫i defini˛iile lu‚ndu-se din dreptul penal, ele s-au luat deja, nu mai trebuie s„ valid„m noi acest lucru. Sediul materiei este cel penal, dar este vorba de un aspect teoretic, nu sub aspectul urm„rilor concrete. Urm„rile concrete apar˛in diverselor ramuri juridice, defini˛iile Óns„ le lu„m din locul pe care vi l-am spus. A∫adar, nu comitem nici un fel de gre∫eal„ — ∫i v„ propun s„ ne oprim aici cu aceast„ chestiune — dac„ vom vota textul a∫a cum este el aici. Nu se creeaz„ nici un fel de discriminare Óntre simplul cet„˛ean ∫i func˛ionarul care este judec„torul. De ce? Pentru c„, Ón concep˛ia juridic„ modern„, r„spunderea de serviciu a fost totdeauna o r„spundere distinct„ de r„spunderea juridic„ a simplului cet„˛ean. S-au stabilit criterii diferite ∫i urm„ri diferite. Avem, spre exemplu, Ón ceea ce prive∫te r„spunderea juridic„ a func˛ionarului care comite fapta Ón interes de serviciu — vede˛i luarea de mit„ — situa˛ii complet mai grave dec‚t dac„ aceea∫i fapt„, cu elemente asem„n„toare, s-ar petrece Ón alt„ parte.
Eu Ómi Ónchei aici discursul, f„c‚ndu-v„ Óns„ o propunere, domnule pre∫edinte. Motivarea are ∫i ea importan˛„. Œn explica˛iile care se dau se spune Ón felul urm„tor: îPentru Ómbun„t„˛irea con˛inutului...“ Se spune de ce s-a f„cut amendamentul. Pentru Ómbun„t„˛irea con˛inutului normativ al prevederii respective ∫i instituirea r„spunderii magistratului ∫i Ón caz de grav„ neglijen˛„, ceea ce este un lucru corect. Ceea ce urmeaz„ dup„ virgul„ v„ propun s„ dispar„ pentru c„ e o gre∫eal„. Se spune a∫a: î...care — grava neglijen˛„ — de regul„ este asimilat„ dolului“ . Nu este adev„rat! Dol Ónseamn„ inten˛ie. Neglijen˛a nu este asimilat„ dolului, dec‚t din punct de vedere moral. Se spune c„ urm„rile — nu ∫tiu ce — fiind at‚t de grave, se apropie de fapta inten˛ionat„, dar asta este o expresie care ˛ine de morala juridic„ ∫i nu de textul doctrinar precis. Deci, v„ propun Ón loc de virgul„ s„ punem punct ∫i s„ ne oprim aici. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Predescu. V„ propun s„ ne apropiem de vot.
Eu v„ adresez rug„mintea s„ fim c‚t se poate de exac˛i ∫i cu toate distinc˛iile necesare. Œn primul r‚nd, nu este vorba de r„spundere penal„ a magistra˛ilor. Statul r„spunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare — principiu fundamental. Erorile judiciare le produc magistra˛ii, procurorii care aresteaz„ f„r„ temei, starea de arest lipse∫te de veniturile corespunz„toare pe cel arestat, el are dreptul s„ cear„ desp„gubiri. ™i, de regul„, le ob˛ine. ™i le pl„te∫te statul ca urmare a ce? A erorilor judiciare, a erorilor comise de magistra˛i. Erorile judiciare sunt Ón faza condamn„rii. Sunt oameni condamna˛i, execut„ ani de pu∫c„rie, se stabile∫te c„ au fost nevinova˛i ∫i condamnarea a fost urmare a unor erori s„v‚r∫ite de judec„torul care a condamnat. Aici ne referim la desp„gubirea material„ ∫i moral„ a celui condamnat, a celui arestat de c„tre magistra˛i.
Statul r„spunde indiscutabil, cum a r„spuns Óntotdeauna ∫i cum r„spunde oriunde Ón lume, dar cel care este autorul direct al pagubei prin fapta sa Ón exercitarea func˛iei sale de ce s„ nu r„spund„?! Asta Ónseamn„ c„ el este mai presus de lege?! Legea instituie pentru to˛i oamenii, pentru toate persoanele fizice sau juridice r„spundere, cel pu˛in patrimonial„, dac„ nu ∫i de alt„ natur„, potrivit periculozit„˛ii faptei, r„spundere penal„ sau contraven˛ional„ de grad redus. Dar ei de ce Ón exercitarea func˛iei s„ nu aib„ nici o r„spundere?! Toat„ lumea r„spunde Ón temeiul art. 16 alin.2: îNimeni nu este mai presus de lege“ .
A porni de la ideea c„ dac„ este magistrat nu are nici un fel de r„spundere, dec‚t cel mult disciplinar„, este a nu respecta prevederile fundamentale ale art. 16 alin.2: îNimeni nu este mai presus de lege“. Este un prim considerent, domnilor!
Al doilea: nu amesteca˛i considerentele r„spunderii patrimoniale cu cele ale r„spunderii penale.
Al treilea considerent: e vorba de o r„spundere subsidiar„, pe calea ac˛iunii Ón regres. Principalul r„spunz„tor este statul ∫i ei r„spund numai atunci, pe calea ac˛iunii Ón regres, c‚nd se stabile∫te c„ ∫i-au exercitat cu reacredin˛„ sau cu grav„ neglijen˛„ func˛ia.
Da˛i-mi voie un exemplu, poate nu e at‚t de ilustrativ. Judec„torul care condamn„ Ón temeiul unui text abrogat — ∫i s-au Ónt‚mplat asemenea cazuri — nu este vinovat de grav„ neglijen˛„?! N-avea obliga˛ia s„ vad„ c„ textul nu mai este Ón vigoare? N-avea obliga˛ia s„ vad„ c„ el, eventual, a fost modificat ∫i alta este situa˛ia, alta este ipoteza ∫i dispozi˛ia legii, inclusiv sanc˛iunea ei? Sigur c„ avea, c„ nu-∫i poate exercita func˛ia ∫i atribu˛iile ei a∫a cum cred ele, ci cum prevede legea, c„ el este obligat s„ rezolve raporturile conflictuale Ón temeiul legii ∫i al adev„rului stabilit.
Dac„ judec„torul face abstrac˛ie de adev„r ∫i Ó∫i fundamenteaz„ solu˛ia pe o prejudecat„ ∫i, analiz‚ndu-se ulterior, se constat„, dup„ perioad„ Óndelungat„ de deten˛ie, c„ nu are acoperire, solu˛ia av‚nd probe ∫i c„ probele evident erau altfel. El nu are nici o r„spundere? Adic„ poate s„ fac„ judecata oricum?
Prin urmare, aceasta este r„spunderea. Motivarea... V„ rog nu re˛ine˛i motivarea din ultima coloan„ c„ nu se asimileaz„. A vrut s„ spun„ c„ se apropie ∫i, Óntr-adev„r,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 se apropie grava neglijen˛„ de inten˛ia necalificat„, este un adev„r. Reaua-credin˛„, domnule profesor, ∫ti˛i foarte bine, e inten˛ie calificat„.
Prin urmare, l„sa˛i r„spunderea. S„ circumscriem, s„ nu uit„m, s„ nu pierdem din vedere c„ este vorba de r„spundere b„neasc„, patrimonial„, reparare de prejudicii ∫i s„ fie aten˛i atunci c‚nd condamn„, c‚nd aresteaz„ ∫i c‚nd condamn„, s„ nu creeze erori judiciare pentru care r„spunde statul de ordine importante.
Am Óncheiat cu aceast„ ultim„ subliniere. Nu este o noutate. Avem un documentar la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri care demonstreaz„ c„ Ón Europa sunt numeroase statele care sunt orientate, unele au ∫i instituit infrac˛iuni s„v‚r∫ite de magistra˛i Ón exercitarea func˛iei lor. Œn numeroase state, magistra˛ii r„spund chiar penal, potrivit infrac˛iunilor instituite Ón acele state ∫i orientarea european„ este c„tre aceast„ pozi˛ie, c„tre acest punct de vedere Ón privin˛a r„spunderii magistra˛ilor Ón exercitarea func˛iei, pe acel fundament general existent Ón toat„ lumea c„ înimeni nu e mai presus de lege“ . Prin urmare, nu poate nimeni s„ spun„ c„ nu este european„, c„ este o vedere retrograd„. Nu, nu trebuie s„ judec„m a∫a. Trebuie s„ judec„m c„, Ón func˛ia special„, se supune legii ca orice cet„˛ean. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Acum Ómi dau seama de ce dureaz„ at‚t de mult procesele Ón Rom‚nia.
Cred c„ nu mai sunt interven˛ii.
## **Domnul Liviu-Doru Bindea**
**:**
Un minut, domnule pre∫edinte!
Domnule senator, pofti˛i, ave˛i un minut!
## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc foarte mult. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doresc s„ m„ Óncadrez Ón acest minut.
Nu a dorit nimeni aici s„ ridice probleme de dragul imaginii Ón raport cu judec„torii, cum sunt convins c„ nimeni nu a dorit ca, prin introducerea acestui amendament, s„ fac„ altceva Óntr-o anume rela˛ie cu judec„torii, de∫i mul˛i judec„tori spun c„ acesta este fundamentul textului.
1. Este limpede c„ nu discut„m Ón civil, nu discut„m Ón penal, ci discut„m Ón cadrul r„spunderii administrative. Nu a f„cut nimeni confuzie Óntre cele dou„ institu˛ii.
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
R„spunderea patrimonial„ nu e administrativ„, domnule!
## Domnul senator,
Eu v„ mul˛umesc foarte mult pentru observa˛iile care le facem. Cred c„ v-am respectat punctul de vedere ∫i nu a∫tept altceva, domnul senator.
Independen˛a, dup„ p„rerea mea, doamnelor ∫i domnilor senatori, este clar foarte restr‚ns„ prin invocarea de concepte echivoce ∫i interpretabile, pentru c„ aceasta a fost chestiunea. Nu am fost pentru a nu r„spunde judec„torii, ci pentru a r„spunde, Óntr-adev„r, pentru faptele din care rezult„ reaua-credin˛„ ∫i nu a r„spunde
pentru chestiuni care nu sunt foarte clar cine le stabile∫te, Ón ce condi˛ii.
Œn fine, eu cred c„ trebuie s„ subliniem ideea c„ este Óndestulat principiul egalit„˛ii Óntre to˛i cet„˛enii ∫i deci principiul r„spunderii ∫i a judec„torilor prin instituirea r„spunderii de rea-credin˛„.
Acestea au fost lucrurile pe care doream s„ le spun. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi,
Avem ∫i Codul penal. S-au f„cut aici referiri. Acolo s-a adoptat grava neglijen˛„.
Domnul senator Petre Roman.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mi-am permis totu∫i s„ intervin pentru c„ am sentimentul c„ ne scap„, referitor la ceea ce discut„m acum, ne scap„ chiar sensul contextului. Noi revizuim Constitu˛ia, dup„ c‚t Ón˛eleg eu, pentru c„ vrem s„ ne adapt„m la realit„˛ile pe care le tr„im, precum ∫i la realit„˛ile pe care vrem s„ le tr„im.
Realitatea pe care o tr„im, din p„cate, e simpl„: dreptatea se cump„r„, nedreptatea se distribuie. Realitatea pe care vrem s„ o tr„im e s„ nu mai fie a∫a — dreptatea s„ fie dreptate.
Or, dac„ l„s„m numai partea de rea-credin˛„, da˛i-mi voie s„ ne uit„m la ceea ce se Ónt‚mpl„. C‚te neglijen˛e nu sunt f„cute, de fapt, cu rea-credin˛„. Asta e o chestiune pe care o ∫tim. Domnul senator Predescu a spus-o un pic mai delicat. Eu am s-o spun de-a dreptul. Œntr-un dosar, dac„ un judec„tor nu vrea s„ se uite la o prob„, zice: îA, Ómi pare r„u, am neglijat“. Nu! Nu s-a uitat pentru c„ a avut alt interes — s„ nu se uite. ™i atunci cred c„ obliga˛ia noastr„, ca s„ tr„im o alt„ realitate, este s„ incrimin„m asemenea situa˛ii. Eu sunt categoric Ón favoarea textului propus Ón raport.
V„ mul˛umesc foarte mult. Mai sunt interven˛ii?
## Stima˛i colegi,
V„ m„rturisesc c„ am fost impresionat de r„spunderea cu care a˛i tratat o problem„ deosebit„ pentru c„...
S„ nu r„m‚ne˛i a∫a...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
...impresionat.
Nu, dac„ v-a∫ fi spus c„ sunt mut de argumentele dumneavoastr„, atunci a∫ fi zis... Un om impresionat r„m‚ne ra˛ional.
Ceea ce face Justi˛ia pe p„m‚nt numai Dumnezeu Ón ceruri o mai face, numai Dumnezeu judec„ oamenii. Dac„ Justi˛ia rom‚neasc„ judec„ bine ∫i stabile∫te bine dreptatea este de v„zut. Eu nu zic c„ nu sunt judec„torii foarte responsabili, nu zic c„ nu au de Ónf„ptuit o munc„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 extraordinar de dificil„, dreptatea se ob˛ine dup„ citirea unor i˛e, unor g‚nduri ascunse. Este foarte dificil de stabilit adev„rul. Rezultatul este cel pe care Ól ∫tim: solu˛ii care — a∫a cum spunea distinsul domn senator Petre Roman — mai mult se distribuie dec‚t se atribuie. Eu nu vreau s„ condamn aici ∫i s„ fac o analiz„ critic„ a judec„torilor. Constat doar c„ sunt foarte multe solu˛ii date str‚mb, c„, de foarte multe ori, statul rom‚n e pus Ón situa˛ia s„ r„spund„ la C.E.D.O. sau chiar aici, pentru solu˛ii foarte gre∫ite, pentru arest„ri gre∫ite, pentru condamn„ri gre∫ite. Judec„torul r„spunde numai Ón fa˛a legii ∫i a con∫tiin˛ei sale. C‚t prive∫te con∫tiin˛a, aceasta este o variabil„ destul de difuz„. C‚t prive∫te modul de interpretare a legii, foarte mul˛i cred c„ nu spun c„ a∫a spune legea, a∫a spun eu. Am auzit chiar replici din acestea. îDe ce ai dat solu˛ia asta? A∫a am vrut eu. A∫a am interpretat eu legea“.
Dac„ statul r„spunde pentru o eroare judiciar„, oare statul trebuie s„ r„spund„ Óntotdeauna? Dac„ to˛i cet„˛enii r„spund, uneori chiar penal, pentru neglijen˛ele lor, judec„torul nu trebuie s„ r„spund„? Erau vremuri c‚nd judec„torii aveau fric„ de controlul justi˛iei. Nu mai exist„ acest control. Erau vremuri c‚nd le era fric„ de altceva. Nu le mai e fric„ de nimic. ™i atunci, situa˛ia real„ este cea pe care o constat„m.
Repet: toat„ cinstea fa˛„ de acei judec„tori care nu dorm noaptea, care se duc cu dosarele acas„ ∫i nu sunt Ón stare s„ ia o decizie p‚n„ c‚nd nu analizeaz„ fiecare prob„ din dosar, fiecare argument al ap„r„rii, dar sunt ∫i mul˛i care dau solu˛ii foarte repede, f„r„ s„ se uite prin dosar.
Noi, acum, prevedeam r„spunderea lui numai pentru rea-credin˛„. Asta Ónseamn„ s„-i dovede∫ti inten˛ia. Spune˛i-mi, Ón c‚te situa˛ii ve˛i putea s„ dovedi˛i reauacredin˛„ a judec„torului, inten˛ia? Dar judec„torul s„ nu r„spund„ pentru grava atitudine fa˛„ de munca lui, pentru iresponsabilitatea lui, pentru faptul c„ nu se uit„ pe declara˛ii Ón ap„rarea unor inculpa˛i, pe declara˛iile pe care le aduc p„r˛ile Ón procesul civil, pentru c„ nu se uit„ pe expertizele care i se furnizeaz„? Chiar s„ nu r„spund„? Eu cred c„, dac„ dorim s„ amelior„m situa˛ia Justi˛iei, modul cum distribuie dreptatea, este nevoie s„ d„m dovad„ de fermitate ∫i s„ includem ∫i aceast„ form„ de r„spundere. Cum foarte bine spunea cineva aici: nu vom fi noi, Parlamentul, cel care va stabili o grav„ neglijen˛„ a judec„torului, este atributul Consiliului Superior al Magistraturii, deci tot al magistra˛ilor ∫i al judec„torilor. Ei s„ stabileasc„ acest lucru. Este bine ca Ónsu∫i corpul judec„torilor s„ fac„ cur„˛enie, pentru ca Justi˛ia s„-∫i recapete demnitatea, pentru ca oamenii s„-∫i recapete Óncrederea Ón Justi˛ie.
Eu ∫tiu foarte mul˛i oameni care sunt gata s„ renun˛e la orice interes material al lor, de dragul de a ob˛ine solu˛ia dreapt„, de dragul adev„rului. Nu putem neglija aceast„ dorin˛„, nu putem s„ Ónl„tur„m credin˛a omului Ón dreptate, Ón adev„r ∫i nu putem s„ repar„m acest lucru dec‚t stabilind o asemenea form„ de r„spundere, care va fi de natur„ s„ Ónt„reasc„ r„spunderea judec„torului.
Eu v„ rog s„ aprecia˛i toate aceste argumente ∫i s„ vota˛i amendamentul comisiei.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Suntem impresiona˛i de Óntreaga argumenta˛ie, ca ∫i a majorit„˛ii colegilor care au sus˛inut ∫i sus˛in acest amendament. Da˛i-mi voie s„ Ól
Vot · approved
Ședința
- ∫i 6 ab˛ineri.
- La nr. 15, cu referire la art. 60 alin.1 din Constitu˛ie,
- avem un amendament al domnului senator Mircea Ionescu-Quintus, acceptat de comisie. Dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
- Œmi cer scuze, opresc votul.
Domnul senator Buzatu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Din cele peste 230 de amendamente depuse de colegii mei au fost acceptate, Ón˛eleg, acestea pe care le discut„m ast„zi.
Œnseamn„ c„ e vorba de textele cele mai bune, cele mai redutabile. Eu Ón˛eleg acest lucru, dar, Ón acela∫i timp, nu trebuie s„ ˛inem a∫a de mult la textele noastre, ca s„ nu admitem unele modific„ri, nu trebuie s„ devenim narcisi∫ti Ón aceast„ privin˛„. ™i cu referire la amendamentul care este acum Ón discu˛ie, vreau s„ spun c„ ultima parte, îÓncetarea st„rii de r„zboi“ , la care se refer„ domnul senator Ionescu-Quintus, un r„zboi, cum s„ spun eu?, nu se termin„ chiar atunci c‚nd vrem noi. Cum e constatat„ aceast„ Óncetare? Prin consens? Prin sondaje de opinie public„, cum este la mod„ ast„zi? Prin declara˛ia unei persoane oficiale? Cred c„ este insuficient. De aceea, trebuie s„ fie clar textul ∫i aici opinez ca s„ se adauge ca, îCamera Deputa˛ilor — m„ rog — se prelunge∫te de drept Ón stare de mobilizare, de r„zboi, p‚n„ la Óncetarea acestora, constatat„ sau stabilit„ prin tratate sau legi organice“. Rom‚nia a terminat r„zboiul la ’44, dar starea de r„zboi a Óncetat la 23 august 1947 prin lege. Deci nu facem un sondaj de opinie sau vine un ziar sau altul, o personalitate ∫i constat„ Óncetarea r„zboiului. Zilele trecute, Pre∫edintele Bush a declarat c„ r„zboiul Ón Irak a Óncetat. Nicidecum! E nevoie de lege, de document. Deci, revin: îp‚n„ la Óncetarea acestora (a acestor st„ri, se Ón˛elege), constatat„ prin tratate interna˛ionale sau prin legi organice“. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule profesor,
Ca s„ ne l„murim complet: Ón cazul Irakului, ce lege a fost?
