Gheorghe Buzatu

Dar Declara˛ia mai intr„ Óntr-o chestiune, Óntr-un domeniu care chiar c„ ne doare pe to˛i. Este Tezaurul rom‚nesc de la Moscova. Ce este acest tezaur? Cum de ne Óng„duim s„ renun˛„m at‚t de u∫or la el, s„ am‚n„m rezolvarea situa˛iei sale _sine die_ , pentru c„ aceast„ Comisie care se va forma, care trebuie s„ studieze arhivele etc., etc. nu va ajunge la nici un rezultat. Asta o spun pentru stenogram„, ca s„ r„m‚n„ scris, pentru confruntarea cu rezultatele ce se vor constata peste 5 ani sau peste 10 ∫i 20 de ani!

Vas„zic„, Rom‚nia a ajuns ast„zi, c‚nd se afl„ Ón situa˛ia de a avea nevoie de dolari, s„ renun˛e a∫a, cu mare larghe˛e, la un fond de aur care a fost bine constituit, a fost trimis la Moscova Ón 1917, cu o destina˛ie bine ∫tiut„, am avut asigur„ri din partea Angliei ∫i a Fran˛ei c„ vor interveni pentru a se rezolva problema, iar, ast„zi, noi admitem c„ chestiunea tezaurului trebuie l„sat„ Ón seama unei comisii.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œncerca˛i s„ merge˛i la Moscova. Eu m-am dus de unul singur. Am fost trimis de Academia Rom‚n„. Domnul senator Pris„caru ∫tie. Eram cercet„tor. ™oarece de arhiv„, cum se spune... Dar, revin, Óncerca˛i s„ merge˛i la Moscova Óntr-o delega˛ie oficial„, ∫i prima Óntrebare care vi se va pune: îDumneata nu vii dup„ tezaur“?! Nu, domnilor. Nu m„ interesa tezaurul. De∫i am g„sit documente ∫i despre tezaur. Or, cine poate crede c„ Ón viitor ru∫ii se vor ˛ine de cuv‚nt ∫i, atunci c‚nd va sosi la Moscova delega˛ia oamenilor de ∫tiin˛„ rom‚ni, a politicienilor, economi∫tilor etc., etc., i se pune totul la dispozi˛ie. Nicidecum!

Pot s„ precizez c„ ei cunosc cu precizie unde se afl„ ∫i ce mai reprezint„ tezaurul nostru de acolo. C‚nd a fost vorba, de la Kremlin s-a ∫i dat un semnal Ón 1935, dup„ ce Titulescu a semnat cu Litvinov restabilirea rela˛iilor diplomatice Ón 1934, s-a dat un ucaz ca s„ ni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 se dea ceva Ónapoi ∫i, imediat, s-a descoperit tezaurul. Au ∫tiut unde-i era locul. ™i ni s-au dat atunci manuscrise ale Academiei Rom‚ne, c„r˛i vechi, ni s-au dat tablouri, Grigorescu etc., etc.

Œn 1956, c‚nd s-au primit la Moscova alte semnale, se p„streaz„ aici la Arhivele Statului din Bucure∫ti scrisoarea lui Hru∫ciov c„tre Gheorghiu-Dej, imediat au g„sit o alt„ parte din tezaur (Clo∫ca cu puii de aur etc., etc.) ∫i delega˛ia rom‚n„ trimis„ acolo, compus„ din Tudor Arghezi, George Oprescu, cunoscutul istoric al artei rom‚ne∫ti, ∫i al˛ii, imediat au primit materiale ... Ba, la Óntoarcere, ei au f„cut un c„r˛oi cuprinz‚nd povestea tezaurului restituit par˛ial.

™i apoi, periodic, informa˛iile lor despre tezaur tot dispar. Ele se pierd... ™i acuma, vas„zic„, delega˛ia rom‚n„ se prezint„ la Moscova ∫i i se promite c„ Ón viitor trebuie s„ vin„ al˛i speciali∫ti ca s„ studieze tezaurul. Dar Ón alte cazuri cum au f„cut?

Este cazul s„ privim ∫i al„turea ce atitudine au avut sovieticii fa˛„ de Tezaurul Republicii Spaniole luat Ón 1936? Cum au procedat Puterile Occidentale cu Tezaurul statelor ocupate de Germania — fi„rile Baltice, Polonia, care au fost depuse Ón Occident? Sau cum a procedat Rom‚nia cu o parte din Tezaurul polonez, pe care l-a restituit cu bun„voin˛„ Ón 1947? Iar c‚nd e vorba s„ ne referim la regimul care ne este rezervat nou„, totul devine o nebuloas„.