## **Domnul Gheorghe Buzatu**
**:**
Niciuna!
Oricum, prelungirea mandatului parlamentarilor se face printr-o lege.
Domnul senator Petre Roman.
Œmi pare r„u s„ nu fiu Ón acord cu domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus, ∫i bun prieten, pentru c„ aceast„ propunere a dumnealui deschide calea unui abuz, ∫i anume, acela ca ∫eful Executivului, care decide starea de urgen˛„ sau starea de mobilizare, s„ prelungeasc„ mandatul Parlamentului, f„r„ ca s„ aib„ la baz„ o lege, ci numai din propria sa voin˛„. ™i poate c„, Óntr-o situa˛ie Ón care a decis starea de urgen˛„ sau starea de mobilizare ∫i a∫a mai departe, are nevoie de un Parlament, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 compozi˛ia pe care o are la dispozi˛ie, Ónc„lc‚nd, poate, Ón acel moment dreptul democratic al cet„˛enilor de a considera c„ este altfel.
Eu cred c„ textul ini˛ial era corect ∫i este chiar Ón spiritul normal al Constitu˛iei, ∫i anume, c„ printr-o lege organic„, adic„ printr-o modalitate care nu las„ loc indefinit la ceea ce dore∫te Executivul. Deci, printr-o lege organic„ se ob˛ine ceea ce dore∫te Executivul. ™i eu cred c„ ∫i observa˛ia profesorului Buzatu este corect„. Œn acest moment, Ón Statele Unite este o controvers„ serioas„ Ón leg„tur„ cu aceast„ situa˛ie creat„ Ón Irak. Nu mai e r„zboi, dar 150.000 de solda˛i americani sunt pe teritoriul Irakului, mor Ón continuare oameni ∫i opinia public„ ∫i, mai ales, Parlamentul, respectiv, Congresul american Ó∫i pune problema dac„ mandatul ini˛ial dat Pre∫edintelui Bush mai este sau nu valabil.
Deci, eu cred c„ este corect ca s„ existe printr-o lege. Cu alte cuvinte, printr-o modalitate precis„, ca acest lucru s„ fie stabilit ∫i nu la aprecierea aceluia care este Ón acel moment la conducerea Executivului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
A∫adar, ca s„ Ón˛eleg, domnul senator, a˛i dori: îse prelungesc de drept Ón stare de mobilizare, r„zboi, de asediu sau de urgen˛„, stabilit„ prin lege organic„“ .
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Cum era la Camer„.
## Am Ón˛eles.
V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii aici? Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Toat„ aceast„ discu˛ie se a∫az„, Ón principal, Ón jurul Ónceperii ∫i Óncet„rii st„rii de r„zboi. A∫a cum este prev„zut Ón Constitu˛ia noastr„ de acum, ∫i textele n-au fost, Ón nici un fel, modificate, at‚t declararea st„rii de r„zboi, c‚t ∫i Óncetarea ostilit„˛ilor sunt hot„r‚te de c„tre Camerele reunite ale Parlamentului Rom‚niei, ceea ce Ónseamn„ mai mult dec‚t o lege organic„. Pericolul este ca, Ón anumite situa˛ii deosebite, ele s„ intervin„ Ón apropierea Óncet„rii mandatului ∫i s„ ne g„sim Ón situa˛ia, foarte grav„, ca forul suprem de conducere s„ nu intervin„ Ón asemenea situa˛ii.
Œnchipui˛i-v„ c„ Ón timpul alegerilor sau Ónainte de alegeri se produce o asemenea situa˛ie, numai Parlamentul, continu‚ndu-∫i activitatea, prin aceast„ ∫edin˛„ comun„, poate dispune Óncetarea st„rilor. Deci nu este nici un fel de pericol ∫i nu v„d..., nu ∫tiu, mi se pare c„ trebuie s„ Ónvinov„˛im prea mult un eventual, ∫i nu pe acest Executiv, c„ ar putea s„ genereze situa˛ii din acestea pentru a prelungi. Ce interes are Executivul s„ prelungeasc„ mandatul Parlamentului c‚nd vedem c„, de obicei, ar fi altfel dec‚t se spune acum?!
Eu cred c„ acest text, care a fost dezb„tut amplu Ón cadrul comisiei, fere∫te de orice fel de abuz ∫i asigur„ Ón situa˛ii excep˛ionale rolul important al Parlamentului. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
™i dac„ au 70%?!
R„spunsul este c„ se face prin lege. Domnul pre∫edinte Valer Dorneanu.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Introducerea Ón ecua˛ia acestui amendament a Executivului este neavenit„. Œntr-o asemenea situa˛ie nu Executivul este cel care prelunge∫te Parlamentul, ci acesta se prelunge∫te de drept.
Textul actual care prevede c„ Ón caz de r„zboi — de ce mai este men˛ionat, prin lege organic„ trebuie s„ convoci Parlamentul — este deficitar, pentru c„ eu nu cred c„ Ón condi˛ii de r„zboi sau de calamitate se mai poate Óntruni Parlamentul pentru a mai da o lege organic„. Este firesc ca Ón aceast„ situa˛ie Parlamentul s„ fie Óntrunit de drept ∫i s„ reac˛ioneze imediat.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Este foarte bine s„ se Óntruneasc„! Este foarte bine, fiindc„ este suveranitatea na˛ional„!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dac„ nu poate, distinse senator? Dac„ nu poate?
## **Domnul Petre Roman**
_**:**_
Trebuie s„ poat„, c„ asta este suveranitatea na˛ional„! Acolo Ón text s„ se spun„ aceasta: trebuie s„ se poat„! G‚ndi˛i-v„ la exemplele din istorie!
Stima˛i colegi, Haide˛i s„ ne ascult„m.
V„ rog, are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Dorneanu.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Aceste fenomene extraordinare nu pot fi gestionate, nu pot fi previzibile. Previzibile pot fi, dar nu poate func˛iona Parlamentul dup„ principiile normalit„˛ii: s„ se adune at‚tea semn„turi pentru convocarea Parlamentului, s„ facem ∫edin˛„ a Biroului permanent.
Nu v„d de ce nu sunte˛i de acord cu punerea autorit„˛ilor publice Ón stare de alert„ imediat„ ∫i Ón stare de a ac˛iona imediat?! Formalit„˛ile de convocare: cu termene, cu Birou permanent, cu str‚ns semn„turi, toate acestea ne vor Ómpiedica s„ reac˛ion„m imediat.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Cine ne Ómpiedic„?!
Domnule senator Petre Roman, v„ rog frumos!
Aceasta este p„rerea pe care a avut-o comisia ∫i care ne-a determinat, Ón unanimitate, s„ sus˛inem acest amendament.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da, mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi,
Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus eu cred c„ a dat un r„spuns cu argumenta˛ie: Parlamentul este cel care stabile∫te starea de necesitate ∫i toate formele care sunt prev„zute aici, deci sunt Óntrunite toate aceste condi˛ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 ## Domnule senator Badea,
Mi-ar face pl„cere s„ v„ ocupa˛i locul, pentru c„ voi supune votului.
Eu cred c„ s-au dat argumenta˛ii aici ∫i sigur c„...
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
A∫ dori o precizare.
V„ rog!
Domnul senator Predescu o precizare, pentru a putea lua o decizie corect„ prin vot.
Precizarea mea se refer„ la faptul c„ nu putem men˛ine textul Camerei Deputa˛ilor a∫a cum este, care prevede Ón final ∫i îcatastrof„“ . Catastrofa nu este echivalent„ cu starea de r„zboi sau cu starea de asediu sau a celei de urgen˛„.
Œn Constitu˛ie se prevede c„ starea de asediu sau a celei de urgen˛„ se declar„ de Parlament prin lege organic„, tot astfel ∫i m„surile pentru starea de r„zboi, agresiune, asediul, dar catastrofa nu intr„ Óntre ele. S-a r„sturnat un tren, este catastrof„, ∫tim lucrul acesta, nu este un eveniment de for˛„ major„ sau fortuit ca s„ justifice prelungirea, a∫a Ónc‚t nu putem men˛ine Ón Óntregime, a∫a cum este, textul adoptat de Camer„. El trebuie corectat, cel pu˛in eliminat„ îcatastrofa“ .
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Stima˛i colegi,
Vot · approved
Ședința
Trecem la nr. crt. 16, pct. 32 din Legea de revizuire a Constitu˛iei. V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Avem aici un amendament respins, dac„ mai sunt interven˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
Cu 105 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, s-a adoptat.
La pct. 35 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, lit. f) de la art. 72 alin. 3, de asemenea, un amendament al domnului senator Mircea Ionescu-Quintus, acceptat de comisie. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
Cu 101 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a adoptat.
La pct. 35 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, deci nr. crt. 18 din anex„, se solicit„ introducerea unei noi litere cu urm„torul cuprins: îcontencios administrativ“ , propunere amendament — senator Antonie Iorgovan, de asemenea, acceptat de comisie. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i!
Din sal„
#87094Sunt interven˛ii!
Domnul senator BÓciu, ave˛i cuv‚ntul!
Domnule pre∫edinte,
Am un amendament formulat la pct. 89, pagina 29.
La articolul?
La art. 73[1] . Al meu este la respinse, dar are acela∫i subiect ca cel de la admise de aici.
Nu v„ Ón˛eleg, suntem la pct. 35 din Legea de revizuire a Constitu˛iei Ón care domnul senator Iorgovan...
La pct. 37 suntem!
Poftim?
Nu la pct. 19 suntem?!
Din sal„
#87775La pct. 18!
Revin la pct. 19, scuza˛i-m„!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · approved
Ședința
Acum suntem la nr. crt. 19, pct. 37 din Legea de revizuire a Constitu˛iei. Avem un amendament al domnului senator Antonie Iorgovan acceptat de comisie, dar sunt la el ∫i dou„ amendamente care au fost respinse de c„tre comisie.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator BÓciu.
Domnule pre∫edinte, mul˛umesc. Œmi cer scuze, nu am fost atent adineauri.
Œn forma redactat„ la Camera Deputa˛ilor a acestui articol decizia privind legile din domeniul financiar ∫i economic, Ón forma lor final„, apar˛ine Camerei Deputa˛ilor.
Prin amendamentul meu am solicitat ca aceast„ decizie, pentru forma final„ a legilor din domeniul economic ∫i domeniul financiar s„ apar˛in„ Senatului.
Am avut Ón vedere experien˛a mai ampl„ a senatorilor Ón domeniul economic ∫i Ón domeniul financiar ∫i prin amendamentul meu dau posibilitatea ca aceast„ experien˛„ s„ poat„ fi valorificat„. A exclude Senatul de la decizii finale privind legile din domeniul economic ∫i financiar nu mi se pare corect ∫i de aceea acest amendament vreau s„ fie completat cu ceea ce am spus eu la pct. 89: îprecum ∫i proiectele de lege sau propunerile legislative privind economia ∫i finan˛ele“. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Eu cred c„ la acest punct — ∫i voi da cuv‚ntul acum s„ Ól dezbatem pu˛in — este un pic de confuzie. Nici o Camer„ nu este exclus„ de la dezbatere la nici un proiect de lege.
Din contr„, cel care intr„ Ón prim„ lectur„ ∫i care nu d„ votul final, acela va avea sarcina cea mai dificil„ ∫i cea mai grea, pentru c„ ia forma primit„ de la ini˛iator ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 o analizeaz„. Dar am‚ndou„ Camerele analizeaz„ articol cu articol, prin comisii, fiecare proiect de lege. Problema e de eliminare a medierii, de votul final, at‚t.
A fost o precizare pentru c„ au fost foarte multe comentarii pe aceast„ tem„.
Rog, Ónainte de a da cuv‚ntul pre∫edintelui comisiei...
Numai o secund„, a˛i sus˛inut..., v„ mai dau cuv‚ntul dac„ dori˛i, dar nu acum —, dac„ ceilal˛i colegi doresc s„ intervin„, referitor la acest punct?
## **Domnul Petre Roman**
_**:**_
Eu am un amendament.
V„ rog s„ Ól ridica˛i, dumneavoastr„ ave˛i la...
La 73!
Nu, nu ave˛i amendament aici.
La art. 73!
O s„ Ól lu„m Ón discu˛ie pe cel de la 36, al dumneavoastr„. Suntem la nr. crt. 19...
E alt„ tem„!
La admise, pct. 37 din Legea de revizuire a Constitu˛iei, se refer„ la art. 73[1] nu 73.
Œmi cer scuze, o s„ revin.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii aici, referitor la argumentele aduse de domnul senator BÓciu? Am re˛inut c„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul; vi-l dau imediat.
Deci nu sunt alte interven˛ii, domnul BÓciu dore∫te s„ completeze, s„ argumenteze Ón plus.
Domnule pre∫edinte,
Interven˛ia dumneavoastr„ m„ face s„ fac aceast„ completare.
V„ rog!
Este adev„rat c„ legile se dezbat Ón cele dou„ Camere, dar prin desfiin˛area medierii Camera Deputa˛ilor va avea cuv‚ntul hot„r‚tor, indiferent de opinia Senatului asupra legilor din domeniul economic ∫i financiar. Eu exact asta nu vreau s„ se Ónt‚mple, Camera Deputa˛ilor s„ nu aib„ cuv‚ntul hot„r‚tor asupra formei finale a legilor din domeniul economic ∫i financiar, ci acest lucru s„ apar˛in„ Senatului.
Mul˛umesc.
S„ ∫ti˛i c„ s-a f„cut un echilibru ∫i, cam Ón toat„ lumea, pentru legile ordinare votul final Ól d„ Camera Deputa˛ilor ∫i nu Senatul. Dar s-a f„cut un echilibru pe ele.
V„ rog comisia, din partea comisiei cine ne d„ un r„spuns?
Domnule pre∫edinte, v„ ascult„m!
Stima˛i colegi,
Noi am avut Ón vedere desfiin˛area celor dou„ etape intermediare, medierea ∫i divergen˛a ∫i Ómp„r˛irea competen˛elor legislative Óntre cele dou„ Camere, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ existe un echilibru Óntre ele ∫i Ón a∫a fel Ónc‚t nici una dintre ele s„ nu fie Ónl„turate de la activitatea legislativ„ sau s„ fie Ónl„turate de la activitatea de control, de numiri.
Dac„ noi am strica acest echilibru ad„ug‚nd la competen˛a Ón prima Camer„ toate propunerile legislative privind economia ∫i finan˛ele, Óntr-adev„r, practic, majoritatea domeniilor de reglementat le-am dat acelei Camere. Œn afar„ de asta, legile privind economia sau finan˛ele pot fi la r‚ndul lor legi ordinare sau legi organice, Ón raport de con˛inutul lor expres. Lipse∫te deci ∫i rigoarea unei anumite Ómp„r˛iri. Noi v-am ruga s„ analiza˛i Ónc„ o dat„ cum am f„cut aceast„ Ómp„r˛ire: am dat unei prime Camere, Ón prim„ lectur„, Camerei Deputa˛ilor, legile ordinare ∫i o parte din legile organice ∫i am dat Senatului Ón prim„ lectur„ celelalte, realiz‚nd astfel un echilibru. O Camer„ va fi decizional„ Ón domenii importante. Camerea Deputa˛ilor va fi Camer„ decizional„ Ón legile ordinare, Senatul va fi Camer„ decizional„ Ón legile privind ratific„ri de tratate interna˛ionale ∫i legile de punere a lor Ón aplicare ∫i..., inclusiv organizarea statului, iar legile organice sunt Ómp„r˛ite dup„ anumite criterii, absolut egale.
Vreau s„ v„ spun un lucru cu o urm„ de umor. A existat Óntre membrii Comisiei constitu˛ionale din Camer„ ∫i din Senat o mic„ disput„ c„ noi am avea domenii mai importante, noi, Camera. Senatul ∫i un senator plin de umor a spus: îDomnule, sunte˛i nemul˛umi˛i, uite lista noastr„, vi le d„m vou„“.
Sigur c„ putem discuta p‚n„ disear„, c„ s„ lu„m cutare lege organic„ de la Camer„ ∫i s„ v-o d„m dumneavoastr„, Senatului, sau invers, exist„ Óns„ un echilibru, at‚t cantitativ, c‚t ∫i un echilibru valoric. Nu exist„ legi foarte importante date numai unei singure Camere sau cealalt„ Camer„ s„ fie pus„ Ón situa˛ia de a analiza lucruri de am„nunt, bagatelic.
Mul˛umesc. Dac„ mai sunt interven˛ii? Domnule senator Badea, v„ ascult„m!
Totu∫i, nu suntem foarte convin∫i c„ exist„ un echilibru. Este lipsa noastr„, a senatorilor, ∫i vorbesc de grupul nostru, c„ nu ne-am documentat foarte bine la acest punct, ∫i suntem de p„rere ca s„ am‚n„m pentru m‚ine acest punct de la ordinea de zi. Deci, avem rug„mintea s„ g„sim solu˛ia...
Domnule senator, Punctul „sta s-a discutat timp de 6 luni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
Dar s„-l mai discut„m... Da˛i-ne timp de g‚ndire 24 de ore.
Haide˛i s„ fim serio∫i! Timp de 6 luni de zile s-a f„cut aceast„ clasificare. Dac„ ar fi o treab„ de fond, de mare...
Este de fond, domnule pre∫edinte. Este de fond...
Repet: peste un an intr„m Ón alegeri. Senatorii de azi pot fi deputa˛ii de m‚ine. Deci, v„ rog eu foarte mult. Invers, nu ∫tiu. Bine, am Ón˛eles propunerea dumneavoastr„. Am Ón˛eles, domnule senator.
Nu, dar m-a˛i dat la o parte.
V„ rog s„ m„ scuza˛i! V„ rog!
Deci, asta era ideea: s„ ne da˛i timp de g‚ndire p‚n„ m‚ine, s„ putem s„ ne document„m ∫i noi ca lumea ∫i s„ vedem dac„ exist„ acest echilibru, pentru c„ p‚n„ la urm„ mi se pare...
Nu pute˛i.
Pofti˛i?
Nu pute˛i.
De ce s„ nu putem?
Pentru c„ nu pute˛i s„ lua˛i toat„ clasificarea alegerilor, s-o face˛i Ón 24 de ore, c‚nd s-a lucrat 6 luni la a∫a ceva...
P„i, atunci ne ajut„ comisia, domnule pre∫edinte. Totu∫i..., v„ rug„m.
Stima˛i colegi, v„ amintesc c„...
Numai o secund„! Eu Ómi cer scuze, ca s„ nu v„ pl‚nge˛i la tribunal. Eu vreau s„ re˛ine˛i c„ activitatea cea mai important„, dup„ mine, este Ón Camera care face prima lectur„. Acolo se dezbate cu adev„rat legea, pentru c„ prime∫te forma de la ini˛iator ∫i face dezbaterea ∫i pe baza propunerii ini˛iatorului face legea, care pleac„ la cealalt„ Camer„. Asta trebuie s„ Ón˛elege˛i.
™i cealalt„ Camer„ are cuv‚ntul hot„r‚tor.
Am re˛inut propunerea. Domnul senator Eckstein.
Argumentele celor doi domni pre∫edin˛i, ai Senatului ∫i Camerei, cred c„ sunt deosebit de pertinente, au clarificat, cred eu, pentru mul˛i, aceast„ problem„. Œntr-adev„r, se poate discuta ∫i dorin˛a colegului BÓciu de a mai schimba este una, dac„ vre˛i, de bun-sim˛ sau dore∫te, practic, o egalitate. Dar aceast„ egalitate..., s-a ajuns la un comporomis ∫i compromisul, a∫a cum s-a spus, dup„ discu˛ii de luni de zile ∫i dac„ Camera Deputa˛ilor, vorba aia, ∫i Ón sistemul actual are ultimul cuv‚nt, dac„ ei au respectat aceast„ Ón˛elegere ∫i au votat forma agreat„ de c„tre comisie, dac„ noi intr„m acum cu cea mai mic„ schimbare, Ónseamn„ c„ d„m peste cap, cum s„ zic, poate miezul acestei revizuiri, plus c„ ne expunem la ni∫te medieri, la medieri respinse ∫i punem Ón pericol Óns„∫i adoptarea Constitu˛iei, dac„ ne b„g„m aici.
A∫a c„ eu solicit colegilor senatori, chiar dac„ uneori ∫i eu m„ simt ∫i ei se simt pu˛in mai str‚mtora˛i, totu∫i s„ avem bun„voin˛a ∫i Ón˛elepciunea de a nu intra Ón acest furnicar.
Domnul senator P„curaru.
S„ ∫ti˛i c„ ∫i la Camer„ am fost acuza˛i c„ noi am luat grosul ∫i...
Domnule pre∫edinte, Domnilor pre∫edin˛i,
Interven˛ia mea este Ón sensul celor solicitate de Grupul parlamentar Rom‚nia Mare, pentru c„ ∫i noi sim˛im nevoia unei mai bune clarificari a Ómp„r˛irii. De ce? Nu pentru a strica sau a nu strica echilibrul. De o mai bun„ Ón˛elegere a procedurilor, pentru c„, Ón opinia noastr„, este cheia problemei: Ómp„r˛irea atribu˛iilor, separarea atribu˛iilor Óntre cele dou„ Camere ∫i noile proceduri. ™i pentru mai buna Ón˛elegere ∫i mai buna informare, o dezbatere m‚ine nu cred c„ pune sub semnul Óntreb„rii revizuirea. Deci, solicit„m ∫i noi, Ón numele grupului, ca acest subiect s„-l discut„m mÓine, dup„ ce Departamentul legislativ al Senatului ne prezint„, Óntradev„r, o situa˛ie cu Ómp„r˛irea ∫i clasificarea legilor Óntre cele dou„ Camere.
Mul˛umesc.
Am Ón˛eles.
To˛i am avut reprezentan˛i Ón Comisia constitu˛ional„, o lu„m de la cap„t.
Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu respect disciplina de partid, eu nu pot s„ fiu Ómpotriva cererii pe care a f„cut-o, Ón numele grupului, colegul meu, domnul P„curaru. Vreau numai s„ spun c„ Ón comisia noastr„, de-a lungul unor s„pt„m‚ni Óntregi am dezb„tut aceast„ problem„ ∫i Ón calitatea pe care numai eu o am, c„ nu voi mai fi nici senator, nici deputat, cred c„ pot s„ spun c„ s-a f„cut o Ómp„r˛ire echitabil„. E Ómpotriva punctului meu de vedere. Nu trebuia s„ se fac„ a∫a ceva. Este o solu˛ie solomonic„, dac„ vre˛i. Dar alta nu era Ón condi˛iile Ón care trebuia s„ facem aceast„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 revizuire a Constitu˛iei, Ónc‚t.., sigur c„ se poate a∫tepta p‚n„ m‚ine, putem s„ a∫tept„m p‚n„ Óncepem sesiunea cealalt„, dar aceast„ problem„ nu se poate rezolva de azi pe m‚ine, c‚nd, totu∫i, s„ m„ ierte distin∫ii mei colegi, de o lun„ de zile avem toate aceste amendamente ∫i s-a hot„r‚t la comisie, la Camer„..., sigur e o cerere pe care eu nu pot s-o combat, doresc s„ spun numai c„ timpul este absolut insuficient pentru a g„si o solu˛ie mai bun„.
Mul˛umesc.
Domnul senator Petre Roman.
Eu Ómi permit s„ intervin, pentru c„, de fapt, amendamentul pe care l-am avut se refer„, Ón fond, la aceea∫i chestiune ∫i anume la diferen˛ierea Óntre atribu˛iile Camerelor. E o chestiune fundamental„ a revizuirii Constitu˛iei. Œmi dau seama c„ s-a ajuns la un compromis, ceea ce Ónseamn„ c„, ca orice compromis, are p„r˛i bune ∫i p„r˛i rele. Nu este rezultatul unei voin˛e politice clar afirmate. Œmi pare r„u s„ spun treaba asta, dar din ce-au spus colegii mi se pare evident c„ este rezultatul unui compromis. Œntr-o chestiune fundamental„ ca aceasta, poate c„ nu compromisul era cel mai bun lucru. Nu doresc s„ stric acest echilibru ob˛inut prin compromis. ™tim ce greu e s„ realizezi un compromis, Óns„ diferen˛ierea atribu˛iilor dintre Camere este un lucru pe care ar trebui s„ fim Ón stare s„-l explic„m simplu cet„˛enilor. A∫a cum este acuma este foarte complicat. Œmi pare r„u s„ v„ spun c„..., m„ simt obligat c„ formula pe care am propus-o era mult mai simpl„: Senatul se ocupa de comunit„˛ile locale, politic„ extern„ ∫i ap„rare. Œn asta avea ultimul cuv‚nt. Restul, Camera Deputa˛ilor avea ultimul cuv‚nt. Era o formul„ clar„, net„ de departajare. Sigur c„, atunci c‚nd s-a Ónceput la gramaj s„ se ia la m‚n„, îStai, domnule, c„ Ón felul „sta...“ , nu Ón propunerea mea, ci Ón general, asta a∫a, asta a∫a, rezultatul este c„ oricine Ó∫i pune Óntrebarea: îDomnule, da, de fapt, sunt dou„ Camere. Una Senatul, alta Camera Deputa˛ilor, care pur ∫i simplu ∫i-au Ómp„r˛it Ón mod matematic atribu˛iile ∫i nu dup„ un principiu calitativ“. Asta m„ deranjeaz„ pe mine foarte tare Ón acest rezultat. Noi nu putem spune rom‚nilor c„ Senatul se ocup„ de asta, Camera Deputa˛ilor de asta. Nu avem cum, a∫a cum rezult„ acum. M„ deranjeaz„ lucrul „sta, fiindc„ Ómi lipse∫te principiul calitativ. Poate c„ formula propus„ de mine nu e cea mai bun„, dar avea calitatea de a spune clar cu ce se ocup„ Senatul, Ón ultim„ instan˛„, decide, cu ce se ocup„ Camera, Ón ultim„ instan˛„, decide. Noi acum nu putem spune. Stai s„ vezi c„ legile organice 1, 2 ∫i a∫a mai departe sunt colo, alea colo. Este o departajare matematic„, pe boabe, pe gr„un˛e. O consider periculoas„ dintr-un punct de vedere ∫i anume al explic„rii ei c„tre cei care vor vota referendumul. Eu nu ∫tiu unul, s„ vreau s„ m„ duc Ón fa˛a cet„˛enilor s„ explic legea de revizuire, eu nu ∫tiu cum s„ pot explica aceast„ departajare. îSta˛i s„ vede˛i c„ Senatul o s„ decid„, Ón ultim„ instan˛„ Ón“..., ∫i Óncep s„ spun o serie Óntreag„ de chestii care nu au la baz„ un principiu calitativ. Œmi pare foarte r„u s„ constat...
Legile trec prin ambele Camere.
Asta-i altceva.
R„spunderea..., v„ referi˛i numai la votul final.
Eu m„ refer la cine are decizia, nu votul, decizia final„. Œn m‚na cui se afl„ decizia final„?
Toate legile sunt votate de Senat. Toate legile sunt votate de Camera Deputa˛ilor.
Bun. Atunci o s„ vin„ Óntrebarea: îAtunci de ce ne mai trebuie dou„ Camere, dac„ toate fac acela∫i lucru?“
Dup„ ce vom avea Constitu˛ia European„ o s„ mai vedem.
™i Ónc„ o chestiune de formulare. Spune˛i de prima lectur„. P„i, Ón parlamentele occidentale, c‚nd spui prima lectur„ nu Ónseamn„ c„ a doua lectur„ e Ón alt„ Camer„. Nu, Ónseamn„ c„ prima lectur„ e Ón Camera respectiv„ ∫i a doua lectur„, tot Ón Camera respectiv„.
Imagina˛i-v„ c„ ∫tim treaba asta.
P„i, atunci?
G„si˛i alt„ formul„.
Nu era datoria mea s-o g„sesc, Ómi pare r„u. Asta nu era datoria mea. Deci, eu v„ spun sincer, am sentimentul c„ nu avem la baza diferen˛ierii Óntre atribu˛iile Camerelor, nu avem la baz„ un principiu calitativ. Œmi pare r„u s„ spun lucrul „sta ∫i din punctul „sta de vedere Ón˛eleg ∫i Óngrijorarea celorlal˛i colegi.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mul˛umesc.
Œntr-adev„r, a fost un compromis ∫i este un compromis. V„ dau cuv‚ntul, domnule senator.... ∫i este un compromis, nu exist„ alt„ form„. Putem merge, domnule senator Petre Roman, ce spunea˛i dumneavoastr„... Dar atunci, vreau s„ v„ fie clar c„ Senatul va lucra o lun„ jum„tate pe an. V„ dau Ón scris.
Noi am f„cut calcule cu ce Ónseamn„ treaba asta. Dar, Ónc„ o dat„. Vom avea Constitu˛ia European„. Vom vedea p‚n„ Ón 2006.
Da, domnule senator Popa, v„ rog!
## Domnule pre∫edinte,
Voi fi foarte scurt.
E adev„rat, nu exist„ un mandat imperativ pentru un senator sau deputat. Dar p„rerea mea este c„ p‚n„ la urm„ decide Puterea, deci partidele care sunt la putere ∫i care au o majoritate ∫i la Senat ∫i la Camer„. S„ trecem peste aceast„ Ómp„r˛ire, c‚t„ vreme exist„ dou„ Camere, ∫i pot s„-∫i fac„ treaba; e adev„rat c„ exist„ ∫i varianta Ón care din nelucrare o lege pleac„ la cealalt„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 Camer„, dar, normal ar fi ca fiecare Camer„ s„ aib„, s„ existe posibilitatea, s„ fie un filtru pentru legile respective.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Œn˛eleg c„ nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt. Este ∫i o propunere de retrimitere la comisie. S„-l ascult„m Ónt‚i pe domnul pre∫edinte Valer Dorneanu.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
M„ bucur c„ am for˛at pu˛in regulamentul ∫i s„ trecem de la amendamentele admise, care viza doar o rigoare de Ómp„r˛ire, la chestiunile de fond, pentru c„, Ón final, am fi f„cut aceea∫i discu˛ie la amendamentele respinse. Œntotdeauna cei care stau pe marginea echipei care face un compromis sunt convin∫i c„ ei ar fi realizat un compromis mai bun.
sabili care chiar apreciaz„ ce au f„cut bun ceilal˛i. Deci, o dat„ preia munca pozitiv„ care a f„cut-o Camera, Senatul, cu privire la ratific„ri ∫i se pronun˛„ definitiv.
La legile organice lucrul este invers. Prima Camer„ sesizat„ este Senatul, Camera Deputa˛ilor decide Ón final. Am eliminat Ón acest fel...
Aici, dup„ aceast„ prim„ mare Ómp„r˛ire, noi am Ómp„r˛it legile organice Óntre cele dou„ Camere.
## **Domnul Petru Dumitru Pop**
**:**
Nu mai avem nici o competen˛„!
Am rug„mintea s„ ave˛i m„car at‚ta bun„voin˛„ Ónc‚t s„ citi˛i proiectul de lege, c„ am constatat c„ nu prea...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dumneavoastr„ nu v„ mai dau cuv‚ntul!
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Nu am spus a∫a ceva.
Nu s-a referit...
A˛i spus c„ era un compromis... Bun. Eu a∫ vrea s„ v„ fac urm„toarele declara˛ii. Œn primul r‚nd, Ón ceea ce prive∫te departajarea competen˛elor Camerelor, schimbarea rolului acestora, am discutat luni ∫i ani Óntregi. Fiecare faz„ a discu˛iilor noastre a fost dat„ spre decantare partidelor politice pentru a decide Ón urma unor foruri de conducere colective ∫i pentru a-∫i exprima opinia. Sigur c„ au fost diferite op˛iuni. Printre op˛iunea cea mai radical„ — îParlamentul unicameral“ . V-am explicat de ce a c„zut.
Prima departajare a celor dou„ Camere: transformarea Senatului Óntr-o Camer„ de chibzuin˛„, Óntr-o Camer„ de avizare. Nu ∫tiu c‚˛i dintre distin∫ii senatori ar fi acceptat un asemenea rol.
A fost apoi o variant„ ca Senatul s„ se ocupe de rela˛ii interna˛ionale ∫i de numiri. Nici aceasta nu a fost acceptat„.
Œn final, ∫i deputa˛ii, ∫i senatorii, s-a pornit de la Ómprejurarea c„ to˛i au aceea∫i legitimare popular„, to˛i sunt ale∫i la fel, to˛i sunt trimi∫i s„ participe la activitatea de legiferare ∫i to˛i doresc s„ participe la activitatea de legiferare. Atunci am g„sit o modalitate de departajare care s„ nu elimine nici una din Camere de la dezbaterea oric„rui proiect de act normativ.
Ceea ce am reu∫it totu∫i, pentru a asigura aceast„ egalitate de participare la dezbatere, a fost Ómp„r˛irea competen˛elor Camerei ∫i stabilirea unei Camere decizionale. Deci, Ón procesul legislativ fiecare proiect este trimis unei Camere dup„ ni∫te reguli, Camera dezbate ∫i o trimite celeilalte, care este Camer„ decizional„.
Cum s-a realizat aceast„ Ómp„r˛ire? Cam peste tot Senatul are atribu˛iuni externe ∫i am zis s„ d„m Senatului competen˛„ decizional„ Ón cazul ratific„rilor de acte interna˛ionale ∫i a legilor de punere a lor Ón aplicare. Aici Camera Deputa˛ilor este cea sesizat„ prima, are posibilitatea s„-∫i spun„ opinia ∫i s„ Óndrepte texte, s„ propun„ amendamente, s„ le adopte. Acestea sunt trimise Senatului.
S-a spus c„ a doua Camer„ nu va ˛ine cont de ceea ce a spus prima Camer„. Este fals, pentru c„ Rom‚nia nu a trimis Ón Parlament parlamentari vanito∫i care s„ nu ˛in„ cont de munca celorlal˛i. Am trimis oameni respon-
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ citesc care sunt competen˛ele Camerei Ón legile organice. Uita˛i-v„, Camera are rol decizional Ón urm„toarele legi organice:
- regimul frontierei;
- regimul cet„˛eniei;
- stema ∫i sigiliul ˛„rii;
- protec˛ia propriet„˛ii private;
- regimul dreptului persoanei v„t„mate de o autoritate
- public„;
- prelungirea mandatului Camerelor;
- organizarea referendumului;
- regimul st„rii de asediu.
Sunt legi lipsite de importan˛„ acestea? Nu sunt. Ce legi are Senatul?
- reglementarea serviciilor publice de radio ∫i televi-
- ziune;
- incompatibilit„˛ile asocierii Ón partide politice;
- regimul institu˛iei Avocatului Poporului;
- organizarea Guvernului ∫i a C.S.A.T.;
- organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Superior al
- Magistraturii, a instan˛elor judec„tore∫ti;
- organizarea Ónv„˛„m‚ntului;
- Ónfiin˛area autorit„˛ii administrative.
Ave˛i aici aceast„ Ómp„r˛ire. Sigur c„ cineva poate spune c„ este mai important„ asta...
## **Domnul Petru Dumitru Pop** _(din sal„):_
Bugetul la care Camer„ este?
Bugetul este la ambele Camere. Vede˛i c„ nu a˛i citit?
Domnule pre∫edinte,...
Bugetul este de competen˛a comun„ a celor dou„ Camere.
Domnule pre∫edinte Dorneanu,...
Da...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu ∫tiu cum se procedeaz„ la Camer„, dar la noi este o regul„. Nu ave˛i voie s„ dialoga˛i cu sala. V„ rog eu foarte mult, respecta˛i, c„ este ∫i s„n„tos principiul „sta.
Stima˛i colegi,
Eu v„ propun, pentru c„ se cunosc toate aceste lucruri, s„ supunem la vot retrimiterea la comisie ∫i...
**Din sal„**
**:**
Nuuu... nuuu...
Domnule pre∫edinte, nu m-a˛i l„sat s„ termin.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci, stima˛i colegi, relu„m m‚ine articolul. Trecem la punctul urm„tor.
Suntem la nr.crt.20 art. 89 alin.3 din Constitu˛ie. Un amendament al domnilor senatori Mircea Ionescu-Quintus ∫i Ion Predescu.
V„ rog eu foarte mult. A fost acceptat de comisie.
Ave˛i observa˛ii, interven˛ii? Nu. V„ rog s„ vota˛i! S-a votat cu 101 de voturi pentru, 4 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
La nr. crt. 21, cu referire la art. 92 din Constitu˛ie, de asemenea un amendament al domnului Mircea IonescuQuintus, acceptat de comisie.
Sunt interven˛ii?
Domnul profesor, domnul senator Buzatu, ave˛i cuv‚ntul!
V„ rog, scuza˛i-m„!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i senatori, Stima˛i deputa˛i din comisie,
Dup„ ce comisia a realizat o prim„ departajare, a fost transmis„ aceast„ propunere partidelor politice. A˛i avut din nou posibilitatea, din nou, dup„ votul de la Camera Deputa˛ilor, s„ vede˛i formula aleas„. Dup„ ce noi am analizat toate amendamentele dumneavoastr„ am f„cut raportul care este de 3 s„pt„m‚ni la dumneavoastr„. Eu nu ∫tiu ce nevoie de reflec˛ii suplimentare mai ave˛i, Ón afara dorin˛ei de a prelungi sau eventual a evita dezbaterea.
Domnul senator Solcanu.
Ion Solcanu
#112423Domnule pre∫edinte,
Eu am Ón˛eles — dar poate nu am Ón˛eles corect — din solicitarea Grupului Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Badea...
™i P.N.L...
Ion Solcanu
#112642Partidul Rom‚nia Mare.
™i P.N.L.
Ion Solcanu
#112738## **Domnul Ion Solcanu:**
... ∫i a domnului senator P„curaru, P.N.L., c„, de fapt, s„ am‚n„m luarea deciziei p‚n„ m‚ine. Nu Ón sensul de a trimite la comisie, fiindc„ la comisie lucrurile au fost discutate.
Ion Solcanu
#112969™i atunci s„ am‚n„m p‚n„ m‚ine dezbaterea acestui amendament. Am Ón˛eles corect, domnule senator Badea?
Ion Solcanu
#113096## **Domnul Dumitru Badea**
Ion Solcanu
#113138_**:**_
Da.
Ion Solcanu
#113153## **Domnul Ion Solcanu:**
Deci, de acord. ™i noi solicit„m acela∫i lucru, deci sprijinim solicitarea dumnealor.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
P‚n„ acum nu am reu∫it s„ conving, dar de data asta, datorit„ dactilografei, poate voi reu∫i s„ impun m„car o virgul„.
Domnule senator,...
Am Ón˛eles.
A˛i avut c‚∫tig de cauz„ ∫i acolo ∫i s-a explicat c„ prin lege aprobat„ de Parlament se stabile∫te acest lucru. V„ rog, domnule senator!
Da, da. E clar. Am avut situa˛ii Ón privin˛a c„rora au fost confuzii. Iat„ c„ acum vine Ón aten˛ia noastr„ un amendament care prive∫te declararea st„rii de r„zboi sau ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón cazul declar„rii. Adineauri aflasem c„ Parlamentul. Sunt dificult„˛i s„ se reuneasc„, pe c‚nd aici situa˛ia este clar„. Da. A Ónceput r„zboiul ∫i Ón 24 de ore Parlamentul trebuie s„ se reuneasc„, exact ceea ce sus˛inea domnul senator Petre Roman. Dar, Ón sf‚r∫it, nu revin.
Œn context, impun s„ r„m‚n ∫i eu cu o virgul„ Ón acest text. îParlamentul Ó∫i continu„ activitatea pe toat„ durata acestor st„ri de mobilizare sau de r„zboi iar, dac„ nu se afl„ Ón sesiune, se convoac„“. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Foarte bun„ virgula aia, ave˛i dreptate. V„ rog, dac„ sunt observa˛ii?
Vot · approved
Ședința
La pct. 46 din legea de revizuire, nr. crt. 22, avem un amendament de asemenea al domnilor senatori Mircea Ionescu-Quintus ∫i Ion Predescu, acceptat de comisie. Avem ∫i un amendament respins tot aici.
Sunt interven˛ii? M„ uit atent Ón toat„ sala ca s„ nu mai gre∫esc. Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ vota˛i! V„ rog foarte mult s„ vota˛i ∫i dumneavoastr„, domnule senator Pl„tic„!
Cu 105 de voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 La nr. crt. 23 avem art. 111 alin.1 Constitu˛ie. De asemenea, amendament al domnului senator Mircea Ionescu-Quintus, acceptat de comisie, ∫i un amendament respins, tot aici.
Sunt interven˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i! Cu 104 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. La pct. 50 din legea de revizuire, nr. crt. 24, cu referire la alin.4 al art. 114, referitor la ordonan˛e, avem un amendament al Grupului P.D., dar avem ∫i alte 4-5 amendamente respinse.
Sunt interven˛ii?
Domnule senator Petre Roman, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Petre Roman:**
Amendamentul prezentat de mine l-am f„cut ulterior celui prezentat de Grupul P.D., din care fac parte, evident. Amendamentul pe care Ól propun este de natur„ s„ corecteze situa˛ia pe care o tr„im ∫i pe care o cunoa∫tem foarte bine, a abuzului de ordonan˛e de urgen˛„.
Sunt obligat s„ reamintesc din nou c„ Ón raportul Comisiei Europene pe anul trecut s-au adresat Rom‚niei, Ón termeni foarte critici, o serie de observa˛ii legate de acest aspect al abuzului de ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„, cu explica˛ia mai mult dec‚t complet„ a periculozit„˛ii abuzurilor de ordonan˛e de urgen˛„.
Œn esen˛„, ceea ce propun eu este ca Guvernul s„ fie abilitat s„ dea ordonan˛e de urgen˛„ dup„ ce ob˛ine aprobarea de principiu asupra situa˛iei de urgen˛„. Deci, vrea Guvernul s„ dea ordonan˛„ de urgen˛„, vine Ón Parlament ∫i spune: îDoresc s„ dau ordonan˛„ de urgen˛„ Ón leg„tur„ cu urm„toarea situa˛ie pe care o consider de urgen˛„“. Parlamentul apreciaz„ nu ordonan˛a, ci apreciaz„ dac„ este sau nu situa˛ie de urgen˛„. Din acel moment, sigur c„ dac„ Parlamentul d„ aprobarea, Guvernul d„ ordonan˛a, ∫i iat„ c„ s-a creat o armonie Óntre Parlament ∫i Guvern, o armonie prealabil„ proiectului de lege.
Eu cred c„ asta este solu˛ia care va fr‚na Ón mod obiectiv abuzul de ordonan˛e de urgen˛„, fiindc„ Parlamentul se va pronun˛a asupra caracterului de urgen˛„ a situa˛iei reclamate de Guvern. Œn rest, consider c„ toate celelalte chestiuni procedurale sunt foarte bine puse Ón valoare.
Ceea ce cred Óns„ — mai ales c„ sfera legilor organice, cum era ∫i corect, s-a restr‚ns, nu at‚t de mult pe c‚t a∫ fi propus eu, dar totu∫i sfera legilor organice s-a restr‚ns — este c„ Guvernul, prin ordonan˛e simple, are o posibilitate mai larg„ de a se exprima dec‚t p‚n„ acum. Eu cred c„ este corect s„ introducem ∫i aceast„ prevedere. Guvernul dore∫te s„ dea ordonan˛„ de urgen˛„, foarte bine, cere Parlamentului doar aprecierea c„ situa˛ia respectiv„ este de urgen˛„, dup„ care d„ ordonan˛a ∫i lucrurile merg mai departe.
Mi-e team„ ∫i, mai mult dec‚t at‚t, cred c„ a∫a cum se prezint„ lucrurile acum abuzurile de ordonan˛e de urgen˛„ nu vor Ónceta, pentru c„ nu exist„ o barier„ real„ Ón calea Guvernului fa˛„ de dorin˛a de a legifera prin ordonan˛e de urgen˛„. Toate celelalte proceduri se pot desf„∫ura ca p‚n„ acum. Pe c‚nd, bariera real„ este aceea ca Parlamentul s„ recunoasc„ urgen˛a.
Din momentul Ón care Parlamentul a recunoscut urgen˛a — ∫i s„ nu uit„m c„, totu∫i, Guvernul are majoritatea sa Ón Parlament — din momentul Ón care Parlamentul a recunoscut urgen˛a, f„r„ s„ intre Ón nici un fel de detalii cu privire la proiectul de lege Ón sine, ci doar caracterul de urgen˛„, din momentul Ón care Parlamentul a achiesat, a aprobat c„ exist„ urgen˛„ Ón
situa˛ia prezentat„ de Guvern, din acel moment Guvernul face treaba lui. Œn vacan˛e, evident c„ d„ ordonan˛e, ca ∫i p‚n„ acum. ™i, dac„ dore∫te s„ dea ordonan˛e de urgen˛„, a∫a cum prevede procedura, cheam„ Parlamentul.
Eu cred c„ ar fi trebuit s„ restr‚ngem ∫i mai mult sfera legilor organice. S„ avem legi organice numai ca prelungire a Constitu˛iei. De ce? Pentru c„, Óntr-adev„r, trebuie s„-i dau o marj„ de manevr„ Guvernului. Cu asta sunt absolut de acord. ™i a∫a am ∫i propus printr-un alt text: s„ restr‚ngem ∫i mai mult sfera legilor organice, pentru ca Guvernul s„ poat„ da, de exemplu, ordonan˛e Óntr-un domeniu mai larg. Asta mi se pare c„ era corect. Dar atestarea, recunoa∫terea caracterului de urgen˛„ de c„tre Parlament, prealabil emiterii ordonan˛ei de urgen˛„, mi se pare solu˛ia, adev„ratul obstacol Ón calea abuzurilor.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator BÓciu.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La acela∫i alin. 4 al art. 114, la pct. 119 — amendamente respinse — am formulat un amendament care, Ón majoritate, las„ sub forma redactat„ de Camera Deputa˛ilor alineatul respectiv, numai dup„ primele trei cuvinte, îÓn situa˛ii extraordinare“, ∫i am introdus îprivind siguran˛a na˛ional„“ ∫i textul curge exact cum a fost la Camera Deputa˛ilor.
De ce am introdus cele trei cuvinte? Pentru c„ domeniul ordonan˛elor de urgen˛„ pe care le poate emite Guvernul trebuie restr‚ns. Siguran˛a na˛ional„ prive∫te foarte multe domenii de activitate. S„ nu se Ón˛eleag„ cumva c„ aici este vorba de stare de pace sau r„zboi. Sunt domenii de activitate unde, Óntr-adev„r, Guvernul trebuie s„ fie abilitat s„ emit„ ordonan˛e de urgen˛„, dar am dorit ca aceast„ abilitare s„ priveasc„ numai domeniul siguran˛ei na˛ionale.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii? V„ dau imediat cuv‚ntul.
Domnul senator Buzatu.
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i eu cred aici, a∫a cum a subliniat domnul senator Petre Roman, c„ se impune — am discutat ∫i adineauri cu starea de r„zboi, aici e vorba de situa˛ii extraordinare — ca Parlamentul s„-∫i dea acordul, prin lege, c„ exist„ situa˛ii extraordinare. Dac„ lu„m textul propus, amendamentul admis, îGuvernul poate adopta... av‚nd obliga˛ia m„surilor dispuse“, Ónainte de a se da explica˛ii c„ ordonan˛a intr„ Ón vigoare, cred c„ trebuie o fraz„ c„ situa˛iile extraordinare se declar„ prin lege de c„tre Parlament, Ón Parlament, Ón sf‚r∫it, se g„se∫te formularea.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
Ave˛i r„bdare, doamna senator Norica Nicolai! Are cuv‚ntul domnul senator Predescu. Sunt obligat s„ respect ordinea... V„ rog, domnule senator!
Domnule senator Roman, Amendamentul dumneavoastr„ este a∫a, c„ Ól avem ∫i noi.
Punctul 117.
L„sa˛i, c„ ∫tie d‚nsul. E pu˛in emo˛ionat, da.
## **Domnul Ion Predescu:**
îŒn situa˛ii excep˛ionale, determinate de necesitatea protej„rii unui interes public major, Guvernul poate adopta ordonan˛e de urgen˛„ pentru stabilirea unor m„suri f„r„ de care acest pericol nu poate fi Ónl„turat. Ordonan˛a se public„ ∫i intr„ Ón vigoare numai dup„ depunerea ei la Camera Deputa˛ilor, care, dac„ nu este Ón sesiune, se convoac„ Ón mod obligatoriu“. Deci, nu ∫i la Senat.
îŒn cazul Ón care, Ón termen de 5 zile de la depunere, Camera Deputa˛ilor nu confirm„ cu votul majorit„˛ii membrilor caracterul excep˛ional al situa˛iei ce a determinat emiterea ordonan˛ei, aceasta este caduc„“.
Acesta este alin.1.
Alin. 2: îDup„ confirmarea caracterului excep˛ional potrivit alin.1, ordonan˛a se supune aprob„rii Parlamentului Ón procedur„ de urgen˛„“.
Prin urmare, Ón alin. 1 institui˛i un control prealabil al Camerei Deputa˛ilor. Apoi, Ón alin.2, prevede˛i c„ trebuie supus„ ambelor Camere spre aprobare.
Alin. 3: îDac„ este lege organic„...“
L„sa˛i-l, c„ Ól am aici. Eu citesc dup„ scrisul dumneavoastr„, nu dup„ al meu.
îDac„ ordonan˛a cuprinde m„suri de natura legii organice, se aprob„ cu art. 74 alin. 1, adic„ majoritatea deputa˛ilor sau majoritatea senatorilor.“
Acum institui˛i alt„ procedur„: aprobarea prealabil„ emiterii ordonan˛ei, ceea ce este cu totul altceva. Acesta este alt amendament, pe care nu l-a˛i depus.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Nu! Categoric, nu ave˛i dreptate!
Unde Ól ave˛i?
Domnule senator, v„ rog s„ citi˛i...
P„i, l-a respins...
V„ rog s„ citi˛i! Nu, dar nu e corect!
Stima˛i colegi, numai o secund„!
Ce nu e corect?
Domnule Roman, Œmi da˛i voie s„ m„ duc la o cafea?
Da, cu mare pl„cere.
V„ rog eu foarte mult! V„ rog s„ lua˛i loc, c„ nu v-am dat cuv‚ntul!
Domnul senator, a˛i terminat, da?
Da. Acesta e amendamentul.
Domnul senator Roman, ave˛i cuv‚ntul!
Eu sunt de acord cu respectarea procedurilor. Am fost ∫i eu pe scaunul acela ∫i de aceea Ól voi ajuta pe domnul pre∫edinte V„c„roiu Ón misiunea sa, chiar dac„ asta Ónseamn„ c„ fac mai mult sport. ™i a∫a fac destul.
Domnule senator,
Ceea ce spune acest amendament este c„... E adev„rat, dumneavoastr„ face˛i precizarea pe care noi am f„cut-o, c„ numai Camera Deputa˛ilor trebuie s„ confirme.
A∫a scrie, domnule, aici, la mine!
De acord. S„ zicem... De ce am f„cut eu treaba asta? Pentru ca, Ón cazul acesta, s„ nu fie procedura excesiv de lung„. Deci, am pus numai Camera Deputa˛ilor, dar sensul acestui articol nu-l pute˛i scoate din ceea ce este. Sensul articolului este precis: instituirea unei proceduri de confirmare a urgen˛ei Ónainte ca Guvernul s„ dea ordonan˛a de urgen˛„. Eu sunt de acord... Am spus mai mult dec‚t at‚t, c„, dac„ instituim aceast„ chestiune, tot ceea ce urmeaz„ ca procedur„, Ón textul deja propus, g„sesc c„ este Ón regul„, adic„ procedura care se propune acolo este o procedur„ pe care o g„sesc mai bine fixat„ dec‚t ce am spus eu aici, dar baza acestui articol este ca, Ón cazul acesta am zis Camera Deputa˛ilor, acum putem spune: îÓn func˛ie de legi, fie Camera Deputa˛ilor, fie Senatul“ instituie aceast„ confirmare. Domnul Buzatu a zis s„ fie chiar prin lege. Mie mi se pare excesiv. Eu cred c„ este de ajuns ca s„ vin„ Guvernul, de exemplu, domnul ministru Gaspar, ∫i s„ spun„: îStima˛i colegi, Guvernul are urm„toarea situa˛ie de urgen˛„. Cutare, cutare. Vrem s„ lu„m ordonan˛„ de urgen˛„, deoarece consider„m c„ situa˛ia este de urgen˛„“ . Parlamentul zice: îDe acord“ . Din momentul acela Guvernul d„ ordonan˛a de urgen˛„. Œn felul acesta am introdus un mecanism democratic de control ∫i, bineÓn˛eles, v„ asigur c„ dac„ a∫a va ie∫i Constitu˛ia, Ón raportul Comisiei Europene pe 2003 vom fi felicita˛i, fiindc„ se elimin„ Ón mod clar faptul c„ Guvernul a Ónc„lecat Parlamentul, a∫a cum ∫tim prea bine.
Deci, poate c„ e de preluat, din ce a spus domnul senator Predescu, ideea c„ nu doar Camera Deputa˛ilor, ci ∫i Senatul, Ón func˛ie de atribu˛iile pe care tocmai le vom hot„rÓ, ∫i c„ procedura ar putea s„ fie cea deja stabilit„ — nu m„ deranjeaz„ — dar r„m‚ne ideea simpl„ c„ fie Camera Deputa˛ilor, fie Senatul aprob„ caracterul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 de urgen˛„. At‚t. Aprob„ caracterul de urgen˛„. Guvernul invoc„ o urgen˛„, Parlamentul zice: îAi dreptate“ sau: îŒmi pare r„u, nu ai dreptate“ .
S„ nu credem c„ de aici Guvernul va fi blocat. Nu, fiindc„ Guvernul are oricum o majoritate, dar Parlamentul e b„gat Ón seam„, ca s„ spun a∫a. Vine cineva ∫i Ói spune: îDomnule, eu am inten˛ia s„ dau o chestie destul de dur„“ . G‚ndi˛i-v„ c„ s-au modificat prin ordonan˛e de urgen˛„ legi fundamentale, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ cam nic„ieri. S-a modificat Legea bancar„, Legea finan˛elor, Legea Ónv„˛„m‚ntului, Legea s„n„t„˛ii. Legi fundamentale s-au modificat printr-o ordonan˛„ de urgen˛„. Astea au creat mari probleme. Pe c‚nd, a∫a, vine Guvernul ∫i zice Parlamentului: îAm o situa˛ie de urgen˛„“ . Parlamentul se uit„ la el, zice îM„, ce b„iat bun... Bine, hai. Ai o situa˛ie de urgen˛„“ . Sau zice: îNu, mi se pare c„ nu e.“
Am introdus, Óntr-adev„r, un mecanism democratic, prin care putem s„ control„m tendin˛a Guvernului de a legifera f„r„ Parlament, fiindc„ asta s-a Ónt‚mplat. V„ rog s„ Ón˛elege˛i exact conceptul.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci, dac„ Parlamentul e Ón vacan˛„, r„m‚n tot 5 zile?
## **Domnul Petre Roman**
**:**
R„m‚ne procedura care era...
Deci, trebuie s„ se duc„ la o Camer„, s„ cear„ aprobarea s„ dea ordonan˛„ de urgen˛„ Ón vacan˛„ ∫i atunci 5 zile... Numai p‚n„ convoci deputa˛ii dureaz„ 5 zile.
Nu, dar ∫i a∫a, ordonan˛a de urgen˛„... Pentru ordonan˛a de urgen˛„ nu convoci?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am Ón˛eles. Nu, am Óntrebat ca s„ mai clarific„m pentru colegi.
Domnul senator T„r„cil„.
M„ g‚ndeam la un moment dat dac„ n-ar fi bine s„ le interzicem ∫i s„ spunem îÓn cazuri excep˛ionale, cele dou„ Camere se Óntrunesc ∫i Ón termen de 5 zile aprob„ urgen˛a prin lege“ .
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Este acela∫i lucru.
Numai d„ acord. D„ direct lege. O dezbatem. V„ rog!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Sigur c„ art. 114 alin.4, Ón practica parlamentar„ a st‚rnit dispute vii, fie din partea Puterii, fie din partea Opozi˛iei, av‚nd Ón vedere faptul c„ guvernele care s-au succedat dup„ anul 1990 — iar domnul senator Roman sigur c„ vorbea Ón aceast„ tripl„ calitate pe care o avea, de fost prim-ministru, fost pre∫edinte al Senatului ∫i senator, al„turi de noi, Ón legislatura trecut„ ∫i actual„, Ón mai multe r‚nduri ∫i-a expus punctul de vedere cu privire la practica Guvernului de a emite ordonan˛e.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
De urgen˛„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Ordonan˛e de urgen˛„.
La nivelul Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative de modificare a Constitu˛iei am analizat propuneri venite din partea diver∫ilor colegi, diverse grupuri parlamentare, colegi senatori sau deputa˛i, iar varianta agreat„ Ón Camera Deputa˛ilor conduce la restr‚ngerea drastic„ a acestui drept pe care-l are orice Executiv, indiferent de culoarea politic„, Ón sensul de a emite ordonan˛e de urgen˛„ doar Ón cazuri strict limitate de lege.
La nivelul comisiei, dup„ dezbaterile din Camera Deputa˛ilor, s-au primit, a∫ spune, dou„ amendamente importante: acest amendament important, formulat de Grupul parlamentar P.D., care a fost agreat de noi, Ón sensul de a se limita, prin prevederea cuv‚ntului înumai“, la situa˛iile excep˛ionale, pentru a restr‚nge, s„ spun, la maximum, posibilitatea pentru Executiv de a emite ordonan˛e de urgen˛„.
Acest amendament a fost acceptat la nivelul comisiei. Cel de-al doilea amendament, care a fost respins ∫i este sus˛inut ast„zi Ón plenul Senatului de c„tre domnul senator Petre Roman, a∫ spune c„ modific„ integral nu numai filozofia de aprobare a unei ordonan˛e de urgen˛„ sau de emitere a acesteia, ci inclusiv procedura de legiferare.
Sigur c„ Domnia sa putea s„ g‚ndeasc„ un alt model, un alt tip de dezbatere Ón leg„tur„ cu o lege, dar pentru aceasta, Ón mod obligatoriu, trebuia s„ propun„ ∫i un amendament de modificare a art. 64 din Constitu˛ie, care prevede Ón mod expres: îCamera Deputa˛ilor ∫i Senatul adopt„ legi, hot„r‚ri ∫i mo˛iuni Ón prezen˛a majorit„˛ii membrilor“ .
V„ rog s„ observa˛i c„, prin amendamentul Domniei sale, domnul Petre Roman creeaz„ o procedur„ dubl„. Pe acela∫i proiect de lege. Œn primul r‚nd, spune Domnia sa, una dintre Camere — ∫i nu Ón˛eleg de ce nu am‚ndou„...
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Am spus c„ Ón func˛ie de atribu˛ii...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegerea de a m„ asculta. Deci, Domnia sa, Ón amendamentul pe care Ól avem cu to˛ii, prevede expres dreptul unei Camere de a se pronun˛a cu privire la caracterul excep˛ional invocat de Executiv Ón emiterea unei ordonan˛e de urgen˛„.
## **Domnul Antonie Iorgovan**
**:**
D„ un aviz.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Merg‚nd mai departe, exact pe ceea ce scrie Constitu˛ia, aceast„ hot„r‚re, acest aviz, cum spunea colegul Iorgovan, Ón ce categorie de acte juridice constitu˛ionale intr„? Ce form„ va avea? Va da o hot„r‚re de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„? Sau vom trece Ón dezbaterea legislativ„ despre care vorbea mai devreme tot Domnia sa, ∫i care se reg„se∫te Ón amendamentele acestuia, iar aceast„ stare excep˛ionl„, adoptat„ prin lege, pentru c„ altfel nu se poate, c„ este vorba de o lege, va parcurge procedura legislativ„. Va trece printr-o Camer„, va ajunge la cealalt„ ∫i vom spune: îDa, Guvernul a procedat bine“ ∫i s„pt„m‚na viitoare lu„m Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 dezbatere ordonan˛a Ón con˛inutul ei, ceea ce este o Óngreunare a procesului legislativ ∫i nu numai.
Deci, av‚nd Ón vedere prevederile constitu˛ionale invocate, cred c„ acest amendament nu poate fi dec‚t respins.
Domnul senator Mihai Ungheanu, dup„ care doamna senator Norica Nicolai, dup„ care mai d„m cuv‚ntul celorlal˛i.
V„ rog!
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Chestiunea ordonan˛elor de urgen˛„ este nevralgic„, este chiar exploziv„. Din 1996, ordonan˛ele de urgen˛„ se substituie, de fapt, activit„˛ii Parlamentului.
Din acest punct de vedere, vreau s„ semnalez c„ sunt 8 propuneri de revizuire sau de modificare venite din direc˛ia P.R.M., U.D.M.R., P.D. ∫i P.N.L., deci este o aten˛ie special„ pentru acest capitol al ordonan˛elor de urgen˛„ ∫i art. 114 alin.4.
Am f„cut un amendament de eliminare, pentru eliminarea ultimei fraze din textul propus, tocmai pentru a limita ∫i pentru a marca prin asta c„ este necesar„ o limitare a modului Ón care se practic„ ∫i se va practica dup„ aceast„ propunere metoda ordonan˛elor de urgen˛„.
Dar pentru c„ suntem la acest capitol, al amendamentelor respinse, vreau s„ sus˛in acest punct de vedere pe care Ól Ómbr„˛i∫ez, acela al necesit„˛ii ca starea de urgen˛„ s„ fie precizat„ ∫i aprobat„ de Parlament. Este o propunere bine venit„, chiar dac„ ea modific„ filozofia existent„ p‚n„ acum Ón ceea ce prive∫te ordonan˛ele de urgen˛„, iar faptul c„ Ón Constitu˛ie pot exista texte care s„ contravin„ sau care s„ nu Óncuviin˛eze Ón Óntregime aceast„ propunere. Asta nu Ónseamn„ c„ nu putem ac˛iona ∫i Ón acest sens, deoarece tocmai asta facem aici, adic„ ne oprim asupra unor probleme fundamentale ∫i trebuie s„ punem, de fapt, barier„ excesului de ordonan˛e de urgen˛„. Dac„ vom c„uta noduri Ón papur„, nu vom pune nici o barier„, nu vom reu∫i s„ facem acest lucru.
Eu subliniez c„ propunerea venit„ din partea reprezentantului P.D., Ón cazul „sta, pardon!, este o propunere personal„ a domnului senator Petre Roman, este bine venit„, eu cred c„ ea trebuie Ómbr„˛i∫at„, ea trebuie sus˛inut„, pentru c„ numai ea poate garanta o stopare a acestei ac˛iuni de care se izbe∫te societatea rom‚neasc„ din 1996 Óncoace ∫i care a Ómbr„cat forme paroxistice Ón ultimii ani.
Este, deci, nevoie ca, Óntr-adev„r, s„ se treac„ Ón sistemul pe care Ól propune acest amendament ∫i care s„ poat„, Óntr-adev„r, s„ pun„ Ón discu˛ie dreptul unui Guvern de a da ordonan˛e de urgen˛„.
Sus˛in, deci, aceast„ modalitate, aceast„ filozofie, cu eventuale complet„ri ∫i doresc s„ spun c„ noi nu putem, cei care dorim o legisla˛ie normal„ ∫i un Parlament normal, s„ sus˛inem amendamentul existent.
Este nevoie de o radical„ pozi˛ie, de o atitudine nou„ Ón leg„tur„ cu ordonan˛ele de urgen˛„.
A Ónchide ochii la faptul c„ practica asta se va prelungi ∫i dup„ actualul amendament este imposibil„, ∫i este un al doilea punct; vor mai fi c‚teva Ón care ne vom afla, probabil, pe pozi˛ii ireductibile.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. Doamna senator Norica Nicolai.
S„ ∫ti˛i c„ modificarea de la Constitu˛ie, practic, se aplic„ din 2005.
Am s„ Óncep cu sugestia dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ∫i o s„ fac apel la un moment de dep„∫ire a condi˛iei actuale. Imagina˛i-v„ c„ nici unii nu vom fi ve∫nic la putere ∫i nici unii nu vom fi ve∫nic Ón opozi˛ie.
™i nici tineri.
Pentru c„ atunci c„ suntem la putere ne convine practica ordonan˛ei de urgen˛„, c„ sus˛inem Guvernul, atunci c‚nd suntem Ón opozi˛ie critic„m aceast„ practic„ ∫i trebuie s„ recunoa∫tem, stima˛i colegi, c„ am f„cut acest lucru Ón mod constant, ca tip de comportament politic, indiferent ce ideologie ne-a propulsat Ón acest Parlament.
Cred c„ acest text este unul dintre cele mai importante texte care vizeaz„ revizuirea legii constitu˛ionale, pentru c„ el influen˛eaz„, dac„ dori˛i, stabilitatea democratic„ a unei ˛„ri.
Care este rolul Parlamentului? Acela de a legifera. Tendin˛a guvernelor, cel pu˛in din 1996 Óncoace, a fost cvasitotalitar„. Œntotdeauna au Óncercat s„ utilizeze parlamentele ca o form„ de sus˛inere a unei decizii politice a unui partid ∫i mai pu˛in au Óncurajat dezbaterea, ∫i mai pu˛in au Óncurajat adoptarea unor legi corecte ∫i stabile. A∫a se face c„ am ajuns s„ modific„m de 2-3-4 ori ∫i, nu mai departe ieri modificam o lege foarte important„ Ón acest Parlament, dup„ ce o adoptasem Ón urm„ cu c‚teva luni. Care au fost consecin˛ele? Un abuz legislativ care creeaz„ premisele corup˛iei, a valorific„rii interesului personal al unuia, al altuia sau al unor grupuri de interese care sunt prezente Ón partidele politice, o instabilitate legislativ„ care Ónseamn„ regres economic, pentru c„ nu am reu∫it s„ fim credibili ∫i s„ aducem investi˛ii neav‚nd o stabilitate ∫i o lege care s„-˛i garanteze coeren˛a ∫i stabilitatea investi˛iei. ™i f„r„ economie nu facem nimic, ∫i, dac„ vre˛i o anomie legislativ„, care este foarte periculoas„ pentru orice corp social.
Lumea nu mai are Óncredere Ón lege, nu mai are respect fa˛„ de lege.
Pentru c„ de ce s„ mai ai Óncredere ∫i respect fa˛„ de o lege, care este fundamentul func˛ion„rii oric„rei democra˛ii, dac„ ea se schimb„ Ón fiecare zi?
Este esen˛ial, pentru coeren˛a func˛ion„rii unui sistem democratic, s„ limit„m doar la situa˛ii excep˛ionale ∫i, mai ales, la reprezentarea, la condi˛ia realiz„rii unui interes public major. Pentru aceasta, Parlamentul trebuie s„ devin„ ceea ce a fost, Camera legiuitoare, cel care face legea, iar Guvernul ∫i ceilal˛i sunt cei care trebuie s„ o aplice.
Este necesar, este chiar vital un control prealabil de constitu˛ionalitate.
Cred c„ dac„ noi, Opozi˛ia, nu am fi Ón˛eles constructiv activitatea parlamentar„, v-am fi putut bloca, stima˛i colegi, atac‚nd pentru neconstitu˛ionalitate, pe caracterul de urgen˛„, toate ordonan˛ele care au fost adoptate — ∫i nu au fost mai pu˛in de aproape 1.000 de ordonan˛e.
Am Ón˛eles s„ avem Óns„ un comportament constructiv, dar trebuie s„ prevenim abuzurile, trebuie s„ pre-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 venim comportamentele care pot r„sturna o democra˛ie normal„.
Eu v„ solicit, stima˛i colegi, dat„ fiind importan˛a subiectului, date fiind num„rul de amendamente ∫i, cu sinceritate, cred c„ putem adjudeca politic o solu˛ie care s„ fie convenabil„ democra˛iei, mai pu˛in unora sau altora dintre noi ca persoane, nu suntem aici ve∫nic, nu o s„ murim din aceste scaune, dar va trebui s„ l„s„m o Constitu˛ie care s„ dea garan˛ii ∫i stabilitate democratic„.
V„ propun ca acest amendament s„ fie restituit la comisie ∫i reanalizat Ón raport de ceea ce ∫i colegii mei au sus˛inut ast„zi.
V„ mul˛umesc foarte mult. Are cuv‚ntul domnul senator Petre Roman.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mai Ónt‚i doresc s„ mul˛umesc Ón modul cel mai sincer colegilor de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnii senatori Ion Predescu ∫i Doru Ioan T„r„cil„, pentru c„ d‚n∫ii, care sunt meseria∫i adev„ra˛i Ón procedurile juridice, au semnalat ∫i sl„biciuni ale amendamentului.
Mi-ar face mare pl„cere s„ pot conlucra cu d‚n∫ii ∫i, Ón general, cu comisia, pentru c„ ceea ce sus˛in, Óns„, Ón continuare, cu toat„ t„ria este conceptul care se afl„ la baza acestui amendament. Conceptul ne va permite s„ realiz„m dou„ lucruri importante, s„ comunic„m dou„ lucruri importante.
Unul, c„tre compatrio˛ii no∫tri, c„tre propriii no∫tri cet„˛eni, ∫i anume c„ autoritatea Parlamentului, Ón raport cu Guvernul, iese Ónt„rit„, iese restabilit„, ∫i, al doilea, foarte important, este s„ comunic„m Comisiei Europene c„ acea critic„ pe care ne-au adresat-o, noi am ∫tiut s„ ne-o Ónsu∫im ∫i s„ g„sim corectura, solu˛ia potrivit„.
Conceptul este acela c„, dac„ este vorba de o situa˛ie de urgen˛„, bineÓn˛eles c„ Parlamentul este acela care constat„ aceast„ situa˛ie de urgen˛„.
Nu este nevoie s„ fie o lege, poate fi doar o hot„r‚re a Parlamentului care aprob„ cererea Guvernului de a se legifera printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ fa˛„ de o situa˛ie considerat„ de c„tre Executiv de urgen˛„.
De aceea, eu fac propunerea, de altfel Ón consens cu cele spuse anterior de doamna senator Norica Nicolai, ca acest amendament, de fapt, acest concept s„-l pot discuta cu oameni at‚t de competen˛i, cum sunt cei de la comisia care a propus legea de revizuire a textului ∫i sunt absolut convins c„ vom g„si o formul„, pentru c„ ∫i d‚n∫ii simt c„ substan˛a acestui amendament, conceptul acesta este ceea ce ne trebuie.
Eu fac aceast„ propunere ∫i sper s„ ∫i reu∫im.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Eckstein.
Interven˛ia mea este pur procedural„. Am f„cut, practic, am instituit o practic„ cu art. 73 Ón care am am‚nat discu˛iile cu o zi, practic, de a avea discu˛ii Óntre grupurile parlamentare ∫i partidele politice.
Nu cred c„ Ón aceast„ cauz„ returnarea la comisie s„ fie modelul de urmat. Comisia ∫i-a spus o p„rere, s-a pronun˛at, nu este o chestiune de formulare sau de reformulare, este, p‚n„ la urm„, o decizie politic„.
Deci, propunerea mea ar fi ca s„ revenim m‚ine la discutarea acestui text ∫i s„ avem discu˛ii politice, ∫i nu returnarea la comisie.
Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu vreau s„ simplific dezbaterea. Am ∫i eu un amendament exact la alin. 4; prin urmare, am ∫i eu un amendament respins, trebuia s„ mai fie ∫i amendamente respinse, de mai mic„ importan˛„. ™i pentru a nu Ómpiedica dezbaterile asupra amendamentelor importante, a∫a cum le simt eu, Ón momentul de fa˛„, v„ rog s„ lua˛i act c„ renun˛ ∫i nu mai sus˛in acest amendament, care era o reformulare, f„r„ s„ intre Ón problemele importante, a∫a cum le simt eu ast„zi expuse de colegii mei.
Deci, nu mai sus˛in amendamentul care a fost respins.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru Ón˛elegere, domnule senator.
Domnul senator Tri˛„ F„ni˛„, v„ rog!
Doresc s„ dau un singur exemplu de efecte de ordonan˛e de urgen˛„ de peste noapte.
La Ónceputul mandatului trecut, Ón timp ce Ón Senat se dezb„tea Legea fondului funciar ∫i urma s„ fie supus„ aprob„rii, premierul Radu Vasile semna ordonan˛a de urgen˛„ cu con˛inutul acelei legi cu care fostul ministru Mure∫an a plecat ∫i a aplicat-o.
Ce s-a ales de agricultur„, vede˛i bine.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, V„ rog, are cuv‚ntul domnul senator Filipa∫.
Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,
Sunt de acord cu amendamentul care a fost aprobat de comisie ∫i cu substan˛a general„ a discursurilor antevorbitorilor mei. E necesar s„ acord„m acestei situa˛ii, ∫i anume ordonan˛a de urgen˛„, o aten˛ie mai mare. Motivele le cunoa∫tem cu to˛ii, ne-am luptat cu diverse aspecte ale acestui fenomen, ∫i unele din aceste aspecte au fost pozitive, altele au fost de-a dreptul nefericite. Asta justific„ ∫i aceste dezbateri at‚t de complexe ∫i poate ar justifica ∫i o g‚ndire un pic mai atent„ ∫i Ón timp mai prelungit„ asupra acestei situa˛ii.
Eu vreau Óns„ s„ v„ subliniez o chestiune punctual„, izvor‚t„ din practica judiciar„. A∫a cum a fost f„cut amendamentul, el prevede obliga˛ia pentru promotorul ordonan˛ei de urgen˛„, pentru Guvern, de a-∫i explica m„surile pe care le cuprinde Ón ordonan˛a de urgen˛„ — un lucru foarte bun —, dar vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ Ón filozofia dreptului, ∫i sursa vine din filozofia general„, explicarea naturii unei p„r˛i nu Ónseamn„ explicarea naturii Óntregului. Œntregul se mi∫c„ Óntotdeauna, deci, f„r„ excep˛ie, ∫i dup„ legi proprii pe care nu le g„sim Óntr-o parte a lui.
A∫adar, men˛in‚nd obliga˛ia pentru Guvern de a-∫i explica m„surile ∫i caracterul ∫i natura lor Ón actul normativ respectiv, Ón ordonan˛a de urgen˛„ ar trebui s„ existe obliga˛ia pentru Guvern s„ justifice, distinct de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 aceasta, ∫i natura general„ a situa˛iei de urgen˛„ respective.
Nu v„ spun, neap„rat, eu, ca o chestiune de doctrin„. O spune procesul judiciar.
De foarte multe ori, dac„ nu Óntotdeauna, procesele la Curtea Constitu˛ional„, de aceast„ natur„, Óncep prin acuza care se adreseaz„ Guvernului ∫i care uneori constituie obiectul Óntregului proces, alteori constituie doar un aspect din obiectul procesului ∫i anume c„ a apreciat gre∫it caracterul de urgen˛„ al fenomenului care constituie obiectul ordonan˛ei de urgen˛„ respective.
Deci, spun prin aceasta c„ explicarea m„surilor pe care le ia Guvernul nu ˛ine loc de explicarea naturii urgen˛ei fenomenului general la care se refer„ ordonan˛a de urgen˛„.
Aceasta este o chestiune distinct„. M-a˛i Ón˛eles, cred, suficient din ceea ce v-am spus ∫i eu cred c„ aceast„ completare ar fi bine venit„ pentru Óntregirea substan˛ei ∫i finalit„˛ii amendamentului cu care comisia a fost de acord.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Ion Predescu.
Sistemele constitu˛ionale, Ón lume, concep dou„ modalit„˛i, _delegata protestas non delegatur,_ adic„ puterea delegat„ de cet„˛eni, de popula˛ie, de na˛iune reprezentan˛ilor s„i nu o deleg„ nim„nui ∫i, cealalt„ _delegata potestas delegatur_ poate fi puterea delegat„ de c„tre popor.
Noi am adoptat a doua Ón Constitu˛ie ∫i avem ordonan˛ele abilitate. Am acceptat ∫i varianta ordonan˛elor de urgen˛„. Doresc s„ reamintesc celor care au f„cut parte din Adunarea Constituant„ c„ at‚t Ón comisie, c‚t ∫i Ón Adunarea Constituant„ s-a discutat foarte mult ∫i cu destul„ intensitate, dac„ sunt de principiu admisibile ∫i am achiesat c„ sunt admisibile pentru c„ pot interveni st„ri, situa˛ii de maxim„ urgen˛„ unde Parlamentul nu are capacitatea de a interveni a∫a cum poate interveni Guvernul.
Acesta este principiul din dreptul constitu˛ional rom‚n, din sistemul nostru constitu˛ional: Legislativul poate delega puterea.
Noi vrem acum s„ extindem delegarea, pentru c„ aceasta este problema, ∫i la ordonan˛ele de urgen˛„.
Eu de principiu sunt de acord cu extinderea deleg„rii, adic„ cu m„sura abilit„rii Guvernului, chiar ∫i Ón cazul ordonan˛elor de urgen˛„, de c„tre Parlament, pentru a le lua, dar nu toate, ∫i v„ propun, p‚n„ m‚ine c‚nd vom relua dezbaterea pentru a o solu˛iona, s„ privi˛i disting‚nd: sunt ordonan˛e de urgen˛„ care implic„ m„suri de luat chiar ∫i noaptea. Acestea trebuie s„ le ia Guvernul de Óndat„, pentru c„ este cel care este operativ ∫i de urgen˛„, are m„suri ∫i de executare.
Sunt ordonan˛e, Óns„, care au caracter normativ, instituie norme, reguli; la acestea eu, de principiu, sunt pentru abilitare.
Abilitarea Ón ce const„? Œn a solicita urgen˛a ∫i Parlamentul a aproba urgen˛a. Sistemul nu este nou, de aceste mecanisme s-au izbit ∫i alte state.
Iat„, de pild„ Cehia, c‚nd am fost Ón acea vizit„ oficial„, Ón Cehia se d„dea aprobare de c„tre Senat, numai de c„tre Senat, asupra st„rii de urgen˛„ pentru ordonan˛a de urgen˛„, ∫i se d„ cu maxim„ urgen˛„ pe care o reclam„ starea, situa˛ia ∫i reglementarea care trebuie dat„ cu raportul comisiei de specialitate ∫i pronun˛area
de Óndat„ a plenului Camerei respective, a Senatului, care se pronun˛„ asupra st„rii de urgen˛„.
Este sau nu este urgen˛„, poate institui normativul, reglementarea respectiv„ Ón termenul pe care l-a solicitat Guvernul ∫i apoi Guvernul adopt„ ∫i ordonan˛a pe fondul reglement„rii, dup„ aceea Ó∫i urmeaz„ cursul normal ca orice ordonan˛„ dat„ de Guvern ∫i aprobat„ de Parlament, f„r„ modific„ri sau respins„.
Rug„mintea mea este, v„ rog pe to˛i s„ reflecta˛i ∫i asupra acestor aspecte de distinc˛ie ∫i, Ón fond, este vorba, repet, s„ extindem abilitarea p‚n„ chiar ∫i asupra ordonan˛ei de urgen˛„.
V„ mul˛umesc foarte mult. Exemplele pot continua.
Eu pot s„ v„ dau exemplu de ˛ar„ Ón care Guvernul conduce prin ordonan˛e ∫i, dup„ 3 ani de zile de utilizare a ordonan˛elor, intr„ Parlamentul care le analizeaz„. Deci, exist„ o cazuistic„ extrem de mare.
Din sal„
#148324Unde?
Œn Slovenia, dac„ vre˛i s„ ∫ti˛i.
Se dau ordonan˛e, dup„ 3 ani se analizeaz„ de Parlament ∫i cap„t„ form„ de lege definitiv„, nici nu intr„ Ón dezbatere 3 ani, dar nu asta este problema.
- Este o cazuistic„, noi trebuie s„ g„sim formula cea
- mai adecvat„ pentru noi.
- Domnule Acsinte Gaspar, v„ rog!
- V„ ascult„m, domnul ministru.
## **Domnul Acsinte Gaspar** _– ministru-delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vreau s„ v„ spun c„ al„turi de textul cu privire la delimitarea competen˛elor Óntre cele dou„ Camere, textul care a creat cea mai mare discu˛ie, Ón cadrul comisiei, a fost art. 114 alin. 4, cu privire la ordonan˛ele de urgen˛„.
Vreau s„ v„ spun c„ am un teanc de variante p‚n„ c‚nd s-a ajuns la aceast„ variant„ care, ∫i dup„ membrii comisiei, este perfectibil„.
Sigur c„ grija noastr„ fa˛„ de criticile care s-au f„cut de-a lungul timpului cu privire la abuzul de ordonan˛e de urgen˛„ a fost ca s„ introducem acele elemente de reglementare care s„ restr‚ng„ pe c‚t posibil posibilitatea Guvernului de a uza de aceast„ cale de legiferare ∫i, bineÓn˛eles, ca Parlamentul s„ intre pe art. 58 Ón rolul de unic„ autoritate legiuitoare, ∫i dac„ ne uit„m la primele trei r‚nduri din textul astfel redactat de c„tre comisie, o s„ vede˛i c„ sunt o serie de restric˛ii care, Óntr-adev„r, vor pune guvernele viitoare Ón situa˛ia de a uza foarte pu˛in de ordonan˛ele de urgen˛„.
Deci, prima sintagm„, înumai Ón situa˛ii extraordinare“ , a doua chestiune î a c„ror reglementare nu comport„ sub nici o form„ am‚narea“ , dup„ aceea îav‚nd obliga˛ia motiv„rii“ ∫i vreau s„ v„ spun c„ aici este o sc„pare, este o gre∫eal„; Ómi aduc aminte c„ atunci c‚nd am discutat am spus c„ este vorba despre motivarea urgen˛ei Ón cuprinsul acestor ordonan˛e, a m„surilor dispuse.
Deci, ceea ce spunea ∫i domnul senator Filipa∫, acest lucru trebuie s„ apar„ Ón motivare, de ce recurg... adic„ nu motivez sau redau textul ordonan˛ei ci eu trebuie s„ am obliga˛ia, eu Guvern, ca s„ motivez urgen˛a pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 care recurg la aceast„ procedur„ ∫i situa˛ia extraordinar„ care face imposibil s„ nu recurg la ordonan˛a de urgen˛„.
Pe de alt„ parte, stima˛i colegi, tot pe aceast„ linie de a restr‚nge posibilitatea Guvernului, dac„ ne uit„m Ón textul adoptat la Camera Deputa˛ilor, o s„ vede˛i c„ dup„ art. 114 alin. 4 s-a introdus un art. 4[1] care spune: îordonan˛ele de urgen˛„ nu pot fi adoptate“, deci text constitu˛ional. Œn domeniul legilor constitu˛ionale, nu pot afecta regimul institu˛iilor fundamentale ale statului drepturile, libert„˛ile ∫i Óndatoririle prev„zute de Constitu˛ie, drepturile electorale ∫i nu pot viza m„suri de trecere silit„ a unor bunuri Ón proprietatea public„.
Deci, vede˛i c‚t de preocupat„ a fost comisia ca, Óntr-adev„r, s„ restr‚ng„ foarte mult posibilitatea Guvernului de a recurge la institu˛ia ordonan˛ei de urgen˛„.
Acum Ón leg„tur„ cu amendamentul pe care l-a depus domnul senator Petre Roman, ∫i vreau s„ v„ spun c„ ∫i asupra acestui text comisia s-a aplecat destul de serios. E cu totul alt„ g‚ndire, alt„ concep˛ie, dar sigur c„ textele se pot Ómbun„t„˛i, dar din ceea ce a ar„tat aici, domnul vicepre∫edinte Doru Ioan T„r„cil„, domnul senator Predescu ∫i, de altfel, cum am Ón˛eles c„ ∫i domnul senator Petre Roman a achiesat la ceea ce au spus d‚n∫ii, sigur c„ textul sufer„ din punctul de vedere al redact„rii, ba mai mult, creeaz„ ∫i o situa˛ie cu ni∫te efecte foarte diferite.
Dumneavoastr„ spune˛i urm„torul lucru: îordonan˛a se public„ Ón Monitor ∫i intr„ Ón vigoare numai dup„ depunerea ei la Camera Deputa˛ilor“ , o depunem la o singur„ Camer„, nu mai reiau ce au spus colegii, care, dac„ nu este Ón sesiune, se convoac„ Ón mod obligatoriu.
Bun! Œn continuare, Ón cazul Ón care Ón termen de 5 zile de la depunere, Camera Deputa˛ilor nu confirm„ cu votul majorit„˛ii membrilor caracterul excep˛ional al situa˛iei ce a determinat...
Deci, va avea o perioad„ Ón care ordonan˛a Ó∫i produce efectele ∫i, pe urm„, dac„ votul Camerei este infirmare a caracterului excep˛ional, ea devine caduc„. Ce se Ónt‚mpl„?
Adic„ s„ vede˛i c„ textul, a∫a cum este format creeaz„ ni∫te consecin˛e...
## Domnule pre∫edinte,
Acestea sunt c‚teva comentarii pe care am vrut s„ le fac Ón leg„tur„ cu acest text ∫i cred c„ probabil Ón cadrul comisiei de mediere exist„ ∫i posibilitatea aceasta pentru c„ oricum textul va intra Ón mediere cu Camera Deputa˛ilor ∫i Ón cadrul comisiei de mediere se mai poate reflecta, dar cred c„ textul a∫a cum este poate fi supus votului cu aceast„ completare, adic„ cu completarea aceea, cu motivarea urgen˛ei, pentru c„ este o eroare material„.
Mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte al comisiei, domnul Valer Dorneanu.
## Stima˛i colegi,
Vreau s„ ∫ti˛i c„ am abordat ∫i solu˛ia extrem„, aceea a elimin„rii textului.
Haide˛i s„ vedem dac„ aceasta era cea mai bun„, eu nu vreau s„ Óncep pledoaria pentru men˛ionarea acestei c„i de legiferare cu exemplul altor ˛„ri.
Vreau s„ v„ Óntreb: dup„ procedura legislativ„ obi∫nuit„, cum reac˛ioneaz„ autoritatea suprem„ reprezentativ„ a statului pentru rezolvarea unor situa˛ii de urgen˛„?
Pe de alt„ parte, vreau s„ v„ reamintesc c„ noi, dup„ 1989, a trebuit s„ schimb„m tot sistemul legislativ de∫i existau solu˛ii foarte Ón˛elepte, potrivit c„rora trebuia s„ abrog„m toate legile ∫i s„ facem altele noi. Asta Ónseamn„ un volum de legiferare extraordinar, dac„ nu am fi avut aceast„ posibilitate s„ complet„m activitatea Parlamentului chiar Ón regim de urgen˛„ ∫i cu posibilitatea de a legifera prin ordonan˛e simple ∫i prin ordonan˛e de urgen˛„, lucrurile ar fi fost drastice. Dac„ noi nu utilizam... eu nu vorbesc de excese, vorbesc de cazurile Ón care ordonan˛ele de urgen˛„ se justificau. Dac„ nu utilizam ordonan˛a de urgen˛„ pentru a gr„bi ritmul armoniz„rii legisla˛iei cu reglement„rile europene, nu ajungeam unde suntem.
Uita˛i-v„, totu∫i, cu obiectivitate, din num„rul total al ordonan˛elor de urgen˛„, ce procent Ónsemnat Ól ocup„ cele destinate acestor scopuri.
™i acum s„ venim strict la necesitatea ordonan˛elor de urgen˛„ pentru rezolvarea unor situa˛ii excep˛ionale.
S-a spus aici, Ón procedura ini˛iat„ de domnul Petre Roman, s„ avem o cale prealabil„ de ob˛inere a unui aviz de la una din Camere.
G‚ndi˛i-v„ c„ apare Óntr-un loc o situa˛ie extraordinar„, o calamitate, un moment de criz„, nu vorbesc de situa˛ia Ón care Parlamentul este deja Ón sesiune, te adresezi Parlamentului, o pune pe rol, o trece prin Biroul permanent, o d„ comisiei, trec vreo 5 zile, dup„ care este tardiv s„ mai iei orice m„sur„.
Exist„ posibilitatea unor faze din acestea care efectiv Ónt‚rzie ∫i practic ne pune Ón situa˛ia de a nu mai putea interveni.
De aceea trebuie ca Guvernul s„-∫i asume r„spunderea c„ se afl„ Óntr-o situa˛ie excep˛ional„, dar ea s„ fie a∫a.
De aceea, spune domnul Acsinte Gaspar, noi, cei care suntem la guvernare, suntem obliga˛i s„ motiv„m chiar Ón cuprinsul actului urgen˛a ∫i m„surile luate.
V„ spun, ne-am g‚ndit ∫i noi la posibilitatea ca Óns„∫i Curtea Constitu˛ional„ s„ poat„ fi sesizat„ de c„tre deputa˛i cu caracterul neconstitu˛ional al acelei m„suri, rezultat din nerealizarea urgen˛ei. Am fi pus Curtea Constitu˛ional„ s„ aprecieze asupra unei situa˛ii de oportunitate. Guvernul, cel care realizeaz„ guvernarea pe baza mandatului dat de noi, este Ónvestit s„ guverneze ˛ara, el trebuie s„ aprecieze dac„ se afl„ Óntr-o situa˛ie excep˛ional„ ∫i s„ intervin„ imediat. S-a propus aici restr‚ngerea situa˛iilor excep˛ionale, la siguran˛a na˛ional„, la situa˛ii excep˛ionale... Œnt‚i c„ acele cazuri de stare de necesitate, de stare de urgen˛„ au o proprie reglementare, un cadru juridic specific, dar, Ón al doilea r‚nd, crede˛i dumneavoastr„ c„ o situa˛ie excep˛ional„ poate apare numai unde ne imagin„m noi? Noi putem stabili acum 3-4 domenii ∫i apare chiar m‚ine o situa˛ie excep˛ional„ Óntr-un domeniu neprev„zut. De aceea, v„ rog s„ accepta˛i c„ nu am avut alt„ posibilitate de restr‚ngere ∫i mai mult dec‚t de a Ónl„tura ni∫te domenii foarte esen˛iale, cum sunt cele spuse de domnul Gaspar, de la posibilitatea legifer„rii prin ordonan˛e de urgen˛„, de a motiva, de a convoca imediat, Ón 5 zile, Parlamentul Ón situa˛ii de urgen˛„. Prima Camer„ s„ se pronun˛e Ón 30 de zile ∫i Ón situa˛ia c‚nd nu s-a pronun˛at se consider„ ordonan˛a aprobat„ tacit.
Mai este un lucru. Atunci c‚nd o ordonan˛„ este abrogat„ sau este respins„, noi am prev„zut posibilitatea ca Parlamentul s„ stabileasc„ m„suri cu privire la ac˛iunea, efectele acelei ordonan˛e. Eu cred c„ prin contribu˛ia tuturor partidelor politice... Ultima, a P.D.-ului, a fost aceea cu ,,numai Ón situa˛ii de urgen˛„“ . S-a spus... ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 reducerea termenului la 30 de zile. Aceast„ Ónt„rire creeaz„ o nou„ responsabilitate Guvernului.
Sigur, sunt de acord s„ mai medita˛i. Acestea au fost motivele pentru care noi am ajuns la acest amendament care, din punctul nostru de vedere, reprezint„ ∫i o mai bun„ definire a cazurilor excep˛ionale, o restric˛ionare foarte obiectiv„ ∫i destul de drastic„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Da, ∫i eu v„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Este Óntr-adev„r o prevedere extrem, extrem de important„ pentru c„ ne-am lovit de ea ∫i ne-a creat mari probleme. Am ascultat cu to˛ii argumentele legate de amendamente, s-a f„cut ∫i o propunere legat„ de necesitatea a Ónc„ unei zile de analiz„ pentru a putea s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Deci, noi avem un amendament al Camerei Deputa˛ilor, avem un amendament al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, acceptat de c„tre comisie, ∫i separat de asta avem 4 sau 5 amendamente par˛iale sau Óntr-un concept mai larg pe formula propus„ de domnul senator Petre Roman. Exist„ urm„toarele posibilit„˛i: prima dintre ele ar fi s„ trecem acum la vot ∫i s„ solu˛ion„m prin vot treaba asta.
Av‚nd Ón vedere Óns„, repet Ónc„ o dat„, importan˛a, cred c„ putem merge pe formula, pentru a nu ne gr„bi, s„ l„s„m o zi la dispozi˛ie, ziua de m‚ine, urm‚nd ca joi diminea˛a s„ intr„m cu votul, cu cele dou„ pe care le-am am‚nat — a mai fost unul — Ón care domnul senator Petre Roman, cu sprijinul colegilor din Comisia constitu˛ional„ ∫i colegii juri∫ti, Ón cursul zilei de m‚ine, s„ dezvolte ∫i s„ perfec˛ioneze acel mecanism pentru a veni cu argumente suplimentare pe o formul„ mai bun„ ∫i dup„ aceea decizia, bineÓn˛eles, s„ se ia tot prin vot, c„ nu exist„ alt„ formul„. ™i atunci v„ propun, ca s„ nu intr„m nici Ón criz„ de timp, poate s„ limit„m p‚n„ m‚ine la ora 13,00 sau 15,00 ∫i intr„m dup„-amiaz„ cu partea a doua. Deci,
Vot · Amânat
Ședința
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Doresc s„ intervin Ónainte de vot.
V„ rog!
## Domnule pre∫edinte,
A˛i specificat ca onorata comisie s„ lucreze numai Ón prezen˛a domnului senator Roman. V„ reamintesc c„ avem ∫i noi amendament ∫i mai sunt ∫i altele...
Nu am spus a∫a ceva. Nici nu m-am referit la comisie.
V„ aduc Ónregistrarea, domnule pre∫edinte.
Am spus: colegii no∫tri din comisie... Asta a fost solicitarea domnului senator Petre Roman. Œmpreun„ cu...
Deci Ómpreun„ cu ceilal˛i.
Œmpreun„ cu colegii no∫tri, domnii senatori Ion Predescu, Doru Ioan T„r„cil„, o analiz„ pentru a perfec˛iona acel mecanism ∫i s„-l prezinte Óntr-o formul„ nou„. Asta e tot. Bun!
Deci, v„ rog s„ vota˛i aceast„ am‚nare p‚n„ m‚ine la ora 15,00. Relu„m dup„-amiaz„. De acord?
## **Din sal„** _**:**_
Da.
Atunci nu mai vot„m, toat„ lumea e de acord. Lu„m o pauz„, ne revedem la ora 15,15. V„ rog s„ respecta˛i ora 15,15.
Stima˛i colegi, relu„m lucr„rile ∫edin˛ei noastre. Suntem la nr. crt. 25, punctul 54, din Legea cu privire la revizuirea Constitu˛iei, alin. 3[1] art. 122. Avem un amendament al domnului senator Mircea Ionescu-Quintus ∫i al doamnei senator Norica Nicolai care a fost acceptat de c„tre comisie. Este ∫i un amendament respins.
Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?
Domnul senator Hanganu.
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ la acest articol este necesar s„ citim ∫i amendamentul respins al Partidului Democrat, pentru c„ consider„m c„ modul Ón care este formulat acest amendament provoac„ mult„ confuzie. M„ refer la faptul c„ Óntre prefec˛i, pe de o parte, ∫i consiliile locale ∫i primari, pe de alt„ parte, exist„ numai raporturi de colaborare. Raporturi de bun„ colaborare pot exista ∫i Óntre institu˛ii subordonate. Deci noi consider„m c„ este absolut necesar s„ r„m‚n„ Ón continuare Ón formulare Óntre prefec˛i, pe de o parte, consilii locale ∫i primari, precum ∫i consilii jude˛ene ∫i pre∫edin˛ii acestora, pe de alt„ parte, nu exist„ raporturi de subordonare. A∫a cum este prev„zut Ón amendamentul de la punctul 133 îamendamente respinse“ .
Deci propune˛i men˛inerea textului de la Camera Deputa˛ilor.
Mul˛umesc foarte mult. Ini˛iatorii? Doamna senator Norica Nicolai.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cred c„ textul propus de noi este un text acoperitor, este un text de respira˛ie european„. Trebuie s„ reamintesc colegilor de la Partidul Democrat c„ principiul fundamental al unei construc˛ii europene, pe care vrem s„ o acces„m Ón 2007, este subsidiaritatea. Œn acest context colaborarea este un principiu fundamental Ón rela˛iile dintre autorit„˛ile locale ∫i Ón dezvoltarea comunit„˛ilor locale. Noi credem c„ deja am f„cut un pas Ónainte prin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 acest amendament ∫i v„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i acest amendament Ón forma adoptat„ de comisie, ca urmare a propunerilor noastre de la Senat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Œn orice caz, am re˛inut treaba cu respira˛ia.
Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, v„ rog!
Eu am o respira˛ie mai Óntret„iat„ dec‚t colega mea. Mi se pare c„ Óntr-un text constitu˛ional nu putem spune ce nu exist„, c„ am trece Ón Constitu˛ie ce nu exist„ pe lumea aceasta. Am socotit c„ este nevoie s„ spunem ce trebuie sau ce exist„. Œn amendamentul meu ini˛ial spuneam c„ nu exist„ raporturi de subordonare, ci de colaborare. Comisia s-a orientat la aceast„ formulare numai la raporturi de colaborare. Eu nu a∫ fi deloc Ómpotriva primei mele idei, s„ p„str„m c„ nu exist„ raporturi de subordonare, cum a spus Camera Deputa˛ilor, ci î∫i de“. Œn orice caz, trebuie s„ spunem ∫i ce este nu numai ce nu este.
Mul˛umesc.
Da.
Domnul senator Tri˛„ F„ni˛„.
V„ m„rturisesc c„ am mult„ experien˛„ Ón administra˛ie ∫i am trecut prin toate ierarhiile. Eu nu Ón˛eleg ce e colaborare. Colaborare prefec˛ii pot face cu popii, cu preo˛ii, cu Biserica. Acolo trebuie s„ fie cineva s„ controleze, s„ dea ordin, s„ trag„ la r„spundere. Aici se ˛in teleconferin˛e s„pt„m‚nal, se dau sarcini cu termene... Noi nu suntem Óntr-o etap„ Ón care democra˛ia a p„truns Ón ultimul sat ∫i Ón ultimul jude˛. Hai s„ ne g‚ndim foarte serios ce Ónseamn„ colaborare. Colaborare! Colabor„m cu toat„ lumea. ™i cu opozi˛ia colabor„m, nu? Dar prefectul... Trebuie s„ fie cineva la un jude˛ care s„ trag„ la r„spundere ∫i care s„ aib„ r„spunderea bunului mers al activit„˛ii.
## Domnule senator,
Prefec˛ii urm„resc respectarea legalit„˛ii ∫i at‚t. Nu dau sarcini. E cu totul altceva. Am Ón˛eles. Domnul senator Eckstein.
V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii la acest amendament admis de comisie? Mai dori˛i s„ mai lua˛i cuv‚ntul, domnule senator Hanganu? V„ rog frumos!
Cum spunea ∫i domnul pre∫edinte Quintus nu suntem deloc Ómpotriva faptului ca Ón text s„ apar„ ∫i rela˛ia de colaborare. Œnc„ o dat„, repet, ∫i o fac din proprie experien˛„, cred c„ este foarte bine s„ r„m‚n„ aceast„ form„ ini˛ial„ din prima Constitu˛ie ∫i din textul de la Senat, pentru c„ totu∫i suntem Ón continuare Óntr-o perioad„ Ón care dup„ 13 ani de democra˛ie prefectul este considerat Ón Rom‚nia tot ca un fel de prim-secretar. Nu ne deranjeaz„, chiar dac„ respira˛ia noastr„, Óntr-adev„r, Ón continuare ne-o dorim a fi european„, s„ preciz„m foarte bine unde este prefectul situat.
Bun. A˛i re˛inut explica˛ia. Acel înumai Ón raporturi de colaborare“ ar exclude orice altceva.
V„ rog, domnule senator Opri∫, ave˛i cuv‚ntul!
Sun„ foarte frumos ideea de colaborare Óntre institu˛ii. Cred c„ cel care s-a g‚ndit a spus: îdom’le de ce s„ fie numai raporturi de subordonare? S„ fie ∫i de colaborare“. Dar ia g‚ndi˛i-v„ c„ prefectul, ca reprezentant al Guvernului Ón autorit„˛ile locale, el trebuie s„ supun„ spre control al legalit„˛ii activitatea celorlalte organe, respectiv pe primar, pe consiliul jude˛ean etc. Activit„˛ile Ón contencios ∫i sesizarea pentru legalitate pe care o face f„r„ Óndoial„ prefectul nu are de-a face cu colaborarea ci cu principiul legalit„˛ii. Nu e vorba de subordonare, f„r„ Óndoial„, dar ideea de colaborare, care este o idee de formul„ etic„, este frumoas„, dar dac„ o spunem Ón context constitu˛ional Ónseamn„ c„ oblig„m prefectul, Ón activit„˛ile sale curente, s„ dea dovad„ numai de cordialitate ∫i colaborare ∫i s„ nu poat„ s„ ia atitudini ∫i ac˛iuni cu caracter de control a activit„˛ilor autorit„˛ilor respective.
Œn opinia mea, autorit„˛ile publice locale, fiecare, au setul lor de atribu˛ii, printre care sunt foarte clar definite ∫i atribu˛iile prefectului, care sunt, Óntr-adev„r, de a asigura legalitatea Ón circumscrip˛ia pentru care este r„spunz„tor ∫i exprim„ Ón exercitarea func˛iilor ∫i o func˛ie de autoritate public„. Este clar, nimeni nu contest„ acest lucru. Œn acela∫i timp ∫i celelalte autorit„˛i publice locale — primari, consilii locale, consilii jude˛ene — au setul lor de competen˛e de care r„spund Ón nume colectiv ∫i personal. Ca atare, eu sus˛in c„ formularea agreat„ de comisie este una acoperitoare. Pentru c„, Óntr-adev„r, pentru o administra˛ie care trebuie s„ fie func˛ional„, ∫i dorim acest lucru, autorit„˛ile publice trebuie s„ conlucreze pentru binele comun.
Este clar ar„tat c„ nu sunt raporturi de subordonare Óntre prefec˛i, respectiv, ceilal˛i, ∫i cred c„ este logic„ logica comisiei, care a spus c„ trebuie s„ spunem ∫i ceva pozitiv prin care, practic, da, s„ oblig„m autorit„˛ile publice locale s„ colaboreze, pentru c„ a∫a este normal. Eu sus˛in varianta agreat„ de comisie.
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Fac un apel la colegii senatori s„ Ónchid„ telefoanele mobile. V„ rog foarte mult, ie∫i˛i afar„, vorbi˛i la telefon ∫i reveni˛i. Nu se poate! Am luat o hot„r‚te, Ómpreun„. V„ rog foarte mult.
Domnul senator Pl„tic„.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Mie mi se pare pu˛in exclusivist„ includerea unui singur gen de rela˛ii Óntre prefectur„ ∫i celelalte institu˛ii men˛ionate. Am ∫i vorbit cu ini˛iatoarea acestui amendament ∫i Domnia sa a fost de acord c„ nu s-ar putea rezuma exclusiv la colaborare. Dac„ plec„m de la teza ini˛ial„ c„ este de dorit s„ nu exist„ subordonare Óntre prefectur„ ∫i celelalte institu˛ii, chestiune pe c‚t de generoas„, pe at‚t de corect„, totu∫i, Ón privin˛a tezei care se Óncearc„ acum a fi inclus„ Ón Constitu˛ie, c„ s-ar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 rezuma doar la colaborare, mi se pare prea pu˛in, pentru c„, printr-o palet„ mai larg„ de probleme care pot surveni Ón cadrul unui jude˛, a∫ exemplifica faptul c„ apare necesar„, uneori, ∫i cooperarea sau coordonarea unor ac˛iuni care se Óntreprind la nivelul jude˛ului ∫i Ón care, dintr-o multitudine de participan˛i, apare necesitatea unui colaborator.
Aia o fac prin colaborare.
Da, dar Óntr-o palet„ politic„ mai larg„, a∫a cum s-a v„zut, nu de pu˛ine ori Ón Rom‚nia, plec‚nd de la textul constitu˛ional, s-ar putea s„ existe refuzul cuiva, s„ zicem, Óntr-o situa˛ie de dezastru sau calamitate, intervin mai multe for˛e, ∫i cele locale, dar ∫i cele care sunt pendente de prefectur„ sau de Guvern ∫i, atunci, trebuie s„ existe acolo un coordonator, un conduc„tor. Eu, din acest punct de vedere a∫ zice ca Ón afara rela˛iei de colaborare s„ existe ∫i aceea de cooperare, situa˛ie Ón care, ca reprezentant al Guvernului Ón teritoriu, prefectul s„ devin„ cel care coordoneaz„ interven˛ia.
V„ mul˛umesc.
Am Ón˛eles. Putem b„ga multe forme — sprijin reciproc...
Da, dar dac„ tot s-a renun˛at la textul ini˛ial ∫i...
## V„ mul˛umesc.
Au re˛inut colegii propunerea dumneavoastr„. Domnul senator Du˛„.
## Domnule pre∫edinte,
Rolul Executivului Ól Ón˛elegem foarte bine ∫i Ón societate. Acum, nu conteaz„ ce partid sau cine este la conducere, ci conteaz„ sensul real al institu˛iei respective. P„rerea mea, ca jurist, este faptul c„ Óntre prefec˛i ∫i consiliile jude˛ene ∫i locale trebuie s„ existe ∫i colaborare, dar ∫i control, pentru c„, p‚n„ la urm„, legalitatea Ón jude˛ul respectiv, cine trebuie s„ o vizeze, dec‚t prefectura? Œn momentul Ón care Óncalc„ cineva legea, el trebuie s„ sesizeze, Ón mod automat, instan˛ele de judecat„. Deci, cred c„ nu numai de colaborare, ci ∫i de control.
Am Ón˛eles, stimate coleg, numai c„, nu uita˛i c„ suntem la Constitu˛ie. Acestea sunt probleme care sunt reglementate prin lege.
## Domnule pre∫edinte,
Cu c‚t este mai clar„ Constitu˛ia, dup„ p„rerea mea, cu at‚t lucrurile sunt mai fire∫ti.
De acord, atunci, b„g„m totul Ón Constitu˛ie ∫i nu mai d„m nici o lege!
Domnul senator Badea.
## Domnule pre∫edinte,
Acest 3[1] nu Ól elimin„m. Dimpotriv„, noi Ól sus˛inem, pentru c„ este Óndestul„tor, av‚nd Ón vedere contextul Ón care este. El este la art. 122 din Constitu˛ie care prevede: îprefectul poate ataca Ón fa˛a instan˛ei...“. ™tim to˛i treaba aceasta, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local ∫i conduce serviciile publice descentralizate. Este acoperitor textul art. 122.
## Da. Mul˛umesc.
Din partea comisiei, v„ rog, domnule pre∫edinte!
## Stima˛i colegi,
Am senza˛ia c„ exist„ o u∫oar„ confuzie cu privire la modul Ón care func˛ioneaz„ mecanismele Puterii dup„ principiul autonomiei locale. Prefectul este reprezentantul Guvernului Ón teritoriu. El este numit de Guvern, reprezentant al Executivului. Consiliile locale ∫i primarii sunt organe alese. Ele asigur„ autonomia local„. Ca reprezentant al Guvernului ∫i p„zitor al legii, prefectul poate, dup„ lege, s„ atace Ón contencios actele administrative ilegale. ™i at‚t! Prefectul nu poate da dispozi˛ii nici consiliului local, nici primarilor. Ceea ce vre˛i dumneavoastr„ s„ sugera˛i, c„ nu poate fi prefectul lipsit de autoritatea de a conduce, de a coordona; p„i, el conduce ∫i coordoneaz„ seviciile descentralizate, care sunt ale ministerelor ∫i a∫a mai departe, ˛in‚nd de Executiv. Nu se pot face confuzii de planuri — organe alese, organe ale Executivului ∫i stabilite ni∫te rela˛ii nefire∫ti Óntre ele. Tocmai pentru a se sublinia diferen˛ele dintre aceste trei categorii de organe noi, pornind de la ni∫te exemple concrete, am dorit s„ subliniem felul cum se stabilesc rela˛iile dintre cele trei categorii de organe ∫i anume — prefectul colaboreaz„ cu celelalte servicii. S-a spus aici îcoopereaz„“ . Este acela∫i lucru. Colaboreaz„ este termenul cel mai firesc, el exclude _ab initio_ ideea de care v„ este fric„ celor care spune˛i c„ trebuia s„ zicem înu sunt subordona˛i“; este un text Óndestul„tor, el implic„ ∫i cooperarea ∫i Óntrajutorarea ∫i ce vre˛i dumneavoastr„.
V„ rug„m, Ón aceste condi˛ii, s„ vota˛i textul, potrivit amendamentului pe care noi, comisia, l-am Ónaintat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Da, v„ mul˛umesc.
Vot · approved
Ședința
Trecem la punctul urm„tor, punctul 57 din lege referitor la alin. 6 de la art. 125, un amendament al domnului senator Antonie Iorgovan, de asemenea acceptat de c„tre comisie: înu actelor autorit„˛ilor publice“ ci îactelor administrative ale autorit„˛ilor publice“. Dac„ sunt interven˛ii?
Œn˛eleg c„ nu sunt. V„ rog s„ vota˛i! V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi!
Cu 101 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri, a fost adoptat.
La nr. crt. 27, punctul 59 din lege, cu referire la alin. 3 al art. 130 avem un amendament al domnului senator Mircea Ionescu-Quintus ∫i al doamnei senator Norica Nicolai. ™i un amendament de respingere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i acest amendament sus˛inut de c„tre Comisia constitu˛ional„.
Cu 104 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, a fost adoptat.
La alin. 2 al art. 133, pozi˛ia 28, un amendament al domnului senator Ion Predescu.V„ rog, dac„ sunt interven˛ii?
Domnul senator Petre Roman.
O chestiune de redactare ce solicit„ o l„murire. Textul spune: îf„r„ votul ministrului justi˛iei, al pre∫edintelui Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i al procurorului general“ , ceea ce creeaz„ impresia c„ cei care de˛in aceste Ónalte func˛ii din stat ∫i-ar exprima votul ∫i votul nu este luat Ón considerare. Eu, mai degrab„ a∫ spune: îÓn domeniul r„spunderii disciplinare a judec„torilor ∫i procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic„, ministrul justi˛iei, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i procurorul general nu se exprim„ Ón acest caz“ .
Sau: înu au drept de vot“ .
Nu, înu se exprim„ Ón acest caz“ , pentru a Ónl„tura aceast„ ambiguitate, f„r„ vot, adic„ ei Ó∫i dau votul ∫i nu Ól lu„m Ón considerare. Nu este...
Stimate domnule senator, Titularul...
Domnule pre∫edinte Valer Dorneanu,
V„ atrag aten˛ia, Ónc„ o dat„, c„ sunte˛i la Senat. Cere˛i cuv‚ntul, dac„ vre˛i s„-l ave˛i. V„ dau eu cuv‚ntul!
O dat„ pe zi pot s„ fac o confuzie crez‚ndu-m„ sub imperiul Regulamentului Camerei.
Mul˛umesc foarte mult.
Vreau s„ v„ dau cuv‚ntul ∫i vi-l dau, ca s„ fi˛i, dac„ a˛i observat, ultimul care trage o concluzie. P‚n„ atunci, s-a f„cut un amendament, ini˛iatorul are dreptul s„ ne spun„ ce crede despre aceast„ observa˛ie ∫i dup„ aceea, dumneavoastr„, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei constitu˛ionale s„ ne lumina˛i ∫i s„ v„ pronun˛a˛i, astfel Ónc‚t s„ putem lua o decizie corect„, prin vot.
Domnul senator Predescu, ave˛i cuv‚ntul!
Amendamentul meu se refer„ la expresiile îÓn sec˛ii“ , care nu corespundea, ∫i îstabilirea domeniului“ , Ón domeniul r„spunderii, pentru a determina unde nu voteaz„ ministrul, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i ∫i procurorul general, pentru c„ Ón celelalte cazuri voteaz„. Œn rest, eu nu am g„sit de cuviin˛„ s„ schimb structura textului adoptat de Camera Deputa˛ilor. Mi s-a p„rut c„ merge. Dac„ aprecia˛i c„ textului i se poate da o alt„ ordonare, p„str‚nd ideile Óns„, nu am nimic Ómpotriv„. Este mai frumos, Óntradev„r.
Domnul pre∫edinte al Comisiei constitu˛ionale, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Ideea pentru care distinsul senator Petre Roman propunea s„ schimb„m expresia îf„r„ votul ministrului...“, pentru c„ ace∫tia nu ar fi av‚nd dreptul s„ se exprime, porne∫te de la o premis„ gre∫it„, pentru c„ ei trebuie s„ fie acolo ∫i s„ se exprime. Ministrul justi˛iei este titularul ac˛iunii disciplinare. Ei pot s„-∫i spun„ cuv‚ntul, este firesc.O dat„ este vorba Óntr-o ac˛iune disciplinar„ de un procuror, alt„ dat„ este vorba de un judec„tor de la Curtea Suprem„, alt„ dat„ de un judec„tor. To˛i trei trebuie s„ se exprime. Ideea este c„ nu pot s„ voteze. î...Dreptul la vot“ sun„ mai mult... este o chestiune de gust. Putem s„ ne exprim„m oricum. Ideea este aceasta — decizia consiliului se ia f„r„ votul celor trei.
Are cuv‚ntul doamna senator Rodica St„noiu.
Œntotdeauna putem Ómbun„t„˛i un text ∫i acum, g‚ndindu-m„, trebuie s„ vedem toate implica˛iile pentru c„ e foarte important, e un moment foarte important Ón Consiliul Superior al Magistraturii ca ministrul justi˛iei, procurorul general ∫i pre∫edintele Cur˛ii Supreme s„ nu aib„ drept de vot; asta este ideea, atunci c‚nd este vorba de r„spunderea disciplinar„.
A spune îf„r„ votul“ poate s„ deduc„ — ce ∫tiu eu ce interpretare poate fi, la un moment dat, a unui ministru — c„ voteaz„, dar c„ votul nu e luat Ón considerare, ceea ce ar fi o mare gre∫eal„ pentru c„ exprimarea votului de c„tre ministru, sau de c„tre pre∫edintele Cur˛ii Supreme, sau de c„tre procurorul general poate influen˛a voturile celelalte. Tocmai aceasta a fost ideea, ca Ón nici un fel s„ nu influen˛eze p„rerea Consiliului Superior al Magistraturii. ™i atunci, cred c„ trebuie pus exact ceea ce dorim s„ fie, ca cei 3...
Punem înu particip„ la ∫edin˛„“.
Ba da, c„ trebuie s„-∫i sus˛in„ ac˛iunea disciplinar„. Dar s„ spunem _in terminis_ înu au drept de vot la aceast„ situa˛ie“. Mi se pare mai clar ∫i corespunde exact la ceea ce dorim s„ facem.
Doamna ministru, m„ urm„ri˛i?
S„ punem punct ∫i s„ spunem: îMinistrul justi˛iei, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i procurorul general nu au drept de vot...“.
îŒn acest caz“. Ar trebui...
îŒn aceste situa˛ii“.
îŒn aceste cazuri“ sau îÓn aceste situa˛ii“, nu au drept de vot. Ei particip„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
## **Domnul Ion Predescu:**
Ei particip„ la ∫edin˛„. Ministrul este titularul ac˛iunii disciplinare.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Asta era ideea de baz„.
Da, particip„, nu au drept de vot. De asta am vrut s„ spun pentru c„ îf„r„ vot“ ar Ónsemna c„ votul se d„, dar nu e luat Ón considerare.
Domnule pre∫edinte, pot s„ iau cuv‚ntul ∫i eu?
Vreau doar s„ subliniez c„ e o deosebire Óntre a nu participa la vot ∫i a nu avea drept de vot. Ceea ce vrem noi s„ spunem este c„ nu are drept de vot.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
S-a Ón˛eles foarte bine. Domnul senator Frunda, dac„ mai dori˛i s„ completa˛i.
## **Domnul Frunda György**
**:**
Acela∫i lucru, nu au drept la vot, dar pot participa la vot.
V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Dinescu.
M„ urm„ri˛i o secund„? Imediat v„ dau cuv‚ntul, doar s„ formulez ca s„ v„ pute˛i exprima. Propunerea este s„ punem punct ∫i s„ spunem: îŒn aceste situa˛ii, ministrul justi˛iei, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie nu au drept de vot, potrivit procedurii stabilite prin legea organic„“ . Sau nu mai punem îNu au drept de vot“, punct. Potrivit procedurii, nu au drept de vot.
Nu, nu!
Domnul ministru Gaspar.
A∫ propune urm„toarea redactare, domnule pre∫edinte: îConsiliul Superior al Magistraturii Óndepline∫te rolul de instan˛„ de judecat„ prin sec˛iile sale Ón domeniul r„spunderii disciplinare a judec„torilor ∫i a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic„. Œn aceast„ situa˛ie, ministrul justi˛iei, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie nu particip„ la vot“.
Nu, nu au drept de vot, c„ ei particip„ la ∫edin˛„.
Nu particip„ la vot.
## **Domnul Ion Predescu:**
™i c‚nd se voteaz„, e acolo. Nu au drept de vot.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, repet, avem o procedur„. Domnul senator Iorgovan, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Antonie Iorgovan**
**:**
Exact ceea ce a spus domnul ministru.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Filipa∫.
**Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Acela∫i lucru.
Nu au drept de vot.
O explica˛ie, dac„-mi da˛i voie, domnule pre∫edinte.
Nu e nevoie de explica˛ie, a Ón˛eles toat„ lumea. V„ rog eu, nu mai explica˛i.
Domnule senator Iorgovan, Dori˛i s„ mai completa˛i ceva?
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Sunt dou„ nuan˛e: una este s„ nu participe la vot...
S-a Ón˛eles, domnule senator.
...ceea ce Ónseamn„ c„ nici nu particip„ la fazele prealabile votului, n-au ce s„ caute Ón sal„, ∫i alta este s„ nu aib„ drept de vot. Noi trebuie s„ ne hot„r‚m ce vrem. Vrem s„ nu fie deloc Ón sal„ pentru c„ simpla prezen˛„ a procurorului general poate s„ conduc„ la o anumit„ solu˛ie.
Stima˛i colegi, citesc textul.
Vre˛i altceva, domnule Zanc, sau ne da˛i o explica˛ie?
Œn loc de înu au dreptul“ sau înu particip„“ , s„ spunem înu se exprim„ prin vot“ , Ón aceste situa˛ii.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Permite˛i-mi s„ citesc textul s„ ∫ti˛i ce v„ rog s„ vota˛i ∫i ce vot„m: îConsiliul Superior al Magistraturii Óndepline∫te rolul de instan˛„ de judecat„ prin sec˛iile sale Ón domeniul r„spunderii disciplinare a judec„torilor ∫i a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic„. Œn aceste situa˛ii, ministrul justi˛iei, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie, procurorul general — ∫i a∫a mai departe — nu au drept de vot“.
De acord?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003 Domnule pre∫edinte al Comisiei constitu˛ionale, de acord?
## **Domnul Frunda György**
**:**
Domnule pre∫edinte, un singur cuv‚nt.
Nu prin legea lor sau legea sa organic„, ci prin lege organic„, pur ∫i simplu. Nu e legea ei, legea sa. E lege organic„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci potrivit procedurii stabilite prin lege organic„.
Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi da˛i dreptul s„ vorbesc.
Da, domnule senator, v„ rog!
O singur„ men˛iune. Probabil colegul meu Iorgovan a citit Constitu˛ia Rom‚niei Ón limba maghiar„ pentru c„, Ón limba rom‚n„, legile organice sunt la art. 72, nu la art. 73.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Mie Ómi place la dumneavoastr„ juri∫tii acest joc de cuvinte deosebit de inteligent, care este o pl„cere s„-l ascul˛i, dar, pe de alt„ parte, este o situa˛ie de a p„stra un principiu peste tot. Dac„ v„ uita˛i la Curtea Constitu˛ional„, acolo spune îlegea sa organic„“ . Atunci s„ trecem peste tot la fel.
## **Domnul Frunda György**
**:**
Asta am spus ∫i eu.
Dar acolo am votat.
Legile organice sunt prev„zute, Ón primul r‚nd, Óntr-un r„boj la art. 73 alin.3. Œmi scap„ litera, dar acolo avem precizat Consiliul Superior al Magistraturii. Nu este de conceput ca aici, unde vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii, s„ l„s„m s„ se Ón˛eleag„ c„ procedura, Ón interiorul Consiliului Superior al Magistraturii, ar urma s„ fie stabilit„ prin alt„ lege organic„ dec‚t Legea Consiliului Superior al Magistraturii. E motivul pentru care Ón textul nostru trebuie s„ rezulte clar c„ asemenea aspecte fac obiectul exclusiv al legii organice care are ca obiect Consiliul Superior al Magistraturii.
Domnul coleg Frunda cred c„ nu a fost suficient de atent dup„ masa de pr‚nz.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Frunda, v„ rog!
V„ mul˛umesc c„ Ómi da˛i posibilitatea s„ m„ duelez cu prietenul ∫i distinsul meu coleg Iorgovan. Œmi place s„ m„ duelez cu dumnealui ∫i la Curtea Suprem„ ∫i aici ∫i sus˛in cu t„rie c„ nu are dreptate. Nu are dreptate pentru c„, dac„ a∫ accepta tehnica redac˛ional„ pe care domnul senator, domnul profesor o propune, atunci, Ón fiecare domeniu ar trebui s„ spun îlegea ei organic„“ . Œnv„˛„m‚ntul se reglementeaz„ numai prin lege organic„, s„n„tatea se reglementeaz„ prin lege organic„, toate procedurile judiciare se reglementeaz„ prin lege organic„. P‚n„ acum niciodat„ nu am folosit nici Ón Constitu˛ie, nici Ón alt„ parte, prin legea ei organic„, prin legea sa organic„ sau prin legea lui organic„, ci am f„cut trimitere la lege organic„.
Este absolut evident c„ atribu˛iile, competen˛ele Consiliului Superior al Magistraturii pot fi definite numai Ón legea organic„ care reglementeaz„ acest domeniu, nu Ón alt„ lege, iar dac„ exist„ interferen˛e Óntre legi, nu e nici o problem„. Avem multe interferen˛e, asemenea legi. Deci eu sus˛in cu fermitate c„ trebuie s„ p„str„m forma de lege organic„, nu legea ei organic„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, am Ón˛eles disputa.
## **Domnul Frunda György**
**:**
Da, dar dac„ v„ uita˛i, la Œnv„˛„m‚nt ∫i S„n„tate, nu e scris.
Eu nu v„d a∫a o diferen˛„ cum o vede˛i dumneavoastr„, dar m„ rog, nu sunt jurist.
Dori˛i s„ mai completa˛i, domnule senator Du˛„?
## **Domnul Vasile Du˛„:**
Domnule pre∫edinte,
Trebuie s„ remarc faptul c„ domnul ministru Gaspar a avut un moment extraordinar de luciditate c‚nd a propus...
... juridic„, luciditate juridic„, c‚nd a propus neparticiparea ministrului ∫i a procurorului general la vot. Am f„cut o glum„. Cred c„ domnul ministru a avut o remarc„ deosebit de inteligent„ Ón contextul Ón care a spus s„ nu participe ministrul, procurorul general la vot pentru c„ influen˛a se poate transmite ∫i vizual, dac„ nu altfel. Cred c„ poate s„-∫i expun„ motivele, dar poate ie∫i afar„ Ón momentul c‚nd se voteaz„ o decizie. Cred c„ este foarte logic.
Mul˛umesc, domnul senator.
Domnule pre∫edinte Dorneanu, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Am ajuns s„ facem o diserta˛ie cu privire la îsa“ . Stima˛i colegi,
V„ rog s„ observa˛i c„ Ón textul de acum, este vorba de un text de trimitere, nu este textul ini˛ial care stabile∫te c„ organizarea Cur˛ii se face prin lege organic„, c„ atunci a∫a ar trebui spus, se face prin lege organic„. Plec‚nd de la acest lucru care a fost deja stabilit, o component„ a acestei legi, spunem c„ nu prin alt„ lege organic„, oricare, ci prin legea sa organic„. Revenim la textul care ini˛ial a stabilit competen˛a ∫i atunci nu este vorba de nici o inadverten˛„.
## **Domnul Frunda György**
**:**
Accept a∫a.
Mul˛umesc foarte mult.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
Deci l„s„m formula care am citit-o. Mul˛umesc foarte mult.
Deci: îpotrivit procedurii stabilite prin legea sa organic„“. V„ rog s„ vota˛i!
Cu 104 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri, a fost adoptat.
Trecem la alin.1 art. 134, poz. 29, îeconomia de pia˛„“.
Dac„ sunt interven˛ii?
Poz.28.
Eu vorbesc de poz. 29. Poz. 28 am votat-o. Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi! Adoptat cu 103 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.
La punctul 63 din Legea pentru revizuirea Constitu˛iei, alin. 3 art. 135, avem un amendament al domnului senator Predescu ∫i al domnului senator Mircea IonescuQuintus care a fost acceptat de comisie.
Dac„ sunt interven˛ii?
Domnule senator Frunda, v„ rog!
Propun s„ fim consecven˛i, s„ trecem îprin legea sa organic„“.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Mul˛umesc.
Alte interven˛ii?
Vot · approved
Ședința
La nr.crt.31, punctul 65 din Legea pentru revizuirea Constitu˛iei, alin.1 art. 139, modificare propus„ de Guvern ∫i domnul senator Ionel Alexandru.
Dac„ sunt interven˛ii?
Doamna senator Norica Nicolai; urmeaz„ domnul senator Petre Roman, dup„ aceea domnul senator Filipa∫. Ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte,
Œnainte de a-mi sus˛ine pozi˛ia cu privire la acest amendament, a∫ dori ca ini˛iatorul s„ precizeze ce Ón˛elege prin îinstan˛e specializate“ .
Ini˛iatorul? Domnul Gaspar, domnul ministru? Sau doamna ministru St„noiu?
Se instituie prin textul Constitu˛iei, o s„ vede˛i c„ se instituie instan˛e judec„tore∫ti specializate Ón domeniul minorilor, avem, dup„ aceea, Ón domeniul finan˛elor, Ón Legea de organizare judec„toreasc„, contencios ∫i finan˛e.
V„ rog, numai o secund„, domnul senator, pu˛in„ r„bdare, v„ rog eu mult, asculta˛i dac„ mai are ceva de ad„ugat, ca s„ pute˛i s„ comenta˛i.
Domnul ministru Gaspar?
P‚n„ se mai consult„ domnul ministru, ave˛i cuv‚ntul domnul senator Roman.
De fapt, singurul lucru care ne intereseaz„ este ca aceste institu˛ii specializate, care vor exista, s„ fie independente de Curtea de Conturi. Asta e tot ceea ce ne intereseaz„.
P„i, da.
P„i, lucrul „sta trebuie s„ fie limpede, ceea ce nu exist„ Ón text.
Am Ón˛eles. S„ vedem dac„ mai sunt interven˛ii aici. Deci, colegii juri∫ti, domnul senator Predescu, pofti˛i la tribun„.
S„ avem Ón vedere ∫i textele de baz„. V„ rog s„ privi˛i art. 125, s„-l urm„ri˛i, alin.5: îEste interzis„ Ónfiin˛area de instan˛e extraordinare. Prin lege organic„ pot fi Ónfiin˛ate instan˛e specializate Ón anume materii, cu posibilitatea particip„rii, dup„ caz, a unor persoane din afara magistraturii“ . Œn mare, sunt prev„zute Ón Constitu˛ie, la textele adoptate de Camera Deputa˛ilor. Nu e nici o problem„ aici, a∫a Ónc‚t nu mai e nevoie, c„ sunt ∫i independen˛i etc. Nu, art. 125, v„ rog s„-l verifica˛i, a∫a cum a fost admis ∫i sus˛inut, nemodificat.
Mul˛umesc. Domnul senator Filipa∫.
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi.
Noi nu folosim Ón drept ca s„ separ„m instan˛ele judec„tore∫ti, dup„ obiectul activit„˛ii lor.
Pu˛in mai tare, v„ rog.
Deci, nu este vorba de instan˛ele judec„tore∫ti specializate, ci de instan˛ele judec„tore∫ti competente. A∫adar, cuv‚ntul îcompetente“ Ól Ónlocuie∫te pe cel de îspecializate“ . Cuv‚ntul îspecializate“ ne duce la termenul, la denumirea de instan˛„ extraordinar„, ceea ce nu e cazul.
Apare ca ∫i cum ar fi instan˛ele judec„tore∫ti incompetente.
Domnul pre∫edinte,
™i Ón contracte, care sunt extrem de diverse, v„ aduce˛i aminte, exist„ clauza final„ Ón oricare contract, atunci c‚nd p„r˛ile nu se Ón˛eleg, cauza se trimite la instan˛a competent„. Deci, este vorba de instan˛ele judec„tore∫ti competente, ∫i cu asta suntem Ón cadrul...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
V„ rog, s-a Ón˛eles. Doamna senator Norica Nicolai.
Se pare c„ n-am reu∫it s„ m„ l„muresc unde vor func˛iona aceste instan˛e judec„tore∫ti specializate, dar vreau s„ v„ atrag aten˛ia asupra celor dou„ texte. Dup„ p„rerea mea, textul adoptat la Camera Deputa˛ilor este textul corect. El corespunde Recomand„rii Comisiei de la Vene˛ia, care recomand„ desfiin˛area instan˛elor jurisdic˛ionale de pe l‚ng„ Curtea de Conturi ∫i textul de la Camer„ spune clar: îVor fi solu˛ionate de instan˛ele judec„tore∫ti“. Œn Constitu˛ie avem, la art. 125, posibilitatea Ónfiin˛„rii acestor instan˛e ∫i atunci am convingerea c„ aceste instan˛e vor fi specializate, vor fi prev„zute Ón Legea de organizare ∫i func˛ionare a justi˛iei.
Dar Ón acest moment, domnule pre∫edinte, textul de la Senat este modificat Ón ultima sa tez„, Ón urm„torul mod: îSe solu˛ioneaz„ de instan˛ele judec„tore∫ti specializate“.
Da˛i-mi voie s„ cred c„ actualele instan˛e, actuala procedur„ jurisdic˛ional„ existent„ pe l‚ng„ Curtea de Conturi, dup„ acest text, va r„m‚ne Ón continuare competent„ s„ judece litigiile izvor‚te din activitatea Cur˛ii de Conturi. Deci, suntem Óntr-o capcan„ care poate duce la Ónl„turarea unui principiu pe care noi l-am adjudecat corect, atunci c‚nd politic am negociat aceast„ modificare Ón activitatea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi. A∫adar, trebuie instan˛ele judec„tore∫ti specializate Ón administrarea Ministerului Justi˛iei, ∫i nu a altei institu˛ii, pentru a r„spunde exigen˛elor de drept europene.
V„ propun s„ l„s„m textul Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.
Domnul senator Frunda.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau ∫i eu, la r‚ndul meu, s„ sus˛in propunerea doamnei senator Norica Nicolai. Cred c„ are dreptate ∫i cred c„ forma adoptat„ de Camer„ este mai neambigu„, mai clar„, mai neechivoc„. E adev„rat c„ noi, respectiv, cei care au f„cut aceast„ propunere, am introdus no˛iunea de îinstan˛e judec„tore∫ti specializate“. Este diferen˛a esen˛ial„ dintre dreptul francez, la care f„cea referire domnul senator, prof.univ Filipa∫, ∫i dreptul german.
Œn dreptul german, Óntr-adev„r, avem 5 feluri de instan˛e judec„tore∫ti specializate, dar Ón sistemul german Curtea Constitu˛ional„ este parte a sistemului judiciar, Constitu˛ionalul care are ∫i Administrativul, Civilul, Penalul, muncii ∫i pentru familie ∫i tineret. Acestea sunt instan˛ele judec„tore∫ti specializate Ón sistemul german.
Œn sistemul francez, care este preluat Ón mare parte de sistemul rom‚nesc, vorbim despre un alt lucru. Dac„ sistemul rom‚nesc se va reforma ∫i vom avea instan˛e judec„tore∫ti specializate, voi vedea Óndeplinit un vechi deziderat al juri∫tilor din ˛ara asta, pentru c„ instan˛ele judec„tore∫ti specializate, Ón hot„r‚rile lor, sunt de obicei mai echilibrate, mai bune.
Deci, sus˛ine˛i textul de la Camer„.
Œmi pare bine c„ m-am f„cut Ón˛eles. Asta sus˛in, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc foarte mult. Œntreb Guvernul dac„ e de acord.
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ totu∫i se face o mic„ confuzie aici. Atunci c‚nd noi am completat Ón cadrul comisiei ca aceste litigii izvor‚te din activitatea Cur˛ii de Conturi s„ fie solu˛ionate de instan˛ele judec„tore∫ti specializate. Vreau s„ v„ spun c„ ideea ne-a fost sugerat„ — ∫i aici nu sunt de acord cu doamna senator Norica Nicolai — tocmai de Raportul Comisiei de la Vene˛ia, care a spus c„ activitatea pe care o desf„∫oar„ Curtea de Conturi prin specificul ei, prin complexitatea ei, presupune ca toate litigiile care izvor„sc din aceast„ activitate s„ fie judecate de instan˛ele judec„tore∫ti specializate, Ón sensul: judec„tori care sunt specializa˛i pe probleme financiare, ∫i nicidecum de orice instan˛e. Nu orice instan˛„ judec„toreasc„ poate s„ judece litigii de asemenea manier„. S„ lu„m, de pild„, Judec„toria de la B„icoi, sau nu ∫tiu ce judec„torie, ci instan˛e cu un anumit profil.
C‚t prive∫te problema de competen˛„, competen˛a este material„ sau teritorial„, iar aici se vorbe∫te de specializare, sub aspectul competen˛ei profesionale Ón solu˛ionarea cauzelor.
Doamna ministru St„noiu.
A∫ Óncepe prin a-i spune domnului senator Frunda c„ sunt profund dezam„git„ c„, de∫i cu o lun„ sau dou„ — o lun„, s„ zicem — Ónainte, am trimis ∫i U.D.M.R.-ului proiectul noii Legi de organizare judec„toreasc„, unde ar fi v„zut c„ Ónfiin˛„m instan˛e judec„tore∫ti specializate, trei, patru, da? Œmi pare r„u, deci, o s„ Ónfiin˛„m instan˛e judec„tore∫ti specializate, s„ n-aib„ grij„. Deja acum, Ón aceast„ toamn„, apar cele privind minorii, sau tribunalele de familie ∫i celelalte. O s„ avem acest lucru, este clar.
Problema, Óns„, a∫a cum este formulat„, trebuie s„ ne g‚ndim foarte bine, ∫i eu cred c„ textul Camerei este textul corect, pentru c„ p‚n„ le Ónfiin˛„m, ∫i mai dureaz„, atunci trebuie s„ r„spundem exact la Óntrebarea pus„ de doamna senator.
Nu uita˛i c„ facem o Constitu˛ie peste 20 de ani. Organizarea asta Ón viitorii 30 de ani o face˛i.
Nu, nu, nu!
Deci, Constitu˛ia, oricum, e lege fundamental„ ∫i se duce de acum Óncolo.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/5.IX.2003
Da. P„i, d-asta v„ spun. Constitu˛ia, dac„ spune c„ sunt de instan˛ele judec„tore∫ti specializate ∫i Ón momentul Ón care Constitu˛ia o avem, dar instan˛ele nu le avem, intr„m Óntr-un conflict. Ce facem?
acoper„ ∫i specializ„rile, care nu sunt altceva dec‚t competen˛e, diverse competen˛e.
La urma-urmei, ∫i cu asta am Óncheiat, este vorba de raportul dintre genul proxim, ideea de competen˛„, ∫i diferen˛a specific„. Leg„tura aceasta, Óns„, este indisolubil„.
Nu intr„m Ón conflict.
Se organizeaz„.
Nu e chiar a∫a, c„ se organizeaz„.
Am Ón˛eles.
A∫a c„ ai ∫i un Minister de Finan˛e. Deci, dac„ le solu˛ioneaz„ Curtea de Conturi — s-o spunem, dac„ nu — instan˛e ∫i vedem, c‚nd apar cele specializate le d„m competen˛a respectiv„. Asta era toat„ chestiunea.